{ fea Standardelor de Stat este urmériti « ( interzisa Reproducerea PRETUL, 21 2.00 STANDARD DE STAT aro 1 OFICIALA STAS 10 103-76 ® Cie CopeNtAU Sunes CONSTRUCTI DIN OTEL rasjse OT ‘Sl. TEHNOLOGHE a Principii fundamentale de caleul Clasificares alfanumeric& STANDARDIZARF G32 7 STEEL STRUCTURES CONSTRUGTIONS EN AGIER CTAMBHEIE KOHCTPYKUMH. Basie prineipies for designing Prineipes fondamentaux de ealeul Cononmee peceermie Mpaekint t Standardol_corspunde.standardutul international The standard corresponds to 180 219673 and 2 TSO 2804-78 91 reeomandiell CARR 242-74 Recomandation CMEA 212-74 1, GENERALITATI 1.1. Prezentul standard stabileste principiile fundamentale pentru calculul la starile limita ale construc{iilor, din ofel din urmitoarele domenii: construc{ii civile, industriale si agrozootehnice, poduri, recipiente si rezervoare, turle si masturi pentru foraj, instalatii de ridicat si trasnportat, stilpi i piloni pentru radio si televiziune, stilpt si piloni pentru funiculare, stilpi pentru linii de transport de energie electrica si construc{ii hidrotehnice. 1.2, Prezentul standard se aplicd la constructii din elemente din profile si table laminate la cald ci gtosimi de 4 mm si mai mult; se aplicd de asemenea construc{iilor din laminate la cald eu gro- simi sub 4 mm, din profile subjiri formate la rece gi constructiilor din fevi, particularitajile ce Interv lo proietarea scestra find date In standardle de protestare respective sau tn instrucfiuni tehinice speciale. 1.3. Prevederile prezentului standard pot fi aplicate gi constructiilor metalice din alte domenii sau cu alte destinafii decit cele indicate la punctul 1.1 {inind seama si de condifiile tehnice spe- cifice acestora. 14. Principiile generale din acest standard se aplicd structurilor in ansamblul lor gi tuturor ele~ mentelor ce alcdtuiese constructia 1.5. _ Prevederile prezentului standard’se referd la intreaga durat® de exploatare si la toate stadiile suecesive de execufie, adica in perioada de confectionare a elementelor, in timpul transportului, al si montajuiui la santier Prevederile din prezentul standard au in vedere cele sint intocmite si constructile sini executate, in toate fazele, de catre unitafi care poseda calificare, competent si experienta cores- punzitoare natusii si importanfel constructiei; de asemenea se considera cd toate formele de control, le$proiectare, execufie si montaj sint asigurate in masura necesara. 1.7. Condifiile in care sint folosite constructiile pe toat’ durata lor se presupune c& nu diferd fntr-o misura importanta de cele avute in vedere la proiectare care sint specificate in tema de proiec- tare, 1.8. Prezentul standard con{ine principit fundamentale pentru verificarea_ siguran{ei construc- fiilor metalice supuse la ac{iuni cunoscute sau previzibile, gradul de siguranfa find determinat in funetie de natura, importanta si durata de folosire ceruta constructiei respective. 1.9. La proiectarea constructiilor metalice se au in vedere de asemenea consecinjele depisi starilor limiti, eft si costul optim. 1.10.5 Siguranfa contra incendiului si a coroziunii se obj ne prin misuri constructive de protectie 8 Pog. 4 dd predanirecorespunaiicare. re Trobe & MegeHU ROMAN De staNOARoIzARE | ‘Elaborate Data inti in vigore: Str. Edgar Quinet nr. 6 BUCURESTI wieuie i aaa 1976-01-01 “Telex 11912 CNST16 Snes STAS 10 103 LIL, Prevederile prezentului standard servese la tntocmirca standardelor de proicctarc pe categorii de constructii metalice 1.12, Solicitirile se determin’ in stadiul elastic. 1.13, Se recomanda, unde este cazul, sé se ia in considerare la determinarea solicitrilo crarea spayiala 1.14. Se admite si se foloseasca in cazuri justificate gi alte metode de caleul avind Ia baz’ stud teoretice si experimentale cu condifia si se asigure un grad de siguranta care trebuie sa aibi vedere importanta constructiei si consecinfele ce rezulta din aplicarea lor. Se admite s& se foloseasc’ si metode de calcul care jin seama de dezvoltarea deformatiilor plastice, pe baza unor prescriptii Speciale 1.45. Calculul constructiilor metalice se face Ia st&rile limita pe baza principiilor din STAS 10100/0-75. 2, MATERIALE 2.1, Laminate 2.1.1. Pentru constructiile metalice se folosese produse finite laminate la cald de uz general: ofel carbon si ofel slab aliat dupa cum urmeaza: @) ofel carbon de uz general marca OL 37 necalmat, semicalmat, sat calmat; ) ofel carbon de uz general slab aliat, marcile OL 44 si OL 52 calmate; 6) ofel carbon slab aliat cu granulafie find pentru construcfii sudate, mireile OCS1, OCS2 si OCS3; @) ofel rezistent La coroziunea produsi de agenii atmosferici, mircile ROMCOR 37 si 52; @) ofel carbon pentru fevi, marcile OLT 35 si OLT 45. 21.2. Ofelurile vor avea calitatile mecanice si compozitia chimicd prevazute in standarde, find garantate prin certificate de calitate; alte condi{ii necuprinse in standarde, apreciate ca necesare Ge proiectant, pot fi introduse in proiect si in comanda, de acord cu uzina furnizoare; aceste conditii suplimentare vor fi garantate de uzina furnizoare. 2.1.3, Uzinele sau atelicrele care confectioneazd elemente si unititile care monteazi constructiile melalice find obligate si introduca in lucrare materiale cu calitafile cerute prin proiect, proiectantul Va cere ca uzinele, atelicrele si unititile care furnizeaza constructiile metalice, si elibereze odata cut furnitura, certificate din care si rezulte respectarea acestei conditii. 2.1.4, Pentru constructii din ofel sudate, in functie de importanta lor si a conditiilor in care vor fi exploatate, alegerea ofelului se face, in general, pe baza marcilor gi claselor de calitate (compozitia chintica, gradul de dezoxidare si incercdrile de rezilien{a, energiei Ge rupere la incovoiere prin soc) previizuie in standarde pentru ofeluri; se recomanda de asemenea si se aiba in vedere si prevederile din STAS R 8542-70. In condifii speciale, lutilor in scopul asigurari justificate prin proiect, se pot folosi si alte criterii de verificare a ofe- contra ruperii fragile, de acord cu uzina furnizoare, 2.2, Piese turnate sau forjate Piesele tumate sau forjate se executi din ofeluri carbon marca OT 40 si OT 50, grupele 1 2 sau 3, sau din ojel carbon de calitate marca OLC 35; piesele din fonta se executd din Fe 15 si Fe 20. 2.3. Materiale pentru sudare 2.3.1. Materialele pentru sudare se aleg corespunzitor mircilor de ofel folosite la constructii si vor corespunde condijiilor de calitate prevazute in standarde. In cazul pieselor dimensionate prin calcul de rezisten{a, materialul depus prin sudare va _avea cel putin calitatile minime prevazute pentru ofelul din care sint fabricate laminatele folosite la constructia respectiva. 2.3.2, Imbindrile sudate se execut prin sudare electricd automata, semiautomata sau manuala, care asigurd materialului depus cel pufin calitafile prevazute la pet. 2.3.1.; se pot folosi, dupa nece sitafi, si procedee de sudare electrica prin presiune. 24, Nifurl gf suruburi 2.4.1. Niturile pentru construcfii metalice din OL 37 se confectioneaz’ din ofel marca OL. 34, i pentru cele din OL 44 gi OL 52 din ofeluri care asigur& rezistenfe apropiate de cele ale ojelutilor Care se imbin’, ca de exemplu de tipul OL 37 si OL 44, cu caracteristici bune 1a refulare ~~| | 2.4.2. Surubutile folosite la constructiile metalice sint conform STAS 920-69 (grosolane) si STAS 6290-69 (semiprecise), avind caracteristici mecanice conform STAS 2700:3-69, recomandabil din grupa 4.6 pentru construc{ii din ofel de tipul OL. 37, din grupa 3.6 pentra constructii din ofel de {pul OL 44 si din grupa 6.6 pentru constructii din ofel de tipul OL 52. 24.3. Suruburile de inalta rezistenta se confectioneaz# din ojel carbon sau ofel aliat. Suruburile rezisten{a pot {i de tipurile 8.8; 10.9 si 12.9, dupa importanja elementului care se imbina, cite mecanice ale acestora fiind determinate dupa tratamentul termic: 2.5, Alte materiale In afara materialelor prevazute in capitolele precedente, pentru constructitle metalice si elementele de imbinare se pot folosi si alte materiale ale caror calitaji acceptate de proiectant trebuie Si corespunda normelor de proicclare prevazute in accst standard st altor condifii cuprinse in stan- dardele de proieetare pentru diferite categorii de constructii, in functie de destinafia $i importanta construetiei 3. REZISTENTELE NORMATE SI DE CALCUL ALE MATERIALELOR Rezistente pentru ofeluri si fonte Sud. Rezistenta normatii a unui ofel de anumita marc’ este tn general limita dle curgere mi aparenta e, sau limita de curgere minima tehnica oj,, motate in prezentul standard ¢. , si stax bilite pe produs, in conformitate cu standardele de produse. In cazul cind se folosesc oteluri pentru cure pit se posed certificate de calitate, limita de curgere minima se determina de intreprinderea Care fumizeaza constructia metalica ; abaieri de la valorile prescrise nu pot fi admise decit cu acordul prowectantului, eu justificarea cd nu afecteaza siguranja constructiei 3.1.2. Rezistenjete de calcul pentru piese din laminate de ofel sint determinate pe baza rezistentei hrormate o.; pentru materialul de bazd solicitat la intindere, compresiune si incovoiere, rezistenfa tie caleul este a in vare* : co, —rezistenta normaté egalti cu limita de curgere minima previa ‘SAUL Ga) cooficient care fine seama de variatia posibili a rezistenei caracteris Falului pus in opera fafé de cea stabilita pe epruvetele de incercare si de abaterile dimensionale ale elementelor constructiei, conform toleranfelor admise la livrarea produsetor. 3.1.3. La piesele din otel earbon turnate rezistentele de calcul sint determinate pe baza rezistenfei tninime de fupere ta intindere o,, prevazute in standardele de prods, iar la OLC 35 pe baza limitel de curgere minima, in stare normalizat. 3.l4. Rezistentele de calcul pentru piese din fonta turnatii sint determinate pe baza rezistenfelor Iminime de rupere la intindere din incovoiere, respectiv compresiune si incovoiere. 41.5, Pentru suruburile de inalta rezistenf’, rezistentele de calcul R, pentru determinarea efortul de pretensionare in tija surubului, se determina pe baza limitei de curgere minima 9, stabili pe epruvete tratate termic 5.1.6. Rezisten{a normatti ta intindere pentru sirme din ofel de inalti rezisten{a folosite la cabluri Se considera rezisten{a la rupere minima, stabilitd conform standardelor de produs; rezistenta nor- mata la intindere a cablurilor se considera rezistenta de rupere a cablului, determinata conform stan dardelor de produs. Coeficientul ym al sirmelor si al cablurilor se va prevedea in standardele de proicctare pe categorii de constructii, la care se folosese cabhur 3.1.7. Rezistentele de calcul pentru piese din ofel si fonte solicitate la forfecare si presiuni locale Se determina pe baza rezistentelor de calcul la intindere si compresiune ale materialelor respective, finind seama de comportarea materialului la aceste solicitari, prin multiplicarea cu coeficienti y. Rezistentele de calcul sint deci Ry te Ri Ro ty Ri Ram Ye R @SEAS 10 103-76. 3.2. Imbinari sudate 3.2.1. Rezistentele de calcul pentru suduri sint de forma RES LR RESR: RES eR 8) 3.2.2. Valorile coeficientilor 7° sint stabilite in ipoteza c& materiatul depus prin sudare are aceleag! caracteristici mecanice ca gi materialul pieselor care se sudeazi 3.3. Imbinari nituite, Rezistenfele de calcul pentru verificarea niturilor din imbinirile nituite sint de forma RE=YpRs RE= yp RR = VR 3.4, Imbinari cu guruburi 3.4.1. Rezistenfele de calcul pentru verificarea guruburilor, din imbindrile cu suruburi, sint de forma: RE= te Rs Romy Ri Rim vt Ri REWER: 6) 3.4.2. Rezistentele de calcul R ale materialului guruburilor sint corespunzatoare grupclor de suruburi 4, ACTIUNI, GRUPARI, SOLICITARI 4.1. Actiunile care se iau in considerare la proiectarea constructitlor metalice sint cele ptevizute in standardele de actiuni in vigoare, sau in standardele parti pentru diferite categorii de construct (constructii speciale, poduri, instalajii de ridicat, stflpi pentru linii de energie electric’ etc.); actiu- nile provenite din diferite atilaje sau instalafii speciale vor fi determinate de proiectant ‘conform elementelor din proiectul tehnologic satt celor comunicate de wzina furnizoare. 4.2. Coeficientii actiunilor 7. cu care se multiplica valorile actiunilor normate pentru a se obtine valorile actiumilor de calcul se iau conform standardetor de actiuni in vigoare sau pentru actiunile necuprinse in aceste standarde, conform standardclor de proiectare pe categorii de constructii; pentru actiunile ale caror valori se determina de proiectant, coeficienfii actiunilor se fixeaz’ de acesta pe baza principiilor sigurantei constructiilor, astfel incit probabilitatea depasirii in sens defavorabil si fie cea minim acceptata 4.3. In standardele de proiectare pe categorii de construc{ii pot fi introduse prevederi care, in functie de necesitati, modified valorile unor coeficienti %., prevacufi in standardele de actiuni; in cazuri justificate pot fi introdusi coeficienfi speciali, care si multiplice valorile de calcul ale actiunilor finind seama de specific unor anumite construetii 44. Efectele actiunilor dinamice se iau in considerare prin multiplicarea actiunilor de calcul respective, cu cocficienfi dinamici, ale cdiror valori si mod de aplicare sint prevazute in standardele de proicctare pentru diferitele categorii de constructii 4.5. Pentru determinarea solicitarilor cele mai defavorabile care acfioneaza asup: (olicitari axiale N, momente incovoietoare M, forte taietoare 7", momente de jectantul trebuie si analizeze diferite grupiri ‘de actiuni care pot exista simultan construcfiilor ucire M,),pro- 4.6. — Grupirile de actiuni utilizate in calcul la starile limita sint conform STAS 10101/0-75 gi anume: — grupiri fundamentale; — grupiri speciale. Solicitérile cele mai defavorabile pentru diferitele elemente ale unei construefii si pentru acelagi element in diferite sectiuni se objindin oricare grupare de acfiuni de calcul care pot exista simultan. 4.7. Grupirile de actiuni utitizate in calculul ta starile limita a exploatarii normale iau in consi- derare acfiunile permanente gi diferitele actiuni care intervin in timpul exploatarii, la valorile nor- mate, care conduc la atingerea stacilor limita de exploatare normala 4.8. In grupirile fundamental intra actiunile permanente, precum si actiunile de lungi durata si actiunile de scurta durata, a cdror prezenta simultana este practic posibila; intrucit probabilitatea de atingere a starii limita in acest caz este mai redusi decit in cazul fiecirei actiuni considerata izolat, valorile unora dintre ele se redue in general prin multiplicare cu un cocficient de grupare conform STAS 10101/0.A sau dupa cum urmeaza: acfiunile de scurta durati, care intra in grupare, in afara de una, apreciata ca cea mai dezavantajoasi, se reduc: primele doud prin multiplicarea cu %, = 0,9, iar celelalte prin multiplicarea cu y, — 0,8. Sm oat ——1 J STAS 10 103-76 4.9. In standardele de proiectare pe categorii de constructii se vor da si alte preciziri asupra ‘modului de alcatuirea gruparilor fundamentale, prin actiunile care se iau cu sau: fara multiplicarecu Yi Valorile coeficientilor y, pot fi difereniate si in alt mod in functie de categoria si importanfa constructiilor si eventual dé natura si frecvenfa actiunilor. 4.10. In gruparile de actiuni ulilizate in caleulul Ja starea limit a exploatarii normale, actin nile nu se multiplied eu cocficientul , 4.11. In gruparile speciale intr ini permanente, unele actiuni temporare intilnite freevent, care pot exista in timpul aparifiei unei actiuni exceplionale si o singur’ acliune exceptiorali medul de alcatuire al gruparilor de acfiuni si cocficienfii cu care acestca se multiplied ac{iuniile, urmeo2a si se precizeze in standardele de specialitate. 4.12. Solicitirile de calcul se obfin din actiunile de calcul; in cazul cind solieitarile sint propor ionale cu acfiunile, solicitarile de calcul pol fi determinate pe baza actiunilor normate, rezultatele ind apoi multiplicate cu coeficien{if actiunilor; pentru o acfiune oarecare se scrie: toSe (6) fn care S solicitarea de caleul din actiunea normal Q,; Yet coeficientul actiunii normate Qu; Si solicitarea produsa de actiunea Q, 4.13. _Coeficientii ac{iunilor pot fi aplicafi eforturifor unitare @, zz, determinate din solicitirile Se, corespunzitoare acfiunilor normat.. 5. INDICATIL PENTRU CALCULUL CONSTRUCTIILOR 5.1. Pentru verificarea la starea limita ultima din punct de vedere al rezisten(ei, efertul uniter este de forma: @ (2) = F(S., Am R, ( fn care: Ss, solicitarea de caleul cea mai dezavantajoasii «gala cu: Se tan Sh ar Shut tos She tar SP Ye tar SP + 3 solicitare din actiuni permanente normate (pot fi una sau mai multe); Sh © solicitare din acfiuni temporare frecvent intilnite; 3 solicitare din actiuni normate rar intilnite care nui se multiplica cu + s solicitare din actiuni normate rar inttInite care se multiplica cu +t; Yap —__coeficienti ai actiunilor permanente ; Yer coeficienti ai diferitelor actiuni ; Ye coeficient de grupare; A caracteristica sectiunii care se verificd, pentru diferite solieitari: A, J, W, I, cle m coeficient al conditiilor de Iuctu pentru ctementul care se caleuleazi si care in general este m=; penirs unele clemente gi situatii speciale valoarca cocfici- eniului m poate fi subunitar’, seu supraunitard, aceste valori urmind a fi prcci- zate in standardele de proiectare; R rezistenfa de calcul R, Ry, Rt etc. conform pet. 3. 5.2. Pentru verificarea la starea limita a exploatirii normale yalorile de comparalie ale depla sitilor sau sAge(ilor admise se vor preciza prin stardardele de proicetare pe categerii de constrict. 5.3. Verificards la intindere centric’ se face pe baza ariel scctiuinil ceici mai slabite de pe lune gimea barei 5:4. _Elementele supuse la compresiune axiald, se verifici cu aria sectiunii brute, Tari a se {ine seama de giurile de nituri sau suruburi; verificarea la stabilitatea generala a barei se face luind:in considerare efectul de flambaj in functie de forma sectiunii; plina sau compusé si solidarizata cu plicufe sau zabrelute. Se recomanda folosirea coeficientului de flambaj 9, determinat.tinindu-se seama de imperfectiunile geometrice si structurale ale barei. Valorile coeficientilor @ vor fi stabilite prin stantardele de proiectare pe catcgorii de cons- trucfii; valorile lungimilor de flambaj se iau tinind seama de Iegiturile pe care le are bara in struc- uri, modalitaite Ge determinare wemind a fl preeizte prin stancardele de proiectare pe categorit le constructiiSTAS 10 103-76 —b— 5.5. _ Verificarea de rezistenti Ia elementele supuse la incovoiere, pe una sau dou directii, se face pe baza momentelor incovoietoare si a forfelor taietoare; pentru determinarea efortului unitar o din tneovoiere, se ia momentul de inertie net, care tine seama de eventvalele sl zona intinsi reaultate din gaurile nturifor gi guruburlor neplijind deplasarea axel neues se tine scama af de eventualele fore concentrate aplicate pe tilpi. In cazul incovoierii pe dou’ dirce{ii, rezisten{a de caleul poate fi multiplicaté eu m = 1,1 In caaul cind Ja determinarea eforturilor unitare echivalente intervine si presiunea local, se admite si se multiplice rezistenta de calcul cu coeficientul condifiilor de lueru m ~ 1,1...1,15. 5.6. La grinzile incovoiate cu sectiune plini, static determinate, care au asigurati stabilitatea generala gi local, se admite si se ia in considerare dezvoltarea partial a deforma(iilor plestice in secfiune, La grinzile static nedeterminate cu sectizine plind constant supuse la solicitari statice, care au asiguraté stabilitatea generali si locala si deschiderile nu diferd cu mai mult de 20%, se admite si se facd egalarea momentelor de pe reazeme cu cele din cimp. 5.7. _ Pierderea stabilitatii generale a barelor incovoiate se recomanda si fie impiedecatii pr masuri constructive ca: legituri transversale, dezvoltarea tilpii comprimate ete.; in cazul ci aceste masuri ntt sint posibile se va lua in considerare la calcul posibilitatea pierderii stabilit generale prin incovoiere-rasucire. Se admite, cind aceasta se prevede in standardole de proicctare, un calcul simplificat, in general acoperitor, care consti in asigurarea talpii comprimate contra flan: bajului lateral sub éfortul de compresiune care-i revine. 5.8. _La elementele supuse la incovoiere cu fort axial de compresiune, verificarea se face tintnd seama de efectele fortei axiale si de cele ale momentelor. In sectiunile din zona de mijloc a hunginsii de flambaj se recomanda si se fina seama si de cresterea momentelor incovoietoare datorita efectul:i forjei axiale; daca este cazul se va fine seama si de efectul de pierdere a stabilitatii barei prin Inco: voiere-risucire. Este recomandabil sii se tina seema, cind este cazul, cd efectul forfei axiale ast fenomenului de pierdere a stabilitatii este mai redus decit in cazul eind forja axiala ar actiona ‘moment. Cind existé incovoiere pe dowd directii si forfd axialé se admite majorarca rezistentei de caleul eu un coeficient_ m= 1,1 5.9, Elementele de reazem se veri si de solicitari, 5.10. _Inimile si talpile elementelor incovoiate sau comprimate se verifici Ia pierderite stabilitatii locale cu relatii care vor fi prevazute in standardele de proiectare pe categorii de construetit in functie de importanta elementelor constructiei 5.11. La elementele supuse la risucire cu deplanare libera si cu deplanare impiedecata se va {ine seamtia gi de efectele acestor solicitai 5.12, Imbinérile si prinderile sudate, cu nituri sau cu suruburi se verifici la solicitarile pe care urmeaza sd le transmita.Sudurile in adincime se verifica ca orice sectiuine curenta, tinind seama de cele aritate la punctul 5.2; sudurile de colt se pot verifica in mod acoperitor, considerind ci cedeaza prin forfecare dupa sectiunea mediana; se admite si se faca verificarea pe baza componentelor citarii dupa normal si cele din planul sectiunti mediane a sudurii, daca acest mod de verificare este acceptat in standardele de proiectare pe categorii de construct. Imbindrile cu guruburi de inalta rezisten{a se verifica admifind ci solicitarile de forfele de trecare care se deevollé pe suprafelele in contact ca ufmare a pretensionaril tie si 8 tendintelor de alunecare. cu relafiile uzuale in functie de aledtuirea lor constructivi 5.13, _Verificarea la oboseala se face pentru elementele de constructie care sint supuse direct activ- nilor mobile, sau care suporld utilaje care produc oscilafii sau vibralii. Caleulul la oboseala se face tinind seama de coeficientul de asimetrie al ciclului ¢, de modul de concentrare al cforturilor si de freevenfa ciclului. In general se determin’ un coeficient de oboscala cu care se mul: tiplicd rezistenfa de calcul arile care se iau pentru calculul a obosea cele normate si cforturile unitare se determina fird coeficienti de flambaj sau dinamici. Gruparile de activni stat, ‘in general, altele decit cele care se fac pentru calculele de rezistenfa. Modul de procedare si_valorile iferitilor’parametri se vor preciza prin standardele de proiectare pe categorii de constructii 5.14, Asigurarea contra ruperilor fragile se face prin aplicarea a o serie de misuri care au dere: alegerea materialului corespunzator condifiilor de lucru, solutii constructive, rezolv’ detalii, tehnologia de execufie si un control de calitate, bine organizate. Prin diverse mastri se va urmir! si se reduc& eft mai mult concentririle de eforturi, defectele de sudarc, eforturile remanente periculoase si alte cauze care impiedicd dezvoltarea deformatiilor plastice. 5.15. Relafiile de calcul si indicatiile constructive vor fi precizate, dezvoltate si adaptate condi- tiilor cerute de diferite categorii de constructii in standardele de proiectare pe categorii ce construct ii'S TAS 10103-70, cts Elaborat, de: MINISTENUL EDUCATIEL SU INVA- ‘TAMINTULT Insttatal de consteuetll — Bueurest Hesponsabili proteetsial prof. univ. em, fag Vietor Popesen, pret. dr. ing. Constantin” Datban, prot. dr. tng. Dragos Georgesty, eo Purine ing. Nieotue vist. ing ing. Tatekan.Neqret lexundra Vary, edaetat Tinal> Institut 26 Vieiul construetit si materiale de _ecustuclil dg. Alexandra Cristeseu™ Cotchorat ~ Inspectoratul General de Stat pentru Directivare si Controt in Proiectarea si Executarea Constructilor Institutul de prolectart pentrt eonsteuetit de masini Institutal de ‘profectétiJaminoare Institulul de profectare pentrt construct industiale = Insttatol de eereetaet In eoustrueil #1 economia eon struetiilor 76 Badifia 1 — 2450-4 90 cx, 1, P, Filaret 6.7056 é a 3 3 3 2 a YS x