 0723598256

Protectia muncii 
 » Norme de protectia muncii » NSSM 114  

NSSM 114
Norme specifice de securitate a muncii pentru
exploatari si transporturi forestiere
PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala

care cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din
economia nationala, in conditii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale.
Respectarea acestor prevederi nu absolva conducerea agentilor economici de
raspunderea ce ii revine pentru asigurarea tuturor masurilor de securitate a muncii,
corespunzatoare unor conditii concrete de desfasurare a activitatii.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:
- Legea protectiei muncii nr. 90/1996 republicata si Normele metodologice de aplicare;
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederile de securitate si
medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederile de securitate a muncii
specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, care detaliaza prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala pentru
toti agentii economici, indiferent de forma de organizare si de proprietate.
Structurarea sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste
corelarea prevederilor din articolele de norme cu pericolele specifice uneia sau mai
multor activitati, precum si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii
pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica
si unitara a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de
protectie a muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex, compus
din urmatoarele elemente care interactioneaza:
- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in indeplinirea unei sarcini de munca;
- SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor care se efectueaza prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului
urmarit in procesul de munca;
- MIJLOACELE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje,
masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale
etc.) , care se utilizeaza in procesul de munca;
- MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice, in
care executantii isi realizeaza sarcina de munca.
Masurile de protectie a muncii din cadrul Normelor specifice de securitate a muncii
vizeaza global desfasurarea uneia sau mai multor activitati si se realizeaza prin tratarea
tuturor aspectelor de securitate a muncii, structurate la nivelul fiecarui element al
sistemului de munca: executant - sarcina de munca ­mijloace de productie - mediu de
munca, proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiectul
reglementarii.
Prevederile sistemului national de reglementari pentru asigurarea securitatii muncii
constituie, alaturi de alte reglementari juridice in acest domeniu, baza pentru:
- activitatea de proiectare/conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor de
lucru; autorizarea functionarii unitatilor din punct de vedere al protectiei muncii;
- instruirea salariatilor in domeniul protectiei cercetarea evenimentelor produse in
timpul muncii cat si stabilirea cauzelor si a responsabilitati lor ;
- controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
- fundamentarea programului de masuri in domeniul protectiei muncii.
In contextul general prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru
exploatari si transporturi forestiere au fost elaborate, avandu-se in vedere
reglementarile existente in acest domeniu pentru principalele activitati, pe baza
studierii proceselor de munca, a pericolelor si a riscurilor proprii activitatilor de
exploatare si transporturi forestiere, astfel incat pentru fiecare risc sa se prevada cel
putin o masura de prevenire.
Structurarea acestor prevederi este facuta astfel incat ele urmaresc o succesiune logica
corespunzatoare modului de actiune a executantului in procesul de munca.
Pe langa prevederile specifice privind activitatile de exploatare si transport forestier,
norma mai cuprinde un capitol privind proiectarea mijloacelor de productie, prevederi
care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standarde in domeniu.
In acelasi titnp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare,
normele mai cuprind anexa nI. 3 in care sunt definiti o serie de termeni uzuali.
De asemenea, norma mai cuprinde anexa nr. 4 in care sunt explicitati o serie de termeni
specifici activitatilor de exploatare si transport forestier.
Norma specifica cuprinde activitatile desfasurate in acest domeniu incepand cu
pregatirea si organizarea procesului de munca privind recoltarea si colectarea lemnului
si terminand cu transformarea acestuia in busteni si sortimente de lemn, la care sunt
incluse operatiile de stivuire, manipulare si transport prin purtare directa si mecanizat
cu utilaje de transport (incarcare-descarcare) si expedierea acestora catre beneficiari.
Normele specifice de securitate a muncii complementare prezentei norme specifice
pentru transportul auto, feroviar si naval sunt tratate detaliat, in functie de domeniu.
Pentru ca norma specifica sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste
continutul, dar si ca forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor sub titluri care
precizeaza contextul articolelor, facilitand intelegerea si gasirea rapida a acestora.

CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE

Continut
Art. l. Prezentele norme specifice de securitate a muncii pentru exploatari si transporturi
forestiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale pentru aceste activitati.

Scop
Art. 2. Scopul prezentelor norme specifice consta in eliminarea sau diminuarea riscurilor
de accidentare existente in cadrul activitatilor din exploatare si transporturi forestiere,
proprii fiecarui element component al sistemului de munca (executant-sarcina de
munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art. 3. Prevederile prezentelor norme se aplica persoanelor juridice sau fizice care
desfasoara activitati in domeniul exploatarii si transporturilor forestiere, indiferent de
forma de proprietate sau modul de organizare a activitatii.

Relatii cu alte acte normative

Art. 4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu cele din Normele
generale de protectie a muncii, Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor,
Prescriptiile tehnice - Colectia ISCIR si reglementarile legale in vigoare.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatilor de exploatari si transporturi
forestiere se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii prezentate
in anexa nr.1.
(3) Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni sau reguli proprii
pentru aplicarea normelor de securitate a muncii in functie de particularitatile si
conditiile in care se desfasoara procesele de munca.

Revizuirea normelor
Art. 5. Prezentele norme de securitate a muncii se vor revizui periodic si se vor modifica
ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa la nivel
national, a schimbarilor intervenite in tehnologia si particularitatile metodelor de lucru.

CAPITOLUL II
PREVEDERI COMUNE

Incadrarea si repartizarea angajatilor pe locuri de munca

Art. 6. (1) Conducatorii formatiilor de lucru si cei de utilaje vor fi numiti prin decizie de
catre conducerea persoanelor fizice sau juridice. Conducatorii sau operatorii diverselor
echipamente tehnice trebuie sa fie calificati si instruiti in ceea ce priveste utilizarea fara
pericol a acestora.
(2) Personalul de la caile ferate forestiere va fi angajat, testat, autorizat si se va supune
disciplinei tehnologice prevazute in normele si instructiunile RET, SNCFR si NSSM
pentru transportul intern.
(3) Numarul de angajati incadrati trebuie sa asigure desfasurarea in conditii de
securitate a intregului proces de productie.
Art. 7. Incadrarea si repartizarea angajatilor pe locuri de munca se va face conform
prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 8. In functie de examenul medical stabilit la angajare si de cel periodic, conducatorul
locului de munca va orienta si indruma angajatii pe locuri de munca si profesiuni.
Conducatorul locului de munca interzice angajatilor bolnavi sau aflati sub influenta
bauturilor alcoolice intrarea in schimb sau continuarea lucrului, pana la revenirea starii
fiziologice normale a acestora.
Art. 9. Se interzice:
a) incredintarea utilajului sau a mijlocului de transport unor angajati care nu au
calificarea necesara si nu sunt autorizati in acest scop sau altor angajati calificati, fara
avizul conducatorului formatiei de lucru;
b) schimbarea angajatului de pe un utilaj sau mijloc de transport pe altul fara a avea
calificarea necesara si fara a fi instruit.

Instruirea angajatilor
Art. l0. Instruirea angajatilor se va face in functie de specificul activitatii ce urmeaza sa o
desfasoare, in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Instructiuni proprii
Art. 11. (1) Persoanele fizice sau juridice au obligatia de a elabora prin efort propriu sau
prin colaborare cu institutii specializate, instructiuni proprii de securitate a muncii, in
conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
(2) Efectuarea instructajului la locul de munca, la toti angajatii din parchetul de
exploatare, inainte de inceperea exploatarii propriu-zise, se va completa si cu
urmatoarele:
a) cunoasterea procesului tehnologic de exploatare forestiera, a sarcinii de munca si a
dotarii corespunzatoare cu echipamente tehnice, a conditiilor de cazare, de identificare
a surselor de apa potabila, aprovizionarea cu alimente, cu carburanti si lubrifianti,
precum si a programului de lucru si disciplinei din parchet stabilite;
b) cunoasterea locurilor dificile de lucru, precum si a zonelor periculoase si in panta de
pe versantii abrupti, de pe caile de circulatie: maluri, rape, mlastini adanci, curbe
periculoase, serpentine abrupte, care trebuie marcate cu indicatoare de securitate si
tablite de avertizare, respectiva platformelor primare de pe drumurile forestiere, de pe
podurile plutitoare si de pe CFF;
c) cunoasterea traseelor si a cailor de colectare a lemnului;
d) cunoasterea potecilor, cararilor de acces si a regulilor de circulatie in parchete, a
codurilor de semnalizare dinainte stabilite si a masurilor de prim ajutor in caz de
accidentare, a amplasarii postului de prim ajutor si cunoasterea modului de utilizare a
truselor medicale, precum si asigurarea comunicarii radio­telefonice in situatii deosebite
sau in caz de accidente umane;
e) cunoasterea locurilor de parcare a utilajelor si de depozitare a uneltelor de munca;
f) toate utilajele si mijloacele de transport, pe timpul noptii si in zilele de repaus sau
atunci cand nu se afla in productie, vor fi parcate la locurile stabilite si asigurate
impotriva deplasarilor neprevazute si folosirii abuzive;
g) toate echipamentele tehnice si dispozitivele specifice corespunzatoare lucrarilor de
executat trebuie sa fie conforme cu cerintele de securitate, interzicandu-se orice fel de
improvizatii, modificari sau adaptari ale acestora;
h) cunoasterea masurilor de prevenire a pericolelor din exploatari si transporturi
forestiere;
i) instructajul de protectie a muncii va fi insotit de demonstratii practice privind
activitatea pe care angajatul respectiv o va desfasura.
Art. 12. La corhanitul manual al lemnului se stabileste un cod de semnale. Pentru
depasirea incarcaturii lemnoase a utilajului autorizat pentru transport, peste inaltimea
si lungimea acestuia, se va semnaliza cu stegulete galbene. Postatele si sectiunile
parchetului de exploatat se marcheaza in teren prin vopsea, cu var, cioplaje, in lipsa
linlitelor naturale.

Dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru

Art. 13. Dotarea angajatilor cu echipament individual de protectie si de lucru, in functie
de natura, nivelul riscurilor si a zonelor corpului expuse se va face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii si Normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie aprobat prin ordinul MMPS nr. 225 din 21 iulie
1995.

Organizarea locului de munca

Art. 14. (1) Conducerea agentilor economici va verifica daca sunt asigurate masurile
tehnico-organizatorice pentru echipamentele tehnice necesare desfasurarii activitatii
de exploatare si transporturi forestiere in diverse faze de lucru, conform normelor si
standardelor de securitate a muncii in vigoare, precum si daca sunt certiticate din punct
de vedere al protectiei muncii.
(2) Atunci cand mai multe unitati isi desfasoara activitatile concomitent in acelasi
parchet de exploatare si/sau pe aceleasi drumuri forestiere se vor incheia conventii
scrise in care sa fie cuprinse clauze referitoare la protectia muncii.
(3) Pentru intretinerea si deschiderea liniilor electrice aeriene, agentii economici trebuie
sa anunte si sa incheie conventii de protectie a muncii cu sucursalele de transport si/sau
distributia energiei electrice, in care se va preciza durata exploatarii si in ce conditii
tehnologice de protectie a muncii se vor realiza.
(4) Zonele periculoase expuse circulatiei autovehiculelor si accesului angajatilor trebuie
sa fie semnalizate cu indicatoare de avertizare sau de interdictie montate astfel incat sa
fie vizibile atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii.
Art. 15. Se interzice:
a) folosirea utilajelor si instalatiilor care prezinta defectiuni sau carora le lipsesc
mijloacele de semnalizare, cabinele, aparatorile (protectorii) din dotarea lor;
b) folosirea utilajelor la executarea altor lucrari decat cele pentru care au fost destinate;
c) prestarea lucrarilor pentru terti in parchetul de exploatare sau in afara acestuia,
precum si inchirierea utilajelor apartinand agentilor economici de exploatare si
transporturi forestiere catre firme particulare sap catre persoane fizice, fara existenta
unor protocoale scrise, incheiate in acest scop, prin care sa se stabileasca obligatiile
partilor insotite de clauze referitoare la protectia muncii si a caror aplicare sa asigure
prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Art. 16. Uneltele si sculele de orice fel trebuie sa fie ascutite si prevazute cu cozi si
manere netede si bine fixate, avand dimensiuni si forme care sa permita prinderea lor
sigura si comoda, fara pericol de ranire a executantului sau a celor din jurul acestuia.
Art. 17. Se interzice:
a) prinderea cozilor si manerelor uneltelor si sculelor in cuie sau legarea cu sarma,
precum si utilizarea acestora atunci cand se afla intr-un stadiu avansat de uzura;
b) utilizarea aceluiasi maner la mai multe unelte manuale.

Protectia impotriva electrocutarii

Art. 18. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa sau indirecta se vor aplica
prevederile din Normele generale de protectie a muncii si Normele specifice de
securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale.
Art. 19. Pentru reducerea riscurilor datorate curentului electric cum ar fi electrocutari si
arsuri, se stabileste distanta minima de protectie in functie de conditiile de munca:
spatiul disponibil, agentii chimiei sau fizici din mediul respectiv, conditiile de
exploatare.
Art. 20. Sunt interzise amenajarea platformelor primare si desfasurarea activitatilor de
incarcare- descarcare in apropierea liniilor electrice aeriene.
Art. 21. Atunci cand cazarea angajatilor se face in vagoane dormitor ale caror instalatii
sunt alimentate electric, protectia se va realiza prin nulul de protectie si prin
impamantare locala.
Art. 22. Protectia principala impotriva electrocutarii la echipamentele electrice
alimentate la reteaua de 0,4 kV la vagoanele dormitor trebuie sa fie realizata prin legare
la nul, conform standardelor in vigoare.
Art. 23. La utilizarea ferastraielor mecanice portabile actionate electric trebuie sa se
asigure legatura la priza de alimentare cu un conductor cu trei fire, din care unul va fi
destinat fazei, altul nulului si al treilea impamantarii.

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Art. 24. Este obligatorie dotarea utilajelor si mijloacelor de transport cu echipamente
specifice de PSI, aprobate conform reglementarilor in vigoare.

Aparate de masura si control. Dispozitive de protectie

Art. 25. Se interzice pornirea si exploatarea echipamentelor tehnice fara dispozitivele de
protectie si aparatura de masura si control sau cu acestea defecte.
Art. 26. Exploatarea echipamentelor tehnice care intra sub incidenta ISCIR se face in
conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Art. 27. Inainte de utilizarea instalatiei de ridicat se va verifica starea tehnica a acesteia
si, in mod special, a urmatoarelor:
a) limitatoare de sarcina, de moment si de cursa;
b) diverse dispozitive de blocare sau interblocare electrica a comenzilor de miscare a
utilajului;
c) tampoane la: macara, capetele caii de rulare, carucior sau la dispozitivele de calare;
d) dispozitive de semnalizare acustica si optica.
Art. 28. Conducatorii mijloacelor de transport, inainte de plecarea in cursa, trebuie sa
verifice starea tehnica a acestora si in mod special:
- dispozitivul de pornire automata;
- distribuitoarele pentru sistemul de franare;
- dispozitivul de protectie impotriva saririi inelului de siguranta al jantei pe timpul
umflarii anvelopelor nedemontate;
- dispozitivul de siguranta suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea acesteia;
- sabotii metalici de franare sau penele din lemn pentru asigurarea stabilitatii utilajelor
de transport;
- bolturile si cablurile de siguranta la racoante si dispozitive de prindere.

Lucrari de intretinere, interventii si reparatii

Art. 29. Lucrarile de intretinere curenta sau interventiile in cazul unor defectiuni tehnice
ale mijloacelor de transport forestiere se fac numai dupa oprirea acestora si dupa
asigurarea lor contra pornirii accidentale.
Art. 30. Lucrarile de reparatii planificate se fac numai in ateliere specializate. La
incheierea acestor operatiuni, o comisie va efectua receptia in urma careia sa rezulte ca
echipamentele tehnice corespund din punct de vedere tehnic.
Art. 31. a) Pentru fiecare tip de echipamente tehnice aflate in exploatare, vor exista
urmatoarele documente:
- instructiuni de utilizare si de securitate a muncii;
- grafic de revizii, reparatii anuale, cu indicarea termenelor scadente prezentate in
Cartea tehnica a utilajului (instalatiei);
b) De urmarirea respectarii prevederilor art. 31 lit. a) raspunde conducatorul lucrarilor
din parchetul de exploatare forestiera.
Art. 32. Inainte de efectuarea oricarei interventii la utilajele de transport si de colectare a
lemnului, pentru remedierea unor defectiuni tehnice, se va asigura stabilitatea acestora
prin saboti metalici sau pene din lemn.
Art. 33. In timpul interventiilor sau la deplasarea autovehiculelor este interzis sa se lase
deschise usile cabinei.
Art. 34. Se interzice utilizarea altor piese de schimb pentru repararea utilajelor sau
instalatiilor decat cele prevazute in cartea tehnica sau efectuarea unor improvizatii.

Prevederi specifice
Art. 35. Pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii in activitatile de exploatari si
transporturi forestiere se vor respecta urmatoarele:
a) utilajele si mijloacele de transport, precum si instalatiile de ridicat trebuie sa fie
deservite numai de personal calificat si autorizat in domeniul respectiv;
b) cunoasterea si respectarea de catre angajati a instructiunilor de exploatare a utilajelor
si instalatiilor pe care lucreaza;
c) mentinerea locului de munca curat, precum si predarea acestuia in conditii
corespunzatoare.
Art. 36. In timpul lucrului se interzice:
a) schimbarea locului de munca;
b) servirea mesei, odihna si fumatul in alte locuri decat cele destinate acestor scopuri;
c) parasirea ori schimbarea locului de munca al angajatilor, impreuna cu utilajele
deservite, fara aprobarea conducatorului locului de munca;
d) accesul sau stationarea persoanelor fara atributii de serviciu in parchetul de
exploatare sau la alte locuri de munca;
e) interventia la tablourile electrice a persoanelor ncautorizate, precum si lasarea
acestora neasigurate in timpul si dupa terminarea lucrului;
t) fumatul si/sau accesul cu foc deschis in parchetul de exploatare sau in alte locuri de
desfasurare a procesului tehnologic unde exista pericol de incendiu sau explozie.
Art. 37. Se interzice lucrul simultan in postate suprapuse pe verticala (in cazul terenului
cu pante mai rnari de 15%) , in procesul pregatirii si exploatarii parchetului pentru
efectuarea lucrarilor de:
a) recoltarea lemnului;
b) colectarea lemnului (corhanirea cu tapina, cu atelaje, instalatii cu cablu sau cu
tractoare forestiere);
c) constructii forestiere.
Art. 38. Postatele si sectiunile trebuie identificate in teren prin limite naturale sau
artificiale si marcate corespunzator, conform prevederilor din proiectul de exploatare.
Distanta dintre echipele de la doborarea arborilor va fi de cel putin 50 m in raport cu
configuratia terenului, lungimea si latimea minima a postatei va fi de cel putin 70 m.
Art. 39. Se interzice executarea oricaror lucrari in parchetele de exploatare stand pe
arbori sau parti ale acestora.
Art. 40. La echipamentele tehnice la care se folosesc cabluri, lanturi de tractiune sau
ciochinare se interzice:
a) urcarea sau stationarea persoanelor pe sarcina, cabluri, lanturi de tractiune in timpul
functionarii acestora ori trecerea peste sau pe sub ele, precum si stationarea intre
busteni si animale in tilnpul legarii sarcinii;
b) stationarea angajatilor in spatiul format de bustean, utilaj si cablul rolelor de directie
sau de unghi, de la trasul sarcinilor sub un unghi mai mare de 15°;
c) atingerea bustenilor aflati in miscare, inclusiv a cablurilor, lanturilor si ciochinarelor;
d) corectarea pozitiei, legarea sau dezlegarea bustenilor cu cablul in timpul functionarii
troliului;
e) schimbarea directiei cablurilor prin trecerea lor pe dupa cioate sau arbori, in lipsa
rolelor de directie sau de unghi;
f) tragerea cu troliul daca conditiile de vizibilitate nu permit conducatorului utilajului sa
urmareasca miscarea sarcinii ori sa receptioneze semnalele legatorului de sarcina;
g) fixarea carligelor la cabluri prin innodarea acestora sau utilizarea cablurilor innodate;
h) formarea si colectarea unor sarcini mai mari decat cele prevazute in cartile tehnice ale
utilajelor ori instalatiilor cu cablu;
i) lucrul fara manusi sau palmare de protectie;
j) retragerea angajatilor in fata si in aval de sarcina de busteni legati.
Art. 41. Se interzice legarea materialului lemnos cu cablu de tractiune necorespunzator
conditiilor de calitate, precum si utilizarea ciochinarelor si a altor dispozitive decat a
celor specifice.
Art. 42. Se interzice desfacerea tasonului incepand cu scoaterea bustenilor de la baza
stivei, pentru a evita accidentele cauzate prin dezechilibrarea si prabusirea materialului
lemnos.
Art. 43. (1) In toate cazurile, tasoanele se vor desface numai incepand cu scoaterea
bustenilor de deasupra stivelor.
(2) Utilajele de incarcare vor fi amplasate lateral fata de tason.
Art. 44. Se interzice smulgerea bustenilor din tasoane cu cablul troliului de pe tractor
(TAF) , pe timpul iernii, cand acestia sunt blocati in solul inghetat;
Art. 45. Bustenii se vor desprinde mai intai cu tapina si apoi se vor trage cu ajutorul
cablului troIiului de pe tractor (TAF).
Art. 46. Ordonarea si asezarea lemnului in stiva sau in tason se fac utilizand cablul de
tractiune al instalatiei de ridicat.
Art. 47. Platformele primare pentru colectarea materialului lemnos trebuie sa aiba
dimensiuni corespunzatoare si front de lucru, care sa permita incarcarea-descarcarea in
conditii de securitate.
Art. 48. Se interzice lucrul pe timp de noapte (indiferent de conditii) :
a) in parchetele de exploatare la doborarea arborilor, la corhanirea cu tapina, scoaterea
lelnnului cu atelajele, cu instalatiile cu cablu;
b) in zonele periculoase ale drumurilor auto forestiere, ale liniilor CFF, ale constructiilor
din exploatari forestiere si in zonele in care se executa lucrari de derocare;
c) la cercetarea situatiei create in urma calamitatilor;
precum si:
d) circulatia angajatilor forestieri si a oricaror materiale pe liniiIe CFF.
Art. 49. La lucralile din depozite sau de constluctii forestiere este interzis lucrul pe timp
de noapte daca nu exista un iluminat corespunzator. Circulatia mijloacelor de transport
pe timp de noapte fara a avea instalatia de iluminare sau semnalizare in stare de
functionare este interzisa.
Art. 50. Caile de circulatie vor fi mentinute perrnanent in conditii de securitate pentru a
se evita alunecarile sau deraparile auto vehiculelor.
Art. 51. (1) Transportul persoanelor cu mijloace de transport se face numai daca acestea
au fost amenajate in acest scop.
(2) Este interzis a se transporta persoane pe incarcatura, pe parti ale utilajelor ori cu
funiculare de transport material lemnos.
Art. 52. Se interzice urcarea sau coborarea din mijloacele de transport in tirnpul
mersului sau inaintea opririi complete a acestora.
Art. 53. (1) Scoaterea unui mijloc de transport sau a unui utilaj autopropulsat din locurile
de parcare fara dispozitia conducatorului lucrarilor din parchet este interzisa.
(2) Parcarea mijloacelor de transport si a utilajelor autopropulsate se face numai in
locurile destinate si amenajate in acest scop, asigurandu-se franarea acestora si
incuierea usilor cabinelor
(3) Spatiul de parcare va fi ales pe un teren stabil care va avea o panta de scurgere a
apelor, marcandu-se locurile de parcare.
Art. 54. Deplasarea mijloacelor de transport de la un loc de munca la altul se va face
numai dupa obtinerea aprobarii scrise, cu indicarea traseului de deplasare.
 CAPITOLUL III
PREGATIREA SI ORGANIZAREA PARCHETULUI PENTRU
EXPLOATARE

Sectiunea 1.
Organizarea terenului, a procesului de productie si a conditiilor concrete
de desfasurare a activitatii
Obtinerea avizului de exploatare
Art. 55. Inceperea exploatarii propriu-zise se face numai pe baza avizului de exploatare a
parchetului -din punct de vedere al protectiei muncii, emis de catre o comisie numita
prin decizie scrisa de conducerea agentului economic. Avizul se emite numai dupa
verificarea de catre comisie, pe teren, a efectuarii lucrarilor de pregatire a parchetului
pentru exploatare. Aceasta comisie isi va putea exercita autoritatea numai daca in
componenta sa exista cel putin un specialist in lucrarile de exploatare si transporturi
forestiere.
Art. 56. Se interzice acordarea avizului de exploatare a parchetului in urmatoarele
situatii:
a) pentru portiuni de parchet, daca acestea nu sunt constituite separat ca sectiuni;
b) daca utilajele folosite in procesul de productie nu corespund proiectului de exploatare
intocmit si aprobat de conducerea agentilor economici;
c) daca instalatiile cu cablu nu au fost supuse probelor de functionare in gol si
receptionate;
d) daca lucrarile pregatitoare pentru securitatea muncii si cele de organizare a locului de
munca nu s-au efectuat integral si conform cu prevederile proiectului de exploatare.
Art. 57. Avizul de exploatare isi pierde valabilitatea in urmatoarele cazuri:
a) daca se schimba tehnologia de exploatare a parchetului;
b) daca s-au produs calamitati naturale: doboraturi de vant, avalanse, viituri de ape,
alunecari de teren sau altele;
c) daca activitatea in parchet s-a intrerupt fiind reprogramata pentru o alta perioada de
exploatare sau daca s-a refacut marcarea ori au fost modificate limitele parchetului.
Art. 58. Elaborarea tehnologiei de lucru in parchetele de exploatare sau a constructiilor
de drumuri forestiere, precum si executarea instalatiilor pasagere se face pe baza de
proiect aprobat.
Art. 59. In activitatea din parchetele forestiere se va tine seama de proiectul de
exploatare, cu respectarea urmatoarelor prevederi:
a) Impartirea parchetului in sectiuni si postate, numerotarea acestora si stabilirea
ordinii de desfasurare a lucrarilor de recoltare si colectare a lemnului in acestea;
b) identificarea si insemnarea arborilor periculosi (iescari, arbori putregaiosi, aninati,
dezradacinati cu inclinari puternice, cu craci rupte si prinse in coroana arborilor
alaturati, arbori situati pe terenuri alunecoase);
c) stabilirea si delimitarea locurilor periculoase sau dificile de exploatat, marcarea lor,
precizarea metodelor si a tehnicilor de lucru, in functie de conditiile concrete din aceste
zone;
d) stabilirea potecilor si cararilor pentru circulatia angajatilor, cat si a drumurilor de
scos-apropiat lemnul cu utilajele specifice;
e) incheierea de conventii scrise prin care sa se stipuleze clauze de protectie a muncii cu
alti agenti economici care isi desfasoara activitatea concomitent cu echipele de
exploatare a parchetelor.
Art. 60. Este interzisa impartirea arbitrara a parchetului in sectiuni sau in postate,
precum si lucrul in acelasi timp in postate alaturate si suprapuse, pe linia cu cea mai
mare panta.
Art. 61. Inainte de intrarea echipei de angajati in parchet pentru efectuarea operatiilor de
doborare si de fasonare a lemnului, conducatorul locului de munca trebuie sa tina seama
de urmatoarele prevederi referitoare la pregatirea parchetului pentru exploatare:
a) doborarea si inlaturarea arborilor periculosi, inlaturarea bolovanilor si a stancilor
aflate intr-un echilibru instabil, precum si a altor obstacole;
b) pregatirea parchetelor cu taieri dispersate si a arboretelor, in care se executa operatii
de igiena, se face in postate, in mod succesiv, unnarindu-se indeosebi doborarea si
indepartarea arborilor aninati si a celor putregaiosi;
c) doborarea si fasonarea arborilor care prezinta pericol se face, de catre o echipa
experimentata, numai sub supravegherea conducatolului locului de munca;
d) identificarea izvoarelor si a surselor de apa potabila si amenajarea potecilor de acces
la acestea, astfel ca persoanele cu aprovizionarea sa nu fie expuse vreunui pericol de
accidentare,
e) asigurarea trecerii in conditii de securitate prin zone periculoase (pante abrupte,
stanci, terenuri alunecoase, pe sub instalatii pasagere, precum si a celor in aval de caile
de acces).
Art. 62. Caile de circulatie de pe traseul potecilor trebuie sa respecte urmatoarele:
a) traversarea paraielor si mlastinilor sa se faca numai pe punti rigide prevazute cu
parapeti si balustrade cu mana curenta;
b) cand potecile se desfasoara pe curba de nivel, de-a lungul potecilor se vor instala
parapeti. In acest caz, potecile vor fi amenajate prin sapare, asigurandu-se o latime
corespunzatoare, conform proiectului de exploatare.
Art. 63. Ingradirea cailor de acces si a potecilor care traverseaza parchetele in curs de
exploatare se face prin montarea de panouri de interzicere. La intrarea pe drumurile
publice se vor aseza postasi care vor opri circulatia din timp in timp, pentru a permite
doborarea arborilor fara pericol de accidentare.
Art. 64. Fiecare postata va fi exploatata de catre angajati calificati si instruiti, desemnati
in acest scop, care vor face recunoasterea parchetului si a postatei ce li s-a incredintat,
precum si a celor alaturate in vederea cunoasterii cailor de acces, a configuratiei
terenului si a arboretului in care vor lucra.

Sectiunea 2.
Amplasarea cailor de colectare si a platfonnelor primare
Art. 65. Executarea cailor de colectare, a platformelor primare, a constructiilor si a
instalatiilor pasagere se va face pe baza de proiect, aprobat de conducerea agentului
economic de exploatare si transporturi forestiere.
Art. 66. Zonele de defrisat vor fi delimitate in cadrul parchetului de exploatare,
asigurandu-se latimea culoarelor pentru funiculare, iar traseul acestora va corespunde
prevederilor din documentatia tehnica aprobata.
Art. 67. Arborii si iescarii doborati vor fi scosi de pe amplasament si transportati in
locuri amenajate in acest scop, astfel incat sa nu impiedice desfasurarea lucrarilor
propriu-zise pentru montarea-demontarea instalatiilor cu cablu, constructia
drumurilor forestiere si a cabanelor.
Art. 68. In cazul deschiderii culoarelor pentru instalatiile de funicular se vor dobori toti
arborii marcati, aflati de o parte si de alta a axei funicularului si la o distanta mai mica
decat inaltimea arborilor.
Art. 69. Doborarea arborilor se va face anterior fata de alte lucrari din parchet, la o
distanta minima de securitate de 200 m, pentru a evita accesul membrilor echipelor din
cele doua sectoare de activitate.
Art. 70. In activitatea din parchetele de exploatare, la proiectarea si amplasarea cailor de
colectare si a platformei primare se vor respecta urmatoarele:
a) caile de colectare vor respecta caracteristicile constructive prevazute in proiectul de
executie;
b) traseele cailor de colectare vor evita vadurile paraielor, zonele mlastinoase sau
stancoase;
c) traversarea paraielor si izvoarelor de catre caile de colectare se va face pe poduri sau
pe podete. Traversarea prin vadul paraielor se face cu conditia ca adancimea apei sa nu
depaseasca 0,4 m, iar panta vaii si a drumului de acces in zona sa fie sub 10%;
d) la colectarea lemnului lung in apropierea paraielor se vor amenaja rampe de stocare
prin asezarea transversala a trunchiurilor rezistente si curatarea acestora de craci;
e) elementele geometrice ale cailor de colectare trebuie marcate vizual, prin tablite
avertizoare, care sa indice caracteristicile acestora, precum si interdictia circulatiei
publice.
Art. 71. Inainte de inceperea exploatarii propriu-zise se vor identifica si inlatura arborii
periculosi de pe intreaga suprafata a parchetului cu taieri concentrate, se va delimita
parchetul de exploatare si se vor monta placute avertizoare pentru zonele periculoase.

Sectiunea 3.
Inlaturarea arborilor periculosi si a altor pericole
Dotarea parchetului cu utilaje si instalatii pentru exploatare
Art. 72. Doborarea arborilor periculosi (iescari, arbori putregaiosi, partial dezradacinati,
aninati, cu inclinari puten1ice, cu craci rupte si prinse in coroana, arbori situati pe
terenuri alunecoase) se va executa de catre o echipa experimentata si instruita in acest
scop, care va fi organizata si supravegheata de conducatorul lucrarilor din parchet.
Art. 73. Inainte de a incepe doborarea pentru fiecare arbore vor identifica pericolele pe
care le prezinta si se vor stabili masurile ce trebuie luate (inclusiv codurile de semnale
stabilite in caz de pericol).
Art. 74. Tapa si taietura din partea opusa a arborilor se vor executa de catre fasonatorul
mecanic. Conducatorul lucrarilor din parchet si ajutorul de fasonator, care vor
supraveghea miscarile arborelui dand semnale dinainte stabilite, in caz de pericol,
trebuie sa fie in afara zonei periculoase.
Art. 75. La doborarea arborilor periculosi, taieturile pentru tapa se vor face astfel incat
calupul sa poata fi desprins cu usurinta. In astfel de cazuri se interzice baterea cu toporul
sau cu maiul in arbore, ori baterea penelor de doborat.
Art. 76. Doborarea arborilor cu varful rupt partial sau complet se va face intotdeauna cu
tapa.
Art. 77. La fasonarea arborilor dezradacinati si aflati pe sol trebuie asigurata ragalia cu
ajutorul cablurilor de ancorare. La cei ramasi in pozitie inclinata (aninati) , desprinderea
de la cioata se va face luandu-se masurile de prevenire a blocarii lamei ferastraului si de
dezaninare a arborilor prin una din metodele omologate.
Art. 78. Inlaturarea altor pericole: bolovani sau stanci aflate in pozitii instabile, surpari
de teren, arbori si parti de arbori aflate pe sol, in pozitii periculoase, in gropi sau pe
denivelari de poteci, pe cai de colectare se va efectua de catre echipa de doborare a
arborilor periculosi, sub supravegherea conducatorului lucrarilor din parchet, care va
stabili si masurile corespunzatoare de securitate a muncii.
Art. 79. In parchetele cu taieri dispersate, de rarituri sau taieri de igiena, doborarea
arborilor periculosi se face pe postate sau pe portiuni de parchet, cu respectarea
urmatoarelor prevederi:
a) inainte de inceperea exploatarii se vor marca toti arborii periculosi pe intreaga
suprafata a parchetului, precum si zonele periculoase si se vor preveni alte pericole;
b) se vor dobori arborii periculosi, respectandu-se distanta de securitate intre postatele
alaturate;
c) in celelalte postate aceste lucrari se vor executa pe masura ce avanseaza exploatarea,
astfel incat sa se respecte permanent conditiile prevazute la aliniatul precedent;
d) in cazul in care proportia arborilor periculosi depaseste 25%, doborarea acestora se
face odata cu exploatarea propriu-zisa, cu conditia ca lucrarile sa fie supravegheate
direct de conducatorul formatiei de lucru.
Art. 80. La doborarea arborilor angajatii trebuie sa fie dotati cu unelte si scule manuale
in stare tehnica corespunzatoare. Toate parchetele trebuie sa dispuna de cel putin unul
din echipamentele tehnice necesare pentru dezaninarea arborilor.
 CAPITOLUL IV
LUCRARI DE RECOLTARE A LEMNULUI

Sectiunea 1.
Verificarea starii tehnice si pregatirea pentru lucru a ferastraielor
mecanice, uneltelor, sculelor si dispozitivelor de lucru
Art. 81. Inainte de inceperea lucrului fasonatorul mecanic va efectua urmatoarele
activitati:
a) va delimita zonele de lucru in functie de configuratia terenului si a arboretului;
b) va reidentifica arborii marcati si va stabili ordinea lucrarilor, precum si directia de
doborare a arborilor in functie de gradul de inclinare a acestora, panta terenului, reteaua
de drumuri existenta.
Art. 82. Zilnic, inainte de inceperea activitatii, conducatorul formatiei de lucru va
verifica starea tehnica si existenta inventarului necesar la utilaje, scule, unelte si
dispozitive de protectie. Se vor lua masuri pentru inlaturarea defectiunilor, precum si de
completare a inventarului cu acelea care lipsesc sau sunt defecte.
Art. 83. Se interzice efectuarea lucrului cu ferastraul mecanic daca:
- taie stramb din cauza lamei sau a lantului;
- manerele de sustinere, lama sau alte parti mobile nu sunt bine fixate sau daca lipseste
gheara de fixare;
c) ambreiajul patineaza sau cupleaza cu socuri;
d) exista scurgeri de benzina pe rezervor sau conducte;
e) lipseste dispozitivul de oprire si blocare a lantului taietor.
Art. 84. La alimentarea ferastraului mecanic cu combustibil se interzice:
a) folosirea bidoanelor sparte, deformate, fara buson si dop;
b) alimentarea rezervorului fara a se utiliza palnia;
c) lasarea de scurgeri de benzina nesterse pe ferastrau sau bidon.
Art. 85. Transportul ferastraului de la cabana in parchetul de exploatare si inapoi se va
face numai cu motorul oprit, cu lantul taietor demontat sau cu acesta montat, dar cu
teaca trasa peste acesta.
Art. 86. La terminarea lucrului sau in perioadele de repaus, fasonatorul mecanic va aseza
ferastraul la locul destinat, in asa fel incat acesta sa nu cada, va scoate lantul taietor si-l
va depune intr-un vas cu ulei mineral si va curata ferastraul mecanic si canalul lamei.
Locul de depozitare a ferastraului mecanic va fi inchis cu lacat si cheie, evitandu-se
sustragerea acestuia de catre persoane straine.
Art. 87. Inainte de punerea in functiune a ferastraului mecanic trebuie respectate
urmatoarele:
a) se va alege un loc corespunzator care sa asigure stabilitatea ferastraului si a
fasonatorului mecanic si care sa permita actionarea nestanjenita a demarorului;
b) se va verifica starea de intindere a lantului taietor si fixarea lamei de ghidare.
Art. 88. Se interzice fasonatorului mecanic sa execute urmatoarele operatii:
a) pornirea motorului cu lantul taietor decuplat;
b) ghidarea lantului cu mana sau cu alte obiecte;
c) atingerea lantului taietor cu solul sau a diverselor materiale nelemnoase;
d) taierea cu varful lamei ferastraului mecanic;
e) ascutirea lantului taietor, ori repararea curenta a ferastraului, cu motorul pornit.
Art. 89. Conducatorul locului de munca din parchetul de exploatare va verifica starea
tehnica a ferastraielor ce putin o data pe saptamana.
Art. 90. Lucrul cu ferastraul mecanic se va executa numai in urmatoarele conditii:
a) locul de munca sa fie degajat de crengi pietre sau alte obstacole, asigurandu-se o
pozitie de lucru cat mai stabila, atat pentru fasonatorul mecanic cat si pentru ajutorul
sau;
b) antrenarea lamei in taietura se va face lin, cu ferastraul rezemat prin gheara de fixare
in arbore sau in trunchi. In situatii deosebite se poate efectua taierea in "berbece" sau cu
ferastraul nerezemat;
c) in cazul arborilor tensionati se va taia in primul rand partea comprimata;
d) penele se vor monta si se vor bate din timp, de catre ajutorul de fasonator pentru a
preveni blocarea lantului taietor;
e) curatarea de craci se va face incepand de la baza spre varf, de pe partea opusa si, pe cat
posibil, din amonte fata de arborele doborat, avandu-se in vedere eventualele miscari
ale trunchiului sau catargului;
t) trunchiurile sau bustenii care urmeaza sa fie sectionati, se vor asigura impotriva
deplasariilor in timpul taierii sau dupa terminarea acesteia;
g) deplasarea fasonatorului mecanic de la un arbore la altul sau intre doua sectionari se
va face cu motorul pornit, dar numai cu lantul oprit.
Art. 91. In timpul lucrului cu ferastraiele mecanice se interzice:
a) lucrul concomitent a doi angajati la doua sau mai multe operatii, pe acelasi arbore sau
trunchi;
b) lucrul la aceeasi activitate sau la operatii diferite, pe arbori sau pe trunchiuri
alaturate, daca acestia se stingheresc reciproc;
c) taierea a doua sau mai multor bucati de lemn suprapuse sau prinse in mijloacele de
colectare;
d) tinerea pieselor de lemn cu bratele in vederea sectionarii sau fixarea acestora la sol cu
piciorul de catre fasonatorul mecanic sau ajutorul acestuia;
e) sectionarea unor trunchiuri sau craci, cand acestea se afla in pozitii periculoase;
t) executarea de catre fasonator a altor lucrari in timp ce are ferastraul asupra sa;
g) scoaterea ferastraului blocat in taietura prin smucire violenta ori lovirea lui cu
piciorul sau cu diferite obiecte;
h) continuarea lucrului cu ferastraul mecanic defect sau in stare tehnica
necorespunzatoare;
i) la doboraturile de vant sectionarea unor trunchiuri sau arbori, care prezinta pericol de
rostogolire a ragaliei, inainte ca acestea sa fie ancorate sau asigurate cu cabluri sau
proptele (tarusi).

Sectiunea 2.
Doborarea arborilor cu ferastraul mecanic in formatie alcatuita din
fasonator mecanic si ajutor de fasonator
Art. 92. Doborarea arborilor se face numai dupa ce au fost efectuate urmatoarele:
a) taierea cracilor de la baza arborelui si degajarea locului de semintis, craci cazute,
pietre, zapada;
b) stabilirea si curatarea potecilor de refugiu in partea opusa directiei de doborare, in
unghi de 45° fata de acestea;
c) directia de doborare va fi aceeasi cu directia de inclinare a arborelui;
d) inlaturarea labartarilor pronuntate de la capetele zonei de siguranta si pe directia de
doborare aleasa.
Art. 93. Adancimea si inaltimea tapei, marimea pragului de franare, forma si marimea
zonei de siguranta
Art. 95. (1) Tapa se va dispune cu deschiderea maxima pe directia de doborare. Dupa
executarea tapei, se va scoate calupul tapei cu ajutorul toporului, astfel incat sa nu
ramana parti nescoase din aceasta.
(2) Se interzice extragerea calupului rezultat la executarea tapei cu gheara de fixare a
ferastraului mecanic.
Art. 96. Taietura din partea opusa tapei se va executa astfel incat, zona de siguranta sa
respecte dimensiunile din tabelul anexat. Pe masura avansarii taieturii din partea opusa
ajutorul de fasonator va monta pana de prevenire a strangerii si penele de doborat, de o
parte si de alta a penei de prevenire a strangerii.
Art. 97. In momentul caderii arborelui, angajatii trebuie sa se retraga din zona
periculoasa astfel:
- ajutorul se va retrage din timp la cel-putin 15 m, iar fasonatoml mecanic la cel putin 7
m daca nu sunt necesare pene de doborare;
- fasonatorul mecanic se va retrage din timp la cel putin 15 m, iar ajutorul la cel putin 7
m daca sunt necesare pene de doborare.
Art. 98. (1) Baterea penelor se va face astfel incat sa se asigure prinderea acestora in
crestatura, fara sa se forteze caderea arbore lui. Dupa scoaterea ferastraului si retragerea
fasonatorului mecanic, ajutorul va bate penele din stanga-dreapta, alternativ, insistand
pe aceea dintre ele care va forta caderea arbore lui pe directia dorita. Inainte de
momentul caderii arborelui, fasonatorul mecanic sau ajutorul sau va avertiza prin
semnale stabilite dinainte "ATENTIE! CADE!" etc.
(2) Se interzice utilizarea penelor metalice, a celor improvizate sau folosirea toporului
drept pana.
Art. 99. La doborarea arborilor cu diametrul sub 20 cm in parchetele de rarituri:
a) se poate efectua tapa printr-o simpla taietura;
b) trebuie sa se dirijeze caderea arborelui de catre ajutorul de fasonator prin impingere,
folosind dispozitivele destinate acestui scop (parghie cu gheara - prevazuta cu cui de
fixare in arbore).
Art. 100. Doborarea arborilor cu diametrul mai mare de 20 cm, a celor labartati, cu
asimetrii pronuntate ale coroanei sau a altor arbori in conditii dificile se va face pe
postate si in prezenta conducatorului formatiei de lucru.
Art. 101. Ferastraiele mecanice si electrice vor fi deservite numai de personal calificat si
instruit corespunzator din punct de vedere al protectiei muncii.
Art. 102. Este interzis ca la doborarea manuala (cu ferastraul manual) a arborilor sa
lucreze mai mult de trei angajati. Inainte de a da semnalul de cadere a arborelui, un
angajat din echipa se va retrage pe poteca de refugiu, la o distanta de peste 20 m, iar
ceilalti se vor retrage din zona periculoasa in functie de utilizarea penelor, la cel putin 7
m distanta pe potecile de refugiu degajate de obstacole.
Art. l03. In arboretele de crang se vor lua urmatoarele masuri de securitate:
a) conducatorul locului de munca va stabili directia de doborare a arborilor in functie de
procesul tehnologic adoptat. Pentru trunchiurile care prezinta neregularitati se va alege
o directie de doborare nepericuloasa;
b) tapa se va efectua in directia de cadere a arborelui la o inaltime de maximum: 1/3 din
diametrul lui si cel mult ½ din grosime;
c) taietura de doborare se va executa dIn partea opusa tapei: la 3-5 cm deasupra bazei
acesteia;
d) pe terenurile cu pante de peste 10% se interzice executarea altor lucrari in postata in
care se dobora arbori. Zona de lucru se va marca prin panouri de avertizare montate in
locuri vizibile.
Art. l04. La lucrarile de doborare a arborilor, indiferent de metoda sau tehnologia de
lucru aplicata, se interzice:
a) urcarea in arbori pentru orice motiv si cu orice mijloace;
b) dezaninarea arborilor in absenta conducatorului formatiei de lucru sau doborarea lor
prin tehnici de lucru periculoase;
c) executarea anticipata a tapei la un numar de arbori, in vederea doborarii lor, precum
si lasarea de arbori cu tapa executata si nedoborati la terminarea lucrului;
d) executarea in mod suprapus a unor lucrari pe linia de cea mai mare panta (peste 15°)
sau daca exista pericol de alunecare a arborilor doborati, precum si executarea de lucrari
la distante mai mici de 70 m;
e) scoaterea penelor inainte de caderea arborelui;
f) impingerea si dirijarea caderii arborilor cu topoarele, cu mana sau cu alta parte a
corpului;
g) executarea tapei la al doilea arbore, inaintt ca primul sa fi fost doborat;
h) nerespectarea ori taierea completa a zonei de siguranta inainte de caderea arbore1ui;
i) doborarea arborilor aflati de- a lungul drumurilor sau liniilor de cale ferata, fara
luarea masurilor de inchidere a circulatiei si de interzicere a accesului de persoane, de
catre conducatorul formatiei de lucru.

Sectiunea 3.
Doborarea arborilor la taierile in scaun
Art. 105. Doborarea sulinarilor din zona inundabila a raurilor, in special in Lunca si Delta
Dunarii, precum si a arborilor crescuti cu trunchiurile (tulpinile) in zona de inundatie se
va executa respectand urmatoarele:
a) doborarea se va executa de catre echipe formate din fasonatorul mecanic si ajutorul
de fasonator;
b) fiecare echipa va cunoaste locurile invecinate in care se lucreaza;
c) trecerea de la un scaun (tulpina) la altul se va face numai dupa asigurarea ca nu se
intra in zone periculoase.
Art. l06. Doborarea se va efectua folosind urmatoarele metode de lucru:
a) doborarea cu ferastraul mecanic, in cazul scaunelor cu inaltimea de pana la 1,5 m se
va face de catre fasonatorul mecanic si ajutorul de fasonator, stand pe sol;
b) doborarea se face de catre fasonatorul mecanic isi ajutorul de fasonator, aflati pe
capre, in cazul scaunelor cu inaltimea de 1,5-2,5 m. Caprele vor avea inaltimea maxima
de 1,2 m si vor fi rezistente;
c) scaunele cu inaltimea mai mare de 2,5 m vor fi taiate (impreuna cu sulinarile) de la
nivelul apei, aplicandu-se prevederile pentru doborarea arborilor periculosi. Aceleasi
prevederi se vor aplica si in cazul taierilor de regenerare.
Art. l07. La doborarea sulinarilor se vor respecta urmatoarele:
a) terenul din jurul scaunului va fi degajat de obstacole, de tufisuri si de cracile marunte
de pe tulpina;
b) cararile de refugiu vor fi degajate, partea superioara a scaunului si sulinarile vor fi
curatate de craci pana la inaltimea de 1 m;
c) ordinea de doborare a sulinarilor va fi urmatoarea: se vor taia mai intai sulinarii
subtiri si cei aflati in margine, apoi cei grosi si aflati in mijloc. In cazul fiecarui sulinar se
va executa intai tapa, apoi taietura din partea opusa tapei;
d) pe masura doborarii sulinarilor vor fi degajate cararile de refugiu;
e) la caderea arborilor sau sulinarilor, angajatii se vor retrage la o distanta de cel putin 7
m;
f) se va executa toaletarea scaunului in vederea regenerarii;
g) transportul angajatilor la si de la locul de munca, precum si de la un loc de munca la
altul se va face cu barcile conduse de persoane desemnate in acest scop.
Art. l08. Se interzice doborarea sulinarilor din barci.
Art. 109. Se interzice doborarea arborilor putregaiosi, cu inclinari pronuntate (unghiul
mai mare de 5-6°) , rupti, scorburosi si aschiati, in alta directie decat cea de inclinare
naturala si dirijarea caderii cu orice mijloace: pene, parghii, precum si taierea completa
a zonei de siguranta.

Sectiunea 4.
Fasonarea doboraturilor de vant
Art. ll0. Echipele de fasonatori mecanici trebuie dispuse la o distanta de cel putin 70 m,
in functie de configuratia terenului si a arboretului, astfel incat sa se evite caderile de
trunchiuri si accesul intamplator al angajatilor de la o alta echipa, in zona de lucru.
Art. 111. In cazul parchetelor cu arbori doborati de vant, pe langa prevederile referitoare
la lucrarile de pregatire pentru avizarea si exploatarea parchetelor, se vor lua
urmatoarele masuri:
a) impartirea in postate dispuse pe linia de cea mai mare panta, cu latimea minima de 70
m, in cazul pantelor mai mari de 10%. In locuri unde exista pericol de alunecare a
arborilor sau a buturugilor, echipele vor fI repartizate de catre conducatorul lucrarilor
din parchet, pe postate delimitate si nesuprapuse, pentru a nu se accidenta.
b) potecile si drumurile de acces vor fi amenajate si degajate de obstacole precum arbori
cazuti, rupti, aninati sau ragalii;
c) stabilirea tehnologiei de lucru si a ordinii de desfasurare nepericuloasa a lucrarilor.
Art. 112. Fasonarea doboraturilor de vant in masa se face dinspre margini spre centru,
incepand cu arborii ramasi in pozitii periculoase. La inlaturarea arborilor aninati se vor
respecta instructiunile in vigoare, inainte de a interveni asupra arborilor doborati de
vant se va cerceta pozitia lor si a celor aflati deasupra sau dedesubt si aducerea acestora
in pozitii stabile.
Art. 113. Sectionarea trunchiului de la buturuga se va face numai dupa asigurarea
acestuia. Daca acest lucru nu este posibil se va utiliza dispozitivul de tractiune
aducandu-se arborele in pozitie nepericuloasa.
Art. 114. Sectionarea trunchiurilor si a cracilor in pozitie suspendata se executa numai
daca fasonatorul sta pe sol, luandu-se masuri pentru asigurarea arborelui impotriva
deplasarii si pentru degajarea zonelor de refugiu.
Art. 115. Pe masura executarii lucrarilor, lemnul fasonat, ragaliile vor fi asezate in pozitii
stabile, cracile vor fi adunate in gramezi, iar drumurile de acces si zonele de lucru vor fi
degajate de orice obstacole.
Art. 116. Pentru sectionarea arborilor tensionati, fasonatorul rnecanic trebuie sa
identifice latura solicitata la intindere si cea supusa la compresiune. Taierea incepe pe
latura cornprimata si se continua pana cand incepe sa se intepeneasca lama ferastraului,
apoi se ingusteaza din lateral suprafata de taiere. La final se detaseaza zona ramasa cu
varful lamei ferastraului. Se interzice inceperea acestei operatii cu retezarea zonei
solicitate la intindere.
Art. 117. La trunchiurile puternic tensionate se executa sectionarea astfel: se incepe
taierea partii comprimate a lemnului, se ingusteaza suprafata de taiere prin doua
retezari exterioare, iar apoi se detaseaza definitiv reazemul ramas.
Art. 118. Sectionarea trunchiurilor se face numai dupa curatatul de craci si sectionarea
varfului coroanei arborelui.
Art. 119. Inainte de fasonarea doboraturilor de vant cu varful in vale se procedeaza la
asigurarea stabilitatii ragaliilor, dupa care se incepe taierea propriu-zisa din partea de
jos a cioatei.
Art. 120. Inainte de fasonarea doboraturilor de vant presate adanc in sol se executa
degajarea de obstacole. Pentru a nu exista pericolul de proiectare a ferastraului mecanic
sectionarile se vor executa de o parte si de alta a arborelui incepand cu zona comprimata.
Art. 121. La fasonarea doboraturilor de vant cu varful in deal se incepe sectionarea tot pe
latura supusa compresiunii, executandu-se doua taieturi, deplasate una fata de cealalta,
pe directia cioatei.
Art. 122. Fasonarea doboraturilor de vant suspendate pe propriul colet al arborelui se
face printr-o taietura oblica, dirijata de sus, pe directia cioatei.
Art. 123. Fasonarea doboraturilor de vant care formeaza "cuiburi", cu arborii doborati
unii peste altii intr-o anumita directie, trebuie sa se realizeze incepand cu primul
trunchi aflat in pozitia cea mai de sus, apoi fiecarui arbore i se aplica una din tehnicile de
dezaninare nepericuloase.
Art. 124. La fasonarea doboraturilor de vant cu trunchiul rupt si varful pe pamant, partea
care atarna se desprinde, iar apoi ciotul se taie in conditii normale. Daca locul
desprinderii se afla mai sus, trunchiul rupt se doboara impreuna cu partea superioara
agatata prin executarea tapei sau printr-o taietura de doborare, cu conditia ca partea de
trunchi sa se doboare lateral si in nici un caz in directia varfului sau in sens opus.
Art. 125. In cazul doboraturilor de vant in masa, combinate cu colectarea pe distante
scurte, arborii intregi sau parti ale acestora vor fi legati si scosi din gramada, in afara
zonelor periculoase.
Art. 126. In cazul fasonarii doboraturilor de vant dispersate, din care majoritatea
arborilor sunt in pozitii periculoase, se vor aplica prevederile stabilite pentru inlaturarea
arborilor periculosi.

Sectiunea 5.
Cazanirea arborilor
Art. 127. Inainte de inceperea lucrarilor de cazanire a arborilor, conducatorul locului de
munca va verifica daca exista arbori uscati, putregaiosi sau craci rupte aninate in arbori,
care vor fi inlaturate de echipe specializate de doborare a arbolilor.
Art. 128. Impartirea parchetului de exploatare in postate se va face tinand seama de
inaltimea arborilor, panta terenului si conditiile de lucru. Latimea postatei va fi de cel
putin 1,5 ori mai mare fata de inaltimea arborilor ce se cazanesc.
Art. 129. Lucrarile de cazanire nu se vor executa in postate alaturate, in acelasi timp.
Art. 130. La doborarea unui arbore prin cazanire nu vor lucra mai mult de doi angajati,
iar momentul in care arborele se cazaneste si prezinta semne de cadere, angajatii vor
actiona pentru dirijarea caderii acestuia.
Art. 131. La exploatarea prin cazanire se interzice folosirea mijloacelor improvizate:
lanturi, franghii, cabluri pentru agatare a arborilor de coroana acestora pentru
doborarea prin cazanire.
Art. 132. Se interzice dezaninarea arborilor prin doborarea altor arbori peste acestia si
executarea acestei operatii in absenta conducatorului lucrarilor din parchet.

Sectiunea 6.
Dezaninarea arborilor
Art. 133. In toate cazurile in care au ramas arbori aninati, conducatorul formatiei de
lucru interzice continuarea lucrului si accesul in zona pana la dezaninarea acestora.
Acesta va aduce la cunostinta intregului efectiv de angajati din parchet existenta
pericolului deosebit care s-a creat.
Art. 134. Dezaninarea arborilor trebuie efectuata numai in prezenta si sub supravegherea
conducatorului lucrarilor din parchetul de exploatare. Dezaninarea arborilor trebuie
facuta in ziua producerii aninarii.
Art. 135. Dezaninarea arborilor trebuie efectuata numai cu ajutorul mijloacelor de
dezaninare omologate care trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic si anume:
a) dispozitiv de tractiune prevazut cu ciochinare de ancorare sau de legare a arborelui,
pene de fixare, role de unghi (directie);
b) tractor (TAF) cu troliu si sapa, echipat cu cablu prelungitor, role de unghi, ciochinare
de ancorare;
c) atelaj prevazut cu tanjeala si cu lant sau cu cablu prelungitor.
Art. 136. Dispunerea in teren a angajatilor, a mijloacelor de dezaninare, ancorarea si
legarea arborelui, modul de organizare si de actiune al fiecarui angajat, precum si
masurile suplimentare de securitate a muncii se stabilesc de catre conducatorii locului
de rnunca din parchet.

CAPITOLUL V
LUCRARI DE COLECTARE MANUALA SI MECANIZATA A
LEMNULUI

Art. 137. Conducerile agentilor economici din activitatile de exploatare forestiera vor
asigura amplasarea corecta si amenajarea corespunzatoare a cailor de colectare, precum
si dotarea parchetului cu mijloacele necesare, prevazute in proiectul de executie a
lucrarilor.
Art. 138. Lucrarile de jonctiune intre doua sau mai multe mijloace de colectare trebuie sa
se desfasoare sub indrumarea si supravegherea conducatorului locului de munca, ce va
stabili succesiunea fazelor de lucru.
Art. 139. Se interzice corhanirea manuala si colectarea lemnului in conditii
meteorologice nefavorabile.
Art. 140. (1) Corhanirea manuala a lemnului cu tapina se va executa in formatie de
minimum doi angajati. Postasii de pe traseu ii vor avertiza sonor pe ceilalti membri ai
formatiei de lucru asupra pericolului existent.
(2) Corhanirea manuala a lemnului se va face numai pe distante scurte (sub 100 m) si pe
terenuri cu pante mari.
Art. 141. Echipele de angajati care lucreaza la corhanirea lelnnului cu tapina se vor
dispune in parchet la distante si in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu se creeze
pericole pentru angajatii care executa alte lucrari.
Art. 142. Angajatii din aceeasi echipa sau echipele care lucreaza la corhanit se vor afla tot
timpul pe aceeasi curba de nivel, fiind interzis sa se lucreze suprapus, pe linia de cea mai
mare panta.

Sectiunea 1.
Corhanitul lemnului cu tapina
Art. 143. Corhanirea lemnului va incepe numai dupa ce conducatorul locului de munca a
constatat ca au fost indeplinite urmatoarele masuri:
a) stabilirea zonei de lucru si a celor periculoase, precum si asigurarea ca in aceste zone
nu se gasesc angajati sau alte persoane;
b) curatarea terenului de craci, buturugi, bolovani, acoperirea gropilor si inlaturarea
altor pericole;
c) inchiderea circulatiei pe drumurile autoforestiere sau pe liniile CFF in zona unde se
corhaneste lemnul si interzicerea accesului persoanelor straine in aceasta zona prin
semnalizarea sau rnontarea indicatoarelor de avertizare si interdictie corespunzatoare.
Art. 144. La corhanitul lelnnului cu tapina se vor respecta urmatoarele:
a) lemnul destinat corhanirii se va toaleta corespunzator prin inlaturarea cracilor,
cioturilor, labartarilor, prin olarire la capatul gros al busteanului, astfel incat sa se
asigure rostogolirea si se va evita prezenta angajatilor in dreptul miscarii acestuia;
b) voltarea lemnului se face numai cu ajutorul tapinelor si parghiilor, actionandu-se
sincronizat si nurnai la comanda;
c) lemnul care urmeaza a fi corhanit se va orienta astfel incat axa lui longitudinala sa fie
paralela cu directia de inclinare de cea mai mare panta;
d) angajatii vor actiona numai din pozitia laterala si din urma lemnului corhanit.

Sectiunea 2.
Adunatul lemnului marunt cu bratele
Art. 145. Recoltarea prin adunatul cracilor, varfurilor sau al arborilor mici cu bratele si
tapina pentru formarea sarcinilor se va face prin purtare directa, tarare sau semitarare.
Angajatii vor actiona organizat astfel incat sa nu se stanjeneasca reciproc, pastrand intre
ei o distanta minima de 4 m.

Sectiunea 3. Colectarea lelunului cu atelaje

Art. 146. La operatiunea de colectare a lemnului cu atelaje, conducatorul de atelaj are
obligatia de a verifica daca hamurile si jugurile sunt in stare corespunzatoare. Fiecare
atelaj va fi incredintat numai acelor persoane care cunosc modul de conducere al
acestuia, au experienta corespunzatoare si sunt bine instruiti din punct de vedere al
protectiei muncii.
Art. 147. Se interzice folosirea atelajelor la colectare pe timp de viscol, de furtuna sau de
ploaie cu descarcari electrice, precum si a animalelor aflate in stare de sanatate
necorespunzatoare, a celor neobisnuite la ham sau la jug si nepotcovite. Este interzisa
incredintarea atelajelor, chiar si temporara, persoanelor care nu cunosc modul de
conducere si nu au fost informate asupra comportamentului animalelor.
Art. 148. La tragerea lemnului din parchetele de exploatare se interzice folosirea
animalelor neobisnuite cu aceasta activitate si fortarea sau lovirea acestora.
Art. 149. Conducatorul de atelaj va regla si ajusta periodic harnasamentul pentru fiecare
anima1. In cazul in care se constata conditii necorespunzatoare ale drumului,
conducatorul atelajului va comunica aceasta conducatorului de parchet si va solicita
remedierea imediata a acestuia.
Art. 150. Se interzice tragerea cu atelajele:
a) pe drumuri in stare necorespunzatoare sau neamenajate, precum si in zone
periculoase;
b) prin vad, cand apa are peste 0,5 m adancime sau trecerea pe gheata, prin locuri
neverificate si neautorizate de catre agentul economic de exploatare.
Art. 151. Caile de colectare pentru atelaje trebuie amenajate corespunzator prin degajarea
terenului de obstacole si inlaturarea eventualelor pericole de-a lungul traseelor. Acestea
vor fi date in exploatare numai daca ofera toate conditiile de siguranta pentru scos-
apropiatul lemnlui si in mod special, daca se asigura inscrierea in curbe a celor mai lungi
busteni.
Art. 152. Pantele periculoase trebuie sa fie identificate si semnalizate prin indicatoare de
avertizare. Pe drumurile alunecoase sau cu pante accentuate se vor lua masuri pentru
franarea bustenilor si se vor imprastia materiale antiderapante, pe timp de iarna.
Art. 153. Podurile si podetele de trecere vor fi prevazute cu parapeti bine consolidati pe
ambele parti, iar zonele construite in rambleu vor fi prevazute, de asemenea, cu
parapeti, pentru evitarea rostogolirii bustenilor.
Art. 154. Se interzice folosirea atelajelor daca nu au dotare comlpleta si nu sunt in stare
corespunzatoare:
a) tanjala va fi executata din lemn de esente rezistente si elastice, cu lungimea de cel
putin 2,5 m si cu grosimea de 10-12 cm;
b) cioflangul va fi executat din otel, cu lungimea de 20-30 cm, din zale bine sudate, cu
lungime ­si grosime corespunzatoare;
c) pana de prindere a busteanului va fi executata din otel, cu lungimea de 10-15 cm;
d) lanturi pentru prinderea bustenilor si a celor de rezerva pentru franare;
e) tapina pentru miscarea lemnului;
f) ciocan pentru baterea penelor.
Art. 155. La colectarea lemnului cu animale de tractiune conducatorii de atelaje trebuie
sa respecte urmatoarele:
a) legarea sarcinilor se va face stand lateral si in amonte fata de acestea, iar prinderea lor
cu lanturi sau cioflange se va face astfel incat sa nu se desfaca pe timpul transportului;
b) comanda de pornire a atelajului va fi data numai dupa asigurarea ca in apropiere nu se
afla persoane care ar putea fi in pericol.
Art. 156. Distanta dintre atelaje se va mentine astfel:
a) pe terenuri plane va fi de cel putin 20 m;
b) la coborarea pe drumuri cu panta mai mare de 10% va fi de cel putin 50 m;
c) cand panta este periculoasa atelajul urmator nu va incepe coborarea inainte ca cel din
fata sa fi ajuns la baza pantei.
Art. 157. La coborarea pantelor, este interzis ca persoanele sa mearga inaintea atelajului.
Atunci cand atelajele sunt expuse pericolului de rasturnare este interzis a se sprijini
materialele lemnoase cu diverse parti ale corpului.
Art. 158. Desprinderea sarcinii se va face numai dupa ce s-a oprit atelajul si dupa
asigurarea acesteia impotriva deplasarilor neprevazute.

Sectiunea 4.
Ingrijirea animalelor
Art. 159. Ingrijirea si folosirea la lucru a animalelor naravase se va face de catre
muncitori pregatiti in acest scop. Animalele vor fi izolate la capatul grajdului, despartite
prin stanoage, iar capestrele vor fi bine fixate. In cazul boilor care impung, la varful
coamelor se vor fixa bile de lemn sau de metal, ori se va reteza varful acestora.
Art. 160. Apropierea de vitele aflate in grajd, la atelaj, la pasune sau in alta parte, se va
face avertizand animalele astfel ca ele sa nu se sperie.
Art. 161. Se interzice stationarea sau deplasarea muncitorilor prin spatele cailor
naravasi.

Sectiunea 5.
Colectarea lemnului cu tractoarele
Art. 162. Inainte de plecarea in cursa, conducatorul tractorului va verifica starea tehnica
de functionare a acestuia si in mod special a urmatoarelor:
- comenzile troliului;
- gradul de uzura al cabluri lor;
- functionarea corecta a sapei de sprijin;
- rolele dispozitivului de semisuspendare.
Art. 163. In timpul efectuarii lucrarilor de intretinere si reparatii tractorul trebuie
stationat pe un teren orizontal. Sapa de sprijin sau lama utilajului vor fi coborate la sol si
rotile vor fi asigurate cu pene de lemn.
Art. l64. Colectarea lemnului cu tractoarele se va face numai pe traseele stabilite
dinainte, cu respectarea pantelor maxime admise care vor fi de 40% pentru tractoarele
forestiere articulate si 25% pentru tractoarele universale.
Art. 165. Distanta de la frontul de lucru al echipei de recoltare pana la punctul unde se
formeaza sarcina pentru tractor trebuie sa fie de minimum 70 m. In cazul cand frontul
de lucru al echipei de recoltare se afla pe panta maxima, distanta se masoara de la baza
pantei.
Art. 166. La punctul de formare a sarcinii, tractoristul va orienta tractorul cu spatele in
directia bustenilor pe care urmeaza sa-i colecteze, astfel incat tragerea cu cablul sa nu se
faca sub un unghi mai mare de 15° fata de axa longitudinala a tractorului. Cand unghiul
este mai mare de 15° se vor folosi role de directie ori de unghi.
Art. 167. La tractoarele forestiere articulate, inainte de inceperea tragerii cu troliul, se va
cobori sapa de sprijin pana la fixare pe sol, fara insa ca rotile din spate sa piarda
contactul cu solul. La celelalte tractoare se va cobori lama din fata si se va actiona frana
de mana, iar la nevoie si frana de serviciu.
Art. 168. Manevrarea troliului se va face numai de catre conducatorul utilajului.
Art. 169. Pentru colectarea bustenilor cu troliul, legarea acestora se va face la o distanta
de minimum 50 cm de capatul acestora.
Art. 170. Se interzice:
a) deplasarea utilajului sau tragerea cablului in timpul legarii si dezlegarii sarcinii;
b) tragerea sau dezlegarea sarcinii atunci cand utilajul are cablul rasucit sau oblic fata de
carlig.
Art. 171. 1) Dupa legarea sarcinii tractoristul va astepta semnalul convenit din partea
legatorului de sarcina si se va convinge personal ca angajatii s-au retras din raza de
actiune a utilajului si numai dupa aceea va incepe tragerea sarcinii.
(2) Semnalizarea se va face dupa codul de semnale stabilit si cunoscut de ceilalti angajati
aflati in jurul utilajului.
Art. 172. Se interzice stationarea legatorului de sarcina si a oricarei altei persoane in
apropierea cablului de tractiune, in timpul deplasarii sarcinii.
Art. 173. Conducatorul tractorului, pe perioada tragerii sarcinii, va respecta semnalele
date de personalul insarcinat cu supravegherea tractarii acesteia.
Art. 174. Operatiunile de inlaturare a intepenirii sarcinii sau de schimbare a directiei de
miscare a acesteia se vor face numai dupa oprirea troliului si slabirea cablului de catre
tractorist. Legatorul de sarcina va sta tot timpul in amonte de sarcina.
Art. 175. Atunci cand rotile de directie tind sa piarda contactul cu solul, tractoristul va
opri utilajul. Acesta va slabi cablurile, se va deplasa fara sarcina pana la punctul de unde
va putea reincepe tragerea sarcinii cu troliul in siguranta si numai dupa aceea va putea
continua colectarea.
Art. 176. La colectarea pe pante a lemnului cu tractorul se interzice:
a) utilizarea tractorului neechipat cu cabina de rezistenta;
b) stationarea angajatilor in aval de sarcina in miscare;
c) sa se traga cu troliul daca conditiile de vizibilitate nu permit conducatorului de utilaj
sa urmareasca miscarea sarcinii sau sa receptioneze semnalele legatorului;
d) sa se prinda carligele la cabluri prin innodarea acestora, precum si utilizarea de
cabluri innodate.
Art. 177. (1) Spatiul destinat dezlegarii sarcinii trebuie sa fie plan, nealunecos si sa
permita efectuarea corespunzatoare a manevrelor tractoarelor si ale altor mijloace de
transport.
(2) Dezlegarea sarcinilor se face numai dupa coborarea acestora la sol, dupa slabirea
cablurilor si dupa asigurarea stabilitatii sarcinii.
(3) Se interzice depozitare a ori stivuirea materialului lemnos pe diverse materiale cum
ar fi cioate, arbori cazuti sau aninati.

Sectiunea 6.
Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat pe senile
Art. 178. Se interzice lucrul cu troliul autopropulsat sau prin tractare a troliului pe senile
in parchete neorganizate pentru colectarea lemnului cu astfel de utilaj.
Art. 179. La dimensionarea drumurilor de colectare se va tine seama de caracteristicile
tehnice ale troliului.
Art. 180. La amenajarea drumurilor de colectare cu acest utilaj se va urmari indepartarea
de pe traseu a obstacolelor existente: cioate, arbori cazuti pe sol etc. si ocolirea
denivelarilor de teren mai pronuntate.
Art. 181. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat se face numai pe traseele stabilite
prin tehnologia de lucru.
Art. 182. Se interzice colectarea lemnului din postatele in care nu s-au terminat lucrarile
de recoltare.
Art. 183. In timpul formarii sarcinii utilajul va fi pozitionat pe un loc plan, va fi asigurat
prin franare sau prin ancorare si va fi orientat, pe cat posibil, pe directia de deplasare.
Art. 184. Conducatorul utilajului trebuie sa aiba acces la parghiile de comanda de pe
protapul de conducere. Acesta va supraveghea permanent traseul si sarcina tractata.
Art. 185. (1) La formarea sarcinii se va utiliza numai cablul de tractiune al utilajului de
transport.
(2) Pe sasiul troliului se va trage un singur bustean, cel mult doi, folosind in acest scop
ciochinarele corespunzatoare din dotare.
(3) Se interzice legarea simultana de acelasi cablu de tractiune a mai multor busteni.
Art. 186. Tragerea lemnului rotund cu cablul se va face numai pe cele doua placi cu rol de
sapa de sprijin, coborate si fixate pe sol.
Art. 187. Tragerea bustenilor din tason se va face numai cu troliul si astfel incat sa nu se
provoace surparea tasonului.
 Sectiunea 1.
Colectarea lemnului cu instalatii cu cablu
Art. 188. Montarea instalatiei cu cablu este permisa numai pe baza unui proiect tehnic
intocmit de un cadru tehnic de specialitate.
Art. 189. Inainte de inceperea lucrarilor de montare a instalatiei cu cablu trebuie facuta o
recunoastere a traseului, conform proiectului.
Art. 190. Se interzice amplasarea traseului unei instalatii cu cablu peste cabane, case de
locuit, casoaie, grajduri etc.
Art. 191. Se interzice trecerea peste drumurile forestiere a instalatiei cu cablu, iar atunci
cand acest lucru nu se poate realiza, se vor lua urmatoarele masuri:
a) in cazul traversarii unui drum forestier la minimum 20 m de locul traversarii se vor
instala bariere mobile si indicatoare de avertizare, care se vor deschide numai dupa ce a
trecut sarcina;
b) in cazul traversarii drumurilor nationale, judetene sau comunale ori a liniilor electrice
aeriene, se vor lua avizele necesare in acest sens.
Art. 192. In cazul in care punctele obligatorii de ancorare a cablului purtator nu
indeplinesc conditiile necesare, se vor prevedea alte mijloace de ancorare stabilite de
proiectant.
Art. 193. Dupa terminarea montarii unei instalatii cu cablu, se va face verificarea tehnica
de catre responsabilul lucrarii.
Art. 194. In zona instalatiei cu cablu este interzis accesul altor angajati, in afara de cei
din echipa de montare.
Art. 195. In timpul montarii pe piloni a scripetilor sau cablurilor, angajatii nu vor
stationa in raza de actiune a cablurilor sau sub piesele ce se monteaza.
Art. 196. Montarea si demontarea instalatiilor cu cablu se vor efectua de catre o echipa
specializata si condusa de o persoana desemnata in acest scop, avand calificarea de
funicularist.
Art. 197. Se interzic montarea, demontarea si exploatarea instalatiei cu cablu:
a) in conditii meteorologice nefavorabile si cu vizibilitate redusa;
b) daca nu s-a asigurat comunicarea prin telefon sau prin semnale intre personalul de
deservire a instalatiei.
Art. 198. Inainte de montarea instalatiei cu cablu se va verifica starea tehnica, conform
prescriptiilor din Cartea tehnica a instalatiei.
Art. 199. Este interzisa punerea in exploatare a unei instalatii cu cablu inainte ca aceasta
sa fi fost autorizata de catre conducerea agentilor economici.
Art. 200. Montarea sau demontarea unei instalatii cu cablu se va face respectand ordinea
operatiilor prevazute in proiect.
Art. 201. Starea tehnica a cablurilor aflate in exploatare se va verifica zilnic de catre
mecanicul funicularist. Totodata se va verifica si fixarea capetelor cablului purtator si a
ancorelor.
Art. 202. In cazul folosirii de piloni artificiali se vor respecta prevederile din proiectul de
instalare a instalatiei cu cablu.
Art. 203. La montarea suportilor cablului purtator, a ancorelor si scripetilor ajutatori se
vor folosi dispozitive de urcare certificate, iar angajatii vor fi echipati pentru lucrul la
inaltime.
Art. 204. Pentru evitarea iesirii cablului purtator din santul lamei suportului trebuie
fixate sigurante la toti suportii.
Art. 205. Cablul transversal de sustinere a suportilor cablului purtator trebuie trecut prin
scripeti ajutatori (gambeti) fixati de arbori.
Art. 206. Lungimea cablului tragator al unei instalatii de funicular, se va stabili astfel
incat pe tambur sa mai ramana infasurate, in mod obligatoriu, cel putin la spire de cablu.
Art. 207. Remedierea prin matisare a cablurilor se interzice atunci cand uzura nu mai
permite folosirea acestora in continuare.
Art. 208. Intinderea cablului purtator se va face numai cu palanele din dotarea
instalatiei, utilizandu-se pentru aceasta grupul de actionare, dispozitivul de tractiune
sau troliul de la un tractor forestier.
Art. 209. Cablul purtator al oricarei instalatii trebuie legat la priza de pamant, in
conformitate cu reglementarile in vigoare.
Art. 210. (1) Pentru circulatia de-a lungul instalatiei si la grupul motor, se va construi in
mod obligatoriu o poteca de acces. Aceasta se va executa si se va trasa astfel incat sa se
evite trecerea pe sub instalatie.
(2) In cazuri speciale, pe portiunea de sub linia de intrare a funicularului se vor monta
placarde avertizoare. Cu cel putin 20 m inainte de aceasta, se vor extrage toti arborii
marcati astfel incat sa se poata urmari trecerea carucioarelor instalatiei.
Art. 211. Conducerea grupului de actionare a instalatiilor cu cablu, de orice tip, se va face
numai de angajati calificati in meseria de funicularist.
Art. 212. (1) In timpul autotractarii, grupul motor va fi condus numai de mecanicul
funicularist, care trebuie sa execute comenzile permise. Arborii sau cioatele ce se aleg
pentru ancorare trebuie sa fie sanatosi, fara putregai si cu inradacinare puternica.
Autotractarea se va face pe distante de 50-100 m si numai dupa verificarea starii tehnice
a cablului.
(2) Se interzice urcarea pe grupul motor in timpul autotractarii.
Art. 213. Traseul pe care se efectueaza autotractarea trebuie amenajat prin indepartarea
obstacolelor si nivelarea terenului.
Art. 214. In timpul lucrului cu instalatiile cu cablu este interzisa:
a) punerea in miscare a caruciorului de catre mecanic, pana nu primeste comanda
telefonica sau vizuala convenita, de la legator sau dezlegator;
b) coborarea caruciorului cu sarcina avand o viteza mai mare decat cea prevazuta in
instructiunile de exploatare;
c) incarcarea pe carucior a unor sarcini peste cea nominala, stabilita in cartea tehnica a
instalatiei.
Art. 215. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, mecanicul funicularist trebuie sa verifice
grupul de actionare si toate subansamblele auxiliare si sa inlature defectiunile
constatate.
Art. 216. Mecanicul funicularist trebuie sa urmareasca infasurarea cablului pe tamburul
troliului, spira langa spira. Este interzisa dirijarea cu mana a infasurarii cablului pe
tambur.
Art. 217. Legarea arborilor cu coroana si a partilor din arbori se va face in asa fel incat
capatul sarcinii, atunci cand este suspendata, sa fie cu 10-15 cm mai jos decat carligul de
agatare.
Art. 218. Legatorii de sarcina, in timpul deplasarii sarcinii si ridicarii acesteia la carucior,
vor sta in amonte fata de directia de tractare si ridicare, stationarea lor sub sarcina sau
in aval este strict interzisa. Distanta dintre sarcina si angajati va fi de cel putin 20 m.
Art. 219. La plecarea caruciorului din statia de sus, cu sarcina, angajatii de la rampa de
descarcare se vor retrage la o distanta de peste 20 m lateral de locul de unde se face
descarcarea.
Art. 220. Dupa sosirea caruciorului la rampa de descarcare, angajatii dezlegatori se vor
apropia de carucior pentru a efectua dezlegarea, numai dupa ce a fost slabit cablul
tragator de sarcina sau ridicator, in functie de tipul instalatiei.
Art. 221. Dupa desprinderea sarcinii si legarea ciochinarelor, semnalul de tragere a
Caruciorului la deal se va da numai dupa ce angajatii s-au retras din zona periculoasa.
Art. 222. Pe timp nefavorabil cu descarcari electrice si vant puternic este interzis lucrul
cu instalatiile cu cablu, angajatii fiind obligati sa se retraga la adapost.
Art. 223. Accesul angajatilor sau al altor persoane in zona instalati ei cu cablu nu este
permis decat pe potecile de acces, destinate in acest scop.
Art. 224. In cazul colectarii laterale a materialului lemnos angajatii vor sta in amonte
fata de directia de miscare a sarcinii, la distanta minima de 20 m si vor urmari cu atentie
sarcina in deplasare, semnalizand imediat oprirea instalati ei in cazul agatarii arborilor
de cioate. La acest semnal, pe care toti trebuie sa-l cunoasca, angajatii se vor indeparta
din zona periculoasa.
Art. 225. In zilele cu temperaturi scazute sub -20°C, lucrul la instalatiile cu cablu este
interzis.
Art. 226. In fata clemelor de ancorare se vor fixa repere cu ajutorul carora se va urmari,
in perioada de proba a instalati ei si apoi periodic, daca a alunecat prin clema cablul
purtator.
Art. 227. Este interzisa folosirea de instalatii cu cabluri care nu sunt in stare tehnica
corespunzatoare si nu sunt certificate.
Art. 228. Zonele periculoase ale instalatiei cu cablu vor fi delimitate si marcate cu
panouri de avertizare.
Art. 229. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, mecanicul funicularist trebuie sa verifice
starea tehnica a instalatiei si sa inlature defectiunile constatate.
Art. 230. Legatorii de sarcina vor urmari permanent daca sarcina se agata de arbori sau
de cioate si vor da semnalul de oprire a instalatiei. Numai dupa oprirea acesteia legatorii
vor interveni pentru deblocarea sarcinii.

CAPITOLUL VI
LUCRARI IN PLATFORMELE PRIMARE

Sectiunea 1.
Curatarea de craci si sectionarea lemnului
Art. 231. Curatarea de craci si sectionarea arborilor se vor executa respectand
unnatoarele prevederi:
a) cand se lucreaza in echipa, angajatii vor fi asezati astfel incat sa nu se loveasca unul
pe celalalt;
b) crengile arcuite sau cele pe care se reazema arborele vor fi taiate numai dupa
asigurarea stabilitatii trunchiurilor.
Art. 232. Sectionarea lemnului se va face numai dupa curatirea integrala de craci si de
cioturi cel putin pana la locul sectionarii.
Art. 233. Caile de circulatie din platforma primara vor fi mentinute libere, fara a se bloca
cu diverse materiale lemnoase.
Art. 234. . Fasonarea cracilor marunte si legarea in snopi se vor face in locuri amenajate
in acest scop. Angajatii care fixecuta aceasta operatie se vor afla la o distanta
corespunzatoare, incat sa nu se incomodeze unul pe celalalt.

Sectiunea 2.
Pregatirea lemnului pentru incarcare
Art. 235. Stivuirea manuala a lemnului se face pe primul rand de trunchiuri prin voItare
peste lonjeroanele asezate pe sol.
Art. 236. Stivuirea prin ridicarea lemnului pe balanci solide si bine fixate pe sol si pe
stiva se va face de catre angajati prin voltare, incepand de pe al doilea si urmatoarele
randuri de trunchiuri. Angajatii vor fi in afara spatiului situat intre balanci, vor actiona
din lateral si vor folosi dispozitive de fixare impotriva alunecarii sau rostogolirii.
Art. 237. Lemnul pregatit in vederea incarcarii in mijloacele de transport auto trebuie
stivuit pe balanci.
Art. 238. Utilizarea tractorului universal echipat cu sapa sau a tractorului forestier
articulat, echipat cu lama pentru voltarea si stivuirea lemnului, se face numai daca
impingerea sau ridicarea trunchiurilor se executa cu sapa, respectiv cu lama. La aceste
manevre conducatorul de utilaj se va asigura ca in zona de lucru nu se afla angajati in
pericol.
 Sectiunea 3.
Incarcarea lemnului In mijloacele de transport auto
Art. 239. Pentru operatiile de incarcare a lemnului in mijloace de transport auto,
beneficiarul trebuie sa tina seama de urmatoarele:
a) pregatirea corespunzatoare a sarcinii pentru a putea fi incarcata;
b) asigurarea existentei balancilor prevazute cu carlig la unul din capete, necesare
operatiei de incarcare;
c) desemnarea de catre conducatorul lucrarilor din parchetul de exploatare, a
persoanelor care participa la activitatea de incarcare;
d) asigurarea spatiului de incarcare si a uneltelor specifice acestei operatii;
e) desfasurarea cablurilor in vederea formarii sarcinii;
f) indepartarea balancilor dupa incarcare.
Art. 240. Pentru operatiile de incarcare a lemnului in mijloacele de transport auto,
conducatorul trebuie sa execute urmatoarele:
a) manevrarea autovehiculului la locul de incarcare si asigurarea acestuia impotriva
miscarilor neprevazute, suplimentar, cu pene;
b) coborarea semiremorcii la sol si fixarea protapului, acesteia;
c) desfacerea lanturilor si rabaterea racoantelor pe partea de incarcare, precum si
asigurarea racoantelor din partea opusa, cu cabluri si bolturi de siguranta;
d) fixarea balancilor pe rama autovehiculului in vederea incarcarii materialului;
e) desfasurarea cablurilor, formarea sarcinii si tragerea acesteia;
f) ridicarea racoantelor si asigurarea acestora;
g) strangerea cablurilor, legarea lanturilor si asigurarea incarcaturii;
h) indepartarea penelor de la roti si semnalizarea incarcaturii.
Art. 241. Conducatorul auto raspunde si pentru:
a) integritatea incarcaturii pe intregul traseu de transport al acesteia;
b) asigurarea corespunzatoare a incarcaturii astfel incat aceasta sa nu se desfaca, sa cada
ori sa se prabuseasca necomandat pe durata transportului

CAPITOLUL VII
TRANSPORTURI AUTO FORESTIERE

Sectiunea 1.
Transportul tehnologic al lemnului
Art. 242. Conducerea autovehiculelor va fi incredintata numai conducatorilor auto care
poseda permise de conducere corespunzatoare tipului de autovehicul pe care urmeaza
sa-l conduca.
Art. 243. Inainte de pornirea in cursa, conducatorul auto va verifica starea tehnica a
autovehiculelor, remorcilor si a echipamentului tehnic de incarcare: trolii, macarale,
role de ghidare, transmisii auxiliare, cabluri de tractiune, lanturi de asigurare a
racoantelor etc.
Art. 244. Este interzis ca autotrenurile si autoplatformele folosite la transportul
bustenilor sa fie incarcate si sa transporte material lemnos daca nu au paravane de
protectie fixate in spatele cabinei.
Art. 245. Se interzice stationarea conducatorului auto intre paravanul de protectie si
sarcina, pe durata incarcarii materialului lemnos.

Sectiunea 2.
Transportul lemnului cu autotrenurile forestiere
prevazute cu trolii, autoplatforme si automacarale
Art. 246. Asezarea lemnului in autotrenuri se va face astfel incat sa se asigure
stabilitatea acestuia in timpul transportului. Bustenii se vor incarca astfel incat sa nu
depaseasca nivelul racoantelor si se va asigura legarea suplimentara cu lanturi sau cu
cabluri de siguranta.
Art. 247. Conducatorului auto i se interzice a efectua verificarea sau repararea
autovehiculului in timpul incarcarii sau descarcarii materialului lemnos.
Art. 248. Transportul angajatilor din exploatari se face cu mijloace de transport
destinate, echipate si amenajate in acest scop.
Art. 249. Materialul lemnos se va pregati pentru incarcare cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a) sa nu prezinte curburi excesive;
b) sa fie aranjat paralel cu pozitia de incarcare a autovehiculului;
c) sa fie asezat pe balanci, cap la cap, grupat pe grosimi si specii de lemn;
d) sa fie grupat pe lungimi din 2 in 2 m;
e) sa nu fie in pozitii care sa necesite coborarea cablurilor de troliu sau macara pe mai
mult de 2 m diferenta de nivel;
f) dispunerea bustenilor in autovehicul trebuie facuta astfel incat cel putin 80% din
incarcatura sa aiba capatul gros in directia de mers a acestuia.
Art. 250. Incarcarea materialului se va executa in urmatoarele conditii:
a) autovehiculele vor fi stationate in pozitie orizontala si vor fi asigurate impotriva
deplasarii cu saboti, iar la cele dotate cu macarale hidraulice se vor fixa calajele pentru
asigurarea stabilitatii;
b) lungimea maxima a bustenilor incarcati nu va depasi 12 m;
c) lungimea minima a bustenilor va depasi cu cel putin 0,5 m fiecare racoanta.
Art. 251. La incarcarea autotrenuri lor forestiere prevazute cu trolii se vor respecta
urmatoarele:
a) locurile de incarcare vor fi dotate cu balanci prevazute cu carlige la unul din capete
pentru fixarea lor pe capatul grinzi lor cu racoante ale autovehiculului;
b) incarcarea va incepe numai dupa ce s-a primit semnalul de la legatorii de sarcina si
numai dupa ce conducatorul auto s-a asigurat ca in partea opusa nu se afla nici o
persoana, iar legatorii s-au retras din fata autovehiculului si in urma incarcaturii la o
distanta de minimum 5 m;
c) manevrarea cablurilor atat la legarea cat si la desfacerea sarcinii se va incepe numai
dupa ce conducatorul auto a dat semnalul ca a slabit cablurile de tractiune ale troliului.
Trecerea bustenilor peste racoanate trebuie facuta concomitent cu ambele capete;
d) in cazul in care cablul sare de pe rolele de ghidare se va opri manevrarea troliului si se
va remedia defectiunea in conditii de securitate;
e) cablurile nu se vor scoate de sub incarcatura decat dupa primirea semnalului ca au
fost desfacute carligele.
Art. 252. Conducatorul auto trebuie sa verifice ca incarcatura sa fie asigurata. Nivelul
incarcaturii nu trebuie sa depaseasca inaltimea obloanelor sau raconatelor.
Art. 253. La incarcarea cu automacarale, conducatorul auto va supraveghea miscarile
lemnului pentru ca in caz de pericol, sa se poata indeparta.
Art. 254. La operatia de descarcare conducatorul auto va desface, din partea opusa
descarcarii, racoanta din spate si apoi pe cea din fata.
Art. 255. Se interzice:
a) manevrarea troliului sau macaralei de catre alte persoane in afara conducatorului
auto;
b) orice improvizatie la troliu sau la macara;
c) dirijarea lemnului cu bratele sau cu orice parte a corpului;
d) incarcarea oricaror altor materiale lemnoase sau produse peste busteni.
Art. 256. Daca se efectueaza activitati de incarcare-­descarcare pe timp de noapte, la
locurile de munca vor fi montate corpuri de iluminat, care sa asigure nivelul de
iluminare corespunzator.
Art. 257. Este interzisa depozitarea materialului lemnos pe terenuri cu obstacole, in
depozite neorganizate, inundabile si neprevazute cu drumuri de intoarcere.
Art. 258. Pentru operatiile de incarcare-descarcare prin rostogolire sau prin alunecarea
materialului lemnos din autovehicule, se va urmari ca angajatii sa nu stationeze in fata
bustenilor.

Sectiunea 3.
Repararea si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport auto
forestier
Art. 259. In cazul defectarii utilajelor sau a mijloacelor auto forestiere se vor aplica
masurile corespunzatoare pentru lucrarile de reparatii si intretinere, in conformitate cu
prevederile Normei specifice de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii
autovehicule.
Art. 260. Este interzisa suspendarea autovehiculului, folosind diverse improvizatii in
vederea interventiei sau remedierii defectiuni lor (bolovani, bucati de lemn etc.).
Art. 261. Este interzisa umflarea cauciucurilor cu aer comprimat peste limita admisa
prevazuta in Cartea tehnica.
 CAPITOLUL VIII
TRANSPORTURI PE CAILE FERATE FORESTIERE

Art. 262. La transportul lemnului pe caile ferate forestiere (CFF) se vor respecta
Regulamentul de Exploatare Tehnica RET, Normele specifice de securitate a muncii
pentru transporturi feroviare, Normele specifice de securitate a muncii pentru
transportul intern, precum si reglementarile emise de SNCFR.
Art. 263. Incadrarea in munca a personalului CFF care concura la siguranta circulatiei:
impiegati de miscare si sefi de tren, mecanici de locomotiva, revizori de cale si vagoane,
sefi de echipa si picheri, se face cu cadre calificate si autorizate, in conformitate cu
reglementarile si instructiunile specifice de serviciu, in vigoare.
Art. 264. Materialul lemnos incarcat in vagoanele CFF va fi asigurat cu lanturi de
siguranta, in dreptul racoantelor, peste incarcatura.
Art. 265. Meseriile de mecanic si fochist de locomotiva sau mecanic de automotor, nu
pot fi exercitate decat de catre persoanele care indeplinesc conditiile de recrutare
prevazute de RET si de celelalte reglementari si dispozitii in vigoare la CFF si CFR si
numai de catre mecanicii care poseda autorizatii de conducere.
Art. 266. Unitatile care au in subordine sectoare (sectii) si subunitati CFF, au obligatia sa
asigure:
a) control medical penadic al personalului CFP, conform reglementarilor in vigoare;.
b) organizarea de cursuri de instruire si perfectionare a personalului CFF, in
conformitate cu prevederile instructiunilor si reglementarilor iv vigoare;
c) autorizarea de functionare, reexaminarea si autorizarea anuala a personalului CFF.
Art. 267. Personalul de la caile ferate normale-uzinale si cel de deservire a liniilor de
garare normale va fi instruit si autorizat in conformitate cu prevederile instructiunilor
de serviciu CFR.
Art. 268. Se interzice utilizarea caii ferate forestiere daca are:
a) un numar de traverse putrede mai mare de 25% din panou;
b) traverse putrede sau slabe la joante;
c) doua traverse putrezite alaturate pe acelasi panou;
d) poduri, podete si lucrari de arta deteriorate;
e) sine care depasesc limitele de uzura prevazute in RET -CFF;
f) schimbatori de cale cu varful inimii si contraacele uzate, macazuri incomplete si
neiluminate pe timp de noapte.
Art. 269. Este interzisa punerea in circulatie a vagoanelor, exploatarea locomotivelor
CFF si a altor mijloace de tractiune a caror stare tehnica nu este corespunzatoare.
Art. 270. In caz de vizibilitate redusa, in special pe portiuni de linie curba, conducatorul
lucrarilor de la infrastructura caitor ferate va asigura postasi de avertizare si va lua
masuri ca acestia sa nu se gaseasca pe linia de trecere a trenurilor sau drezinelor.
Art. 271. La circulatia muncitorilor de linie cu vagonetii de lucru, se va tine semna
obligatoriu, de urmatoarele:
a) vagonetul sa fie incredintat si condus numai de persoane abilitate pentru aceasta
operatie;
b) este interzis sa se stea in picioare pe vagonet in timpul mersului;
c) este interzisa impingere a vagoneti1or cu ajutorul prajinilor;
d) angajatii vor sta pe partile laterale ale vagonetilor in mers pentru a evita prinderea
picioarelor in pasajele de nivel, macazuri, poduri.
Art. 272. Oprirea vagoanelor in timpul incarcarii si descarcarii materialelor se va face
atat prin franare cat si prin saboti si opritori asezati pe linie. Este interzisa oprirea
vagoanelor in mers cu drugi sau cu bucati de lemn.
Art. 273. Se interzice folosirea ca reazeme a crampoanelor, pietrelor si a altor obiecte,
fiind permisa numai utilizarea de placi metalice speciale.
Art. 274. Readucerea joantelor la echer se va face cu aparate speciale, care sa garanteze
siguranta angajatilor. Este interzisa executarea lucrarii prin baterea cu o sina in eclise.
Art. 275. Conducatorul de manevra trebuie sa aduca la cunostinta personalului care ia
parte la manevra, operatiile ce urmeaza a se realiza.
Art. 276. Conducatorul manevrei, inainte de a incepe manevra, este obligat:
a) sa aduca la cunostinta personalului ce la parte la manevra, lucrarile ce urmeaza a se
explicand amanuntit ordinea acestora;
b) sa verifice daca sub vagoane nu oameni si sa dea semnal sonor inainte de punerea in
miscare
c) sa instruiasca personalul manevrant si de pe calea ferata in vederea avertizarii
acestora.
Art. 277. Manevrantul, inainte de a incepe lucrul trebuie sa verifice liniile pe care va
executa manevra, precum si vagoanele pe care le va manevra.
Art. 278. La legarea si dezlegarea vagoanelor, manevrantul nu va sta intre vagoane.
Art. 279. Se interzice ca manevrantul:
a) sa se urce si sa stea pe gratarul din fata al locomotivei sau al tenderului;
b) sa ia in mana cupla locomotivei in timpul mersului si sa mearga inaintea locomotivei
pana la vagonul de care trebuie legata;
c) sa stea pe scara locomotivelor sau a vagoanelor la trecerea lor pe langa magazii,
rampe, estacade, poduri etc.;
d) sa lege si sa dezlege vagoanele in timpul mersului;
e) sa sara de pe scarile vagoanelor in mers;
f) sa dea semnale pentru punerea in miscare a vagoanelor, inainte ca cel insarcinat cu
legarea sa fi iesit dintre vagoane.
Manevrele cu vagoane defecte, atat in statii cat si pe linia atelierelor de reparatii, trebuie
facute sub supravegherea si pe baza indicatiilor date de revizorul de vagoane.
Art. 280. Vagoanele care circula pe linii situate in rampe sau in pante mai mmi de 40%,
vor avea frane la ambele capete, asigurandu-se franarea 100%.
Art. 281. Toate vagoanele care stau pentru incarcare se vor asigura impotriva miscarii, pe
langa frane, si cu saboti speciali si optitori de siguranta sau ursi. Este interzisa folosirea
sinelor sau a pietrelor drept saboti.
Art. 282. Este interzis a introduce in compunerea trenurilor:
a) vagoane cu defecte tehnice sau cu toleranta de uzura depasita;
b) vagoane care au suferit accidente sau deraieri, inainte de a fi reparate, revizuite si de a
se stabili de catre organele in drept ca sunt apte pentru circulatie;
c) vagoane care au suferit modificari neavizate de proiectant;
d) vagoane cu incarcatura deplasata sau insuficient asigurata contra deplasarii laterale
sau a caderii;
e) vagoane a caror incarcatura depaseste cu mult mai mult de 5% greutatea inscrisa pe
lonjeron;
f) vagoane de orice fel care nu au franele in buna stare de functionare;
g) vagoane ale caror tampoane prezinta ( diferenta de nivel mai mare de 10 cm fata de
cele din tren sau care prin lungimea tampoanelor nu asigura un spatiu de 80 cm intre
ramele vagoanelor.
Art. 283. Se interzice transportul angajatilor sau al altor persoane pe vagoanele incarcate
cu busteni sau alte materiale. Transportul acestora se va face numai in vagoane
amenajate in acest scop.
Art. 284. Pe timp de noapte se va asigura iluminarea macazelor de cale ferata si accesul
partidelor de manevra in zona de lucru.
Art. 285. Toate mijloacele de tractiune care circula pe liniile CFF vor fi verificate si
autorizate de organul de specialitate. Autorizarea este obligatorie si la punerea in
functiune dupa reparatii capitale, dupa modificari avizate de proiectant si la expirarea
termenului de autorizare.
Art. 286. Transportul de produse inflamabile si explozibile este permis cu aprobarea
conducerii unitatii, numai cu vagoane si drezine amenajate in acest scop.
Art. 287. In cazul producerii unor evenimente: deraieri, deplasarea incarcaturii,
defectarea vagoanelor si locomotivelor, defectiuni de cale ferata, seful de tren este
obligat sa raporteze imediat evenimentul si sa ia masuri de prevenire a accidentelor
posibile.
Art. 288. (1) Incarcarea si descarcarea vagoanelor se va executa cu vagonul franat pe
toate osiile si rotile vor fi asigurate cu saboti.
(2) Se interzice franarea cu traverse, lemne, pietre, parghii sau alte obiecte, introduse
sub rotile vagoanelor.
Art. 289. Orice defectiune a vagoanelor, constatata pe parcursul operatiilor de incarcare-
descarcare, va fi adusa imediat la cunostinta personalului CFF care va dispune masuri
conform functiei pe care o detine.
Art. 290. In timpul mersului se interzice mecanicului si ajutorului acestuia sa urce sau sa
coboare de pe locomotiva.
Art. 291. Se interzice:
a) lasarea locomotivei in presiune, pe liniile depoului, lipsita de o persoana care sa
cunoasca manipularea acesteia;
b) deschiderea usii de alimentare a focarului in timpul mersului, cu regulatorul inchis
dupa ce suflerul a fost pus in functiune;
c) incercarea sau inlocuirea supapelor de siguranta in timp ce locomotiva este in
presiune.
Art. 292. Este interzisa exploatarea locomotivelor avand robinetii de proba in stare de
nefunctionare, cu scurgeri la dopurile fuzibile, cu tevile fierbatoare neetanse sau
astupate cu dopuri in timpul presiunii, manometre defecte si sticla de nivel sparta.
Art. 293. In timpul stationarii se interzice:
a) intrarea sub locomotiva pentru revizie si ungere. Aceasta este permisa in canalele de
vizitare si numai dupa ce s-au luat toate masurile de siguranta ca locomotiva nu se va
pune in miscare;
b) efectuarea de interventii fara stirea mecanicului.
Art. 294. Este interzis ca mecanicul sa puna in miscare locomotiva, pana ce nu s-a
asigurat ca fochistul nu este ocupat cu diferite lucrari la locomotiva: ungere, revizii.
Aceeasi precautie se ia si in depou cand se fac revizia, curatirea sau repararea
locomotivei de catre angajati.
Art. 295. Personalul de pe locomotiva cu abur va urmari sa nu existe persoane in
apropierea acesteia, care pot fi oparite de aburii iesiti prin robinetele de scurgere ale
cilindrilor sau de purjare, la pornirea sau trecerea locomotivei.
Art. 296. Este interzisa prezenta persoanelor straine in marchiza locomotivei, cu
exceptia personalului de verificare si control al liniilor CFF, picherului.
Art. 297. La exploatarea, intretinerea si repararea locomotivelor Diesel se vor respecta
prevederile din Cartea tehnica a locomotivei.
Art. 298. Parcul rulant si de tractiune CFF trebuie reparat numai in remize amenajate si
dotate in mod corespunzator, de catre personal calificat.
Art. 299. Pentru suspendarea locomotivelor si vagoanelor, remizele vor fi dotate cu
echipament de sustinere corespunzator.
Art. 300. La lucrarile de reparatii ale locomotivelor se va urmari:
a) ca locomotivele sa fie asigurate impotriva deplasarii in timpul suspendarii acestora;
b) ca in timpul lucrului, iluminatul sa fie furnizat de lampi alimentate la tensiune
redusa, nepericuloasa.
Art. 301. In timpul executiei reparatiilor este interzisa:
a) ridicarea si deplasarea cu bratele a rotilor de locomotiva sau vagoane;
b) lasarea canalelor neacoperite.
 CAPITOLUL IX
TRANSPORTURI FORESTIERE NAVALE FLUVIALE

Art. 302. Transportul forestier naval fluvial trebuie sa se efectueze conform prevederilor
NSSM pentru activitatea din transporturi navale.
Art. 303. Operatiile de incarcare-descarcare a materialului lemnos in/si din nave se vor
efectua conform NSSM pentru exploatare si intretinere portuara.

CAPITOLUL X
ACTIVITATI DESFASURATE IN DEPOZITE INTERMEDIARE SI
FINALE

Art. 304. (1) Zonele destinate activitatii de incarcare­-descarcare trebuie sa fie prevazute
cu cai de circulatie libere de orice materiale, dimensionate corespunzator, si platforme
de intoarcere.
(2) Rampele de descarcare si de sortare a lemnului trebuie sa fie rezistente,
antiderapante, pavate sau podite.
(3) Rampele de stocare si de stivuire a bustenilor trebuie sa fie prevazute cu platforme de
incarcare amenajate si iluminate corespunzator.
(4) Pentru aceste activitati se vor respecta normele specifice de la poz. 2, anexa nr. 1.

Sectiunea 1.
Conditii tehnice pentru utilizarea instalatiilor si utilajelor din depozite
Art. 305. La inceperea lucrului si pe parcursul desfasurarii procesului de munca,
conducatorii utilajului de transport vor verifica spatiile de circulatie si caile de rulare.
Art. 306. In caz de interventie, la remedierea defectiunilor aparute la echipamentele
tehnice, trebuie respectate urmatoarele:
a) se va verifica scoaterea de sub tensiune a utilajului (instalatiei) actionat electric;
b) la tablourile electrice se vor monta placute avertizoare: "NU CUPLATI. SE
LUCREAZA".

Sectiunea 2.
Descarcarea-incarcarea lemnului, din si in mijloacele de transport
Art. 306. Descarcarea lemnului in depozite se face numai in zonele stabilite, in functie de
fluxul tehnologic.
Art. 307. Descarcarea lemnului se va efectua numai sub supravegherea conducatorului
locului de munca sau inlocuitorului acestuia. Semnalele stabilite vor fi date de o singura
persoana desemnata in acest scop.
Art. 308. Descarcarea manuala a bustenilor din: vagoane, remorci, auto vehicule sau
atelaje se va efectua pe rampe situate la inaltimea platformei mijlocului de transport.
Art. 309. Este interzis a se lucra cu utilaje de incarcare­descarcare si stivuire ale caror
sisteme de semnalizare optica sau acustica nu sunt in stare de functionare.
Art. 310. Actionarea comenzilor si punerea in functiune a utilajelor si instalatiilor pentru
incarcarea si descarcarea lemnului se vor face lent, fara socuri si numai dupa ce
persoana desemnata in acest sens a dat semnalul stabilit, dupa ce s-a asigurat ca nu se
afla nici o persoana in zona periculoasa.
Art. 311. La descarcarea cu macarale se interzice:
a) folosirea cablurilor, lanturilor, carligelor si a altor dispozitive de prindere care nu
corespund la venficarea tehnica a acestora;
b) ridicarea sau manevrarea bustenilor prinsi neasigurati corespunzator;
c) lasarea sarcinilor ridicate sau prinse la inaltime in carligul macaralei la intreruperea
lucrului sau in timpul pauzelor.
Art. 312. La descarcarea lemnului cu instalatii de ridicat se interzice:
a) utilizarea instalatiilor de ridicat fara asigurarea stabilitatii acestora;
b) prinderea provizorie a sarcinii sau ridicarea partiala a acesteia;
c) aranjarea sarcinii in timp ce aceasta este suspendata;
d) scoaterea cablurilor si lanturilor de sub sarcina, inainte ca legatorul de sarcina sa se fi
retras din zona periculoasa.
Art. 313. La descarcarea lemnului cu instalatii cu cablu, cu traversa de ridicare actionate
cu troliu, trebuie respectate urmatoarele:
a) autovehiculele care urmeaza sa fie descarcate trebuie aduse in pozitia care sa usureze
lucrul cu instalatia cu cablu;
b) ridicarea sarcinilor se va face fara socuri, numai dupa primirea semnalului din partea
legatorului de sarcina si dupa ce angajatii s-au retras din zona periculoasa.
Art. 314. Traversa de ridicare a macaralei se va cobori pe suporturile sale numai in timpul
stationarii utilajului.
Art. 315. In timpul manevrelor de incarcare-descarcare se interzice:
a) actionarea troliului pentru descarcarea concomitenta a doua autovehicule;
b) prezenta conducatorului auto si a angajatilor pe autovehicule. Acestia trebuie sa se
retraga la o distanta minima de 7 m fata de zona periculoasa;
c) deplasarea autovehiculului concomitent cu descarcarea sarcinii;
d) inceperea descarcarii lemnului inainte de a se face verificarea stabilitatii incarcaturii.
Art. 316. La descarcarea lemnului cu incarcatorul frontal trebuie sa se respecte
urmatoarele prevederi:
a) sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane trebuie bine fixata si echilibrata pe
cele doua brate ale furcii utilajului;
b) trunchiurile care depasesc sarcina maxima de incarcare trebuie descarcate succesiv:
mai intai capatul gros (din fata) si apoi cel subtire (din spate);
c) descarcarea trunchiuri lor si catargelor prin impingere se face nurnai la vagoanele
CFF, in punctele de descarcare prevazute cu rampe inclinate si datate cu balanci. In zona
frontului de descarcare a vagoanelor CFF se interzice prezenta oricaror altor persoane;
d) in timpul descarcarii lemnului din autovehicule, conducatorului auto i se interzice sa
stea in cabina.
Art. 317. La incarcarea lemnului lung cu incarcator frontal si instalatii de ridicat trebuie
respectate unnatoarele:
- conducatorii utilajelor si instalatiilor de incarcare trebuie sa depuna sarcina in
mijloacele de transport numai dupa ce s-au asigurat ca angajatii s-au retras din acestea,
inclusiv conducatorul auto;
b) deschiderea graifarului si asezarea bustenilor in mijloacele de transport se fac numai
dupa oprirea si asigurarea impotriva deplasarii utilajului;
c) aranjarea si corectarea pozitiei bustenilor in mijloacele de transport se fac numai cu
ajutorul tapinelor;
d) la incarcarea lemnului cu incarcatorul frontal in vagoane cu pereti inalti, pentru
formarea stivelor (picioare) stabile, se va marca mijlocul vagonului pe peretele acestuia.
Art. 318. Se interzice deschiderea graifarului si bascularea sarcinii cand acestea se afla la
inaltinle rnai mare de 0,5 m fata de platfonna de incarcare.
Art. 319. Incarcarea in vrac a lemnului fasonat de steri se va face numai cu instalatii si
utilaje destinate acestui scop si deservite de personal instruit in acest sens.
Art. 320. Indiferent de procedeul de incarcare, manual sau mecanizat, materialul lemnos
trebuie legat si asigurat in utilajul de transport.

Sectiunea 3.
Sortarea si sectionarea lemnului
Art. 321. (1) Cablurile de alimentare a ferastraielor electrice vor fi suspendate pe capre de
lemn la inaltilnea de 3 m de la sol si protejate impotriva strivirii sau ruperii.
(2) Se interzice utilizarea cablurilor deteriorate, innodate sau neverificate periodic de
catre electricianul care are ca sarcina de munca aceasta operatie.

Sortarea si sectionarea lemnului la punct fix

Art. 322. In timpul functionarii transportoarelor cu banda sau cu lant se interzice:
a) intinderea lanturilor sau a benzilor, repararea, ungerea sau curatirea tamburilor de
actionare si intindere, scoaterea deseurilor de lemn intepenite in timpul functionarii;
b) functionarea acestora fara limitatoarele de cursa a benzii transportoare si a
dispozitivului de intrerupere a energiei electrice, din orice punct de pe traseu;
c) stationarea angajatilor in timpul distribuirii deseurilor de lemn pe rampe de sortare;
d) pornirea transportorului, fara ca angajatii repartizati pentru operatia de stivuire sa fie
avertizati.
Art. 323. La sectionarea lemnului la punct fix, cu instalatiile prevazute cu ferastraie cu
lant sau cu panze circulare si cu sistem mecanizat de alimentare, se interzice actionarea
comenzilor inainte de a se asigura ca in raza de actiune a utilajului nu se afla persoane
straine.
Art. 324. Prinderea bustenilor cu dispozitivele de fixare si centrare se va face pentru
asigurarea acestora impotriva deplasarii lemnului in timpul sectionarii.
Art. 325. La sectionarea lemnului cu ferastraie circulare cu disc la punct fix trebuie
respectate unnatoarele:
a) utilizarea contragreutatilor se va face in functie de greutatea panzei si de pozitia
electromotorului, pentru echilibrarea permanenta a bratului basculant;
b) inainte de utilizare se va verifica starea tehnica a dispozitivelor de protectie.
Art. 326. Se interzice utilizarea ferastraului daca:
a) panza este uzata si prezinta doi dinti alaturati rupti sau mai mult de trei dinti rupti pe
discul circular;
b) personalul de deservire stationeaza in dreptul planului de taiere al panzei.
Art. 327. Se interzice repararea sau ascutirea lantului taietor montat pe sina de ghidare,
precum si incalzirea instalatiei hidraulice cu flacara deschisa pe timp de iarna.

Sectionarea lemnului cu ferastraie portabile

Art. 328. La sectionarea lemnului cu ferastraie mecanice portabile se interzice:
a) tinerea lemnului cu mana sau sprijinirea lemnului cu orice parte a corpului;
b) taierea bustenilor prinsi in furcile incarcatorului frontal sau macaralelor, pe
autovehicule sau vagoane, in stive, sau a lemnului aflat pe transportoare;
c) scoaterea din functiune a dispozitivelor de protectie;
d) curatarea rumegusului sau indepartarea resturilor de bustean, in timpul functionarii
ferastraului;
e) sectionarea lemnului marunt direct in stiva.
Art. 329. Se interzice lucrul cu doua ferastraie mecanice sau cu doua echipe in acelasi
punct de sortare si/sau sectionare a materialului lemnos.
Art. 330. (1) Distanta intre bustenii alaturati este de minimum 0,8 m la operatia de
sectionare.
(2) Bustenii trebuie stabilizati impotriva rostogolirii, mai ales pe terenuri in panta, cu
opritori sau proptele, atat inainte cat si dupa sectionare.

Sectiunea 4.
Despicarea lemnului
Art. 332. Inainte de punerea in functiune a echipamentelor tehnice pentru despicarea
mecanizata a lemnului trebuie verificata starea tehnica a acestora si in mod deosebit a
dispozitivului de protectie impotriva aruncarii lemnului.
Art. 333. Voltarea, tragerea si impingerea butucilor la despicator, precum si evacuarea
lemnului despicat se vor face cu ajutorul uneltelor destinate in acest scop, fiind interzisa
actionarea cu topoare, cu mana sau cu piciorul.
Art. 334. (1) In cazul in care se produce intepenirea butucului in pana de despicare,
deblocarea acestuia se va face numai dupa oprirea despicatorului.
(2) Este interzisa folosirea altor butuci, care sa ajute la deblocarea prin impingere a
piesei despicate.
Art. 335. Se interzice despicarea butucilor suprapusi.
Art. 336. Partile nedesprinse din lemn prin actionarea despicatorului se vor taia cu
toporul numai dupa scoaterea lemnului despicat din flux.
Art. 337. Este interzisa manipularea butucilor peste organele de masini aflate in miscare
ale despicatorului mecanic sau peste jgheabul mesei.
Art. 338. Manipularea lemnului de la un despicator la altul se face numai pe la capatul
instalatiei.
Art. 339. La despicarea lemnului se interzice:
- lasarea pe platforma despicatorului a lobdelor rezultate, a aschiilor si/sau a uneltelor
manuale;
- corectarea pozitiei butucului, dupa ce acesta a fost antrenat de pintenul de pe lantul de
alimentare a despicatorului mecanic;
- stocarea lemnului despicat in vecinatatea despicatorului:
-- la o distanta mai mica de 2,50 m;
-- in stive cu inaltimea mai mare de 1,20m.
- pozitionarea si dirijarea butucilor pe transportorul de alimentare cu mana sau cu alte
unelte, la despicatoarele de mare productivitate.

Sectiunea 5.
Cojirea lemnului
Art. 340. Cojirea manuala a lemnului se va face de catre un singur angajat pentru fiecare
bustean in parte. Distanta minima intre busteni trebuie sa fie de cel putin 0,8 m.
Art. 341. Atunci cand cojirea se face pe un teren in panta se iau masuri pentru asigurarea
lemnului impotriva rostogolirii.
Art. 342. Inainte de inceperea lucrului cu cojitoarele mecanice trebuie verificata starea
tehnica a echipamentelor tehnice si, in mod deosebit, a dispozitivelor de protectie.
Art. 343. Lemnul destinat cojirii mecanice va fi curatat de craci, cioturi, aschii si va fi
sectionat la capete.
Art. 344. Caile de acces din jurul cojitoarelor nu trebuie sa prezinte denivelari sau pericol
de alunecare si nu vor fi blocate cu diferite materiale.

Sectiunea 6.
Stivuirea lemnului
Stivuirea trunchiurilor si catargelor
Art. 347. Pe masura ce trunchiurile si catargele de lemn se depun in stiva, acestea vor fi
asigurate impotriva rostogolirii si alunecarii cu saboti sau pene de lemn la baza stivelor.
Art. 348. Se interzice:
a) stivuirea sub retele de energie electrica si in apropierea materialelor inflamabile;
b) stivuirea dezordonata a trunchiuri lor si catargelor;
c) scoaterea bustenilor din mijlocul stivei.

Stivuirea si voitarea manuala a sortimentelor de lemn

Art. 349. (1) Stivuirea manuala a lemnului lung se face numai pentru sortimente de
diametre mici: lemn de constructii, bile si manele.
(2) Stivuirea se va executa prin voltarea manuala cu unelte destinate acestei operatiuni,
iar inaltimea stivelor nu va depasi 1,20 m.
Art. 350. Stivuirea manuala a lemnului lung se va face astfel:
a) prirnul rand de trunchiuri se va stivui prin voltare;
b) al doilea si urmatoarele randuri de trunchiuri se vor stivui prin ridicarea lemnului pe
balanci solide si bine fixate pe sol si pe stiva.
Art. 351. Voltarea manuala a lemnului se va face de catre angajati dispusi in lateral si in
amonte de bustenii manevrati. Suprafetele pe care se volteaza lenmul vor fi degajate de
obstacole. Manipularea lemnului se va executa cu ajutorul uneltelor destinate in acest
scop.
Art. 352. La voltarea manuala a sortimentelor de lemn lung trebuie respectate
urmatoarele:
a) angajatii care folosesc diverse unelte manuale trebuie sa actioneze dinspre capetele
lemnului si vor avansa in amonte de acestea;
b) locul pe care se efectueaza, voltarea lemnului trebuie prevazut cu balanci;
c) voltarea lemnului pe planuri inclinate se va face actionand in urma lemnului care se
volteaza si dinspre capetele acestuia;
d) grinzile care formeaza planul inclinat trebuie fixate pe stiva si sol, iar unghiul de
inclinare nu va depasi 30°.
Art. 353. Se interzice prezenta angajatilor intre balanci sau intre grinzile planului
inclinat.
Art. 354. La stivuirea mecanizata a sortimentelor de lemn cu lungime mare trebuie
respectate urmatoarele:
a) bustenii se aseaza ordonat in stiva cu piesele mari la baza;
b) la formarea stivelor, cel putin din 2 in 2 m, acestea vor fi asigurate contra rostogolirii.
Art. 355. La incarcarea lemnului cu ajutorul incarcatorului frontal sarcina nu va fi
ridicata si purtata la o inaltime mai mare de 0,5 m de la sol.
Art. 356. Se interzice:
a) tragerea si ridicarea bustenilor cu carligul de prindere atunci cand cablul troliului este
intins oblic;
b) desfacerea stivelor prin daramare;
c) orice activitate simultana la ridicarea si formarea stivelor alaturate.
Sortarea, toaletarea si stivuirea lemnului de steri
Art. 357. Sortarea lemnului fasonat de steri se va executa numai in locurile stabilite,
odata cu sectionarea mecanica.
Art. 358. Sortimentele de lemn care necesita toaletari trebuie scoase din flux si
depozitate separat.
Art. 359. Se interzice:
a) tinerea lobde1or suspendate cu o mana si taierea sau toaletarea cu cealalta mana;
b) fasonarea lemnului de steri in preajma gramezilor de lobde.
Art. 360. Locurile periculoase se vor marca cu placute de avertizare, pentru interzicerea
accesului in zona gurilor de deversare de pe benzile transportoare.
Art. 361. La stivuirea si depozitarea lemnului fasonat in steri se vor respecta
urmatoarele:
a) intre capetele stivelor invecinate se va asigura o distanta minima de 1 m;
b) caile de circulatie, al caror traseu trece pe langa stive de lemn fasonat de steri, vor fi
prevazute cu parapeti avand inaltimea de 2 m;
c) se interzice desfasurarea altor lucrari in zona stivelor in care se descarca lemn fasonat
de steri.
Art. 362. La stivuirea si depozitarea manuala a lobdelor se vor respecta urmatoarele:
a) stivele de lemn se vor aseza prin aranjarea ordonata si distantata a lobdelor in mod
egal, cu inaltirnea maxima de 2 m, in cazul lemnului pachetizat;
b) stivele se vor dispune cate doua, alaturat si inclinate una spre cealalta;
c) capetele stivelor lobdelor vor fi asezate in cruce, avand rol de sustinere al acestora.

Sectiunea 7.
Pachetizarea lemnului fasonat de steri si manipularea acestuia
Art. 363. La executarea operatiei de pachetizare a lemnului fasonat de steri se vor
respecta urmatoarele:
a) lemnul se va stivui pe carucioare astfel incat sa se mentina, in permanenta, echilibrul
incarcaturii;
b) legaturile sau ciochinarele se vor fixa pe carucior, in exterior, iar folosirea unor
ciochinare necorespunzatoare este interzisa;
c) strangerea ciochinarelor se face de catre un singur lucrator, iar bascularea se va
executa numai dupa ce s-au luat masuri de indepartare a diverselor obstacole si a
persoanelor din jur.
Art. 364. Deplasarea carucioarelor cu lemn fasonat de steri pachetizat pentru formarea
de sarcini, pe terenuri denivelate este interzisa.
Art. 365. Deplasarea carucioarelor cu lemn fasonat de steri destinate pentru transportul
manual pe distante scurte se face numai prin impingere, fara socuri sau smucituri.
Art. 366. Stivuirea pachetelor de lemn se va realiza simultan la doua stive alaturate si pe
cel mult patru randuri.
Art. 367. Desfacerea pachetelor de lemn se face numai din pozitie laterala fata de pachet.
Art. 368. Se interzice desfacerea pachetelor suprapuse ori depuse pe alte materiale.
Art. 369. Stivuirea, incarcarea, descarcarea si manipularea lemnului fasonat in steri
pachetizat, se vor efectua numai cu utilajele si mijloacele de transport destinate acestui
scop.

CAPITOLUL XI
LUCRARI DE CONSTRUCTII PENTRU EXPLOATARI
FORESTIERE

Sectiunea 1.
Conditii generale
Art. 369. Construirea baracamentelor sau a altor constructii temporare se va executa pe
baza de documentatii tehnice aprobate, care vor avea un capitol cu prevederi de
securitate a muncii.
Art. 370. Se interzice darea in exploatare a baracamentelor sau a constructiilor
temporare inainte de a fi receptionate de catre o comisie de specialitate.
Art. 371. La depozitarea materialelor de constructii in locuri deschise, in perimetrul
santierului, trebuie respectate prevederile Normelor generale de protectie a muncii cu
urmatoarele precizari:
a) lemnul de constructii rotund sau cioplit si cheresteaua se vor aseza in stive cu
inaltimea de cel mult 2 m, consolidate cu proptele laterale contra rostogolirii sau
rasturnarii;
b) piatra bruta se va stivui in gramezi cu inaltimea de cel mult 1 m. Pentru inaltimi mai
mari, stivuirea se face profilat cu respectarea unghiului taluzului natural;
c) materialul ceramic se va stivui pe muchie, la inaltimea maxima de 1 m, cu sipci de
legatura intre randuri;
d) panourile prefabricate din lemn, placile de azbociment, alte materiale ambalate in
baloturi etc. se stivuiesc pana la inaltimea maxima de 1,5 m;
e) varul stins se va depozita in gropi acoperite cu podina si imprejmuite cu parapeti.
Art. 372. Zonele periculoase trebuie ingradite cu parapeti si marcate cu indicatoare de
avertizare.
Art. 373. La executarea lucrarilor de constructii ale baracamentelor din lemn se
interzice:
a) ridicarea la inaltime a elementelor de constructii, in aer liber, in conditii
meteorologice nefavorabile;
b) ridicarea unui element de constructie mai greu decat capacitatea maxima de incarcare
admisa a mijlocului de ridicare folosit;
c) lasarea elementelor de constructii intr-o pozitie suspendata sau instabila;
d) circulatia pe grinzile sau pe astereala tavanului.
Art. 374. La executarea invelitorilor pe acoperisuri in panta sau in cazurile in care
astereala este umeda se vor utiliza scari de acces bine fixate si echipamente individuale
de protectie si de lucru corespunzatoare.
Art. 375. Se interzice urcarea materialelor necesare constructiei acoperisurilor prin
aruncarea de la sol sau prin transmitere din mana in mana ori de pe scari.
Art. 376. Podina rampelor de incarcare-descarcare si a podetelor de lemn vor fi
executate corespunzator, fara goluri sau denivelari.
Art. 377. (1) Puntile de lemn pentru traversarea cursurilor de apa trebuie sa fie
consolidate rigid, prevazute cu balustrade de protectie si ancorate contra viiturilor de
apa.
(2) Puntile trebuie sprijinite la ambele capete pe reazeme fixe si rezistente, care vor fi
ancorate cu cabluri sau cu lanturi impotriva antrenarii acestora in cazul viiturilor de apa.
Pe partile laterale se vor monta balustrade de protectie.
Art. 378. La constructiile temporare de lemn se interzice:
- manipularea si transportul prin purtare
- directa a pieselor din lemn grele si asezarea lor in pozitii instabile;
b) stationarea angajatilor la baza instalatiei pasagere, in timp ce se lucreaza pe partea
superioara a acesteia;
c) executarea puntilor din lemn sprijinite pe reazeme improvizate sau putrede.

Sectiunea 2.
Demontarea sau demolarea baracamentelor si a instalatiilor pasagere
Art. 379. Demolarea sau demontarea constructiilor din lemn se face cu luarea tuturor
masurilor de securitate ce se impun.
Art. 380. Demolarea si demontarea constructiilor se va executa de o echipa de angajati,
dupa un proiect intocmit in prealabil, avertizata in ceea ce priveste existenta zonelor
periculoase si care va lucra numai sub supravegherea permanenta a conducatorului
locului de munca.
Art. 381. (1) Demontarea elementelor constructiei trebuie inceputa de la acoperis si se va
inainta spre baza cladirii. Elementele componente vor fi desfacute astfel incat
desprinderea unor structuri de rezistenta sa nu provoace prabusirea neprevazuta a altor
parti sau a unor elemente ale cladirii.
(2) Franghiile, cablurile, scripetii sau alte mijloace de ridicat trebuie sa fie
corespunzatoare coeficientilor de rezistenta stabiliti in cartile tehnice pentru
manipularea sarcinilor in conditii de siguranta.
Art. 382. (1) Partile sau elementele de constructie instabile si cele cu rezistenta redusa,
care prezinta pericol de prabusire vor fi asigurate prin consolidari pentru evitarea
oricarui pericol de accidentare.
(2) La demolarea constructiilor din lemn este interzisa desprinderea mai multor
elemente deodata, precum si lasarea acestora in pozitii instabile, in timp ce se lucreaza
la demontarea altor parti sau a altor elemente de constructie.
Art. 383. In timpul demontarii acoperisului, toate deschiderile existente in plansee
trebuie acoperite pentru a preveni caderea materialelor.
Art. 384. In timpul demontarii sau demolarii constructiilor din lemn se interzice:
a) inceperea demolarii baracamentelor inainte ca acestea sa fie complet evacuate;
b) demolarea baracamentelor fara sa fie intrerupta alimentarea cu energie electrica;
c) lucrul concomitent in locuri situate la niveluri diferite pe aceeasi verticala;
d) indepartarea sau taierea grinzilor si stalpilor de sustinere, in scopul demolarii unor
elemente de constructie situate deasupra acestora;
e) daramarea prin prabusire a cosurilor de fum, a sobelor de caramida sau a peretilor din
zidarie.

Sectiunea 3.
Montarea sau demolarea schelelor din lemn
Art. 385. Inainte de utilizarea schelelor si podinelor acestea trebuie verificate de
conducatorul locului de munca in ceea ce priveste:
- starea tehnica a elementelor componente;
- montarea corecta a schelei, respectiv a podinei;
- modul de consolidare a partilor componente;
- asigurarea stabilitatii schelei.
Art. 386. Elementele de sustinere a schelelor trebuie ancorate pe partile stabile si
rezistente ale constructiei astfel incat sa se previna pericolul de alunecare sau rasturnare
a acestora. Elementele componente ale podinei se vor consolida si prinde pe reazeme
fixe, inlaturandu-se orice pericol de cadere in timpul lucrului.
Art. 387. Schelele si rampele de acces situate la o inaltime mai mare de 1,5 m de la nivelul
solului vor fi prevazute cu balustrade de protectie.
Art. 388. Accesul salariatilor pe schele se face numai cu ajutorul scarilor fixate
corespunzator contra caderii sau alunecarii.
Art. 389. La executarea lucrarilor de zidarie se interzice:
a) asezarea stalpilor de sustinere si a podinelor pe reazeme improvizate: caramizi,
pietre, lazi;
b) fixarea sau rezemarea podinelor pe portiuni ori pe elementele instabile ale
constructiei;
c) aglomerarea locurilor de munca cu angajati sau depozitarea materialelor de
constructii pe podinele schelei ori pe podine auxiliare peste limita de rezistenta;
d) urcarea sau coborarea angajatilor direct de pe schela, sprijinindu-se pe elementele
acesteia;
e) demontarea schelei prin desfacerea dezordonata a elementelor componente si
aruncarea materialelor de la inaltime;
f) accesul persoanelor straine pe o raza de 10 m in jurul locurilor unde se executa
demontarea schelei.

CAPITOLUL XII
ACTIVITATI CONEXE DIN DOMENIUL
PRELUCRARII MATERIALELOR
 LEMNOASE IN UNITATILE DE EXPLOATARE SI
TRANSPORTURI FORESTIERE

Sectiunea 1.
Obtinerea Mangalului
Art. 390. La lucrarile de obtinere a mangalului vor fi admisi numai angajatii care cunosc
tehnica de lucru, de pregatire, de manipulare a materiei prime si de carbonizare a
lemnului.
Art. 391. Instalarea retortelor si executarea bocselor clasice se vor face in locuri destinate
acestui scop si amenajate corespunzator. La amplasarea bocselor se vor respecta
urmatoarele:
a) la amplasarea bocselor terenul trebuie sa fie stabil, drenat si nivelat;
b) zona va avea asigurata o sursa de apa cu un debit corespunzator. Daca sursa provine
din rauri sau paraie, distanta pana la locul de obtinere a rnangalului va fi de cel mult 30
m;
c) locul bocsei si cel din jurul acesteia va fi curatat de vreascuri, de frunze sau de alte
materiale combustibile, inflamabile, pe o raza de 10 m;
d) la amplasarea bocselor sau retortelor de obtinere a mangalului in depozitele sau in
santierele permanente se vor respecta reglementarile prevazute in normele PSI, in
vigoare.
Art. 392. La obtinerea mangalului in retorte trebuie sa se ia urmatoarele masuri:
a) suprapunerea inelelor si a capacului superior se va face corect, dupa ce se va asigura
etansarea intregii instalatii;
b) manipularea inelelor si a capacului se face de catre un numar corespunzator de
angajati, iar prinderea numai de manere;
c) scoaterea mangalului se face numai dupa racire.
Art. 393. Se interzice:
a) utilizarea retortelor sparte, deformate sau desperecheate;
b) manipularea partilor retortelor cu utilaj de ridicat sau cu tractoare;
c) efectuarea oricarei reparatii in timpul functionarii instalatiei de ardere.
Art. 394. La obtinerea mangalului in bocse clasice sau retorte orizontale trebuie
respectate urmatoarele:
a) asigurarea lemnului impotriva rasturnarii pe masura asezarii acestuia in bocse;
b) asezarea in bocse a buturilor greu despicabile mecanizat;
c) pamantul cu care se acopera bocsele nu va fi amestecat cu materiale combustibile sau
cu pietris;
d) urcarea pe bocse in timpul procesului de carbonizare a lemnului se va face numai pe
scari, cu conditia sa fie prezenti doi angajati, dintre care unul va ramane obligatoriu la
sol;
e) scoaterea mangalului se va face numai dupa racirea completa a bocsei.
Art. 395. Este interzisa scoaterea mangalului din bocsa cand bate vantul.
Art. 396. La manipularea si depozitarea mangalului timp indelungat se vor respecta
urmatoarele:
a) inainte de incarcarea si expedierea mangalului, acesta va fi stocat pe vatra cel putin
48 ore, pentru stingerea si racirea lui completa;
b) toate cuiburile de carbune ( de foc) trebuie izolate si stinse;
c) incarcarea mangalului in autovehicule se va face cu furci, cosuri, lazi;
d) depozitarea mangalului in cantitati mari se va face sub soproane, ferindu-se
mangalul de razele solare si de intemperii;
e) inaltimea gramezilor de mangal introduse in sopron nu va depasi 2 m, avand
umiditatea de 10%.
Art. 397. Se interzice:
a) fumatul sau folosirea flacarii deschise la intrarea in soproanele in care este depozitat
mangalul sau in timpul manipularii acestuia;
b) parasirea bocselor in timpul arderii, precum si lasarea acestora in grija unui angajat
sau incredintarea acestora unor persoane straine.

Sectiunea 2.
Producerea tocaturii din lemn
Art. 398. La instalarea si la utilizarea tocatorului mobil se vor respecta urmatoarele:
a) conducatorul locului de munca va raspunde de intreaga instalatie si de activitatea
formatiei de lucru;
b) instalarea tocatorului se va face pe teren orizontal nivelat si degajat de obstacole;
c) verificarea dispozitivelor de protectie ale utilajului;
d) inainte de punerea in exploatare si dupa fiecare intrerupere a lucrului datorate
schimbarii cutitelor, amplasarii utilajului, reparatiilor trebuie verificata starea tehnica a
tocatorului, precum si efectuarea verificarii la mersul in gol al acestuia.
Art. 399. Orice tocator fix pentru lemn se instaleaza sub sopron. Este interzisa orice
improvizatie la alimentarea cu energie electrica.
Art. 400. Se interzice:
a) orice modificare la tocatorul fix fara aprobarea proiectantului si utilizarea acestuia
fara verificarea din punct de vedere al protectiei muncii;
b) franarea rotarului cu mana sau cu alte mijloace improvizate.
Art. 401. Repararea si intretinerea tocatorlui fix sau mobil se fac numai dupa decuplarea
alimentarii cu energie si blocarea contra pornirii accidentale de catre personalul care are
ca atributii de serviciu aceasta sarcina.
Art. 402. Se interzice utilizarea cutitelor uzate, fisurate, crapate sau neascutite, precum
si montarea pe acelasi rotor a cutitelor tocatorului care au greutati nestandardizate.
Art. 403. Lemnul care urmeaza a fi tocat se va depozita astfel incat sa nu blocheze locul
de munca si in mod deosebit spatiul din jurul utilajului.
Art. 404. (1) Alimentarea tocatorului se face din pozitie laterala fata de valturile de
alimentare.
(2) Inceperea alimentarii se face numai dupa ce tocatorul a ajuns la turatia de regim.
(3) Se interzice introducerea mainilor in gura de alimentare.
Art. 405. (1) Atunci cand are loc blocarea, infundarea valturilor sau a rotorului cu lemn
operatia de deblocare sau desfundare se face numai dupa decuplarea alimentarii cu
energie.
(2) Se interzice utilizarea de mijloace irnprovizate pentru ridicarea valturilor in vederea
deblocarii si desfundarii acestora.

Sectiunea 3.
Producerea uleiului de cetina
Art. 406. Instalatiile de extras ulei din cetina trebuie sa fie in conformitate cu
prescriptiile tehnice ISCIR.
Art. 407. Inainte de punerea in functiune a instalatiilor noi, a celor mutate ori supuse
reparatiilor se face proba de functionare a acestora si numai sub supravegherea
personalului care are ca atributie de serviciu aceasta sarcina.
Art. 408. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, intreaga instalatie trebuie verificata de
catre personalul care are aceasta sarcina prin atributiile de serviciu.
Art. 409. (1) Pe tot timpul exploatarii instalatiei se va urmari si verifica daca
dispozitivele de protectie, de filtrare si aparatura de masura si control functioneaza si
daca se incadreaza in parametrii prestabiliti in Cartea tehnica a instalatiei.
(2) In caz de disfunctionalitate a instalatiei, a dispozitivelor de protectie aceasta se va
opri pana la remedierea defectiunilor.
Art. 410. In jurul autoc1avelor se platformele podite, antiderapante si prevazute cu
balustrade de protectie.
Art. 411. In timpul exploatarii instalatiei de extras ulei de cetina se vor respecta
urmatoarele:
a) in timpul ridicarii si manipularii sarcinii, capacul de golire rabatabil trebuie sa aiba
siguranta inchisa;
b) dupa umplerea autoclavelor, capacele acestora trebuie inchise corect si se vor strange
toate suruburile;
c) deschiderea autoclavelor pentru golire se va face numai dupa ce manometrul indica
presiunea "O" si cand toate robinetele de purjare a aburului sunt complet deschise;
d) manevrarea robinetelor, capacelor etc. se va face din pozitii nevicioase si numai dupa
evacuarea angajatilor din zona de purjare (esapare).

CAPITOLUL XIII
PREVEDERI DE PROIECTARE
Art. 412. In aplicarea practica a prevederilor stipulate in proiect, referitoare la impartirea
pe sectiuni si postate, se va tine seama de urmatoarele:
a) impartirea parchetului pe sectiuni se face in functie de fluxul tehnologic, cu exceptia
cazurilor cand conditiile de teren impun delimitarea acestora, in raport cu configuratia
terenului;
b) impartirea parchetului (sectiunilor) in postate se face luand in considerare panta si
orografia terenului, tipul mijloacelor de colectare, fluxul tehnologic si ordinea de lucru
stabilita, respectand urmatoarele prevederi:
- pe pantele mai mari de 15% postatele se delimiteaza pe linia de cea mai mare panta;
- in parchetele de rarituri sau in taierile de igiena postate1e se delimiteaza pe culmi sau
pe paraie, in raport cu configuratia terenului.
Art. 413. Pentru activitatea din parchetele forestiere, la proiectarea si la amplasarea
platformelor primare se vor respecta urmatoarele:
a) locul de amplasare trebuie sa fie corelat cu caile si mijloacele de colectare, sa asigure
manipularea dirijata a lemnului, sa fie bine drenat, sa asigure conditiile de intoarcere, de
manevra si de incarcare a utilajelor si a mijloacelor de transport. Latimea platformei
drumului trebuie sa fie de 3 m. Platforma drumului trebuie sa respecte elementele
geometrice prevazute in proiect;
b) curbele drumului vor fi largi pentru a permite inscrierea tractorului cu sarcina de
lungime maxima;
c) in locurile unde exista pericol ca sarcina sa alunece de pe traseu, in aval, se vor monta
parapeti (marginare);
d) pe traseele lungi, unde traficul preconizat impune utilizarea mai multor tractoare, se
vor amenaja statii de incrucisare;
e) la capetele traseelor, precum si pe parcurs, acolo unde este necesar, se vor amenaja
platforme de incarcare;
f) platformele primare se vor dimensiona in corelatie cu productia zilnica si cu nevoile
de stocare a lemnului colectat;
g) in cazul amenajarii platformelor peste vai sau peste paraie se va asigura scurgerea
normala a apelor cu debit mare.
Art. 414. Se interzice:
a) proiectarea si amplasarea statiilor de descarcare a materialului lemnos pentru doua
instalatii cu cablu pe aceeasi rampa;
b) construirea baracamentelor sau a altor adaposturi in apropierea statiei de descarcare
a instalatiei cu cablu si pe directia de circulatie a caruciorului.
Art. 415. La intocmirea documentatiei tehnice si la exploatarea instalatiei de extras ulei
de cetina se vor respecta urmatoarele:
a) spatiul de munca va fi dimensionat in raport cu: principiile ergonomice stabilite in
procesul tehnologic, capacitatea maxima admisibila de stocare, precum si cu spatiul de
manevra a utilajelor si a instalatiei;
b) racordarea la centrala tennica se face respectand normele specifice de securitate a
muncii pentru producerea energiei termice;
c) racordarea la centrala electrica se face respectand documentatiile tehnice.
Art. 416. Partile mobile ale utilajelor, aflate in miscare, trebuie prevazute cu protectori
(aparatori).
Art. 417. Autmacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie
echipate cu dispozitive de semnalizare si avertizare a apropierii bratului macaralei de
linia electrica.
Art. 418. (1) Grinzile folosite pentru coborarea incarcaturilor se vor calcula in raport cu
greutatile care se vor descarca si vor avea diametrul minim de 15 cm. Acestea vor fi
prevazute cu carlige metalice pentru prindere pe rama autovehiculului, vor avea
grosimea de minimum 15 mm si latimea de cel putin jumatate din latimea grinzii.
(2) Se interzice arcuirea planurilor inclinate sau grinzilor sub sarcina:
Art. 419. Grinzile cu racoante vor fi prevazute cu coltari sau cu alte dispozitive care sa
previna alunecarea bustenilor.
Art. 420. Amplasarea sectiilor si atelierelor de transport auto forestier se va face pe teren
plan si neinundabil care sa asigure suprafata necesara pentru parcarea autovehicule1or
si pentru constructiile aferente.
Art. 421. La sectionarea lemnului cu ferastraul cu lant si lama de ghidare, aparatorile
trebuie montate conform prevederilor Cartii tehnice.
Art. 422. La toaletarea manuala a lemnului fasonat in steri se vor asigura spatii de lucru
minime de 6 m patrati pentru un angajat si o distanta minima de 2 m intre angajati.
Art. 423. (1) La sortarea lemnului pe mesele de sortare, situate deasupra solului, se vor
monta balustrade rezistente, dimensionate corespunzator Normelor generale de
protectie a muncii, in vigoare.
(2) Mesele de sortare situate la o inaltime de peste 1,5 m. vor fi prevazute cu scari de
acces.
Art. 424. Amplasarea tocatorului fix in platformele primare sau in depozitele finale se
face in locuri amenajate in acest scop, care vor avea marimea si forma corespunzatoare
tehnologiei si volumului de productie.
Art. 425. (1) Instalatia de extras ulei de cetina se va amplasa in apropierea unor fabrici,
ateliere, care pot asigura energia tennica si electrica necesare exploatarii.
(2) Montarea, instalarea, amplasarea si racordarea la sursele de energie tehnica si
electrica se vor face pe baza unor documentatii aprobate de proiectantul si
antreprenorul general de santier.
Art. 426. La amplasarea, trasarea, proiectarea constructiilor temporare din lemn sau alte
constructii, conducerea agentilor economici interzice patrunderea angajatilor in zonele
periculoase.
Art. 427. La proiectarea si amplasarea instalatiilor cu cablu pentru descarcarea lemnului
se vor respecta urmatoarele:
a) se va amplasa troliul de ancorare in afara zonei de lucru periculoase, in conditii de
vizibilitate corespunzatoare a locului de descarcare a lemnului;
b) se va ancora si asigura instalatia impotriva rasturnarii si ruperii;
c) se va proteja cablul aflat la sol intre troliu si instalatie.
Art. 428. Locurile de trecere si caile de acces situate pe terenuri cu panta mai mare de
30% trebuie prevazute cu trepte, rampe de acces si balustrade de protectie.
Art. 429. Podina rampelor de incarcare si a podetelor de lemn va fi executata din
elemente rezistente si dimensionate corespunzator, fara goluri sau denivelari.
Inclinarea maxima a rampei trebuie sa fie de 1:3 fata de inaltime.
Art. 430. (1) Gropile, puntile si santurile din perimetrul de lucru se vor imprejmui cu
parapeti, iar locurile de trecere peste obstacole vor fi amenajate cu podete, marcate si
iluminate in timpul noptii.
(2) Golurile existente in peretii sau in tavanele cladirilor, prin care este posibil accesul
neprevazut al persoanelor, trebuie sa fie acoperite sau blocate pe tot timpul executiei
lucrarilor.
Art. 431. Amplasarea constructiilor forestiere se va face in locuri sigure, fara pericol de
alunecari de teren, avalanse, inundatii.
Art. 432. La construirea sau repararea baracamentelor si instalatiilor pasagere din
exploatari forestiere se vor folosi numai materiale lemnoase rezistente si de dimensiuni
corespunzatoare.
Art. 433. (1) Pentru lucrarile de montare si asamblare a elementelor de constructie din
lemn executate la inaltimi mai mari de 1,5 m se vor prevedea schele si podine de lucru,
cu parapeti si balustrade de protectie.
(2) in cazuri deosebite, unde nu este posibila instalarea schelelor sau a platformelor de
lucru, executia lucrarilor la inaltime va fi incredintata unor persoane cu experienta si
bine instruite, care trebuie sa foloseasca in timpul lucrului centuri de siguranta ancorate
pe elementele de rezistenta ale constructiei.
Art. 434. (1) Schelele si podinele platformelor de lucru trebuie sa fie executate din
materiale de esenta tare si dimensionate corespunzator, astfel incat acestea sa asigure
rezistenta necesara in desfasurarea procesului de productie si fara pericole de
accidentare.
(2) Latimea podinei schelelor trebuie sa fie de cel putin 1 m, iar inaltimea intre doua
podine suprapuse de minimum 1,8 m. Rosturile dintre dulapii podnei nu vor fi mai mari
de 10 mm.
Art. 435. Se interzice executarea schelelor netipizate sau improvizate, fara aprobarea
conducatorului lucrarii din partea agentului economic si fara receptia acestora de catre
beneficiar si executant.
Art. 436. (1) Prinderea balustradelor se face pe partea infenoara a schelei de acces.
Podinele trebuie prevazute cu borduri de protectie de 10 cm inaltime, asezate cu muchia
pe podina schelei si fixate de stalpii de sustinere.
(2) Stalpii de sustinere ai schelelor exterioare trebuie montati pe teren natural, stabil
sau pe umpluturi bine compactate. Pentru repartizarea uniforma a sarcinii pe teren,
stalpii de sustinere se vor sprijini pe talpi­suport din dulap de lemn. Acestea trebuie sa se
monteze pe podina schelelor interioare si sa fie consolidate rigid prin legaturi diagonale.
Art. 437. Baracamentele de santier vor fi amplasate in locuri ferite de orice pericole de
accidentare sau de calamitati naturale, iar gheretele paznicilor sau ale pilotilor de
dirajare a circulatiei vor fi asezate in afara partii carosabile a drumurilor.
Art. 438. Constructiile forestiere, casoaiele fixe trebuie sa fie consolidate pe
amplasament prin ancorate si incastrate in mal, astfel incat sa se asigure stabilitatea
necesara si sa se evite pericolul surparii prin subminare.
Art. 439. Scheletul si podinele de lucru la inaltime, pentru montarea pieselor si
elementelor sarpantei vor fi asezate in pozitii si la niveluri care sa permita ramanerea
libera a reazmelor fermelor, astfel incat angajatii care executa montarea sa nu fie nevoiti
sa stea in timpul lucrului pe reazeme sau sa coboare de pe podina.
Art. 440. Pentru ridicarea elementelor de constructie lungi sau cu greutate mare, legarea
pieselor se va face obligatoriu pe doua locuri.

NSSM NSPM COMPLEMENTARE PREZENTELOR NORME

1. NSSM pentru transportul, depozitarea si folosirea materialelor explozive

2. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si
depozitarea materialelor.
3. NSSM pentru intretinere si reparatii autovehicule
4. NSSM pentru transporturi rutiere
5. NSSM pentru transporturi pe calea ferata
6. NSSM pentru transport intern
7. NSPIVI pentru transporturi navale
8. NSSM pentru exploatarea transportoarelor cu banda
9. NSSM la utilizarea energiei electrice in medii normale

© Copyright 2006 - 2021 Aurelian Consulting − NSSM 114