Metode de numărare.

Permutări, aranjamente, combinări

Fie mulţimea cu „ n ”elemente A  {a1 , a2 ,....an }

Definţie: Se numeşte permutare a unei mulţimi finite A , orice relaţie de ordine care se
formează între elementele acestei mulţimi.

Notăm cu Pn numărul permutărilor elementelor mulţimii A.

notat
Pn  1 2  3  ...  n  n! , 0!  1

Definţie : Se numesc „aranjamente de n luate câte k ” , submulţimile ordonate cu k elemente

diferite ale mulţimii A.

Notăm cu Ank aranjamentele de n luate câte k.

n!
Ank  , 0  k  n, n, k  .
 n  k !
Definţie :Se numesc „combinări de n luate câte k ” submulţimile de k elemente diferite alese
din A

Notăm cu Cnk combinările de n luate câte k.

n!
Cnk  , 0  k  n, n, k  .
k ! n  k !

Aplicaţii :

1. Câte moduri se pot aranja 6 creioane colorate diferit într-o cutie?

Rezolvare: 6!  1 2  3  4  5  6  720
2. Câte numere de 4 cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii B  0,1,2,3 ?
Rezolvare: 4! 3!  24  6  18
3. Calculaţi:
( n  2)( n 3)
1 1 1 1 (n  2)(n  3) 1 n2  5n  5
a)     
 n  1!  n  3! (n  1)! (n  1)!(n  2)(n  3) (n  3)! (n  3)!
7! 7!
b) A74    4  5  6  7  840
(7  4)! 3!
15! 15! 10!1112 13 14 15 1112 13 14 15
c) C1510    
(15  10)!10! 5!10! 5!10! 5!
4. Câte numere de 4 cifre diferite se pot forma cu elementele mulţimii M  1,2,3,5,6,8 ?
6! 6!
Rezolvare: A64    5  6  7  210
(6  4)! 3!
prof.Cialâcu Ionel
 5. Câte submulţimi de 4 elemente diferite se pot forma cu elementele mulţimii
M  1,2,3,5,6,8 ?
6! 6! 567
Rezolvare: C64     105
(6  4)! 2! 3! 2! 2
Cn4 7
6. Să se determine numărul n  N pentru care : 
Cn2 2
n! n!
Rezolvare: Cn4  ; Cn2  ,
(n  4)! 4! (n  2)! 2!

(n  2)! 2 7
După înlocuire şi reducerea lui rezultă : 
(n  4)! 24 2

cu soluţiile

Proprietăţi:
1) Cn  Cn  1
0 n

2) Cn
k
 Cnnk (formula combinărilor complementare)

3) Cn
k
 Cnk1  Cnk11 (formula de recurenţă pentru combinări)

4)
Cn
0
 C1
n  Cn
2
 .... Cn
n
 2n

(numărul submulţimilor unei mulţimi cu n elemente )

Binomul lui Newton

Fie a, b  R, n  N * . Atunci
(a  b)n  Cn0an  Cn1an1b  ....  Cnk ank bk  .....  Cnna0bn

Exemplu: (a  b)5  a5  5a 4b  10a3b 2  10a 2b3  5ab4  b5 .

Termenul general al dezvoltării este Tk 1  Cn a b
k k nk

Observaţii :
1) Coeficienţii binomiali ai dezvoltării sunt Cn0, Cn1, Cn2, …, Cnn care pot fi diferiţi de
coeficienţii dezvoltării datorită constantelor ce apar în exprimarea lui a sau b.

2) Pentru binoamele de forma (a  b)n termenul general este Tk 1  (1)k Cnk ak bnk

3) Suma coeficienţilor binomiali este : Cn  Cn  Cn  .... Cn  2 .

0 1 2 n n

4) Suma coeficienţilor binomiali de rang par (impar)este :

Cn0  Cn2  Cn4  ....  Cn1  Cn3  Cn5  ....  2n1
prof.Cialâcu Ionel
 Aplicaţii :

1) Să se dezvolte: (2a-1) 5.
Rezolvare:

(2a-1)5= C50 (2a)5  C51 (2a)4 (1)1  C52 (2a)3 (1)2  C53 (2a)2 (1)3  C54 (2a)1 (1)4  C55 (1)5

=32a5-80a4+80a3-40a2+10a-1
2) Să se determine:
a) termenul al patrulea al dezvoltării (a+3b)4;
b) termenul din mijloc al dezvoltării ( x x  x3 )12 .
Rezolvare:
a) T4=T3+1=C43a(3b)3=108ab3;
b) Termenul din mijloc al dezvoltării este T7=T6+1= C126 ( x x )6 ( x3 )6 = C126 x 27 .
3) Să se determine termenul:
a) care conţine a7 în dezvoltarea ( a  24 a )20 ;
1 15
b) care nu conţine x în dezvoltarea (3x 2  ) .
4
x2
Rezolvare:
40k
20k 40  k
k
a) Tk+1= C ( a )
20
4 k
(2 a ) = C a k
15
4
2k şi deci  7 ecuaţie în k care are soluţia
4
k=12.Termenul care conţine a7 este T13.
605 k
1 k 60  5k
b) Tk+1= C15k (3x 2 )15k ( ) = C15k 315k x 2 . Rezultă =0. Deci k=12. Termenul
4
x 2 2
căutat este T13.
4) Să se determine n şi x ştiind că suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării
( x  xlg x )n este 16, iar termenul al treilea al dezvoltării este egal cu 1 000 000.
Rezolvare:

Suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării ( x  xlg x )n este egală cu 2n-1 şi deci

2n-1=16. Rezultă n=5.

Termenul al treilea T3= C52 x3 ( xlg x )2 =1 000 000. Rezultă 10x32 lg x  1000000.

Ecuaţia (3  2 lg x) lg x  5 este de gradul doi în lgx cu soluţiile lgx=1 şi

5 1
lgx=- . Soluţiile sunt x=10 şi x= .
2 105

5) Să se determine numărul termenilor raţionali ai dezvoltării (3 2  2 )60 .

Rezolvare:
60k k
60k
Termenul general Tk+1= C ( 2 ) ( 2 ) = C 2 2 .Termenii raţionali au puteri cu exponent
k 3
60
k k
60
3 2

întreg.Deci 60-k este multiplu de 3 k este multiplu de 3 şi k este multiplu de 2  k este multiplu de
6. Deci sunt 11 valori pe care le poate lua k.
Dezvoltarea are 11 termeni raţionali.
prof.Cialâcu Ionel