Instrucţiuni Proprii

SC ULTRA RESIDENTIAL SRL
Baia Mare, str. George Cosbuc nr. 25A, jud.Maramures

J24/487/2016
RO 35916460
INSTRUCŢIUNI
PROPRII
INSTRUCŢIUNI PROPRII
1
J24/487/2016
RO 35916460
INTRODUCERE
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea

cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi ale
îmbolnăvirilor profesionale. Instrucţiunile proprii sunt utilizate la efectuarea instruirii la locul de
muncă, periodică obişnuită şi periodică suplimentară. Instrucţiunile proprii sunt reglementări cu
aplicabilitate în cadrul unităţii care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea
activităţii lucrătorilor în condiţii de securitate. Într-o accepţiune largă, instrucţiunile proprii
reprezintă norma internă care cuprinde măsuri privind desfăşurarea activităţii în condiţii de
securitate, respectiv care ţine cont de modul de operare a echipamentelor de lucru, de tehnologia
aplicată la fiecărui loc de muncă / punct de lucru, inclusiv tratând particularităţile locului de muncă
şi / sau activităţii desfăşurate de lucrători. Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă
unitatea de răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror alte măsuri de securitate a muncii
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective. Orice lucrător îşi desfăşoară
activitatea în cadrul unui sistem de muncă care este compus din patru elemente care interacţionează
reciproc.
Executantul: lucrătorul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul unor mijloace
de muncă şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloacele de muncă: totalitatea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, aparatelor,

dispozitivelor, uneltelor, materiilor prime, materialelor etc. care se utilizează în procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul
sau mai mulţi lucrători îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor proprii

vizează desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate a muncii şi se realizează prin tratarea tuturor
aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă propriu
procesului de muncă din cadrul activităţilor desfăşurate în unitate. Instrucţiunile proprii au fost
elaborate ţinând cont de reglementările sistemului naţional de reglementări existente, precum şi în
baza studierii procesului de muncă din unitate şi stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru
fiecare pericol să existe cel puţin o măsură de prevedere la nivelul fiecărui element component al
procesului de muncă.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar
riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial.
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. CONŢINUT
Conţinutul instrucţiunilor proprii este format din colecţii de prevederi cu caracter obligatoriu
pentru lucrătorii angajaţi, prin a căror respectare se urmăreşte eliminarea cauzelor subiective
(dependente de om) de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Instrucţiunile proprii întocmite de
unitate pentru activitatea de construcţii pe care o desfăşoară (săpături, zidărie, montaj prefabricate,
finisaje în construcţii, construirea de acoperişuri, izolaţii şi hidroizolaţii etc.) cuprind prevederi
specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale
în activităţile desfăşurate de unitate. Prevederile instrucţiunilor proprii nu se referă la construcţiile
tehnologice speciale (ex.: cuptoare industriale, galerii de beton, canalele de fum etc.), pentru care se
vor elabora instrucţiuni proprii specifice.
2
J24/487/2016
RO 35916460
1.2. SCOP
Scopul instrucţiunilor proprii este de a particulariza şi concretiza măsurile de prevenire a

comportamentului accidentogen al executantului, specifice în raport cu condiţiile reale ale proceselor
de muncă desfăşurate de unitate. Se urmăreşte eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente în cadrul activităţii unităţii, proprii elementelor componente ale sietemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă şi mediul de muncă).
1.3. DOMENIU DE APLICARE
Prezentele instrucţiuni proprii sunt elaborate de unitate, se aplică numai în cadrul unităţii (la
toate locurile de muncă, şantiere deschise de unitate etc.) şi se respectă de către toţi angajaţii unităţii
care se regăsesc ca executanţi în cadrul procesului de muncă desfăşurat.
1.4. REVIZUIRE ŞI COMPLETARE
Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui de ori de câte ori e nevoie (la apariţia unor noi
factori de risc, posturi de lucru, tehnologii, utilizarea unor noi echipamente de lucru, schimbării
reglementărilor sistemului naţional de reglementări, apariţia unor noi activităţi în cadrul unităţii etc.).
După modificarea şi completarea prezentelor instrucţiuni proprii, acestea vor fi prelucrate lucrătorilor
noi angajaţi la efectuarea instruirii la locul de muncă, iar lucrătorilor deja angajaţi prin efectuarea
unei instruiri periodice suplimentare. Unitatea va revizui şi completa prezentele instrucţiuni proprii
pentru toate cazurile particulare în care apar şi alţi factori de risc decât cei specificaţi.
1.5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Pentru elaborarea instrucţiunilor proprii s-a ţinut cont de documentele interne utilizate în
activitatea unităţii, de dosarul de evaluare a riscurilor regăsite în activitatea lucrătorilor unităţii şi de
prevederile sistemului naţional de reglementări aferente asigurării securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătorilor. Actualul sistem de reglementări aplicat în România a transpus reglementările Uniunii
Europene, respectiv:
Directivă Data intrării

Act normativ
Subiect europeană în vigoare
român
transpusă
0 1 2 3
L 319 / 2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
MO 646/26.07.2006 89/391/CEE 01.10.2006
HG 1425 / 2006 Norme metodologice pentru aplicarea
MO 882/30.10.2006 Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 01.11.2006
nr. 319 / 2006
Privind cerinţe minime de securitate
HG 300 /2006
şi sănătate pentru şantiere 92/57/CEE 01.01.2007
MO 252/21.03.2006
temporare sau mobile
HG 1091 / 2006 Privind cerinţe minime de securitate
MO 739/30.08.2006 şi sănătate pentru locul de muncă 89/654/CEE 01.10.2006
MO 380/03.05.2006 şi sănătate referitoare la expunerea 2003/10/CE 01.09.2006
lucrătorilor la riscurile generate de
zgomot
HG 971 / 2006 Privind cerinţe minime pentru
MO 683/09.08.2006 semnalizarea de securitate şi/sau de 92/58/CEE 01.10.2006
sănătate la locul de muncă
3
J24/487/2016
RO 35916460
Directivă Data intrării

Act normativ
Subiect europeană în vigoare
român
transpusă
0 1 2 3
MO 722/23.08.2006 şi sănătate pentru utilizarea de către 89/656/CEE 01.10.2006
lucrători a echipamente individuale
de protecţie la locul de muncă
MO 713/21.08.2006 şi sănătate pentru manipularea 90/269/CEE 01.10.2006
manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare
HG 1146 / 2006 Privind cerinţele minime de securitate
MO 815/03.10.2006 şi sănătate pentru utilizarea în munca 89/655/CE 01.10.2006
de către lucrători a echipamentelor
de munca
HG 355 / 2007 Privind supravegherea sănătăţii
MO 332/17.05.2007 lucrătorilor 17.05.2007
OUG 96 / 2003 Privind protecţia maternităţii la
MO 750/27.10.2003 locurile de muncă 92/85/CEE 01.02.2004
OUG 99 / 2000 Privind măsurile ce pot fi aplicate în
MO 304/04.07.2000 perioadele cu temperaturi extreme 29.06.2000
pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă
În condiţiile în care din analiza prezentelor intrucţiuni proprii se va considera că acestea

trebuiesc completate cu măsuri conform prevederilor altor reglementări, prezentele instrucţiuni
proprii vor fi revizuite, completate şi prelucrate lucrătorilor.
2. PREVEDERI SPECIFICE
2.1. ÎNCADRAREA PERSONALULUI
Operaţiile de săpături, prepararea betonului şi mortarului, zidărie, montaj prefabricate şi

finisaje în construcţii, dulgherie, lucrul la înălţime, construirea acoperişurilor, efectuarea izolaţiilor şi
hidroizolaţiilor, etc. se vor executa numai de personal calificat şi instruit special pentru operaţia
respectivă, respectându-se întocmai instrucţiunea de circulaţie şi mişcare, instrucţiunile tehnice, de
exploatare, de securitate şi sănătate în muncă şi prevenire şi stingere a incendiilor.
La efectuarea activităţilor în construcţii vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns
controlului medical obligatoriu desfăşurat potrivit HG 355 / 2007, în baza avizului înscris în fişa
medicală de aptitudine semnată şi parafată de către un medic de medicina muncii . Se interzice lucrul
în cadrul activităţii al persoanelor care prezintă diverse afecţiuni, constatate la controlul medical
şi care constituie contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de protecţie.
Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit HG 355 / 2007. La repartizarea
în muncă a tinerilor, a femeilor precum şi a persoanelor cu dizabilităţi vor fi respectate
reglementările în vigoare. Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun
poziţii vicioase de lucru (ortostatism permanent etc.), sau temperaturi extreme (căldură excesivă,
frig). Dacă sarcina survine în perioada desfăşurării unei activităţi cu nivel ridicat de risc (pierderea
sarcinii), conducerea unităţii va lua măsuri în vederea asigurării unui loc de muncă corespunzător.
2.2. INSTRUIREA PERSONALULUI
Instruirea privind securitatea şi sănătatea în muncă se va face pe faze, în conformitate cu

prevederile Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
4
J24/487/2016
RO 35916460
319 / 2006, în baza programului de instruire-testare şi a tematicilor întocmite pentru efectuarea

instruirii introductiv generale, la locul de muncă, periodică normală şi periodică suplimentară.
Durata instruirii introductiv generale, a instruirii la locul de muncă şi a instruirii periodice
suplimentare este de o oră , în funcţie de însuşirea cunoştinţelor de către persoana instruită.
Intervalul între două instruiri periodice normale va fi stabilit prin programul de instruire testare şi
este de 3 luni. Durata instruirii periodice normale este de o oră.
Persoanele care organizează activitatea de securitate şi sănătate în muncă în cadrul unităţii
vor lua măsuri pentru informarea lucrătorilor asupra particularităţilor locurilor de muncă în funcţie de
evoluţia lucrărilor care se desfăşoară în cadrul şantierului respectiv.
Este obligatorie efectuarea unui instruiri zilnice de securitate şi sănătate a muncii la începerea
lucrului; excepţie face personalul tehnico-administrativ. Instruirea zilnică se va face de către
conducătorul direct al locului de muncă pentru toţi lucrătorii, timp de 5 - 10 minute. Instruirea zilnică
va cuprinde măsurile de securitate a muncii care trebuie respectate în desfăşurarea activităţii din ziua
respectivă, luându-se în considerare condiţiile concrete ale locului de muncă la momentul dat.
Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona de lucru pentru care i
s-a făcut instruirea de securitate şi sănătate a muncii corespunzătoare.
2.3. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
Lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie conform prevederilor HG 1048 /

2006, în baza căreia se va întocmi identificarea riscurilor utilizând anexa nr. 1 şi lista internă de dotare
cu echipament individual de protecţie utilizând anexele 2 şi 3.
Echipamentele de protecţie acordate vor fi utilizate de către lucrător când desfăşoară
activitate, în funcţie de riscurile care apar.
2.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII
Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: tensiunea de 24 V, în cazul în care se

lucrează în condiţii normale; tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală
excesivă, pe mase metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze. Utilajele,
mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie
obligatoriu legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi. Se
interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale instalaţiei electrice,
fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a instalaţiei.
3. ORGANIZAREA ŞANTIERULUI
Art.1. Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de ridicat, respectiv
a lucrărilor ce prezintă pericol. Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de
construcţii şi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să fie prevăzute cu balustrade şi ţinute
în stare de curăţenie. Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar
pentru înălţimi de peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice.
Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă
sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia
personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.
Art.2. În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât şi acolo unde este circulaţia mare se
va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât şi noaptea. Vor
fi utilizate panouri de semnalizare conform prevederilor HG 971 / 2006.
Art.3. Accesul către toale locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite.
Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.
Art.4. Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor îngrădi cu
împrejmuiri continue, lucrările în curs de construcţie situate de-a lungul drumurilor publice. În cazul în
care împreimuirea se execută la o distanţă mai mică de 10 m de o lucrare în curs de construcţie, care
are o înălţime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu copertină lată de cel puţin 1 m şi cu o
5
J24/487/2016
RO 35916460
rampă de 20 de grade spre partea opusă lucrării. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie făcută
o bordură înaltă de 15 cm.
Art.5. Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi
imposibilitatea unor deplasări necomandate. Se interzice lăsarea pe şantier a maşinilor şi utilajelor de
construcţii, precum şi a mijloacelor de transport în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în
care e posibilă deplasarea lor necomandată.
Art.6. Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale din obiectele de construcţie şi schelele
aferente, de la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgeaburilor închise, în lăzi
închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1 m
deasupra solului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se
termine într-un buncăr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului. Locurile în care se
depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţii evacuate de sus trebuie să fie îngrădite.
Art.7. Toate golurile din pereţi, amplasate cu marginea de jos la o înălţime sub 0,70 m deasupra
planşeului şi care comunică spre exteriorul construcţiilor sau dau spre locuri unde nu există un planşeu
continuu, se vor îngrădi. De asemenea se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate pe tot
conturul, cu o înălţime de cel puţin 1 m, golurile din planşeele clădirilor în construcţie pe care se
execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu panouri de semnalizare şi
indicatoare de pericol. Golurile de ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu
pentru a feri personalul muncitor de curenţii de aer.
Art.8. Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe nivele diferite, aflate în
puncte pe aceeaşi verticală, fără dispozitive de securitate a muncii corespunzătoare.
Art.9. Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături se va executa

numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru în vigoare, cu ajutorul mijloacelor de
ridicare şi transport pe verticală şi orizontală.
Art.10. Dacă în timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează,
elementul va fi coborât; dacă acest lucru nu e posibil, până la înlăturarea defecţiunii, locul de sub
încărcătură va fi împrejmuit şi se vor organiza posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii
personalului muncitor în zona respectivă. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste
măsuri vor fi sistate numai după reintrarea în normal.
Art.11. Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face de către personalul muncitor, numai
după oprirea completă a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planşeu.
Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei pentru a desprinde elementele din
cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii
ajutătoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protecţie pentru lucrul la înălţime şi
locuri periculoase. Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală. Nu se admite poziţia oblică a
dispozitivelor de prindere şi nici târârea încărcătunlor cu mijlocul de ridicat.
Art.12. Executarea unor lucrări, ca montări de prefabricate, turnări de betoane etc., pe timp
de noapte, se poate face cu luarea unor măsuri speciale, respectiv: iluminat corespunzător, care să
asigure o vizibilitate perfectă pe întreaga suprafaţă a zonei de lucru; dotarea personalului ce lucrează
cu mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant; vopsire a cârligului mijlocului de
ridicat şi a cablurilor de legătură în culori reflectorizante; acţionarea dispozitivului de semnalizare
acustică la orice mişcare a mijlocului de ridicat; dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de
ridicat; iluminare locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru; iluminare separată a locurilor de
depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii ce se manipulează; iluminare corespunzătoare a
căilor de acces. De asemenea personalul muncitor va avea aviz medical că e apt pentru lucru de
noapte şi la lumină artificială. Măsurile enumerate nu sunt limitative şi vor fi completate în funcţie de
condiţiile locale.
Art.13. În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de
protecţie specific pe care e obligat să-l poarte în tot timpul lucrului şi până la părăsirea
teritoriului şantierului. La executarea lucrărilor la înălţime sau în alte zone periculoase, personalul
muncitor va fi prevăzut cu centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei, precum şi cu
truse, genţi, lădiţe sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor şi a unor piese mărunte.
Art.14. Accesul în construcţii şi la locurile de muncă se face exclusiv pe scări definitive sau pe
scări mobile. Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau goluri neacoperite.
6
J24/487/2016
RO 35916460
Art.15. Organizarea oricărui şantier se va face cu respectarea tuturor prevederilor

de securitate a muncii şi igienico - sanitare.
Art.16. La baza organizării oricărui şantier va sta un proiect, care va cuprinde, în
mod obligatoriu, măsurile generale şi concrete - legate de specificul şantierului - privind
asigurarea desfăşurării activităţii, în condiţii de deplină securitate.
Art.17. Se interzice executarea lucrărilor de constructii - montaj ale căror proiecte
nu prevăd măsuri de securitate şi sănătate în muncă sau care cuprind prevederi contrare
prezentelor instrucţiuni proprii.
Art.18. La încrucişările drumurilor pentru autovehicule cu calea ferată normală sau
îngustă se vor prevedea podine continue între contraşine, aşezate la acelaşi nivel cu
partea superioară a şinei. În părţile laterale se vor amenaja pante cu înclinarea maximă
de 5%, capătul dinspre şină al pantei fiind la nivelul şinei.
Art.19. Pasajele de nivel vor fi marcate cu panouri de semnalizare vizibile ziua şi
noaptea, iar acolo unde traficul este mare se vor pune bariere. Este strict interzisă
trecerea vehiculelor peste liniile de cale ferată prin locuri unde nu există dispozitive de
semnalizare sau bariere.
Art.20. Trecerile pentru muncitori, situate în terenuri taluzate sau în trepte şi care
au o înclinare mai mare de 20% vor fi prevăzute cu rampe de acces sau cu scări cu
balustradă.
Art.21. Căile de acces pentru autovehicule şi oameni vor fi libere. Se interzice
blocarea căilor de acces cu pământ, materiale, utilaje, prefabricate etc.
Art.22. Căile de acces vor fi nivelate şi menţinute continuu în stare de folosinţă,
prin astuparea gropilor, îndepărtarea molozului a zăpezii şi a gheţei.
Art.23. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor acoperi sau se vor
împrejmui cu balustrade rezistente şi vizibile (vopsite în culori vii, de preferinţă portocaliu).
Art.24. Locurile de trecere a oamenilor peste şanţuri, gropi, benzi transportoare sau alte
maşini în mişcare vor fi prevăzute cu podeţe de minimum 0,8 m înălţime, având balustrade
rezistente de ambele părţi cu înălţimea de 1 m şi scândură pe margine de minimum 7 cm,
situate la o înălţime de 10 cm faţă de nivelul podinei. La podenele cu o lungime mai mare de 1
m se vor pune două balustrade: una la 1 m şi a doua intermediară la circa 50 – 60 cm.
Art.25. Acolo unde trecerea oamenilor peste şanţuri, gropi, căi ferate etc. se face
prin acelaşi loc cu autovehiculele, calea de acces a oamenilor se va amenaja pe una din
laturile trecerii.
Art.26. Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lîngă utilajele de construcţii vor fi
împrejmuite şi întreţinute în stare de curăţenie.
Art.27. Conductele reţelelor temporare de alimentare cu apă sau alte instalaţii se vor
îngropa în zonele unde traseul lor se încrucişează cu căile de acces.
Art.28. Conductorii electrici care alimentează şantierul cu curent electric vor fi
suspendaţi la traversarea căilor de acces pentru oameni sau pentru autovehicule.
Art.29. Căile de acces (căi ferate, drumuri, podeţe, platforme, scări de acces),
depozitele, locurile de muncă periculoase, precum şi toate celelalte locuri de muncă vor,
fi iluminate în timpul nopţii. Se interzice circulaţia oamenilor pe căile de acces
neiluminate, precum şi lucrul la locurile de muncă neiluminate.
Art.30. Amplasarea utilajelor de construcţii, precum şi a materialelor nu se va face
în apropierea şanţurilor de fundaţii sau a altor gropi la o distanţă mai mică de 1 m, iar pe
terenurile rezistente la 0,70 m, pentru a se evita surparea malurilor sub acţiunea
greutăţii.
Art.31. Utilajele care folosesc în procesul tehnologic apă (betoniere, sortatoare
etc.) nu vor fi amplasate în apropierea şanţurilor de fundaţii sau a altor gropi, pentru ca
apa rezultată să nu se in filtreze şi să erodeze malurile, determinînd surparea lor.
Art.32. Se interzice amplasarea utilajelor care folosesc în procesul tehnologic
cantităţi mari de apă în apropierea construcţiilor (birouri, dormitoare, cantine, depozite
etc.).
Art.33. Utilajele de construcţii vor fi astfel instalate, încât să se asigure stabilitatea
lor şi imposibilitatea unor deplasări necomandate.
7
J24/487/2016
RO 35916460
Art.34. Este interzisă lăsarea pe şantier a utilajelor de construcţii sau a mijloacelor

de transport mecanizat în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care sunt
posibile deplasări necomandate.
Art.35. Este interzisă lăsarea pe şantier sau în oricare alt punct de lucru a utilajeloIr,
autovehiculelor, mijloacelor de transport pe verticală, în stare de funcţionare sau
neasigurate contra pornirii de către persoane neautorizate.
Art.36. Se interzice intrarea lucrătorilor în locurile periculoase, datorită existenţei
gazelor nocive (uscarea pereţilor cu gaze naturale şi raze infraroşii, zone cu emanaţii de
gaze naturale sau intrarea în puţuri etc.). Intrarea în aceste zone se va face sub
supravegherea conducătorului de lucrare), cu respectarea instrucţiunilor proprii de
securitate şi sănătate întocmite în acest sens.
Art.37. În cazul în care în timpul lucrului este posibilă o emanaţie de gaze nocive
(toxice sau inflamabile), lucrătorii vor fi preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa
măsurilor de protecţie care trebuiesc luate. Şantierele (sau similare) respective vor fi
înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze şi cu măşti contra gazelor. Sursele
de aprindere vor fi îndepărtate din zona periculoasă, iar fumatul va fi interzis în aceste
zone. În timpul lucrărilor, acestea vor fi efectuate sub supraveghere cu respectarea
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate întocmite în acest sens.
Art.38. În cazul apariţiei neaşteptate a unei emanaţii nocive, lucrările vor fi oprite
imediat, iar lucrătorii vor fi evacuati, luându-se toate măsurile de evitare a accidentelor,
pînă la îndepărtarea cauzelor care au provocat apariţia emanaţiilor.
Art.39. Grupurile sanitare, atelierele de şantier, platformele de prefabricare etc., se
vor amplasa în afara zonei clădirilor în construcţie, la o distanţă mai mare decât înălţimea
construcţiei şi a instalaţiilor de ridicat folosite.
Art.40. Se va evita amplasarea grupurilor sociale şi a atelierelor de şantier în
imediata apropiere a căii ferate sau a drumurilor. În cazul în care nu e posibil din lipsă de
spaţiu, ele vor fi amplasata cu uşile exterioare numai spre partea opusă căii de circulaţie,
iar partea dinspre calea de acces va fi îngrădită.
4. UNELTELE DE MÂNĂ ŞI MĂSURI DE ELECTROSECURITATE LA SCULELE PORTABILE ELECTRICE
Art.41. Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii ca: foarfecă, cleşte etc. vor avea o
construcţie robustă, care să nu permită frecări mari sau joc în articulaţie, fapt care duce la
eforturi suplimentare pentru acţionare. Nu vor fi utilizate unelte de mână care nu respectă
prevederile prezentului articol.
Art.42. Uneltele de mână vor fi păstrare, după caz, în dulapuri, lăzi, rastele sau pe suporţi
speciali, în apropierea locului de muncă şi vor fi astfel aşezate, încât să aibă orientarea spre
exterior cu pană de prindere, pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.
Art.43. La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mână vor fi păstrate în genţi
rezistente şi vor fi fixate în mod corespunzător pentru a fi asigurate împotriva căderii.
Art.44. În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii la care se pot produce scântei,
aşchii metalice, lucrătorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi semnalizată
corespunzător, protejată pentru a împiedica accidentarea lucrătorilor din apropiere (dacă este
cazul).
Art.45. Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare muncitor va controla dacă uneltele din
inventarul personal corespund din punct de vedere funcţional şi al securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Art.46. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele de mână pe treptele scărilor
mobile, schele, tablouri etc. Lucrătorii care execută asemenea lucrări sunt obligaţi să lase sculele
din mână. Vor fi utilizate buzunare speciale sau truse pentru păstrarea lor.
Art.47. Sculele de mână vor avea mânere confecţionate din lemn, de esenţă tare (carpen,
frasin, arţar, fag etc.) fără noduri sau crăpături, fără a fi sparte, prinse în cuie sau legate cu
sârmă. Suprafeţele mânerelor (ciocan, daltă, fierăstrău etc.) vor fi bine netezite. Mânerele
de lemn vor fi bine fixate, cât mai strâns de sculă, pentru a nu se putea mişca sau ieşi din
lăcaşul lor. Fixarea mânerelor se va face cu pene de lemn. Nu sînt admise pene metalice
sau cuie.
8
J24/487/2016
RO 35916460
Art.48. Sculele şi uneltele care sunt lovite (pene, dălţi, dornuri) nu pot fi
întrebuinţate dacă au capete deformate sau în formă de ciupercă; aceste deformări vor
fi rectificate zilnic. Nu se pot folosi sculele lovite, care prezintă spărturi, crăpături,
fisuri sau sunt strâmbe.
Art.49. Sculele şi uneltele de tăiat (fierăstraie, dălţi etc.) se vor verifica dacă sunt
bine ascuţite şi dacă au profilul corect în raport cu operaţiunea de executat. Pânzele de
fierăstraie şi joagăre nu se vor utiliza dacă au trei dinţi lipsă sau doi dinţi alăturaţi lipsă.
Art.50. Pentru uneltele şi sculele care prin forma lor devin periculoase în timpul
transportului (fierăstraie, topoare, cuţite etc.) se vor lua măsuri de acoperire a părţilor
tăioase cu teci, genţi etc., iar părţile tăioase se vor aşeza în aceeaşi direcţie şi înăuntru.
Art.51. Se interzice tăierea cu fierăstrăul prin spijinirea materialului pe genunchi sau
prin strângerea pânzei direct cu degetele mâinii.
Art.52. La tăierea cu dalta nu este permis cu obiectul care se prelucrează să fie ţinut
cu mâna în direcţia mişcării tăişului uneltei.
Art.53. La ascuţirea uneltelor pe piatră sau la polizor se vor folosi ochelari de
protecţie sau ecrane.
Art.54. Utilajele electrice portabile şi lămpile electrice portabile din încăperile cu grad
mic de pericol, în care nu există pericol de atingere simultană a unui utilaj şi a obiectelor în
contact cu pământul, pot fi alimentate la tensiuni până la 220V. Lămpile electrice portabile vor
avea o construcţie specială care să nu permită atingerea părţilor conductoare de curent. Ele
trebuie să fie prevăzute cu globuri de sticlă şi protejate cu plasă de sârmă.
Art.55. Izolarea suplimentară de protecţie a echipamentelor electrice trebuie să acopere
în mod solid şi durabil, cu material izolant toate părţile metalice accesibile unei atingeri şi care în
caz de defect pot căpăta direct sau indirect tensiune. Nu se consideră izolaţie de protecţie
straturile de lac sau email, învelişul de material fibros etc.
Art.56. Sculele electrice portabile, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega
doar la nul prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare, deoarece ca măsuri
suplimentare se aplică izolarea de protecţie. Deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace
individuale de protecţie.
Art.57. La executarea legăturilor de nul la utilajele portabile, nu este permis să se
folosească prize, fişe, cutii de joncţiune şi de ramificaţie care nu au contact de protecţie.
Art.58. La instalaţiile de joasă tensiune se utilizează următoarele mijloace auxiliare
electroizolante de protecţie: cizme electroizolante, covoraşe de cauciuc electroizolante,
platforme (podeţe) electroizolante.
Art.59. Mănuşile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese încât să permită
îmbrăcarea mănuşilor de bumbac sau de lână sub ele.
Art.60. Este interzisă folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri decât acela
pentru care a fost confecţionat.
Art.61. Mânerele sculelor trebuie să fie confecţionate din material izolant, rezistent la
umiditate, nefragil şi neatacabil de transpiraţie, de benzină, de petrol, de acid sulfuric şi de acid
clorhidric.
Art.62. La lucrările sub tensiune, sculele cu mânere izolante trebuie folosite concomitent
cu mănuşile şi cizmele electroizolante.
Art.63. Controlul şi supravegherea instalaţiilor interioare şi exterioare de joasă tensiune se
face de către electricianul de serviciu care trebuie să cunoască atât normele de tehnica
securităţii cât şi măsurile de prim ajutor în caz de electrocutare.
Art.64. Manevrele şi înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice de joasă tensiune se pot
executa numai de persoane calificate în meseria de electrician sau de personal special instruit.
Art.65. Dacă scula electrică portativă nu poate fi alimentata la o tensiune redusă,
construcţia ei fiind pentru o alimentare la reţeaua de 220V / 380V, este necesar să se ia măsuri
suplimentare ce trebuie îndeplinite în totalitate pentru a se putea evita accidentele. Aceste
măsuri sunt:
- Legarea carcasei metalice la o bună instalaţie de legare la pământ, care să prezinte o
rezistenţă de 4 ohmi, sau legarea la conductorul de nul. Legarea trebuie să fie sigură.
- Legarea la retea să se facă prin intermediul unei fişe speciale prevazută cu un picior în
plus pentru legarea la instalaţia de protecţie.
9
J24/487/2016
RO 35916460
Art.66. Se interzice:
Apucarea uneltelor electrice de partea lor activă sau de conductorul pentru alimentarea
cu energie electrică.
Punerea sau scoaterea sculei din mandrină înainte de oprirea completa a acesteia.
Lucrul cu polizorul unghiular fără apărătoare de protecţie sau cu disc abraziv
necorespunzător ca mărime sau cu fisuri.
Utilizarea sculelor electrice cu cablul de alimentare având izolaţia deteriorată sau fără
ştecher.
Lucrul cu unelte electrice de pe o scară rezemată sau de pe o scară dublă neasigurată.
Art.67. Maşinile, utilajele şi instalaţiile vor fi însoţite obligatoriu de instrucţiuni privind
montajul, instalarea şi deservirea în condiţii de securitate. În cazul când acestea lipsesc iniţial se
va interveni de către şeful punctului de lucru şi vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi, odată cu
darea în exploatare (folosinţă) a utilajului.
Art.68. Intervenţiile pentru repararea, ungerea, curăţirea utilajelor sunt permise numai
când utilajul este scos din funcţionare, iar comenzile blocate şi prevăzute cu plăcute avertizoare
de interzicere a punerii în funcţionare, în timpul când se lucrează.
Art.69. Nu se vor face reparaţii la siguranţe decât cu siguranţe calibrate, originale.
Art.70. La executarea lucrărilor cu preparate pe bază de apă, conductorii electrici aflaţi în
încăpere se vor scoate de sub tensiune pe parcursul operaţiilor de folosire efectivă a apei.
Art.71. Este interzis a se pune în exploatare instalaţii provizorii, indiferent de motivul care
ar determina acest provizorat, deoarece ar putea constitui un pericol pentru lucrători.
Art.72. La executarea instalaţiilor electrice interioare, străpungerile din planşeele de
beton monolit se vor executa numai de jos în sus, iar lucrătorii vor purta ochelari de protecţie
contra prafului şi sfărâmăturilor de beton.
Art.73. Fiecare deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să verifice
vizual înainte şi în timpul lucrului integritatea carcasei, a izolatiei conductoarelor exterioare şi
existenţa îngrădirilor de protecţie. De asemenea orice deservent trebuie să verifice vizual
legătura de protecţie la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care, sau la care
lucrează. Este interzis a se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă
circuitul de protecţie este rupt.
Art.74. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive
sigure de fixare a sculei precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Art.75. Toate uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic dotate cu scule ce
prezintă pericol de accidentare ca: pietre de polizor, pânză de ferăstrău, etc. vor fi protejate
împotriva atingerii.
Art.76. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mână acţionate
electric vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate.
5. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PE TIMP FRIGUROS
5.1. CONDIŢII GENERALE
Art.77. La executarea lucrărilor pe timp friguros sunt necesare o serie de măsuri

pentru asigurarea condiţiilor optime de lucru ale lucrătorilor, astfel încât procesele de
muncă să se poată desfăşura în bune condiţii, obţinându-se şi o productivitate mărită, prin
măsuri de tehnica securităţii muncii, prevenind astfel posibilitatea producerii accidentelor
de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Art.78. În vederea executării lucrărilor pe timp de iarnă se va întocmi un proiect al
lucrărilor pentru această perioadă, în care se vor prevedea obligatoriu metodele şi
mijloacele ce se vor întrebuinţa, succesiunea în timp a lucrărilor, măsurile de securitate şi
sănătate în muncă specifice lucrărilor pe timp friguros.
Art.79. Încăperile provizorii pentru executarea lucrărilor auxiliare, precum şi barăcile
locuite vor fi obligatoriu încălzite şi vor avea prevăzute sisteme de ventilaţie.
10
J24/487/2016
RO 35916460
Art.80. Se vor amenaja încăperi speciale în apropierea locului de muncă destinate

încălzirii muncitorilor, care execută lucrări în aer liber. Regimul de încălzire al acestor
încăperi va fi stabilit în funcţie de temperatura exterioară.
Art.81. Se vor amenaja uscătorii destinate uscării hainelor muncitorilor, care execută
lucrări în aer liber pe timp de ploaie sau ninsoare.
Art.82. Căile de acces, pe teritoriul şantierului vor fi curăţate de noroi, zăpadă etc. şi
presărate cu nisip, cenuşă, rumeguş, sare etc.
Art.83. Se interzice circulaţia pe schele, podeţe, punţi de trecere, rampe de acces
etc., care au pe ele zăpadă sau gheaţă. Aceste mijloace de acces vor fi în permanenţă
curăţate de zăpadă şi gheaţă şi presărate cu nisip, cenuşă sau sare.
Art.84. Planurile înclinate folosite pentru circulaţie vor fi executate din scînduri
sănătoase de 4 - 5 cm grosime. Ele vor fi prevăzute cu trepte şi şipci de 3 - 4 cm, grosime,
bătute la 30 - 40 cm distanţă. Panta planului înclinat nu va depăşi 1 : 3.
Art.85. Se vor revizui toate schelele, în mod special podinele, eşafodajele, scările
etc., precum şi amplasarea schelelor pe pămînt. Este interzis a se continua lucrările în cazul
în care s-au constatat denivelări ale terenului, până când nu se iau măsuri de consolidare şi
amenajare a acestuia.
Art.86. Este interzisă aşezarea dulapilor, care vor servi ca tălpi, pentru schele în
locuri cu zăpadă şi gheaţă pe ele, pentru evitarea surpării schelelor în timpul dezgheţului.
Vor fi luate măsuri de curăţire a acestor locuri şi numai după aceea se poate face operaţia
de montare a schelei.
Art.87. Şanţurile şi gropile vor fi îngrădite cu parapete, pentru evitarea căderii
lucrătorilor în ele, în perioada când este zăpadă.
Art.88. Este obligatoriu a se verifica şpraiţurile la săpături, şanţuri şi puţuri. Punctele
de lucru periculoase vor fi marcate cu indicatoare, panouri de semnalizare cu inscripţii
asupra pericolului pe care-I prezintă acestea, precum şi asupra modului evitării
accidentelor.
Art.89. Săpăturile şi dislocările de pămînt ce se execută manual cu răngi, pene sau
ciocane vor fi permise numai sub directă supraveghere şi numai pentru volume mici de
lucrări.
Art.90. Este permisă executarea lucrărilor de săpături în timpul iernii fără sprijinirea
pereţilor săpăturii numai pînă la adâncimea de îngheţ a pămîntului. La adîncime mai mare
vor fi luate măsuri pentru sprijinirea pereţilor săpăturii.
5.2. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE
Art.91. Nu se vor întrebuinţa mortare de var simple şi nisip, deoarece dacă îngheaţă
înainte de terminarea prizei, aceste mortare se fărămitează la îngheţare.
Art.92. Pe timp friguros nu se admite stropirea cărămizilor cu apă.
Art.93. Executarea zidăriei pe timp friguros se va face cu deosebită grijă, respectîndu-

se legăturile, orizontalitatea, uniformitatea şi grosimea rosturilor, verticalitatea etc.,
deoarece acestea contribuie la stabilitatea zidăriei în perioada dezgheţului
5.3. LUCRĂRI DE TENCUIELI
Art.94. Se interzice executarea lucrărilor de tencuieli, cu folosirea soluţiilor clorurate

în interiorul încăperilor, cu excepţia tencuirii nişelor pentru radiatoare, care vor fi făcute cu
ferestrele deschise.
Art.95. Este interzisă aplicarea tencuielilor pe zidăria acoperită cu gheaţă.
Art.96. La uscarea artificială a tencuielilor se vor lua măsuri de aerisire a gazelor
emise; se interzice uscarea tencuielilor cu ajutorul instalaţiilor de încălzire care degajă gaze
în interior.
Art.97. Încălzitul cu cărbuni etc., este permis numai cu sobe special construite pentru
combustibilul respectiv şi fără degajări de gaze.
11
J24/487/2016
RO 35916460
Art.98. La încălzirea spaţiilor cu alte surse de căldură sau cu alţi combustibili, se vor
respecta toate măsurile de securitate a muncii specifice acestora.
5.4. LUCRĂRI DE FINISAJE
Art.99. Pe timp de polei, ceaţă deasă, vânt puternic, ploaie torenţială sau ninsoare,
lucrările se vor întrerupe indiferent de temperatura aerului.
Art.100. Curăţirea de zăpadă şi gheaţă a acoperişurilor se va face fără a periclita pe cei
ce lucrează în apropiere.
Art.101. Ţigla, plăcile plane şi foile ondulate de azbociment vor fi curăţate de zăpadă şi
gheaţă, înainte de punerea lor în operă.
5.5. LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
Art.102. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii este permisă a se executa pe

timp friguros şi cu materiale obişnuite, numai în încăperi încălzite, avînd temperatura de cel
puţin +5 °C, măsurată la 0,05 m de la pardoseală.
Art.103. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii interioare cu produse pe bază
de polimeri sintetici, se va face la temperaturi de minimum +15 °C.
Art.104. Este interzisă încălzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor pe bază de ulei şi a
solvenţilor direct la flacără, pentru a se evita aprinderea lor. Încălzirea lor se va face în apă
caldă sau prin depozitare îndelungată în încăperi încălzite.
5.6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A GEAMURILOR
Art.105. Încăperile vor fi încălzite.

Art.106. Cercevelele vor fi curăţate de zăpadă sau gheaţă.
Art.107. Montarea geamurilor în aer liber la temperaturi negative se admite în mod
excepţional numai la luminatoare şi la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi
demontate şi aduse într-o încăpere încălzită.
6. INSTRUCŢIUNI DE MONTARE ŞI DEMONTARE A SCHELELOR
6.1. PREGĂTIREA MONTAJULUI
Art.108. În raport cu suprafaţa schelei ce urmează a fi montată, se va stabili:

a) componenţa echipei de schelari sau lucrători necesară; echipa va fi formată din minimum 4
lucrători;
b) sculele şi utilajele de mică mecanizare (scripeţi, trolii existente pe şantier) necesare;
c) materiale necesare pentru consolidarea fundamentului (dale din beton, dulapi din lemn,
traverse din lemn) şi modul de pregătire al acestuia dacă se constată că nu prezintă rezistenţă
suficientă;
d) materiale şi elemente necesare pentru ancorarea schelei (doar cele predate sau livrate cu
întregul necesar de elemente de schelă corespunzător acoperirii unei suprafeţe date de faţadă, sau
elemente de construcţie echivalente);
e) instrumente de măsură şi control: ruletă, nivelă cu bulă de aer, fir cu plumb;
f) scule necesare la fixarea suplimentară: ciocan, cuie, cleşte pentru cuie.
6.2. ALEGEREA FUNDAMENTULUI ŞI AŞEZAREA PICIOARELOR SCHELELOR
12
J24/487/2016
RO 35916460
Art.109. Schela se va monta numai pe o suprafaţă îndeajuns de rezistentă (planşeu, trotuar)

care suportă o presiune de 150 kN / mp. Pe porţiunile de fundament care nu prezintă rezistenţă
suficientă, se vor amplasa sub picioarele schelelor traverse din lemn (25 x 125 x 5).
Art.110. În raport cu suprafaţa verticală plană ce trebuie acoperită se trasează la nivelul solului
poziţia picioarelor schelei.
Art.111. Montarea începe în cel mai înalt punct al fundamentului din zona de amplasare. Peste
fiecare pereche de picioare se aşează o ramă verticală. Înălţimea maximă la care se ridică piuliţa
picioarelor de înălţare faţă de talpa acestora este de 25 cm, respectiv 41 cm pentru o lungime a
picioarelor de înălţare de 40 cm, respectiv 60 cm sau 80 cm.
6.3. ADUCEREA LA ACELAŞI NIVEL
Art.112. La fundamentele care prezintă suprafeţe oblice pe care va fi montată schela şi care
prezintă variaţii mai mari de înălţime, pentru obţinerea orizontalităţii schelei se vor folosi ramele 66 şi
100 de aducere la acelaşi nivel. Orizontalitatea frontului modular de bază, se verifică cu ajutorul
nivelei cu bulă de aer. Variaţiile suprafeţei de bază pot fi rezolvate şi prin folosirea stâlpilor de
aducere la acelaşi nivel care se montează în prelungirea ramelor prin cuple rotative după care, se face
reglarea fină prin intermediul picioarelor de înălţare.
6.4. RAMELE VERTICALE
Art.113. Ramele verticale vor fi aşezate în poziţie perfect verticală peste picioarele de înălţare
sau de sprijin şi se va urmări păstrarea distanţei constante faţă de perete (≤ 30 cm). Se montează
barierele prin intermediul cuplelor autoblocante de pe ramele verticale. La montarea primului modul şi
al etajului de bază, sunt necesari doi lucrători până la montarea definitivă a diagonalei podinelor.
6.5. DIAGONALE ŞI PODINE
Art.114. Pe partea dinspre exterior a schelelor vor fi montate diagonalele ca şi elemente de

rigidizare pe lungimea schelei. Diagonalele se vor fixa prin intermediul cuplelor autoblocante din
partea inferioară, respectiv superioară a două rame ale unui modul. Este necesară montarea unei
diagonale la fiecare 3 module ale aceluiaşi nivel.
Art.115. Podinele se vor monta prin simpla potrivire a cârligelor de capăt în profilele U din
partea superioară a ramelor.
Art.116. Primul modul astfel format se va regla şi verifica în vederea obţinerii orizontalităţii,
verticalităţii şi distanţei (≤ 30 cm) faţă de zidul pe care se montează.
Art.117. Podinele sunt elemente de rigidizare şi se vor monta pe întreaga lăţime a schelei:
podine - 2 buc. / lăţime modul, respectiv podine cu trapă - 1 buc. / lăţime modul.
Art.118. Podinele cu trapă se vor monta câte una pentru fiecare nivel al schelei şi în general vor
ocupa o coloană verticală din schelă. În acest caz, pentru asigurarea accesului la un nivel superior,
podinele vor fi montate astfel încât pentru 2 etaje învecinate, trapele să se găsească la extremităţi
diferite.
Art.119. Scările interioare de acces se vor fixa în profilul U din partea superioară a ramelor.
6.6. MONTAREA MODULELOR DE BAZĂ
Art.120. Montarea pe mai departe se face conform descrierii anterioare. Pentru fiecare 3
module consecutive ale aceluiaşi nivel este necesară o diagonală.
6.7. TRANSPORTUL ELEMENTELOR DE SCHELĂ LA MONTARE
Art.121. Pentru schele a căror înălţime trebuie să fie mai mare de 8 m se pot folosi scripeţi cu
frânghie sau troliu de construcţii. Transportul manual pe verticală până la etajul superior al
elementelor de schelă se face pe o singură coloană verticală de module, elementele de schelă fiind
13
J24/487/2016
RO 35916460
transmise prin partea dinspre exterior a schelei. Pentru realizarea acestui lucru este necesară prezenţa
de minimum un lucrător pentru fiecare etaj de schelă. În modulele coloanei pe care se face transportul
este obligatoriu ca ambele bariere să fie montate.
6.8. MODALITATEA DE MONTARE
Art.122. Elementele se pot monta la nivelul superior în doua variante:

- Varianta 1 - Ramele verticale se montează cu începere de la cea mai apropiată coloană faţă de cea
pe care se face transportul pe verticală. Pe măsura montării ramelor verticale se procedează la
montarea balustradelor frontale a barierelor şi diagonalelor corespunzătoare modulelor respective.
- Varianta 2 - La etajul superior se montează ramele verticale după care se montează balustradele
frontale, barierele şi diagonalele cu începere de la modulul învecinat coloanei pe care se face
transportul.
6.9. ETAJUL SUPERIOR
Art.123. La extremităţile etajului superior se vor monta rame 100 sau rame 200, iar pe lungimea
etajului se vor monta echere 100 sau echere 200 care permit deplasarea lucrătorilor pe toată lungimea
etajului superior. Echerele se fixează cu ajutorul agrafelor de fixare de Ø 8 mm, de ramele verticale
ale etajului imediat inferior. Se asigură astfel fixarea podinelor şi a elementelor etajului superior.
Barierele etajului superior se montează în modul indicat în paragrafele precedente.
6.10. BALUSTRADELE DE CAPĂT
Art.124. Balustradele de capăt se montează pe rame de la extremităţile schelei, prin fixarea pe

cupla autoblocantă a ramei şi potrivirea capetelor de fixare pe rame.
6.11. MONTAJUL LA COLŢURI
Art.125. Montarea la colţuri se face cu acoperirea totală a suprafeţei frontale a schelei, ramele
învecinate urmând a fi rigidizate la fiecare nivel prin cuple rotative.
6.12. BARELE DE ANCORARE
Art.126. Barele de ancorare se fixează de ramele verticale în partea dinspre faţadă prin cuple
fixe. Cuplele fixe se montează la o distanţă cât mai mică faţă de podinele nivelului superior pentru a
se îndepărta incomodarea lucrătorilor în timpul lucrului.
6.13. ANCORAREA
Art.127. Ancorarea se face în timpul montajului, întodeauna după montarea completă a celui
mai de sus nivel inclusiv a podinelor nivelului imediat superior. Ca şi mijloace de fixare se vor folosi
şuruburile de ancorare de Ø 12 mm livrate sau predate cu celelalte elemente de schelă sau elemente
de construcţie echivalentă cu acestea şi dibluri Ø 14 mm aferente. Ancorarea se realizează cu ajutorul
şuruburilor de ancorare fixate strâns în perete, perpendicular pe acesta, prin intermediul diblurilor Ø
14 mm, pe o adâncime de minimum 10 cm. Prin urechile şuruburilor de ancorare astfel fixate, se trec
cârligele barelor de ancorare fixate strâns în prelungirea şuruburilor, pe rame.
6.14. REGULI DE ANCORARE ŞI MONTARE A DIAGONALELOR
Art.128. La schelele pentru faţadă e necesară ancorarea pe verticală la o distanţă de 4 m între

punctele de ancorare şi ancorarea pe orizontală la o distanţă de maximum 5 m între punctele de
ancorare.
14
J24/487/2016
RO 35916460
Art.129. Coloanele marginale de rame vor fi ancorate obligatoriu la intervale de ancorare de 4

m pe verticală. La folosirea plasei de protecţie este necesară realizarea ancorării pe orizontală la
intervale de 2,5 m între punctele de ancorare. O diagonală montată într- un modul are scopul de a
rigidiza 4 module de schelă consecutive ale aceluiaşi nivel.
Art.130. Diagonalele se pot monta în două moduri:
a) în mod continuu pe o suprafaţă de schelă ce se întinde pe lungimea şi înălţimea a 3 module;
b) în zig - zag pe o coloană verticală de module.
Art.131. La folosirea stâlpilor de aducere la acelaşi nivel se montează în cruce diagonale la
fiecare al – 2 - lea modul de schelă. Diagonalele se fixează în acest caz cu cuple rotative de stâlpii de
aducere la acelaşi nivel.
6.15. CUPLE PENTRU ANCORARE
Art.132. Cuplele normale vor fi de construcţie robustă, cu nervuri, clasa B (BB) conform DIN
4420 şi EN 74. Realizate din oţel, obţinute prin matriţare, zincate la cald, folosite prin îmbinarea în
unghi drept a ţevilor de schelă. Piuliţe de strângere cu deschidere la cheie de 19 sau 22 mm.
Încărcarea maximă admisă 9 kN (900 kgf) sau folosite câte două 14 kN (1500 kgf). Momentul de răsucire
la destrângere al piuliţei 50 Nm.
Art.133. Cuple rotative vor fi de construcţie robustă, cu nervuri, clasa B (BB) conform DIN 4420
şi EN 74. Realizate din oţel, obţinute prin matriţare, zincate la cald, folosite pentru îmbinarea în
diferite unghiuri a ţevilor de schelă. Piuliţe de strângere cu deschidere la cheie de 19 sau 20 mm.
Încărcarea maximă admisă 6 kN (600 kgf). Momentul de răsucire la destrângere al piuliţei 50 Nm.
7. SCHELE ŞI EŞAFODAJE
Art.134. Schelele exterioare şi interioare - din orice material, folosite la lucrările de

construcţii vor fi standardizate. Dacă la unele construcţii, prin natura lucrărilor, se
utilizează schele şi eşafodaje nestandardizate, acestea se vor executa pe baza unor
proiecte aprobate şi însuşite de conducerea unităţii.
Art.135. Calitatea materialului întrebuinţat, verificarea părţilor componente, precum
şi numărul de refolosiri vor fi controlate: de conducătorul punctului de lucru pentru a
corespunde prescripţiilor tehnice în vigoare.
Art.136. Montarea şi demontarea schelelor şi eşafodajelor vor fi executate conform
cărţii tehnice a schelei sau eşafodajului sub supravegherea şi conducerea şefului punctului
de lucru, respectându-se ordinea indicată în proiect.
Art.137. Schemele de încărcare, cu indicaţii la sarcinile admisibile şi repartizarea
acestora, numărul şi capacitatea containerelor, lăzi pentru mortare etc. vor fi afişate la
locuri vizibile si ferite de intemperii.
Art.138. Aglomerarea lucrătorilor şi depozitarea materialelor pe schele sau poduri
auxiliare, în limite care depăşesc sarcinile calculate, sunt oprite. Se interzice chiar
aglomerarea temporară cu materiale de construcţii, a schelelor şi eşafodajelor.
Art.139. În timpul exploatării se va organiza un control sistematic al stării schelelor şi
eşafodajelor. Zilnic înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă va verifica
starea schelelor şi eşafodajelor.
Art.140. Suprafaţa de teren pe care se montează schelele, trebuie nivelată, iar pămîntul
egalizat şi compactat. De asemenea se va asigura scurgerea apelor superficiale.
Art.141. La montarea schelelor se vor pune dulapi din Iemn, perpendicular pe faţa
zidului, cu grosime de minimum 5 cm, aceasta pentru a asigura o repartizare uniformă a
presiunii asupra terenului. Se interzice aşezarea schelelor pe cărămizi, pietre, capete de
scînduri (materiale rezultate din demolări).
Art.142. Pentru lucrările de zidărie şi tencuieli, lăţimea podinelor schelelor vor fi de cel
puţin 2 m, iar pentru lucrările de finisaj (zugrăveli, vopsitorii) de cel puţin 1 m.
15
J24/487/2016
RO 35916460
Art.143. Înălţimea liberă (de trecere) dintre două podine succesive va fi de cel puţin 1,9
m.
Art.144. Suprafaţa podinelor schelelor şi eşafodajelor va netedă. Rosturile dintre dulapii
podineIor sau ale panourilor nu vor fi mai mari de 10 mm. Îmbinarea prin suprapunere este
admisă numai în lungul panourilor sau dulapilor, într-un singur sens şi se vor consolida prin
cuie. Îmbinarea stâlpilor prin suprapunere se va face numai cu ajutorul jugurilor cu buloane,
iar Iungimea îmbinării va fi de cel puţin 50 cm.
Art.145. La schelele cu o înălţime mai mare de 8 m se vor construi obligatoriu cel puţin
două podine: una pentru lucru (cea superioară) şi una pentru protecţie (cea inferioară).
Art.146. Executarea concomitentă a lucrărilor pe aceeaşi verticală este interzisă fără
luarea de măsuri speciale de securitate a muncii prin paravane sau viziere.
Art.147. La lucrările de zidărie podina schelei va avea o distanţă de cel mult 50
mm de zid şi la lucrările de finisaj de cel mult 150 mm. Intervalul dintre peretele şi
podinele schelei pe care se lucrează va fi acoperit cu scânduri demontabile.
Art.148. Podina (dulapi, panouri) va fi aşezată pe reazeme (grinzi lonjeroane, suporţi în

consolă), încât să fie exclusă posibilitatea alunecării sau deplasării ei.
Art.149. Pentru executarea lucrărilor de zidărie şi de tencuieli prin metode avansate, în
care materialele sunt aduse în conteinere, schela va avea lăţimea de 2,50 m şi va fi executată
conform proiectului, calculată la toate sarcinile, ţinându-se seama de impactul pe care-l dau
cărucioarele conteinerelor.
Art.150. Când alimentarea cu mortar se face dintr-un buncăr amplasat pe schelă,
elementele care compun schela vor fi calculate în ipoteza buncărului încărcat cu mortar.
Art.151. Pentru circulaţia pe podine în curbă sau în pantă se vor fixa pe suprafaţa
podinelor şipci împotriva alunecării.
Art.152. Se interzice rezemarea sau fixarea schelelor de elementele nestabile ale
construcţiilor (parapete, cornişe). Schelele vor fi bine ancorate în părţile rezistente ale
construcţiilor lor, pe toată înălţimea. Locurile şi modul de fixare vor fi indicate în proiect.
Art.153. În cazul schelelor independente, stabilitatea schelelor va fi asigurată prin
proptele şi tiranţi, conform prevederilor din proiect.
Art.154. Popii schelelor, stâlpii proptelelor şi toate elementele vor fi apărate de
eventualele loviri, de către diferite mijloace de transport în trecere sau de materialele
transportate.
Art.155. Sunt interzise urcarea şi coborârea lucrătorilor direct pe podinele schelei, prin
agăţare de stâlpi sau de legăturile diagonalei. Urcarea şi coborârea vor fi făcute pe scări, prin
golul special rezervat pentru acestea, fixându-se bine la partea superioară.
Art.156. Se interzice accesul lucrătorilor pe schelă direct din clădire sau golul uşilor,
ferestrelor sau din logii şi invers. În acest scop, toate golurile care dau spre schelă vor fi
barate.
Art.157. La construcţii, cu înălţime mai mare de 12 m, pentru comunicarea între
nivelurile podinelor se vor construi scări speciale, cu podine de odihnă (paliere).
Art.158. Înclinarea scărilor nu va fi mai mare de 60° acestea fiind prevăzute cu
parapete. Scările fixe cu înclinare mai mare de 80° vor fi prevăzute cu apărători tip colivie şi
cu întreruperi pentru odihnă, la maximum 4 m.
Art.159. Atât la scările de lemn fixe, cât şi la cele portative, treptele se vor încastra, cu
prag de minimum 2 cm, în ramele Iongitudinale.
Art.160. Se interzice utilizarea scărilor şi rampelor de acces ale schelelor pentru

transportul şi depozitarea materialelor.
Art.161. Podinele schelelor şi rampele de accs situate mai sus de 1,1 m de la nivelul
solului sau planşeului vor fi împrejmuite pe cele trei laturi cu parapete rezistente, pentru a
preveni căderea lucrătorilor, sculelor sau materialelor. Parapetele vor avea o înălţime de 1 m
şi vor fi compuse din mână curentă geluită şi rigle intermediare orizontale prinse solid de
stâlpii schelei. Prinderea balustradelor se va face pe partea interioară a schelelor. Podinele
vor fi prevăzute cu scânduri de bord pe margine de 7 cm lăţime, aşezate la 10 cm de
16
J24/487/2016
RO 35916460
podină, iar acolo unde există pericolul căderii de materiale de pe podină, lăţimea scândurii
de bord va fi de 20 cm, aşezată cu muchia pe podina schelei şi fixată de stâlpi.
Art.162. Podinele, scările şi rampele de acces vor fi curăţate zilnic de moloz şi deşeuri
de materiale de construcţie, iar iarna de zăpadă sau gheaţă. Iarna se vor presăra cu nisip
sau cenuşă, pentru a se evita alunecarea muncitorilor.
Art.163. Podinele schelelor şi eşafodajelor vor fi curăţate înainte de demontarea
sau de montarea lor la un nivel superior. În timpul montării şi demontării, precum şi în
perioada de exploatare, zona în care se lucrează va fi îngrădită şi închisă, pentru a nu
permite accesul persoanelor străine.
Art.164. La montarea schelăriei la înălţime, până la executarea definitivă a podinei,
precum şi la executarea procesului de producţie la înălţime, lucrătorii vor fi echipaţi cu
centuri de siguranţă, legate cu frânghii solide de părţile fixe şi rezistente ale construcţiei.
Art.165. Este interzisă încărcarea cu sarcini suplimentare a schelelor cu alte
utilaje pentru ridicarea materialelor sau cu platforme pentru primirea materialelor,
altele decât cele care au fost luate în calcul.
Art.166. În timpul rotirii braţului macaralei care deserveşte schela, încărcătura va fi la
cel puţin 1 m deasupra capetelor superioare ale stâlpilor schelelor sau de balustradele
acestora.
Art.167. Pentru a nu se produce şocuri puternice, care ar putea deteriora schela sau
eşafodajul, coborârea încărcăturii pe podină se va face numai cu viteza minimă a macaralei
şi numai la semnalele unui lucrător, atunci cînd macaragiul nu are o vizibilitate directă pe
schelă.
Art.168. Se interzice aşezarea schelelor interioare direct pe grinzile tavanului (planşeului),
stâlpii schelelor vor fi aşezaţi prin intermediul unor dulapi de 5 cm grosime.
Art.169. Se interzice aşezarea schelelor interioare pe părţile de sus sau de jos ale
cofrajelor ce servesc la turnarea betoanelor, precum şi pe alte elemente de construcţii,
care nu sunt calculate pentru prelucrarea acestor sarcini (armături, corpuri de umplutură,
elemente de izolaţii etc.).
Art.170. Se interzice cu desăvârşire ca în loc de podine executate reglementar să se
folosească podine amenajate pe suporturi improvizate (lăzi, instalaţii sanitare, radiatoare,
cutii, butoaie etc.).
Art.171. Se interzice folosirea schelelor pe capre, suprapuse pe mai mult de două rânduri.
Art.172. Se interzice folosirea schelelor pe capre în interior la construcţii cu mai mult
de două niveluri.
Art.173. Demontarea schelelor şi eşafodajelor se va face numai în baza ordinului scris
de conducerea unităţii.
Art.174. În vederea demontării se vor lua toate măsurile de tehnica securităţii
muncii, demontarea făcându-se numai sub supravegherea conducătorului locului de
muncă.
Art.175. Se interzice accesul lucrătorilor care nu fac parte din echipa de schelari care
lucrează la demontarea schelei în zona demontării schelei.
Art.176. Demontarea schelelor se va executa de sus în jos. Se interzice demontarea
prin dărâmare. De asemenea, se interzice aruncarea la sol de la înălţime a materialelor
(părţi componente) rezultate din demontare. Coborârea materialelor se va face numai cu
ajutorul macaralelor, scripeţilor şi frânghiilor.
Art.177. Zona de demontare a schelăriei va fi împrejmuită la o distanţă de 10 m de
baza clădirii şi vor exista obligatoriu panouri avertizoare. În cazurile speciale, unde nu se
poate păstra această distanţă, se va asigura paza strictă a locului de demontare pe tot
timpul demontării.
Art.178. În timpul demontării schelelor, golurile uşilor de la parter, golurile în ziduri
pentru ferestre şi uşi, care se găsesc la nivelul podinelor de schelă sau pînă la 0,6 m mai sus
de ea, ieşirile pe balcoane şi orice acces din interiorul clădirii spre schelă vor fi închise
(barate).
Art.179. La demontarea schelelor, muncitorii vor fi dotaţi cu: centuri de siguranţă,

sfori, scripeţi şi cârlige tip, scări sigure şi unelte de mână corespunzătoare.
17
J24/487/2016
RO 35916460
Art.180. Se interzice cu desăvîrşire folosirea materialelor improvizate. Elementele

schelăriei demontate se vor depozita în ordine pe locuri special destinate acestui scop. Este
obligatoriu scoaterea cuielor, piroanelor, scoabelor etc., din piesele ce au compus
schelăria, înainte de depozitare.
Art.181. În cazul când schelele rămân un timp nefolosite (la construcţii unde lucrările
se opresc provizoriu) ele vor fi intreţinute în bună stare. În caz când o parte a podinei la o
asemenea schelă este demontată, accesul pe schelă este interzis, blocându-se cu balustrade
şi punându-se panouri de avertizare. La reluarea lucrului, schela sau eşafodajul se va da din
nou în primire prin întocmirea unui proces-verbal.
Art.182. Lucrul pe schele se va întrerupe obligatoriu în următoarele cazuri: la
montarea şi demontarea schelelor, în timpul furtunilor sau vântului cu intensitate mai mare
de 6 grade (11 m / s), în timpul nopţii (întunericului) în cazul cînd nu există iluminat
artificial, precum şi în cazul când se constată defecţiuni care ar periclita starea de
securitate a muncii pentru lucrătorii care lucrează pe schele.
Art.183. Toţi lucrătorii care lucrează pe schele la înălţime vor face vizită medicală
periodică, având avizul medicului de medicina muncii pentru lucru la înălţime.
Art.184. Se interzice folosirea lucrătorilor sub 18 ani pentru lucrul la înălţime.
Art.185. Lucrătorii care lucrează la montare - demontare, precum şi lucrătorii care
lucrează pe schele, sunt obligaţi să poarte cască de protecţie şi echipamentul de protecţie
şi de lucru, prevăzut în lista internă de dotare a unităţii.
7.2. SCHELE DIN LEMN ŞI PODINE AUXILIARE
Art.186. Calitatea materialului lemnos întrebuinţat trebuie să corespundă proiectului de

execuţie. În acest scop, elementele vor fi verificate, înainte de montarea schelelor, de către
conducătorul locului de muncă. Pentru podinele executate din metal se va utiliza tablă expandată
sau nervurată.
Art.187. Înainte de utilizare, podinele auxiliare, aşezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun
unei încercări statice, duble faţă de încărcătura preconizată.
Art.188. Podinele de lucru trebuie să aibă suprafaţa continuă. Rosturile între panourile sau
dulapii podinei nu trebuie să fie mai mari de 10 mm. Pe suprafaţa podinelor în pantă sau în curbă se
fixează şipci împotriva alunecării la distanţe de 300 - 400 mm.
Art.189. Aşezarea podinei pe reazeme trebuie făcută astfel încât să fie exclusă posibilitatea
deplasării sau alunecării ei.
Art.190. Se interzice aşezarea podinei în consolă.
Art.191. Urcarea şi coborârea pe şi de pe podinele de lucru trebuie să se facă numai pe rampe şi
scări de acces executate conform prescripţiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent,
fără a se alerga şi a se produce balansuri sau şocuri.
Art.192. Este obligatoriu a se verifica dacă materialul Iemnos care intră în
compunerea elementelor nu prezintă vicii ascunse, noduri mari, spărturi, putregaiuri,
crăpături mari etc.
Art.193. Soliditatea schelelor va fi controlată de conducătorul locului de muncă, atât
dacă dimensiunile elementelor corespund proiectului, cât şi dacă execuţia a fost făcută în
bune condiţii.
Art.194. La schelele, eşafodajele şi podinele auxiliare din lemn, care nu sunt în
inventar, se va face o încărcare statică, înainte de darea în folosinţă,
consemnându-se în procesul verbal.
7.3. SCHELE DIN TUBURI METALICE
Art.195. La montarea schelelor metalice, se vor verifica cu atenţie tuburile metalice,

înlocuindu-se cu tuburi bune cele îndoite, turtite sau cu crăpături.
Art.196. Stâlpii tubulari ai schelelor metalice se vor monta perfect vertical, în saboţi
metalici de sprijin. Saboţii vor fi aşezaţi pe dulapi de 5 cm.
18
J24/487/2016
RO 35916460
Art.197. Îmbinările şi nodurile schelelor tubulare vor fi solide şi sigure, iar elementele
respective se vor monta în aşa fel încât să nu prezinte denivelări faţă de poziţia normală şi
nici deplasări.
Art.198. Schelele metalice vor fi însoţite de o fişă întocmită de unitatea care le-a
confecţionat. În fişă se va indica: calitatea şi caracteristicile de folosire (lucrările la care
pot fi folosite, sarcini admisibile, înălţimea, lungimea după faţadă etc.).
Art.199. La sosirea pe şantier, schelele metalice vor fi recepţionate în prezenţa
conducătorului locului de muncă.
Art.200. Este obligatoriu legarea la pămînt a schelelor metalice. Acolo unde este
cazul, la lucrările înalte, se vor instala paratrăsnete. În timpul montării sau demontării,
precum şi în timpul exploatării schelelor metalice, toate firele electrice din apropierea lor
vor fi îndepărtate sau scoase de sub tensiune.
Art.201. Schelele metalice tubulare vor fi ancorate prin cabluri întinse şi fixate rigid de
pereţii clădirii.
Art.202. Montarea şi demontarea se vor face într-o succesiune strictă pe nivele.
Art.203. Pe şantierele unde nu există macarale turn, piesele montate şi demontate vor
fi ridicate sau coborîte cu ajutorul scripetelui şi al cablului. Nu sunt admise greutăţi mai
mari de 50 kg la ridicare sau coborâre.
Art.204. Piesele mărunte, necesare pentru rigidizarea nodurilor vor fi ridicate şi
coborâte în lăzi speciale. Greutatea Iăzilor încărcate nu va depăşi 20 kg. Se interzice
aruncarea pieselor direct de la înălţime.
7.4. SCHELE ŞI EŞAFODAJE MOBILE
Art.205. Montarea schelelor şi eşafodajelor mobile se vor face pe baza proiectelor

aprobate de conducerea unităţii. Execuţia schelelor şi eşafodajelor mobile, precum şi căile
de deplasare (rulare) pe care se face montarea, vor fi verificate şi recepţionate de către
conducătorul locului de muncă.
Art.206. Platformele mobile pe care se montează schela şi eşafodajele - compuse
dintr-un cadru de lemn sau metalic - vor fi bine fixate pe roţi. Terenul pe care rulează
aceste platforme va avea o suprafaţă bine nivelată, atât în direcţia transversală, cât şi
longitudinală.
Art.207. Mutarea schelei sau eşafodajului se va face cu ajutorul dispozitivelor speciale
(trolii, şnecuri etc.) sub supravegherea conducătorului locului de muncă. Mutarea se va face
lent, fără mişcări bruşte sau cu smucituri. În timpul mutării, nu se admite prezenţa
lucrătorilor sau a materialelor pe schelă.
Art.208. După mutarea schelei sau eşafodajului, roţile vor fi bine fixate cu saboţi, iar
schela va fi ancorată cu ajutorul cablurilor si bine fixată de elemente rezistente.
Art.209. Locul unde se lucrează va fi îngrădit, pentru a opri circulaţia oamenilor în
apropierea schelei mobile.
Art.210. Nu se admite executarea schelelor mobile pe două sau mai multe platforme
cu roţi (remorci, cărucioare etc.) independente.
7.5. SCHELE CONSOLĂ (PODINE DE LUCRU)
Art.211. Construirea şi montarea schelelor în consolă se vor face pe baza proiectelor

aprobate de conducerea unităţii. Materialele din care se face construcţia schelelor în consolă
vor fi de cea mai bună calitate.
Art.212. Recepţia schelelor în consolă se va face în prezenţa conducătorului unităţii.
Art.213. Schelele în consolă vor avea afişate la loc vizibil sarcina maximă de
încărcare.
Art.214. Capătul interior al consolelor va fi bine fixat de părţile rezistente ale
construcţiilor, cu bride şi buloane, astfel încât să fie exclusă orice posibilitate de deplasare
sau răsturnare a schelelor.
19
J24/487/2016
RO 35916460
Art.215. Consolele vor putea fi scoase în afară, cel mult 1 / 3 din lungimea grinzilor.
Art.216. Proptelele schelei în consolă vor fi bine prinse de elementele de sprijin,
capetele superioare ale parapetelor vor fi îmbinate cu grinzile în consolă nu numai în
prag, dar şi cu buloane şi scoabe.
Art.217. Schela în consolă va avea parapete continue, de 1 m înălţime, fixate bine de
podină şi console. Parapeţii vor fi căptuşiţi cu plasă de sârmă sau cu trei scânduri şi scândură
de bord.
Art.218. În timpul prinderii sarcinii, muncitorii nu se vor apleca peste balustradă. Sarcina
va fi ridicată la nivelul balustradei, iar lucrătorii vor prinde sarcina după ce aceasta s-a oprit
din balansare. Este interzisă rămânerea lucrătorilor pe podul de lucru în timpul manevrării
sarcinii, aceasta revenind legătorului de sarcină.
Art.219. În timpul lucrului la înălţime pe schele în consolă, lucrătorii vor purta
obligatoriu căşti de protecţie şi centuri de siguranţă, prinse într-un punct rezistent al clădirii.
Art.220. Montarea şi demontarea schelei în consolă vor fi executate de dulgheri cu

experienţă care vor purta centuri de siguranţă prinse de un element rezistent al
clădirii.
7.6. SCHELE INTERIOARE
Art.221. Caprele pe care se montează schelele interioare vor fi bine contravântuite,

pentru a fi cât mai rigide şi legate prin diagonale în sensul longitudinal al podinei.
Art.222. Schelele interioare confecţionate pe popi telescopici vor avea grinzile
transversale, pe care se aşează podina, bine rezemate şi fixate, pentru a exclude posibilitatea
alunecării lor de pe reazem.
Art.223. Urcarea şi coborârea lucrătorilor pe schelele interioare se va face numai pe
rampe de acces sau scări bine fixate.
Art.224. Montarea şi demontarea schelelor interioare se vor face conform prevederilor
referitoare la aceste operaţiuni.
7.7. RAMPE DE ACCES ŞI SCĂRI REZEMATE (PORTATIVE)
Art.225. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele de acces trebuie

fixate pe reazeme special prevăzute.
Art.226. În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, trebuie să aibă obligatoriu
balustrade solide, bine fixate pe podină, pe ambele părţi ale rampei (fig. 1).
Fig. 1 Rampe de acces pentru zone periculoase
20
J24/487/2016
RO 35916460
Art.227. Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii sau alte
obiecte. Rampele trebuie întreţinute şi curăţate în pemanenţă.
Art.228. Rampele de acces pentru circulaţia muncitorilor vor fi confecţionate din panouri
bine legate între ele, cu o lăţime de cel putin 1 m, dacă se circulă într-o singură direcţie şi de
cel puţin 1,5 m, dacă se circulă concomitent în ambele direcţii.
Art.229. Locurile de primire a materialelor necesare desfăşurării activităţii vor fi amenajate
conform proiectului tehnic elaborat în funcţie de configuraţia locului de amplasare şi necesarul de
materiale.
Art.230. Grosimea dulapurilor din care se confecţionează podina va fi de cel puţin 5 cm,
iar în cazul în care transportul este de materiale grele, grosimea se va determina prin calcul.
Art.231. Rampele de urcare vor fi montate cu o înclinare de cel mult 1 : 3. Pe toată
lungimea lor, la fiecare 30 - 40 cm vor fi bătute şipci transversale, cu o secţiune de 4 X 6 cm,
pe toată lăţimea rampei.
Art.232. Pentru evitarea deplasărilor longitudinala şi transversale, rampele de acces vor
fi bine fixate pe reazemele respective.
Art.233. Rampele de acces, pentru executarea lucrărilor pe acoperişuri, luminatoare
etc., vor avea o lăţime maximă de 0,60 m. Se vor lua măsuri speciale împotriva posibilităţii
alunecării lor.
Art.234. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare. Pentru cele executate din lemn,
se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte.
Art.235. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să
lucreze stând pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al
scării.
Art.236. Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi
căderea lucrătorului.
Art.237. În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea scării sus, atunci se fixează cârlige la
capetele superioare ale ramelor longitudinale.
Art.238. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie
dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc.
Art.239. Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu
permită desfacerea lor accidentală în timpul lucrului.
Art.240. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă sau
pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La
sol se va asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în funcţie de
înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.
Art.241. Scările mobile de perete vor avea laţimea de cel puţin 50 cm, pentru realizarea
unei bune stabilitaţi.
Art.242. La scările rezemate (portative) rampele longitudinale vor fi astfel
dimensionate, încât să excludă balansarea sau îndoirea scării în timpul urcării muncitorului.
Art.243. Treptele scărilor vor fi încastrate în rampele longitudinale cu prag, pe
o adâncime minimă de 20 mm. Se interzice baterea numai în cuie a treptelor.
Distanţa între trepte va fi de 35 - 40 cm una de alta.
Art.244. Este interzisă înnădirea între ele a mai mult de două scări. Înnădirea se face
în lung cu ajutorul unor platbande rezistente, fixate cu bride şi buloane. Nu se admite
înnădirea cu ajutorul cuielor.
8. LUCRUL LA ÎNĂLŢIME
8.1. PREVEDERI GENERALE
Art.245. (1) Prin "lucrul la înălţime" se înţelege activitatea desfăşurată la minim 2 m măsurat de
la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă bază de
referinţă artificială, bază faţă de care există pericolul căderii în gol.
21
J24/487/2016
RO 35916460
(2) Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră "lucrul

la înălţime mică". La aceste locuri de muncă se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele
existente, toate sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la
înălţime.
Art.246. Pentru executarea lucrărilor la înălţime trebuie se va ţine seama de următoarele trei
principii obligatorii:
(1) Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor
condiţiilor de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de
desfăşurare a lucrărilor.
(2) Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete
ale locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului.
(3) Obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,
corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.
Art.247. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza
avizului medical eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi
capacităţile neuropsihice necesare lucrului la înălţime, conform prevederilor HG 355 / 2007.
Art.248. În cazul tehnologiilor şi a unor condiţii de muncă ce se pot schimba pe parcursul
unui schimb de lucru, se vor repartiza numai lucrători selecţionaţi din punct de vedere medical
şi numai aceia care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică si prevederile normelor de
securitate a muncii.
Art.249. Avizul medical Ia încadrare se dă numai de către un medic de medicina muncii pe
baza examenelor clinico - funcţionale şi de laborator.
Art.250. Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical
periodic, conform prevederilor HG 355 / 2007.
Art.251. Persoanele sub 18 ani şi cei care au depăşit vârsta de 55 ani nu vor fi admişi
pentru lucrul la înălţime.
Art.252. Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt
realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele de echipamente de protecţie în
vigoare.
Art.253. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol va
fi suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea riscurilor
de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la înălţime,
Art.254. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie se acordă în
funcţie de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă.
Art.255. Unitatea va întreţine echipamentul individual de protecţie în perfecte condiţii de
utilizare, prin păstrare, curăţare şi reparare corespunzătoare.
Art.256. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie acordat pe
timpul lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de
utilizare.
8.2. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ LA ÎNĂLŢIME
Art.257. Lucrul la înălţime este permis lucrătorilor numai după ce a fost amenajat şi dotat
din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a
lucrătorilor.
Art.258. În cazul tehnologiilor şi al lucrărilor cu caracter de unicat, proiectul tehnic de
amenajare a lucrului la înălţime va fi aprobat de către organele abilitate din domeniul securităţii
muncii.
Art.259. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat
împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
Art.260. Pentru lucrul la înălţime mică, de Ia caz la caz, în funcţie de gradul de pericol
existent şi de condiţiile concrete, organizarea locului de muncă trebuie să fie făcută luându-se toate
sau numai o parte din măsurile tehnico - organizatorice prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca
pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat.
22
J24/487/2016
RO 35916460
Art.261. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate

şi prevederile instrucţiunilor proprii referitoare la posibilele pericole de accidentare specifice
activităţilor desfăşurate în acel loc de muncă, altele decât pericolul căderii lucrătorilor în gol.
Art.262. Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de
complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau altă
persoană desemnată, echivalentă ca funcţie.
Art.263. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii
trebuie să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.
Art.264. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de
muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea.
Art.265. Grinzile şi planele înclinate trebuie sa aibă o pantă maximă de 20%. Lăţimea minimă
a planelor înclinate şi a podeţelor este de 1 m pentru circulaţia într-un singur sens.
Art.266. Planele înclinate şi podeţele utilizate la înălţimi peste 0,7 m, faţă de sol sau faţă de o
bază de referinţă artificială, trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 m cu legături intermediare şi
cu borduri laterale de 10 - 15 cm (denumite "balustrade de protecţie" sau "balustrade").
Art.267. În cazul în care transportul materialelor se face manual, fără mijloace ajutătoare,
planele înclinate trebuie prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţe de 20 - 40 cm.
Art.268. Platforma de lucru trebuie prevăzută cu balustrade pe cele trei laturi
exterioare, formate din minimum două elemente paralele dintre care primul montat la 1 m de
suprafaţa platformei prinse de bare verticale prevăzute la distanţe maxime de 1,5 m. Barele
verticale şi bordurile (scânduri de 10 - 15 cm lăţime) se montează la nivelul suprafeţei platformei în
suporţi speciali prevăzuţi în acest scop. Balustrada (clemenţii orizontali şi barele verticale) trebuie
să reziste la o forţă orizontală de 80 daN aplicată la jumătatea distanţei dintre două bare verticale sau
la o forţă dinamică de 50 daN aplicată în acelaşi punct fără ca săgeata să depăşească 30 mm.
Art.269. Este interzisă înclinarea scărilor (altele decât cele fixate) peste 60". Între 60" - 80"
înclinare, trebuie folosite scări fixe, cu balustrade, i a r peste 80'' înclinare, scările fixe trebuie
prevăzute cu apărători ti p colivie şi cu întreruperi pentru odihnă la maximum 4 m.
Art.270. Rampele de acces pentru executarea lucrărilor pe acoperişuri, luminatoare etc.
trebuie să aibă o lăţime minimă de 0,6 m. Trebuie asigurate măsuri speciale împotriva alunecării.
Art.271. Scările rezemate pe perete trebuie să aibă lăţimea treptei inferioare de cel puţin 50 cm,
pentru realizarea unei bune stabilităţi.
Art.272. Platformele trebuie să se realizeze astfel încât să permită accesul, lipsit de pericole, la toate
subansamblele situate la nivelul respectiv.
8.3. MANIPULARE, TRANSPORT DEPOZITARE
Art.273. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se produc

modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă
lucrătorilor o nouă instruire de lucru şi de securitate a muncii, corespunzător noilor condiţii.
Art.274. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate
la locul de manipulare a materialelor.
Art.275. Grinzile şi planele înclinate precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor
trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă.
Art.276. Grinzile, planele înclinate, podeţele etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere
şi fixare sigură, fiind interzisă orice deplasare a lor în timpul lucrului.
Art.277. Pentru manipularea materialelor tip cherestea, ţeavă etc. trebuie întocmite
instrucţiuni proprii de securitate a muncii, în funcţie de condiţiile concrete şi de configuraţia
locurilor de muncă amplasate la înălţime. Aceste manipulări se execută numai sub supravegherea
permanentă de către conducătorul locului de muncă.
8.4. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE PENTRU LUCRUL LA Î N Ă L Ţ I M E
8.4.1. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE (EIP)
23
J24/487/2016
RO 35916460
Art.278. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcută luând în

consideraţie, în mod obligatoriu, situaţia de lucru la înălţime, echivalentă cu una din cele trei situaţii
în care EIP are rolul de:
- poziţionarea lucrătorului în timpul lucrului;
- limitarea deplasării lucrătorului în direcţia sursei de accidentare prin cădere de la înălţime;
- poziţionarea şi suspendarea lucrătorului în timpul lucrului.
Art.279. EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate se utilizează numai pentru prevenirea
accidentării lucrătorului prin cădere de la înălţime.
Art.280. Dacă în cazul utilizării EIP există, în continuare, pericolul căderii în gol datorită unor
factori de risc ce nu pot fi eliminaţi, mijlocul individual de protecţie trebuie obligatoriu completat
cu echipamentul individual de protecţie pentru oprirea căderii.
8.4.2. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE (EIP)
Art.281. Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate.

Art.282. Este interzisă utilizarea EIP importate, dacă acestea nu sunt certificate din punct
de vedere al securităţii muncii conform legislaţiei în vigoare.
Art.283. Lucrătorii din domeniile construcţiilor trebuie să utilizeze, pentru lucrul la
înălţime, "Centura de siguranţă pentru constructori şi montatori", conform standardelor în vigoare.
Art.284. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau
pieselor metalice ale EIP defecte precum şi repararea acestora. Aceste operaţii trebuie executate
exclusiv de către producătorii de EIP autorizaţi.
Art.285. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de către
producător şi prevederilor acestor instrucţiuni proprii.
Art.286. Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.
Art.287. Conducătorii locului de muncă sunt obligaţi să completeze instrucţiunile de utilizare a
EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă
respectiv.
Art.288. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau
mobil) trebuie astfel ales prindere a lucrătorului de acesta să fie sub de ancorare pe toată perioada
lucrului. Rezistenţa minimă a locului de ancorare trebuie să fie conform standardelor în
vigoare.
Art.289. Frânghiile de siguranţă (frânghii, cabluri, lanţuri) denumite şi mijloace de legătură
trebuie să aibă o lungime maximă desfăşurată de 2 m.
Art.290. Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca, după petrecerea peste elementul
de construcţie (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de
construcţie să fie de maximum 0,5 m.
8.4.3. UTILIZAREA EIP CU SISTEM PENTRU POZIŢIONAREA LUCRĂTORULUI ÎN TIMPUL

LUCRULUI LA ÎNĂLŢIME
Art.291. Dacă pe stâlpul (sau similar) pe care se lucrează există un element fixat rigid, este
obligatoriu ca frânghia de siguranţă (breteaua) să fie petrecută astfel ca ea să înconjoare stâlpul
deasupra acestui element fixat rigid (fig. 2).
24
J24/487/2016
RO 35916460
Fig. 2 Prinderea frânghiei de siguranţă peste elementul fixat rigid
Art.292. În lipsa unui element rigid pe stâlp (sau similar), EIP trebuie completat cu a doua
frânghie de siguranţă prinsă pe frânghia de acces (ca suport de ancorare) prin intermediul unui opritor
de cădere alunecător (fig.3).
Fig. 3 Utilizarea frânghiei de acces, cu opritor de cădere alunecător, în lipsa elementelor fixe de
pe stâlp
8.4.4. UTILIZAREA EIP CA SISTEM PENTRU LIMITAREA DEPLASĂRII LUCRĂTORULUI ÎN DIRECŢIA SURSEI
DE ACCIDENTARE PRIN CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME
Art.293. În cazul în care configuraţia locului de muncă prezintă o zonă în care pericolul căderii
în gol se poate manifesta prin intrarea lucrătorului în acesta zonă, este obligatorie purtarea EIP ca
sistem pentru limitarea deplasării (fig. 4).
25
J24/487/2016
RO 35916460
Fig. 4 Prinderea centurii de siguranţă pentru limitarea zonei de deplasare a lucrătorului
Art.294. Utilizarea EIP este permisă numai prin prinderea sa sigură de un loc de ancorare (fix
sau mobil).
Art.295. În cazul utilizării EIP, în condiţiile locului de ancorare mobil, acesta trebuie să aibă
asigurat un traseu continuu, fără întreruperi, aceiaşi parametrii de rezistenţă pe toată lungimea lui şi
să asigure acelaşi grad de securitate faţă de zona de pericol de accidentare prin cădere în gol (fig. 5, 6,
7).
Fig. 5 Fig. 6
Fig. 7
Fig. 5,6,7 - Asigurarea gradului de securitate pe tot traseul de acces şi de lucru
Art.296. În cazul în care configuraţia locului de muncă şi / sau sarcina de muncă nu permit
eliminarea pericolului de cădere în gol a lucrătorului, EIP trebuie sa aibă un sistemul de limitare al
deplasării un absorbator de energie sau un opritor de cădere (fig. 8, 9).
26
J24/487/2016
RO 35916460
Fig. 8, 9 Utilizarea absorbatorului de energie şi a opritorului de cădere
8.4.5. UTILIZAREA EIP CA SISTEM PENTRU POZIŢIONAREA ŞI SUSPENDAREA LUCRĂTORULUI ÎN

TIMPUL LUCRULUI
Art.297. Lucrul la înălţime pe o suprafaţă înclinată sau foarte înclinată este permis dacă
lucrătorul este dotat cu EIP compus din centura - scaun cu bretele pentru umăr şi picioare,
frânghie de acces, utilizată ca loc (suport) de ancorare mobil şi coborâtor manual (fig. 10).
Fig. 10 Utilizarea frânghiei de acces şi a dispozitivului de coborâre manual

Art.298. Dacă pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foarte înclinate nu se pot elimina riscurile
deteriorării accidentale a EIP datorate unor suprafeţe rugoase, muchii tăietoare, agenţi chimici
agresivi etc., EIP se completează cu un sistem suplimentar de siguranţă format dintr-un loc de ancorare
altul decât cel utilizat pentru frânghia de acces), frânghia de siguranţă şi a doua prindere de centura
propriu-zisă. Acest sistem suplimentar trebuie dotat, acolo unde este cazul, cu opritor cu poziţia de
amplasare reglabilă.
Art.299. Pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foaite înclinate este obligatoriu ca reglarea
EIP, atât pentru accesul la şi de la locul de muncă cât şi pentru lucrul propriu-zis, să se facă astfel ca în
cazul pierderii contactului cu suprafaţa respectivă, lucrătorul să nu cadă mai mult de 0,5m.
8.4.6. UTILIZAREA EIP CA SISTEM PENTRU OPRIREA CĂDERII DE LA ÎNĂLŢIME
27
J24/487/2016
RO 35916460
Art.300. EIP ca sistem de oprire a căderii de la înălţime trebuie să aibă centura propriu-zisă
prevăzută cu bretele pentru umăr, picioare şi şezut.
Art.301. Frânghia de siguranţă se prinde fie de centura propriu-zisă. fie de bretelele de
umăr de pe spatele lucrătorului şi de locul de ancorare prin intermediul unui opritor (fig. 11, 12).
Fig. 11.12 - Prinderea frânghiei de siguranţă de spatele lucrătorului prin utilizarea bretelelor
centurii de siguranţă
Art.302. Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie să acţioneze astfel ca lucrătorul să

nu cadă mai mult de 0,5m.
Art.303. În cazul lucrului cu un sistem de oprire a căderii, trebuie asigurat un spaţiu de
cădere sub cota locului de muncă de minimum 1m fără proeminenţe, muchii sau alte obstacole.
8.4.7. CASCA DE PROTECŢIE
Art.304. Pentru lucrul la înălţime, este obligatorie purtarea căştii de protecţie. Persoanele care
coordonează şi îndrumă procesul de muncă vor purta obligatoriu casca de protecţie atunci când îşi
desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la înălţime.
Art.305. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de periculozitate şi
în condiţiile concrete de muncă, lucrătorii trebuie dotaţi cu cască de protecţie.
Art.306. Dacă se lucrează la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de muncă amplasat la
înălţime mică, se va asigura un spaţiu de siguranţă lateral, stânga – dreapta, proporţional cu
înălţimea maximă de lucru şi se va purta obligatoriu casca de protecţie (fig. 13).
28
J24/487/2016
RO 35916460
Fig. 13 Purtarea căştii de protecţie la înălţime mică atunci când la cotele superioare se lucrează
Art.307. La locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de protecţie trebuie purtată peste
un capişon călduros.
Art.308. Înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea de către lucrător a
integrităţii căştii de protecţie, a sistemului de amortizare si a posibilităţii de reglare a acestuia şi a
curelelor de prindere. Casca de protecţie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere.
Art.309. Este interzisa folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri ale
calotei, defecţiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.
8.4.8. CENTURA DE SIGURANŢĂ
Art.310. Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie, dacă
măsurile integrate de amenajare şi de dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în
gol.
Art.311. Dacă în configuraţia unui loc de muncă amplasat la înălţime există o zonă în care
pericolul de cădere în gol se poate manifesta, lucrătorii trebuie să poarte obligatoriu centura de
siguranţă împreună cu frânghia de siguranţă care vor împiedica accesul lucrătorului în zona cu pericol,
pe toată perioada lucrului.
Art.312. Dacă locul de muncă amplasat la înălţime nu poate fi amenajat sau dotat prin măsuri
integrate pentru eliminarea pericolului de cădere în gol, lucrătorii trebuie să poarte centura de
siguranţă.
Art.313. Centura de siguranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin al corpului, f i e ca
mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol fie ca mijloc de oprire a accesului într-
o zonă periculoasă. Este interzis a se folosi centura pentru alte funcţii de protecţie decât cele pentru
care a fost proiectată.
Art.314. Lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi accesoriile lor numai în
cadrul lucrărilor pentru care au fost dotaţi cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le
predea conducătorului locului de muncă.
Art.315. Înainte de utilizare, centura de siguranţă şi accesoriile trebuie verificate în mod
obligatoriu. Prin examinarea cu atenţie se verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice,
frânghiile, cârligele de siguranţă, niturile etc.
Art.316. Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care:
- prezintă rupturi, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame defecte, răscoacerea
pielii, ruginirea pieselor metalice, rosături etc.;
- au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime);
- au fost scurtate prin coasere (bucle).
Art.317. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora (cordoanele de legătură) trebuie păstrate
la loc uscat, fără umezeală sau temperaturi excesive, respectând instrucţiunile producătorului.
29
J24/487/2016
RO 35916460
Art.318. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii o perioadă mai

mare (peste 1 an), înainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor
producătorului.
8.4.9. EIP, ALTELE DECÂT CELE SPECIFICE LUCRULUI LA ÎNĂLŢIME
Art.319. Dacă, în timpul lucrului la înălţime, există pericole de accidentare, altele decât
pericolul căderii in gol, lucrătorii trebuie să poarte EIP specifice acestor pericole.
Art.320. Conducătorul locului ele muncă trebuie să identifice pericolele de accidentare posibile
de a se manifesta şi să doteze lucrătorii cu EIP capabile să elimine aceste pericole.
Art.321. Purtarea EIP, altele decât cele specifice pericolului căderii în gol, nu trebuie să
influenţeze în nici un fel capacitatea de protecţie a EIP specifice pericolului căderii în gol.
Art.322. În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de cădere în
gol (de ex.: mecanic, electric, chimic) trebuie dotat lucrătorul cu EIP în conformitate cu prevederile
listei interne de dotare a unităţii (fig. 14).
Fig. 14 Completarea EIP cu echipament specific lucrării respective (masca de sudură, mănuşi şi
încălţăminte electroizolante etc.)
Art.323. Lucrătorii trebuie instruiţi în funcţie de natura pericolului existent, privind modul de
purtare a EIP în condiţiile specifice lucrului la înălţime (ex. purtarea măştii de gaze etc.)
Art.324. În cazul unor tehnologii tip unicat, conducătorul lucrărilor trebuie să detalieze
instrucţiunile de utilizare a EIP pentru fiecare fază tehnologică, în special acolo unde condiţiile de
lucru se pot schimba într-un timp scurt şi să verifice însuşirea şi respectarea de către lucrători a acestor
instrucţiuni.
8.5. INSTALAŢII, DISPOZITIVE ŞI SCULE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME
Art.325. Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor pentru lucrul la înălţime este

permisă numai dacă instrucţiunile de lucru şi de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate la
condiţiile concrete ale locului de muncă respectiv.
Art.326. Conducătorul lucrării trebuie să asigure alegerea şi funcţionalitatea optimă a

instalaţiilor şi dispozitivelor necesare fiecărei faze tehnologice sau fiecărei operaţii specifice,
Art.327. Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice zilnic integritatea şi starea de
funcţionare a instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor folosite pentru lucrul la înălţime precum şi modul
de asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului. Pentru orice defecţiune sau lipsă
constatată trebuie să oprească lucrul şi accesul lucrătorilor şi să asigure remedierea celor constatate.
30
J24/487/2016
RO 35916460
Art.328. Lucrătorii trebuie instruiţi şi verificaţi cu privire la modul de utilizare a instalaţiilor,

dispozitivelor şi sculelor în condiţiile lucrului la înălţime.
8.6. SCĂRI
Art.329. Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 1,5 kN şi numai de
către un singur lucrător.
Art.330. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5 m,
dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător.
Art.331. Lungimea scării trebuie sa permită lucrul de pe o treaptă aflată la o distanţă minimă de
1 m faţă de capătul superior al scării (fig. 15).
Fig. 15 Utilizarea corectă a scării rezemate
Art.332. Se interzice lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble.
Art.333. Se interzice utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie.
Art.334. Se interzice utilizarea scărilor care au trepte lipsă sau sunt reparate provizoriu.
Art.335. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare
pentru evitarea alunecării.
Art.336. Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile. Aceste scări trebuie
folosite numai la urcarea-coborârea de pe stâlpi (sau similar).
Art.337. Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei
montări (utilizări). Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art.338. Este interzis ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru
accesul la şi de la locul de muncă.
Art.339. Trecerea de pe scara extensibilă pe platforma (consola) locului de muncă este
permisă numai după ce lucrătorul a trecut cel de al doilea cordon al centurii de siguranţă pe după
un suport de siguranţă, deasupra platformei (fig. 16).
31
J24/487/2016
RO 35916460
Fig. 16 Asigurarea lucrătorului, cu centura de siguranţă la trecerea de pe scară pe platforma de

lucru
Art.340. Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie
executate numai de către unităţi specializate, de preferinţă de către producători.
Art.341. Este interzisă întinderea de conductoare sau ridicarea de greutăţi cu ajutorul
scărilor.
Art.342. Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei
montari (utilizări). Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art.343. Este interzis ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru
accesul la şi de la locul muncă.
9. MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA

MASELOR
9.1. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR
Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor, se înţelege orice
operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi lucrători, inclusiv
ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza
caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri de accidentare sau
îmbolnăvire profesională.
Art.344. Conducerea unităţii va lua măsuri organizatorice corespunzătoare sau va folosi mijloace
adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi transportul prin purtare a
maselor de către lucrători. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin
purtare a maselor, conducerea unităţii va organiza locurile de muncă astfel încât la manipularea şi
transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.345. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
unităţii va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă
şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi:
a) Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în ceea
ce priveşte: efortul fizic depus, caracteristicile masei, caracteristicile mediului de muncă,
caracteristicile activităţii.
b) Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii
riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare:
32
J24/487/2016
RO 35916460
1) Caracteristicile masei cum sunt: dificultarea de apucare, greutatea şi dimensiunile,

instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului, plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o
anumită distanţă de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului, susceptibilitatea de producere a unor
leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri.
2) Efortul fizic: care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului, care
antrenează o mişcare bruscă a masei, prea mare sau care este realizat atunci când corpul se află într-o
poziţie instabilă.
3) Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt: imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în
siguranţă; inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
pardoselile alunecoase şi / sau care prezintă neregularităţi; manipularea maselor la mai multe niveluri;
instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale; condiţiile climatice necorespunzătoare.
4) Cerinţele activităţii cum sunt: efortul fizic frecvent şi prelungit, insuficienţa repausului
fiziologic sau de recuperare, distanţele mari pentru transportat sarcini, ritm impus de un proces de
muncă care nu poate fi schimbat de salariat.
Art.346. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai lucrători care corespund din punct de vedere fizic. Se interzice manipularea
frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice.
Art.347. Conducerea unităţii va urmări ca lucrătorii, care execută lucrări de manipulare şi
transport prin purtare să primească o instruire adecvată şi informaţii privind manipularea şi
transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt
executate corect.
Art.348. Lucrătorii vor fi informaţi asupra măsurilor luate de conducerea unităţii pentru
asigurarea securităţii, la manipularea şi transportul prin purtare. Conducerea unităţii va urmări modul
în care lucrătorii respectă indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea şi transportul prin purtare.
Conducerea unităţii, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum şi
centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
Art.349. Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe
orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt ridicate
masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele
maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie să
depăşească valorile maxime prevăzute în tabelul următor:
Tip de Frecvenţa Bărbaţi Femei

manipulare operaţiilor Vârsta (ani) Vârsta (ani)
16 -19 19-45 peste 45 16 -19 19-45 peste 45
Rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Rar 30 50 40 13 15 13
Purtare Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Rar 15 10
Tragere Frecvent 10 7
Rar 16 11
Împingere Frecvent 11 7,5
Art.350. În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorul sau lucrătorii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
Art.351. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de lucrători care vor efectua
manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de către
un singur lucrător a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări.
33
J24/487/2016
RO 35916460
Art.352. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere

corespunzătoare.
Art.353. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt
fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a
maselor care sunt instabile între ele.
Art.354. Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
Art.355. Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.356. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare.
Art.357. Se interzice manipularea manuală a maselor în / din locuri în care nu există spaţiu pe
orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri
suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
Art.358. Planurile înclinate utilizate de lucrători pentru manipularea şi transportul manual al
maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
Art.359. În cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de muncă
trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidentare sau
îmbolnăvire profesională.
Art.360. Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă
nu au echipament individual de protecţie şi I sau de lucru corespunzător şi în bună stare.
9.2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE
Art.361. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încărcare,

descărcare şi transport (tărgi, cărucioare etc.) se va face în funcţie de felul şi greutatea materialului
care se manipulează, de natura terenului, precum şi de modul de dotare a unităţii.
Art.362. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condiţiilor de
exploatare şi se vor utiliza numai pentru executarea operaţiilor pentru care au fost destinate.
Art.363. Înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va
controla starea insistânduse asupa platformei pe care se aşează sarcina.
Art.364. Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul
formaţiei de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să fie
îndoite. Nu se vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate.
Art.365. Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă, între
aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente. Podeţele
orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual, vor fi rezistente,
astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite şi dedesubt. Ele nu vor
fi alunecoase şi vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării
lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi maxim 20%, iar lăţimea de minimum 1 m (pentru
circulaţia într-un singur sens). Podeţele orizontale sau înclinate, situate la înălţimi mai mari de 0,7 m
faţă de sol sau nivelul imediat inferior şi unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu
parapeţi de protecţie.
Art.366. În cazul în care operaţiile de încărcare sau descărcare se execută manual, fără
mijloace ajutătoare (roabe, cărucioare etc.), podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci (nervuri)
transversale, fixate la o distanţă de 300 - 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice
alunecarea lucrătorilor.
Art.367. Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi
depozitare, precum şi căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea
apelor. Ele vor fi pavate sau podite. larna vor fi curăţate de zăpadă şi menţinute în stare
nealunecoasă. În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform
reglementărilor în vigoare.
34
J24/487/2016
RO 35916460
Art.368. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de

transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare cu
mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanism propriu de frânare şi cu
saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor
de încărcare sau descărcare.
Art.369. Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce se
încarcă sau descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie
de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului
etc. încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Art.370. Se interzice utilizarea mijloacelor transport nemecanizate care prezintă defecţiuni.
Art.371. Se interzice utilizarea cărucioarelor cu 3 sau 4 roţi care au sistemul de autofrânare
defect.
9.3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, ÎNCĂRCAREA ŞI DESCĂRCAREA MATERIALELOR ÎN BUCĂŢI
Art.372. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,

incendii şi explozii.
Art.373. Depozitarea materialelor se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor.
Art.374. Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depăşită.
Art.375. La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă
admisă a planşeului şi / sau pardoselii.
Art.376. Conducătorul locului de muncă va stabili locul şi modul de stivuire pentru fiecare
material în bucăţi care se depozitează.
Art.377. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art.378. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
Art.379. În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii ambalajelor trebuie
să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări sau
deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor, stabilită
prin standarde sau norme inteme de fabricaţie.
Art.380. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de siguranţă.
Art.381. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei.
Art.382. Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai
mulţi salariaţi efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise. Totodată, se
va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
Art.383. În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de către mai mulţi lucrători, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda
conducătorului operaţiei.
Art.384. Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasării, răstumării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul
mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Art.385. Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport
nernecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul
mersului.
Art.386. La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să
nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.
Art.387. Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare /
descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m.
Art.388. Locurile precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătăţii
muncitorilor, vor fi semnalizare prin plăci indicatoare de securitate.
Art.389. Se interzice accesul la locul de descărcare încărcare manuală a persoanelor care nu au
nici o atribuţie la aceste operaţii.
35
J24/487/2016
RO 35916460
9.4. DEPOZITAREA, ÎNCĂRCAREA ŞI DESCĂRCAREA MATERIALELOR ÎN VRAC
Art.390. Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe,
buncăre, silozuri etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în grămezi,
având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea feţelor laterale după unghiul taluzului natural al
materialului respectiv.
Art.391. Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a
grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare Ia baza grămezilor.
Art.392. La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu lopata,
se va evita staţionarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în
apropierea locului respectiv; lucrătorii care execută lucrarea vor purta măşti de protecţie
corespunzătoare.
Art.393. La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor aşeza în aşa fel
încât deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate).
Art.394. Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
9.5. DEPOZITAREA, ÎNCĂRCAREA, DESCĂRCAREA MATERIALELOR LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE
Art.395. În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a

materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii se vor
executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt
supuse. Planurile înclinare vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul
platformelor mijlocului de transport.
Art.396. Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum

şi oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaţii trebuie să staţioneze lateral în
timpul descărcării.
Art.397. Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat; fiecare
obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la semnalul dat
de către conducătorul formaţiei de lucru. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan
înclinat se va face de către cel puţin două persoane, prin utilizarea unor funii, salariaţii stând la partea
superioară. Se va manipula câte un singur colet sau obiect.
Art.398. Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi
parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare,
ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formaţiei de lucru. Mersul
celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă comandată.
Art.399. Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
Art.400. În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea-descărcarea şi
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de lucru cu
experienţă şi cu respectarea următoarelor măsuri: terenul pe care se prevede transportul materialelor
trebuie să fie eliberat de toate obiectele străine ce împiedică deplasarea; în cazul când rezistenţa
terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi; în
cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea piesei
însă, nu mai mult de 300 mm; se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură;
îndepărtarea acestora se va face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură; în timpul
deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă sensului de
deplasare (spate) folosind răngi; în cazul când este necesar ca piesa să fie trasă din partea dinspre
sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu
(1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei vor păstra o distanţă suficientă faţă de piesă pentru a nu
fi surprinşi, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia.
10. LUCRĂRI ÎN LEMN ŞI DE TÂMPLĂRIE ÎN CONSTRUCŢII
36
J24/487/2016
RO 35916460
10.1. LUCRĂRI ÎN LEMN
10.1.1. CONDIŢII GENERALE
Art.401. Orice lucrare în lemn se va executa în conformitate cu proiectul (detaliile) şi

procesul tehnologic întocmit de proiectantul construcţiei şi făcând parte din documentaţia
tehnică a construcţiei respective.
Art.402. În cazul când, din diferite motive, executantul nu poate aplica prevederile
referitoare la montaj ale proiectantului, este obligat a întocmi varianta modificătoare, luând
în acest caz acordul proiectantului.
Art.403. Nu se admite executarea nici unei lucrări de montaj cu excepţia elementelor
curente (uşi, ferestre, dulapuri), fără existenţa unei documentaţii care să precizeze metoda
de lucru şi mijloacele auxiliare necesare. Înainte de începerea lucrărilor de montaj,
conducătorul unităţii va studia şi însuşi, în detaliu, prevederile proiectului de montaj.
Art.404. Sculele şi uneltele necesare lucrărilor în lemn vor îndeplini condiţiile
specificate în prezentele instrucţiuni proprii.
Art.405. În cazul executării lucrărilor la înălţime, dulgherii vor purta centuri de
siguranţă, legate cu frânghii solide de elementele rezistente fixe ale construcţiei.
Art.406. La executarea lucrărilor în lemn este interzis dulgherilor să poarte şorţuri.
Art.407. La executarea lucrărilor în lemn, deasupra locurilor de trecere sau de
circulaţie, se vor amenaja copertine de protecţie, a căror lăţime va depăşi cu 0,60 m, de
fiecare parte, lăţimea trecerii respective. Când nu se poate executa o astfel de
copertină, trecerea se va închide pe timpul executării lucrării.
10.1.2. FASONAREA MATERIALULUI LEMNOS
Art.408. Fasonarea lemnăriei se va face pe o platformă bine nivelată. În timpul

fasonării, materialul lemnos, rotund sau ecarisat, va fi fixat în aşa fel încât să nu se poată
roti sau deplasa.
Art.409. La cioplirea manuală a lemnăriei, distanţa dintre doi muncitori alăturaţi va fi
de cel puţin 3 m.
Art.410. În timpul fasonării, muncitorul fasonator nu va sta cu picioarele pe lemnul
care se prelucrează, iar atenţia îi va fi îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o
efectuează.
10.1.3. PLANŞEE ŞI ŞARPANTE DE LEMN
Art.411. La executarea planşeelor şi şarpantelor de lemn, se va căuta să se reducă la

minimum operaţiile de fasonare a materialelor făcute la locul de montare. Această
operaţie se va efectua jos, pe o platformă, situată la nivelul terenului, pe baza unui
şablon.
Art.412. Grinzile pentru tavane se vor monta în golurile lăsate în zidărie de pe o
podină continuă, aşezată la 1 m mai jos decât găurile pentru introducerea grinzilor.
Riglele sau şipcile pe care se montează astereala între grinzi se vor bate tot de pe aceste
podine. Se interzice baterea riglelor sau şipcilor, stând în genunchi pe grinzi.
Art.413. Este interzisă folosirea grinzilor tavanelor pentru fixarea de scripeţi şi
macarale pentru operaţiile de ridicare a materialelor.
Art.414. Circulaţia pe grinzi este interzisă. În lipsa schelelor interioare se pot
amenaja pe grinzi căi de circulaţie speciale, cu lăţimea minimă de 0,7 m, prevăzute cu
balustrade rezistente de ambele părţi şi cu scânduri de bord.
Art.415. Nu este permis să se lucreze stând pe astereala dintre grinzile tavanului. La
montarea fermelor, nivelul podinei de lucru a schelei sau eşafodajului şi poziţia ei faţă de
37
J24/487/2016
RO 35916460
reazemele fermelor va fi stabilită astfel ca muncitorii, care primesc şi montează fermele,

să poată executa lucrul fără a coborî de pe podină şi fără să stea pe reazemul fermei.
Art.416. Ridicarea la înălţime a grinzilor, a bilelor, a scândurilor, a dulapilor etc., se

va face numai cu ajutorul macaralelor sau al altor mecanisme de ridicat, acţionate
mecanic sau manual.
Art.417. Este interzisă executarea de podine din dulapi nefixaţi pe grinzi.
10.1.4. BARACAMENTE ŞI ALTE CONSTRUCŢII DIN LEMN
Art.418. La montarea elementelor de construcţii de lemn, plaşee, panouri pentru

pereţi, elemente de sprijin etc., se vor lua măsuri pentru a se evita răsturnarea acestora
datorită vântului.
Art.419. Panourile de pereţi, după aşezarea lor pe talpa inferioară vor fi proptite din
ambele părţi cu proptele bine fixate în pământ şi de panoul respectiv.
Art.420. Montarea şi fixarea scheletului, a panourilor de lemn pentru pereţi şi a
podinelor, se vor face de pe schele interioare prevăzute cu balustrade şi cu scândură de
bord.
Art.421. Se interzice sprijinirea schelelor de pe care se execută montajul
construcţiilor pe elementele care se montează.
Art.422. Nivelul podinei de lucru a schelei şi poziţia faţă de reazemele fermelor vor fi
stabilite de aşa manieră încât muncitorii care primesc, montează şi consolidează fermele
să poată executa lucrul fără a coborî de pe podină şi fără să stea pe reazemul fermei.
Art.423. După ridicarea fiecărei ferme şi aşezarea ei pe reazeme, aceasta va fi
solidarizată, atât prin fixarea pe reazemele respective, cât şi prin legarea de celelalte
ferme montate anterior, pentru a avea o poziţie stabilă.
Art.424. La executarea podurilor de lemn, a podurilor de serviciu, a estacadelor de
lucru etc., se vor respecta măsurile generale de securitate a muncii prevăzute la
executarea lucrărilor din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.425. Montarea cofrajelor la înălţime se va face de pe schele rezistente, având
podine continue, cu grosimea de cel puţin 5 cm, prevăzute cu balustrade rezistente pe
ambele părţi şi scândură de bord.
Art.426. Demontarea cofrajelor la betoanele turnate sub nivelul terenului se va face
înainte de scoaterea consolidărilor săpăturilor.
10.1.5. MONTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII
Art.427. Executarea lucrărilor de montare sau demontare a elementelor de construcţii

se va face sub conducerea directă şi permanentă a conducătorului locului de muncă.
Art.428. Lucrătorii care iau parte la lucrările de montări şi demontări la înălţime vor fi
instruiţi pentru asemenea lucrări conform prezentelor instrucţiuni proprii.
Art.429. Lucrătorii care lucrează la montări şi demontări la înălţime vor fi echipaţi
obligatoriu cu cască de protecţie şi centură de siguranţă.
Art.430. Nu vor fi admişi la lucrări de montări şi demontări la înălţime decât lucrători
care au avizul medicului de medicina muncii în acest sens.
Art.431. La lucrările de montare a elementelor de construcţii la înălţime nu se admit
muncitori sub 18 ani.
Art.432. Pentru lucrările de montaj vor fi amenajate schele, executate în conformitate
cu indicaţiile din proiectul lucrărilor şi cu respectarea proiectului de montare şi demontare
a schelelor.
Art.433. Este interzisă aşezarea podinelor, chiar şi a celor provizorii, pe elementele
montate, dacă acestea nu sunt asigurate.
Art.434. Se interzice lăsarea pieselor în poziţii instabile.
Art.435. Se interzice lăsarea suspendată a pieselor în timpul repausului muncitorilor.
Art.436. La aranjarea îmbinărilor şi la potrivirea buloanelor, se interzice:
38
J24/487/2016
RO 35916460
- să se efectueze montarea stând culcat sau aşezat pe obiectul care se montează;

- să se stea sub obiectele care se montează, până la fixarea buloanelor, a dornurilor şi
a penelor.
Art.437. Coborârea materialului Iemnos de la înălţime se va face având grijă ca locul
unde se primeşte să fie îngrădit pe o rază de 10 m şi să existe panouri de semnalizare
pentru avertizarea lucrătorilor.
Art.438. Se va verifica de către conducătorul locului de muncă dacă lucrătorul care
deserveşte mecanismul de ridicat are o bună vizibilitate de la locul de lucru, pe tot timpul
operaţiilor de prindere, de ridicare, de coborâre şi de montare a elementelor de construcţii.
10.1.6. TRATAREA MATERIALULUI LEMNOS CU SUBSTANŢE ATISEPTICE ŞI IGNIFUGE
Art.439. La lucrările de tratare a materialului lemnos cu substanţe antiseptice şi

ignifuge, la prepararea acestor substanţe, ca şi la încărcarea şi scoaterea din ambalaj a
substanţelor chimice, vor fi admişi numai muncitori care au făcut instructajul special şi au
fost autorizaţi pentru aceste lucrări. Nu se admit la asemenea lucrări muncitori care au pe
piele jupuituri, arsuri, crăpături, iritaţii etc. În funcţie de lucrările efectuate, în timpul
lucrului, muncitorii vor folosi ochelari, cizme, mănuşi de cauciuc şi şorţ de cauciuc. După
terminarea lucrului, se vor spăla pe mâini şi se vor unge cu alifie pe bază de lanolină.
Lucrările legate de prelucrarea fungicidă şi ignifugă a lemnului se vor executa sub
conducerea şi supravegherea conducătorului locului de muncă.
Art.440. Lucrătorii care lucrează cu substanţe antiseptice şi ignifuge vor avea o
încăpere pentru dezbrăcare şi păstrarea separată a hainelor de lucru şi a celor personale.
Art.441. Ambalajele substanţelor chimice, pentru tratarea antiseptică şi ignifugă a
lemnului, vor fi îndepărtate sau arse.
Art.442. Prepararea substanţelor fungicide şi ignifuge va fi executată în aer liber, pe
platforme (locuri) izolate sau în încăperi separate, prevăzute cu instalaţii de ventilaţie. Este
interzis accesul persoanelor străine în locurile de preparare a acestor substanţe. În cursul
preparării amestecurilor, vor fi luate măsuri împotriva împrăştierii substanţelor toxice (prin
stropire sau prăfuire).
Art.443. Bazinele (căzile) în care se găsesc soluţii de substanţe fungicide vor fi
acoperite cu capace. După terminarea operaţiei de impregnare a lemnului, se va evacua
soluţia antiseptică din bazin.
Art.444. Tratarea lemnului cu substanţe antiseptice pulverulente (uscate), nedizolvate
va fi efectuată, de preferinţă, în zilele fără vânt, în condiţii care să excludă curenţii de aer.
Art.445. După terminarea operaţiilor de tratare a lemnului cu substanţe antiseptice şi
ignifuge, toate locurile de păstrare şi preparare a acestor substanţe vor fi curăţate şi
neutralizate.
Art.446. Accesul persoanelor străine în locurile unde se pregătesc antisepticele este
oprit. După terminarea lucrărilor, platforma unde s-au pregătit antisepticele vor fi bine
curăţate.
Art.447. Este interzis să se antiseptizeze obiectele de construcţie în timpul executării
lucrărilor sub ele sau deasupra lor.
Art.448. După terminarea lucrărilor cu antiseptice, lucrătorii sunt obligaţi să spele
cu săpun şi apă caldă toate părţile neâmbrăcate ale corpului . La semnalizarea vreunei
boli de piele, lucrătorii vor fi îndrumaţi la medic, pentru prevenirea unei boli profesionale.
Art.449. După terminarea lucrului, sculele şi uneltele utilizate la tratarea lemnului cu
substanţe antiseptice şi ignifuge vor fi spălate, curăţate şi păstrate în depozitul special
amenajat pentru aceste substanţe.
10.2. LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE PE ŞANTIERE
10.2.1. CONDIŢII GENERALE
39
J24/487/2016
RO 35916460
Art.450. Organizarea locului de muncă pentru lucrări de tâmplărie pe şantier se va

face în deplina securitate a muncii, precum şi pe fluxul tehnologic normal desfăşurării
lucrărilor.
Art.451. Lucrările periculoase, unde se pot produce accidente de muncă, vor fi împrejmuite cu
două balustrade solide de 1 m şi la 50 cm înălţime, golurile vor fi astupate, barate, inclusiv căile de
acces către aceste locuri.
Art.452. Bancurile de lucru vor fi bine fixate, iar pardoseala de lângă ele nu va fi
alunecoasă.
Art.453. Pe bancurile de lucru şi pe mesele de lucru nu se vor lăsa decât piesele
care se prelucrează şi sculele necesare operaţiei respective.
Art.454. Prelucrarea pieselor de lucru ce depăşesc masa de lucru se va face prin
sprijinirea acestora pe capre sau pe alte dispozitive mobile.
Art.455. Dacă prelucrarea lemnului are loc prin desprindere de aşchii mărunte, se
vor folosi ochelari de protecţie.
Art.456. În locurile unde se face prelucrarea materialului lemnos, fumatul este
interzis; se vor desemna locuri speciale pentru fumat.
10.2.2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI
Art.457. Montarea tâmplăriei se va face de pe schele solide. Este interzis lucrul de pe

schele improvizate.
Art.458. Locurile de depozitare a tâmplăriei înainte de montare vor fi alese în raport
cu procesul tehnologic şi astfel ca manipularea să nu împiedice circulaţia muncitorilor.
Art.459. Până la fixarea definitivă a tâmplăriei în ghermele, aceasta va fi bine
sprijinită prin lanteţi, care să împiedice răsturnarea.
Art.460. În cazul montării tâmplăriei în exterior - la înălţime - lucrătorii vor purta
obligatoriu, cască de protecţie şi centură de siguranţă prinsă într-un punct fix rezistent al
clădirii.
11. LUCRĂRI DE CONSOLIDĂRI, REPARAŢII ŞI DEMOLĂRI
Art.461. Măsurile de tehnica securităţii muncii privind montarea şi exploatarea

utilajelor de construcţii necesare executării acestor operaţiuni - necuprinse în prezentul
capitol - se vor aplica de la capitolele specifice respective.
Art.462. La locurile de muncă unde este pericol de accidentare: căderi în gol, prăbuşiri
de ziduri, electrocutări etc., se vor monta panouri avertizoare.
Art.463. Ţinând seama de complexitatea operaţiunilor ce se execută, lucrătorii vor fi
instruiţi periodic, cel puţin odată la 15 zile şi ori de cîte ori este nevoie.
Art.464. Pentru fiecare operaţiune executată, lucrătorii vor purta echipamentul
individual de protecţie adecvat lucrării respective, conform prevederilor listei interne de
dotare cu echipament individual de protecţie.
Art.465. Materialele provenite din demolare vor fi depozitate cu grijă în apropierea
construcţiei, pentru a nu bloca spaţiul de circulaţie, iar molozul, pământul şi alte materiale
neutilizabile vor fi evacuate treptat; căile de acces vor fi curăţate de moloz, colţuri de
cărămidă, noroi sau gheaţă, iar pe timpul iernii se va presăra nisip, pentru evitarea
alunecării.
Art.466. Rigolele pentru scurgerea apelor nu se vor executa de-a lungul zidurilor sau
fundaţiilor, deoarece pot provoca prăbuşiri.
Art.467. Muncitorii care lucrează la înăltimi mai mari de 2 m, unde nu se pot monta
podine de lucru, vor purta centură de siguranţă, legată de părţile solide ale construcţiei
Art.468. La lucrările executate pe aceeeaşi verticală, la două nivele deosebite sau
deasupra (dedesuptul) unui agregat în funcţiune, se vor monta podine cu parapet de 1 m
înălţime şi bordură, spre a preveni căderea lucrătorilor sau a obiectelor:
40
J24/487/2016
RO 35916460
- la camerele cu planşeu de lemn, la care se demontează podina, se vor monta

parapete, dacă podina se scoate parţial sau se vor bloca intrările, dacă aceaste se scoate în
totalitate;
- trecerea persoanelor peste gropi, şanţuri, pivniţe deschise etc., se va face pe podine
cu lăţimea de 70 cm, prevăzute cu balustrada de protecţie pe ambele părţi, rezistente, la
înălţimea de 1 m şi bordură;
- lucrările executate deasupra pasajelor sau pe străzi cu circulaţie de pietoni vor fi
amenajate cu viziere de protecţie, pentru protejarea trecătorilor de eventualele materiale
şi scule ce pot cădea de la înălţime; în spaţiul de intrare în clădire, se vor amenaja
copertine la înălţimea de 2,5 m, care vor ieşi cu 1 m în afara plasei de protecţie.
Art.469. La toate locurile de muncă şi de circulaţie se va asigura iluminatul
corespunzător. Gropile de fundaţie se vor îngrădi cu parapete, pentru a evita căderea
oamenilor sau prăbuşirea mijloacelor de transport.
Art.470. Circulaţia roabelor sau tomberoanelor va fi asigurată pe podeţe din dulapi
montaţi cap la cap, aşezaţi pe tălpi traversale; la curbe, lăţimea acestora se va mări:
- podeţele aflate la înălţime vor avea parapeţi şi borduri;
- se admite o declivitate longitudinală maximă de 17 cm / m.
Art.471. Cărămizile şi molozul, rezultate de la demolările efectuate la înălţime, se vor
coborî pe un jgheab închis, cu capătul pe o capră, la 1 m înălţime de sol.
Art.472. Celelalte materiale: scânduri, bile, grinzi, profile din metal, obiecte sanitare
şi de încălzire mari, vor fi coborâte, cu atenţie, cu ajutorul frânghiilor, cablurilor,
scripeţilor etc., pentru a nu scăpa sarcina înaintea coborârii; se interzice aruncarea oricăror
materiale de la înălţime (tablă, jgheaburi, olane, cărămizi etc.).
Art.473. Coborârea sau urcarea lucrătorilor la punctele de lucru se va face pe scări
definitive sau pe scări provizorii rezistente.
Art.474. Materialele cu volum sau greutate mare se vor manipula cu ajutorul unor
cleşti. Nu este permisă prinderea din stivă a bilelor cu mâna, picioarele sau cu corpul,
rostogolirea manuală a bilelor sau a altor materiale rotunde şi executarea lucrărilor de
încărcări - descărcări pe timp de viscol furtună sau pe pante mari.
11.2. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE
Art.475. Desfacerea tencuielilor, folosirea maşinii de găurit, precum şi spargerea

zidăriei sau a betonului, se vor face respectându-se capitolele, referitoare la aceste
operaţiuni, din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.476. Lucrătorii care execută curătarea fisurilor cu jet de aer vor purta în mod
obligatoriu ochelari de protecţie, iar în interior, unde nu există posibilitatea de aerisire, vor
purta măşti de praf.
Art.477. La toate operaţiunile care se execută la peste 1,5 m, se va folosi obligatoriu
centură de siguranţă
Art.478. În timpul curăţirii fisurilor cu jet de aer, lucrătorii din zonă, ce execută alte
lucrări, vor fi atenţionaţi şi îndepărtaţi.
Art.479. În timpul injectării cu soluţii de răşini epoxidice se vor lua următoarele măsuri:
a) când se lucrează în încăperi închise, fără posibilitate de aerisire, se vor afişa panouri
avertizoare privind pericolul de explozie;
b) lucrătorii care efectuează operaţia de injectare în încăperi închise, vor purta măşti de
gaze;
c) toţi lucrătorii care manipulează sau lucrează cu răşini epoxidice vor purta mănuşi de
protecţie şi echipament de lucru adecvat;
d) când se efectuează lucrări de injectare în exterior, lucrătorii vor purta ochelari de
protecţie şi echipamentul adecvat lucrării respective.
Art.480. În încăperile unde sunt depozitate sau se folosesc răşinile epoxidice,
se va interzice lucru cu flacără deschisă.
11.3. LUCRĂRI DE REPARAŢII
41
J24/487/2016
RO 35916460
11.3.1. LUCRĂRI DE PĂMÂNT
Art.481. În cazul executării lucrărilor de săpături la locul unde sunt pozate cabluri
electrice, conducte de apă sau gaze, care nu au putut fi deviate sau întrerupte, se vor lua
următoarele măsuri:
a) instruirea specială a lucrătorilor;
b) interzicerea folosirii uneltelor metalice, răngi, pene, lopeţi; se vor utiliza unelte din
lemn, căptuşite cu tablă de oţel;
c) dotarea lucrătorilor care execută săpături pe traseul cablurilor electrice cu cizme de
cauciuc.
Art.482. Gropile de fundaţii şi şanţurile ce se execută pe căile de circulaţie vor fi
împrejmuite, se vor afişa panouri avertizoare, iar noaptea vor fi iluminate şi vor avea
panouri luminoase de marcaj, spre a evita accidentele de circulaţie.
Art.483. În vederea prevenirii accidentelor prin surpare, se vor respecta regulile
stabilite în capitolele referitoare la aceste lucrări din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.484. Săpăturile executate lângă fundaţii existente la clădiri sau alte construcţii, se
vor lucra cu atenţie şi se vor lua măsuri de sprijinire, spre a nu provoca tasarea acestora.
11.3.2. LUCRĂRI DE BETOANE
Art.485. Căile de acces către elementul în care se toarnă betonul vor fi eliberate de
materiale şi menţinute în stare de curăţenie.
Art.486. Transportul betonului la locul de lucru se va efectua:
- la elementele situate sub nivelul pardoselii, pe jgheaburi sau tuburi înclinare;
- la elementele situate la înălţime, cu banda transportoare sau mijloace mecanizate de
transport pe verticală, luându-se măsuri de semnalizare, montare de balustradă şi platformă
de lucru.
Art.487. Podinele ele circulaţie, pentru transportul betonului cu roaba, vor avea
lăţimea de 60 - 70 cm, iar pentru transportul cu tomberonul 1,20 m; cele situate la înălţime
vor fi prevăzute cu parapete de 1 m înălţime şi cu borduri.
11.3.3. LUCRĂRI DE DULGHERIE
Art.488. La montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metaIice se va executa o podină

provizorie:
- dulapii podinelor vor fi fixaţi pe grinzi;
- este interzisă circulaţia pe cofrajele metalice; pentru circulaţie, se vor aşeza pe
acestea dulapi.
Art.489. Montarea, elementelor de construcţie şi a planşeelor se va efectua de pe
schele executate solid.
Art.490. Decofrarea betonului se va executa cu ajutorul penelor, cu atenţie, spre a nu
se produce degradarea elementului turnat; planşeele şi elementele de la înălţime se vor
decofra de pe schele;
- materialul rezultat din decofrare va fi stivui în apropiere; se interzice decofrarea lui
sau strângerea şi depozitarea pe schelă;
- panourile mari vor fi desprinse şi transportate de mai rnulţi lucrători.
Art.491. La executarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe
loc, se vor executa în prealabil schele.
Art.492. Se interzice circulaţia sau staţionarea pe astereală prinsă de partea inferioară
a grinzilor planşeului sau pe şipci aşezate lateral.
42
J24/487/2016
RO 35916460
11.3.4. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE
Art.493. La prepararea şi scoaterea varului, precum şi la prepararea mortarului,

lucrătorii vor purta echipamentul conform listei interne de dotare şi în mod obligatoriu
ochelari de protecţie.
Art.494. În timpul stingerii varului, se interzice intrarea în groapa de var;
- gropile de var vor fi împrejmuite cu parapete înalte de 1 m;
- scoaterea varului din groapă se va efectua mecanizat sau în cazul scoaterii manuale -
de pe o podină special amenajată.
Art.495. La executarea fundaţiilor de piatră, nu este permisă aruncarea bolovanilor:
piatra necesară se va transporta mecanizat, cu roaba sau pe jgheaburi mobile înclinate ;
- spaţiile dintre săpături şi fundaţia zidului se vor umple cu pămînt şi se vor bate cu maiul pe
măsura executării zidăriei, cu atenţie, spre a nu provoca dărâmarea zidăriei.
Art.496. La executarea subzidirilor, se vor lua următoarele măsuri:
a) înaintea începerii lucrărilor se va elimina apa - în cazul fundaţiilor cu apă subterană -
şi se vor aşeza martorii pe zidurile ce urmează a fi subzidite, spre a observa eventualele
deformaţii;
b) se vor monta popi de susţinere preventivă a plafonului;
c) lucrările se vor executa pe baza unui proiect şi sub supravegherea conducătorului
lucrării;
d) desfacerea zidurilor pentru subzidiri se va face pe porţiuni de cîte 1 m, cu grijă
pentru a nu disloca zidul sau a-i slăbi rezistenţa, luându-se măsuri de evacuarea locului de
muncă de materiale şi curăţirea lui, în vederea aprovizionării cu materiale pentru subzidire.
Art.497. Muncitorii care lucrează la desfacerea tencuielii şi a zidăriei vor purta ochelari
de protecţie.
Art.498. La zidurile în care sunt înglobate conducte de apă, gaze sau instalaţii
electrice, se vor respecta prescripţiile din subcapitolul 11.2.
Art.499. Dacă se constată deformaţii ale terenului se vor opri Iucrările de subzidire,
până la remedierea lor. În cazul în care se observă tasări ale zidului, în dreptul martorilor
montaţi, se opreşte lucrarea şi se remediază defecţiunile.
Art.500. Odată cu executarea zidăriei, se vor executa şi planşeele intermediare sau o
podină provizorie de grinzi; în cazul neexecutării concomitente a acestora, este interzisă
executarea zidăriei pe mai mult de două etaje.
Art.501. Executarea zidăriei exterioare de pe schele interioare se va face după ce în
prealabil s-a montat o vizieră de protecţie exterioară, cu lăţimea de 1,5 m şi cu panta spre
zid; pe această vizieră este interzisă circulaţia muncitorilor sau depozitarea materialelor; de
asemenea, nu este permisă circulaţia pe zid sau depozitarea de materiale, scule etc. pe
acesta.
Art.502. Înaintea executării cornişelor se vor monta dispozitive de susţinere şi fixare
provizorie a cornişei; acestea se vor demonta numai după executarea tencuielilor şi a
învelitorilor; zidăria la cornişe, care depăşeşte planul zidului cu peste 30 cm, se va executa
numai de pe schele exterioare în consolă.
11.3.5. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI
Art.503. Muncitorii care lucrează la executarea reparaţiilor acoperişurilor vor purta în

mod obligatoriu centuri de siguranţă.
Art.504. Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, conducătorul lucrărilor va verifica
rezistenţa asterelei şi şarpantei iar în caz de constatare a unor stricăciuni se vor lua măsuri
de reparare şi întărire.
Art.505. Topirea bitumului se va face la distanţa de 50 m de construcţii sau
depozite de lemn, în cazane prevăzute cu capace metalice etanşe.
43
J24/487/2016
RO 35916460
Art.506. Reparaţiile la jgheaburi, şorţuri, colţurile burlanelor şi paziilor, se vor face de

pe schelă exterioară, schelă în consolă sau schelă suspendată, bine ancorate de părţile solide
ale construcţiei.
Art.507. Repararea învelitoarelor din ţiglă, olane, plăci de beton sau de azbociment, se
va efectua după amenajarea unei podine din două rânduri de dulapi. Montarea căciulilor
deasupra coşurilor de fum se va face de pe schelă sau podină şi cu folosirea centurii de
siguranţă.
Art.508. Se interzice aruncarea oricăror materiale sau scule de pe acoperiş. Zilnic, după
terminarea lucrului, se va curăţa acoperişul.
Art.509. Pe timp de vânt, cu intensitate mai mare de 11 m / s, ploaie torenţială, ceaţă,
polei sau ninsoare, se interzice efectuarea lucrărilor de reparaţii la acoperiş.
Art.510. Tinerii sub 18 ani nu au voie să execute lucrări de reparaţii la acoperiş.
11.3.6. SCHELE ŞI PODINE DE LUCRU
Art.511. Înaintea montării schelelor, se va nivela suprafaţa terenului şi se va amenaja

scurgerea apelor. La montarea pe planşee, podine sau alte elemente de construcţie, se va
ţine seama de rezistenţa acestora şi de sarcina suplimentară a schelei.
Art.512. Schelele de orice fel vor fi standardizate; în cazul utilizării schelelor
nestandardizate, se vor face proiecte, care să cuprindă sarcinile şi rezistenţa acestora,
aprobate de conducătorul unităţii.
Art.513. Lucrătorii ce lucrează la sol vor purta obligatoriu cască de protecţie; cei de pe
schele suspendate vor fi Iegati şi cu centuri de siguranţă, de părţile solide ale construcţiei.
Art.514. În timpul furtunilor sau a vântului cu intensitate mai mare de 11 m / s, nu se
lucrează la montat, demontat sau la efectuarea altor operaţii pe schelă.
11.3.7. LUCRĂRI DE FINISARE
Art.515. Repararea tencuielilor interioare în suprafeţe întinse se va executa de pe

schele rezistente (interdependente sau pe capre) cu podine continui; se admite a se lucra de
pe scări duble numai la mici reparaţii (astupări goluri, treceri conducte etc.).
Art.516. Lucrările de finisaj la exterior se vor executa de pe schele; se interzice
executarea lucrărilor la două nivele diferite, pe aceeaşi verticală.
Art.517. După terminarea lucrului, se vor coborî de pe schele resturile de mortar si
sculele.
Art.518. La repararea pardoselilor, se vor utiliza scule în bună stare de funcţionare;
- muncitorii care desfac pardoseala veche, din beton sau mozaic, vor purta ochelari de
protecţie;
- pe timpul reparării pardoselii, cablurile electrice care o traversează vor fi scoase de sub
tensiune.
Art.519. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii interioare se va face cu
respectarea următoarelor reguli:
- lucrările se vor executa de pe schele interioare sau scări duble;
- utilizarea scărilor simple este permisă la lucrări mărunte, la înăltimi de maximum 2 m.
Art.520. Lucrările la care se folosesc substanţe inflamabile (benzină, nitrolacuri, petrol
etc.) se vor executa de către lucrători calificaţi şi instruiţi la utilizarea acestora;
- finisajul interior cu vopsele, care degajă substanţe toxice, se execută cu ferestrele deschise
sau cu ventilaţie artificială;
- la întrebuinţarea nitrolacurilor, a combustibililor şi a altor substanţe, care degajă gaze
inflamabile, este interzis fumatul sau producerea de scântei;
- la aplicarea, vopselei prin spriţuire, se va amenaja ventilaţia corespunzătoare sau se vor
dota muncitorii cu măşti contra gazelor;
44
J24/487/2016
RO 35916460
- în timpul arderii cu lampa, de benzină a vopselei vechi, se va asigura o bună aerisire, pentru
evacuarea fumului şi a vaporilor; reziduurile vopselelor îndepărtate pe cale chimică vor fi
strânse;
- lucrătorii care lucrează cu substanţe toxice vor fi verificaţi la controlul medical, o
dată la trei luni;
- camerele vopsite în ulei vor fi bine aerisite; se interzice staţionarea sau cazarea
lucrătorilor în aceste încăperi în următoarele 24 de ore;
- la executarea lucrărilor cu preparate pe bază de apă, conductorii electrici aflaţi în
încăpere se vor scoate de sub tensiune.
Art.521. Tăierea geamurilor se va face în încăperi speciale; deşeurile se vor strînge în
lăzi;
- spaţiul de sub locul montării geamurilor se va îngrădi pe timpul efectuării acestei
operaţiuni;
- montarea geamuri lor la luminaoare sau repararea luminatoarelor se va face de pe o
podină continuă şi se interzice accesul persoanelor sub locul de lucru;
- circulaţia pe panta Iuminatorului se va asigura prin instalarea unor scări, agăţate la
capătul superior cu cîrlige metalice de coama Iuminatorului;
- muncitorii vor fi asiguraţi - obligatoriu - şi cu centuri de siguranţă.
- se interzice sprijinirea scărilor mobile, de geamurile vitrinelor sau marginile
cercevelelor.
11.4. LUCRĂRI DE INSTALAŢII
Art.522. Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii la instalaţiile electrice se vor lua

următoarele măsuri:
- scoaterea de sub tensiune a părţilor de instalaţii la care se lucrează;
- montarea îngrădirilor provizorii şi afişarea plăcilor averizoare: "NU CUPLAŢI, SE
LUCREAZĂ";
- legarea instalaţiei la pământ.
Art.523. Nu este permisă folosirea conductorilor izolati montaţi pe role sau izolatori, în
poduri sau încăperi netencuite.
Art.524. Dozele de derivaţie şi conectare vor fi ferite de loviri sau umezire cu apă.
Art.525. Lămpile portative vor avea un coş de protecţie metalic şi vor fi alimentate de
la tensiunea de 12 - 24 V.
Art.526. Montarea sau reparaţiile la tablourile electrice de distribuţie se va face după
scoaterea de sub tensiune. Tablourile electrice montate la exterior vor avea cutii de
protecţie cu orificiul de introducere a conductorilor în partea de jos.
Art.527. Pe timpul executării reparaţiilor la instalaţiile tehnico – sanitare se vor
deconecta conductorii electrici aflaţi la nivelul sau deasupra conductelor respective.
Art.528. Lucrările tehnico - sanitare la înălţime se vor executa de pe schele, podine
sau scări duble.
Art.529. Tuburile şi piesele ce se montează în şanţuri vor fi coborâte cu grijă: cele
pînă la 50 kg, manual, cele peste 50 kg până la 200 kg - de pe trepiede sau podine din
dulapi pe capre; - se interzice aşezarea greutăţilor pe elementele de sprijinire a pereţilor
săpăturii.
Art.530. La sudarea pieselor şi a conductelor se vor respecta următoarele reguli :
a) nu se vor executa suduri în exterior, pe timp ploios;
b) sudarea tuburilor cap la cap nu se va face în şanţ; este permisă numai îmbinarea
elementelor lungi, gata asamblate prin sudură;
c) înaintea începerii sudării unei conducte în interior se vor lua măsuri de astuparea
perfectă a golurilor către nivelul inferior, deoarece scânteile şi topitura de metal ce se
scurge pot provoca incendii;
d) la sudarea elementelor situate pe plafon, muncitorii vor purta echipamentul
prevăzut în lista internă de dotare, cu mânecile strânse la încheietura mâinii.
Art.531. Îndoirea, tăierea, fasonarea ţevilor şi executarea înădirilor cu plumb se vor
face, cu scule şi maşini - unelte în bună stare de funcţionare, la bancul de lucru; la aceste
45
J24/487/2016
RO 35916460
operaţiuni, lucrătorii vor purta ochelari de protecţie; nu este permisă îndoirea ţevilor
umede sau acoperite de gheaţă şi zăpadă.
Art.532. Lucrările la înălţimi de peste 3 m se vor executa de pe schele cu balustrade
de 1 m înălţime şi scânduri de margine de 15 - 20 cm lăţime;
- pe schelă nu se vor executa operaţiile de îndoire, tăiere, fasonare, a ţevilor; este
permisă numai ajustarea racordului între conducte;
- lucrătorii care execută lucrări pe acoperiş sau în locuri greu accesibile, vor purta
centuri de siguranţă, bine ancorate;
- sculele se vor păstra în lădiţe special confecţionate.
Art.533. Montarea şi demontarea corpurilor de radiator pe pereţii încăperilor se vor
efectua de doi lucrători, pentru a evita accidentarea.
Art.534. Proba de presiune la conducte se va face după evacuarea lucrătorilor din
şanţ.
Art.535. Reţelele de canalizare vor fi verificate pentru a constata existenţa gazelor
vătămătoare; îndepărtarea acestora se va face cu ajutorul ventilatorului şi al furtunului ;
- lucrătorii care curăţă reţeaua de canalizare vor întrebuinţa lămpi portative de 12 V şi
vor fi dotaţi cu mască de gaze;
- curăţirea căminelor reţelei de canalizare se va face de o formaţie de doi lucrători;
ridicarea capacelor se va efectua cu ajutorul unui târnăcop sau o rangă.
Art.536. Reparaţiile la conductele cu gaze se vor efectua după ce s-a închis robinetul
principal de alimentare şi s-au deschis ferestrele pentru aerisirea continuă;
- după orice reparaţie, se verifică etanşeitatea întregii instalaţii cu spumă de săpun;
- punerea în funcţiune a instalaţiei reparate se face după ce s-a scurs o cantitate de 2 - 3
ori capacitatea conductelor, conform indicaţiilor cadranului de la contor;
- conducta de gaze se va monta deasupra conductei de apă;
- trecerile prin zid sau intersecţiile cu alte conducte se vor proteja cu manşoane ;
- se interzice efectuarea reparaţiilor la conductele aflate sub presiune; remedierea
defecţiunilor se va face după reducerea presiunii.
Art.537. Conductele vor fi fixate pe suporturi necombustibile; - conductele instalate
suspendat deasupra arterelor de circulaţie vor păstra înălţimea de la sol până la izolaţia lor,
de 5 m; în celelalte cazuri de montaj, vor fi amplasate la înălţimea de 2 m sau vor fi
îngrădite pentru a opri accesul persoanelor străine.
11.5. LUCRĂRI DE DEMOLARE
Art.538. Înaintea începerii lucrărilor, se vor lua următoarele măsuri:

a) anunţarea tuturor lucrătorilor asupra modului de lucru, succesiunii operaţiilor şi
părţilor din construcţie ce urmează a se demola, enumerarea locurilor de muncă ce prezinta
un pericol deosebit (cu măsurile de prevenire) şi plantarea unor panouri avertizoare în aceste
puncte;
b) cercetarea planurilor sau schiţelor clădirii ce se demolează, a celor din împrejurimi şi
a tuturor conductelor şi cablelor de alimentare cu apă, gaze, termoficare, energie electrică,
telecomunicaţii etc.;
c) întreruperea legăturilor de alimentare cu gaze, apă, electricitate, canalizare,
termoficare, fără a le deteriora sau a influenţa alimentarea altor clădiri care nu se
demolează;
d) împrejmuirea construcţiei supusă demolării şi afişarea panourilor avertizoare pentru
pietoni şi locurile periculoase pentru interzicerea accesului în şantier;
e) sprijinirea părţilor din construcţie contra unei eventuale prăbuşiri.
Art.539. Demolarea clădirii se va efectua de sus în jos, după demontarea instalaţiilor, a
tâmplăriei interioare, a sobelor etc., astfel ca demolarea unei părţi a construcţiei să nu
producă prăbuşirea altei părţi componente; nu este permisă demolarea concomitentă a
construcţiei (sau părţi din construcţie) pe mai multe etaje.
46
J24/487/2016
RO 35916460
Art.540. În timpul efectuării lucrărilor, se vor lua următoarele măsuri:

a) iluminarea artificială se va asigura de la o reţea electrică provizorie specială, bine
izolată şi fără posibilitatea de rupere de către elementele demolate;
b) stropirea periodică a părţilor clădirii, spre a evita producerea prafului;
c) astuparea sau împrejmuirea gropilor rămase după demolare;
d) legarea muncitorilor cu centura de siguranţă în cazul: instabiliţii elementelor,
rezistenţei reduse a acestora sau frontului mic de lucru;
e) se interzice demontarea grinzilor metalice spre a produce prăbuşirea bolţilor şi
staţionarea muncitorilor pe bolţile zidurilor cuprinse între grinzi metalice când acestea
urmează a fi demolate.
Art.541. La demolarea pereţilor, nu se vor demola stâlpii portanţi până la terminarea
demolării construcţiei ce se sprijină pe ei. Dărâmarea zidăriei prin prăbuşire se va efectua
astfel:
a) împrejmuirea şi curăţirea locului prăbuşirii;
b) sprijinirea sau prinderea prealabilă cu tiranţi a zidului ce urmează a fi dărâmat;
c) retezarea zidăriei cu grosimi mai mari de 2,5 cărămizi inclusiv, pe o adîncime de 1 / 3
din grosimea sa;
d) dărâmarea propriu-zisă, după o prealabilă semnalizare.
MateriaIele rezultate din demolare se coboară la baza construcţiei şi se depozitează în
ordine; se interzice supraîncărcarea planşeelor cu materiale, deoarece pot provoca prăbuşiri
necontrolate.
Art.542. Elementele planşeelor, fermelor, profilelor metalice, cazanele, maşinile şi alte
elemente grele sau voluminoase vor fi demontate cu atenţie şi coborâte la sol cu ajutorul
pârghiilor, scripeţilor sau al mijloacelor mecanizate.
Art.543. Prăbuşirea unor părţi masive izolate ale construcţiei se va face cu ajutorul
unor cabluri sau pârghii ce vor avea lungimea dublă faţă de înălţimea elementului demolat.
Art.544. Sub bolţile care prezintă pericolul prăbuşirii se vor executa - în prealabil -
eşafodaje rezistente;
- bolţile cu generatoare liniară se vor demola pe porţiuni, pornind de la cheie spre
naştere;
- lucrătorii care lucrează la demolarea bolţilor vor sta pe porţiunea nedemolată, legaţi
cu centuri de siguranţă de părţile solide ale construcţiei.
Art.545. Parapetele şi scările se vor demola treptat, o dată cu etajul respectiv, luându-
se măsuri de blocarea porţiunii deasupra căreia se demolează.
Art.546. Se interzice efectuarea lucrărilor de demolare a cornişelor sau a elementelor
în consolă de pe acestea; se vor lua măsuri de asigurarea unei poziţii din interior sau pe
eşafodaje amenajate special.
Art.547. La demolarea coşurilor de fabrici sau a altor construcţii asemănătoare, prin
retezarea zidăriei dintr-o singură parte, se vor lua următoarele măsuri:
- îngrădirea terenului din jur pe o rază de 1,5 ori înălţimea construcţiei;
- afişarea de panouri avertizoare şi asigurarea pazei căilor de acces;
- sprijinirea coşului pe partea opusă retezărilor;
Art.548. Se interzice demolarea prin retezarea coloanelor şi stâlpilor de planşeu.
Art.549. Grinzile de susţinere se vor desface după demolarea sobelor ce se sprijină pe
ele.
Art.550. Săpăturile neumplute după demolarea fundaţiilor se vor sprijini pentru
evitarea surpărilor.
Art.551. Lucrările de demolare vor fi încredinţate spre conducere unui tehnician cu
experienţă, care va supraveghea permanent desfăşurarea lucrărilor, conform prescriptiilor
instrucţiunilor proprii şi a prescripţiilor prevăzute în proiectul întocmit special pentru
lucrările de demolare.
12. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
47
J24/487/2016
RO 35916460
Art.552. Traseul săpăturilor, necesitatea şi modul de susţinere (sprijinire) a pereţilor

verticali rezultaţi în urma săpăturilor, se vor stabili prin proiect, proiectantul răspunzând de
soluţia aleasă şi calculul efectuat, iar executantul este obligat să verifice dacă natura
terenului corespunde prevederilor din proiect. În caz că se constată nepotriviri - pământ cu
caracteristici diferite, infiltraţii puternice, suprafeţe de alunecare etc., se va cere
proiectantului schimbarea soluţiei.
Art.553. Săpăturile vor fi executate în baza unui grafic, în cel mai scurt timp posibil,
după care se va executa lucrarea pentru care s-au făcut aceste săpături sau, dacă nu mai
sunt folosite, vor fi rambleate şi terenul nivelat.
Art.554. Îndepărtarea susţinerilor înainte de rambleare sau betonare se va face numai
dacă rocile permit, în care caz lucrarea se va executa numai de lucrători cu experienţă sub
supravegherea conducătorului locului de muncă. Ordinea de îndepărtare a susţinerilor va fi
precizată de proiectant, cu respectarea executării lucrărilor în condiţii de securitate a
muncii.
Art.555. În cazul săpăturilor în mai multe trepte, lăţimea treptei va fi stabilită de
proiectant, luându-se în considerare natura rocilor, coeficientul de frecare interioară, felul
transportului, necesitatea circulaţiei lucrătorilor pe trepte, precum şi dacă se execută pe treaptă
alte operaţii. Înălţimea treptei se va stabili în funcţie de natura rocilor şi nu va depăşi înălţimea de
tăiere a utilajului mecanic.
Art.556. Executarea săpăturilor în trepte se va face cu condiţia respectării următoarelor
distanţe minime în trepte:
- în roci coezive, distanţă egală cu înălţimea treptei superioare, însă nu mai mică de 6 m;
- în roci necoezive, o distanţă egală cu de două ori înălţimea treptei superioare, însă nu mai
mică de 10 m.
Este interzisă exploatarea simultană a două trepte în aceeaşi secţiune (una deasupra alteia).
Executarea sprijinilor la pereţii săpăturilor este obligatorie, indiferent de adâncimea gropii, canalului
sau şanţului, dacă se constată infiltraţii de apă sau dacă terenul are tendinţă de surpare.
Art.557. Angajaţii care lucrează la terasamente sunt obligaţi să respecte întocmai prevederile
prezentelor norme şi să nu execute alte lucrări decât acelea care le-au fost încredinţate şi pentru care
au calificarea corespunzătoare.
Art.558. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se vor face cercetări geologice şi
hidrologice, pentru a avea indicaţii asupra naturii şi poziţiei straturilor, precum şi a existenţei apelor
subterane. Cercetările geologice şi hidrologice sînt necesare la începerea lucrărilor de terasamente,
întrucât pe baza lor se pot deduce eventuale pericole de alunecări ale straturilor.
Art.559. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va stabili precis existenţa instalaţiilor
subterane, natura lor şi felul cum sunt amplasate sub pământ.
Art.560. În cazul când există asemenea instalaţii subterane, lucrările de săpătură vor fi
executate luându-se toate măsurile de precauţie, sub o supraveghere tehnică permanentă şi făcându-
se o instruire amănunţită lucrătorilor care execută aceste lucrări, cu privire la metodele de executare
a săpăturilor, pentru a fi feriţi de accidente în timpul lucrului.
Art.561. Este permisă începerea lucrărilor de terasamente numai pe baza unui aviz scris dat de
unitatea care are instalaţii subterane (dacă acestea există) pe teritoriul unde urmează să se execute
asemenea lucrări.
Art.562. În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu
s-au cunoscut dinainte, lucrările vor fi imediat întrerupte şi personalul evacuat până la identificarea
instalaţiilor descoperite şi stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuare a
lucrărilor. Numai după luarea măsurilor de protecţie lucrările pot fi continuate.
Art.563. În apropierea conductelor de apă cu mare presiune şi a conductelor de gaz se va lucra
cu multă grijă, sub supravegherea şefului de lucrare.
Art.564. În cazul când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub
tensiune, lucrările se vor executa numai după ce curentul a fost oprit. În cazuri deosebite, când
întreruperea curentului nu se poate face, lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri speciale,
care să asigure securitatea lucrărilor. În acest caz, se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor,
lopeţilor şi a penelor metalice. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune este
permisă numai cu ajutorul cazmalelor de lemn şi fără a se executa lovituri bruşte şi numai sub
supravegherea organului tehnic al lucrării.
48
J24/487/2016
RO 35916460
Art.565. În cazul când este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile,
lucrătorii vor fi preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de protecţie; şantierele
respective vor fi înzestrate cu un număr suficient de aparate detectoare de gaze şi cu măşti izolante.
Art.566. Când se constată în timpul lucrului existenţa gazelor periculoase în gropile de săpături,
puţuri, şanţuri etc., lucrările vor fi oprite imediat, iar lucrătorii evacuaţi până la înlăturarea cauzelor
ce au provocat apariţia lor.
Art.567. În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor vătămătoare,
deoarece acestea sunt în general mai grele decât aerul şi rămân pe fundul săpăturii, muncitorii care
lucrează în aceste locuri vor fi înzestraţi cu măşti izolante, interzicându-se totodată, folosirea focului
deschis.
Art.568. Înainte de începerea lucrărilor de săpături vor fi luate măsuri pentru îndepărtarea de
pe amplasamentul lucrării respective a apelor de suprafaţă din vecinătate, deoarece acestea pot
provoca inundarea gropilor şi prăbuşirea malurilor.
Art.569. Săparea gropilor de fundaţii şi a şanţurilor de adâncime mică, care nu întrec
dimensiunile arătate mai jos, în terenuri cu umiditate naturală şi în cazul în care nu există ape
freatice, poate fi executată cu pereţi verticali, fără consolidări în:
a) teren uşor (nisip, umpluturi etc.) la o adîncime maximă de 0,75 m;
b) teren mijlociu (se sapă cu cazmaua şi parţial cu târnăcopul) la 1,25 m ;
c) teren tare (se sapă cu târnăcopul şi cazmaua) la 2,00 m ;
d) teren foarte tare (se lucrează cu ranga, târnăcopul, şpiţul, barosul etc., însă fără
explozivi), de asemenea, la o adâncime maximă de 2,00 m.
Art.570. În cazul existenţei unor terenuri cu condiţii diferite decât cele arătate în articolul
anterior din prezentele instrucţiuni proprii, săpăturile pentru fundaţii şi şanţuri se execută cu pereţi în
taluze, fără spijinire sau cu pereţii verticali spijiniţi pe toată înălţimea, conform indicaţiilor din
proiectul lucrărilor (şantierului).
Art.571. Este interzisă instalarea şi circulaţia vehiculelor sau utilajelor de construcţii,
amplasarea troliilor, etc., în apropiere de locurile unde se execută săpături pentru fundaţii,
şanţuri, gropi etc., în raza de alunecare a terenului. Amplasarea şi circulaţia vehiculelor şi a
utilajelor de construcţii în raza prismei de alunecare (prăbuşire) a terenului, în cazul
pereţilor sprijiniţi, este permisă cu condiţia verificării prealabile a rezistenţei sprijinirii prin
calcul, în care se va ţine seama atît de mărimea cît şi de solicitările dinamice rezultate din
sarcinile respective. Viteza de circulaţie va fi de maximum 5 km / h.
Art.572. În executarea lucrărilor de terasamente pe locuri de utilitate publică (străzi,
pieţe) sau în zonele de lucru ale şantierelor cu circulaţie mare, se vor lua măsuri pentru
îngrădirea acestor locuri cu parapete, cu înălţimea de cel puţin 1 m, având tabele cu
inscripţii de prevenire a accidentelor. În timpul nopţii aceste îngrădiri vor fi iluminate pentru
a se evita accidentele.
Art.573. În localităţi se interzice lăsarea şanţurilor fără îngrădiri şi avertizare.
Art.574. Distanţa între marginea săpăturilor şi axa căii ferate normale sau de tramvai
vor fi de cel puţin 2,50 m, iar în cazul căii înguste de cel puţin 2 m, pentru săpături adânci
până la 0,90 m. Dacă adâncimea săpăturii este mai mare, distanţele până la axul căilor
ferate sau de tramvai cresc cu câte 15 cm pentru fiecare 10 cm adâncime de săpătură.
Art.575. Apa subterană, care apare în fundul săpăturilor va fi evacuată de îndată,
pentru a nu înmuia pământul şi a produce prăbuşirea malurilor. În momentul când se ajunge
la pânza freatică, săpăturile de fundaţii se opresc şi se face proptirea malurilor, fiind
interzisă continuarea săpăturilor sub apă fără a se sprijini în prealabil malurile.
Art.576. Pământul provenit din săpătură va fi aşezat la o distanţă de cel puţin 0,5 m la
marginea pereţilor săpăturii. La săpăturile cu pereţi în taluze, cu un unghi mai mare decât
unghiul natural al taluzului, distanţa maximă între locul de aşezare a pământului aruncat şi
marginea săpăturii va fi stabilită în prealabil prin calcul, dar nu mai mică de 0,5 m.
Art.577. Este interzisă amplasarea de depozite sau stive de materiale de-a lungul
marginii de sus a gropii sau şantului la o distanţă mai mică de 0,75 m de la margine.
Art.578. Săparea pe cale manuală a pământului în galerie este interzisă. Dacă eventual se
formează ieşinduri în consolă sau dacă în timpul săpării taluzelor se descoperă pietre mari sau bolovani
izolaţi, lucrătorii vor fi evacuaţi din aceste locuri periculoase, urmând ca apoi ieşindurile în consolă,
pietrele şi bolovanii să fie coborâte cu grijă la picioarele taluzului, de unde vor fi evacuate.
49
J24/487/2016
RO 35916460
Art.579. Se va supraveghea zilnic starea terenului, pentru a observa din timp apariţia
unor surpări sau alunecări ale maselor de pământ. Nu se va începe lucrul fără o verificare
prealabilă a a terenului. Când se constată crăpături longitudinale, paralele cu marginea
săpăturii, se evacuează lucrătorii şi utilajul, se consolidează terenul şi apoi se reîncepe
lucrul.
Art.580. Se vor lua măsuri contra surpării pereţilor săpăturii, în cazurile când în
apropiere se găsesc utilaje şi mecanisme care produc vibraţii în timpul lucrului.
Art.581. În cazul cînd pe terenul unde se execută lucrări de terasamente se găsesc
arbori, înainte de începerea lucrărilor se va face defrişarea terenului. Vor fi luate măsuri de
securitatea muncii la doborârea arborilor sau la scoaterea rădăcinilor din pământ. La
scoaterea din pămînt a arborilor pe cale mecanică vor fi luate măsuri de siguranţă, pentru
evitarea ruperii eventuale a cablului sau a alunecării lui de pe buturugă. Înainte de
începerea operaţiei de scoatere a arborilor, lucrătorii vor fi anunţaţi printr-un semnal
acustic, spre a se îndepărta de zona periculoasă.
Art.582. Pentru coborârea lucrătorilor în săpăturile pentru fundaţii, şanţuri late, gropi
etc., vor fi amenajate rampe de acces (scări), cu o lăţime de cel puţin 0,75 m cu mână
curentă, iar pentru coborârea lucrătorilor în şanţuri înguste, scări rezemate. Se interzice
coborârea pe şpraiţuri sau pe consolidările pereţilor săpăturii.
Art.583. În cazul în care pământul se aruncă din săpătură pe podine situate în diferite
nivele, acestea vor fi bine fixate, astfel ca să reziste încărcăturii pe care o va suporta.
Podinile vor avea o lăţime de cel puţin 0,75 m şi vor fi situate la o înălţime de maximum 1,5
m între ele. Muncitorii care lucrează pe aceste podine vor fi echipaţi cu căşti de protecţie şi
centuri de siguranţă.
Art.584. Executarea săpăturilor în gropi, şanţuri largi etc. se va face cu formarea de
maluri la unghiul taluzelor naturale sau cu sprijinirea respectivă a pereţilor.
12.2. SĂPĂTURI CU PEREŢI ÎN TALUZE
Art.585. Pentru executarea săpăturilor nesprijinite, se va determina unghiul taluzului

natural al terenului săpat.
Art.586. Înclinarea pereţilor săpăturilor de fundaţii şi a şanţurilor neconsolidate, cu
adâncimi mai mari decât cele indicate în prezentele instrucţiuni proprii, executate în
terenuri cu umiditate naturală şi subterane, este indicată în tabelul următor:
La o adâncime a săpăturii:
până la 3 m mai mare de 3 m
Unghiul Raportul Unghiul Raportul
dintre dintre dintre dintre
Felul terenului direcţia înălţimea direcţia înălţimea
taluzului şi taluzului şi taluzului şi taluzului şi
orizont în protecţia orizont în protecţia
grade orizontală a grade orizontală a
taluzului taluzului
39 1 : 1,25 34 1 : 1,50
Nisip, pietriş
56 1 : 0,67 45 1 : 1,00
Nisip argilos
56 1 : 0,67 53 1 : 0,75
Argilă nisipoasă
63 1 : 0,50 56 1 : 0,67
Argile
63 1 : 0,50 53 1 : 0,75
Loess uscat
50
J24/487/2016
RO 35916460
Art.587. Înclinarea taluzului săpăturilor, pentru fundaţii şi a şanţurilor fără sprijiniri în

terenuri argilo - nisipoase şi argiloase, supraumidificate cu apă provenită din ploi, topirea
zăpezii etc., va fi redusă în comparaţie cu valorile indicate în tabelul de la articolul
precedent. Înclinarea taluzului în cazurile indicate mai sus va fi stabilită, de la caz la caz, în
limitele cuprinse între valorile din tabel şi o înclinare corespunzătoare unghiului taluzului de
450.
Conducătorul lucrărilor este obligat să întocmească un act cu privire la reducerea înclinării
pantei, ca urmare a supraumidităţii terenului.
Art.588. Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor supraumidificate, nisipoase,
nisipo - argiloase şi a celor constituite din loess.
Art.589. Efectuarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii, şanţuri, gropi etc., care se
execută cu pereţii în taluze (fără sprijiniri), (conform tabelului), şi care au fost supuse
umidificării, după executarea totală sau parţială a săpăturilor, este permisă cu condiţia
luării măsurilor de evitare a surpării malurilor, ca:
a) cercetarea minuţioasă, de către conducătorul lucrării, a stării terenului înainte de începerea
fiecărei ture şi provocarea surpării artificiale a terenului la piciorul taluzului, în locurile unde au fost
semnalate ieşituri în consolă, care încarcă partea superioară a taluzului;
b) întreruperea temporară a lucrărilor de săpături, până la uscarea terenului, în cazul în care
există un pericol evident de desprindere (alunecări) de teren;
c) reducerea locală a înclinării pantei acolo unde executarea săpăturilor cu pereţii în taluze nu
poate fi amânată;
d) interzicerea deplasării vehiculelor şi utilajelor de construcţii, în apropiere de marginile
superioare ale taluzurilor.
Conducătorul lucrării are obligaţia să consemneze, într-un proces - verbal, măsurile luate în vederea
prevenirii surpării terenului supraumidificat.
Art.590. La lucrările executate în taluze, cu înălţimea mai mare de 3 m şi cu o înclinare mai
abruptă de 1 : 1 sau în cazul unei suprafeţe umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1 : 2,
lucrătorii vor lucra având centuri de siguranţă, legate cu frânghie de un reazem solid.
Art.591. În tot timpul cât săpăturile rămân descoperite, conducătorul lucrării va cerceta
sistematic starea taluzelor. În cazul în care se observă apariţia crăpăturilor paralele cu marginea
superioară se vor lua măsuri de consolidare şi de evitare a surpării. Numai după ce consolidarea s-a
făcut şi pericolul a fost înlăturat, lucrătorii vor putea reîncepe operaţiunile de săpături.
12.3. SĂPĂTURI CU PEREŢI SPRIJINIŢI
Art.592. Dacă săparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor se face cu pereţi mai înclinaţi faţă de
orizontală decât unghiul taluzului natural şi în special cu pereţii verticali, se va executa sprijinirea
pereţilor, pentru ca terenul să nu se surpe.
Art.593. Sprijinirea săpăturilor pentru fundaţii şi a şanţurilor cu o adâncime maximă de 5 m se
va executa de regulă cu elemente de inventar, conform cu proiectul tip. Pentru săpături cu o adâncime
mai mare de 5 m, sprijinirile vor fi făcute după proiecte special întocmite, ale căror calcule au fost
făcute astfel ca sa reziste eventualelor împingeri ale terenului.
Art.594. Sistemul de sprijinire a pereţilor săpăturii în funcţie de umiditatea terenurilor şi de
adâncimea gropilor de fundaţii sau a şanţurilor va fi executat după cum se arată în tabelul următor:
Natura terenului Adâncimea săpăturii

până la 3 m de la 3 m la 5 m peste 5 m
Terenuri obişnuite cu Sprijiniri orizontale cu Sprijinire orizontală
umiditate normală interspaţii de o scândură continuă (fără interspaţii)
Terenuri înfoiate sau Sprijinire pe
terenuri cu umiditate Sprijinire verticală sau orizontală continuă bază de
mare proiecte
Toate terenurile cu Sprijinire cu palplanşe (dinţari) care vor fi bătute la o calculate
afluenţă mare de ape adâncime de cel puţin 0,75 m de la fundul săpăturii
subterane
51
J24/487/2016
RO 35916460
Art.595. În cazul când nu se dispune de piese de consolidare (sprijinire) de inventar, pentru

spijinirea pereţilor săpăturii la gropile de fundaţii sau şanţuri, cu o adâncime până la 5 m, se vor
respecta următoarele condiţii:
a) să se folosească dulapi pentru sprijiniri cu grosimea de cel puţin 5 cm şi cu lăţimea de 20 - 25
cm lipiţi de peretele săpăturii şi presaţi la fiecare 1,5 – 2 m cu proptele aşezate la aceeaşi secţiune,
atât perpendicular cât şi orizontal;
b) scândurile verticale ale sprijinirilor vor deservi uzul superior al gropii de fundaţie sau a şanţului
cu cel puţin 15 cm, pentru a forma un parapet care să prevină căderea materialelor.
Art.596. La sprijinirile orizontale continue, distanţa dintre proptelele verticale va fi de 1,5 - 2
m, după adâncimea săpăturii şi după natura şi gradul de umiditate a terenului. Distanţa pe verticală
între proptelele orizontale va fi de 0,6 - 1,00 m.
Art.597. Sprijinirile la săpături largi se vor executa pe baza unui proiect special calculat.
Art.598. Sprijinirile fără palplanşe în terenuri umede care alunecă sau în terenuri fără
consistenţă (nisipuri) vor forma un perete de sprijin continuu şi etanş. Palplanşele se vor bate cu cel
puţin 0,75 m mai jos decât fundul săpăturii.
Art.599. Dacă săpăturile sunt executate în apropierea imediată a unor săpături vechi astupate,
la care umplutura nu s-a tasat complet, pereţii acestora vor fi sprijiniţi puternic, deoarece umpluturile
insuficient tasate au o împingere a pământului mai mare şi pot provoca distrugerea sprijinirilor
insuficient rezistente.
Art.600. Executarea săpăturilor în terenuri saturate cu apă (terenuri curgătoare), se va face
conform proiectelor special calculate, în care se vor prevedea metode de consolidarea pereţilor, şi de
coborâre artificială a pânzei freatice, astfel ca lucrările să se poată efectua în condiţii de securitate.
Art.601. În cazul când în timpul iernii se scot sprijinirile din săpături, ele vor fi montate din nou
primăvara. Când iarna se continuă săparea cu aplicarea unui sistem de încălzire a pămîntului,
sprijinirile se vor menţine. Aceleaşi măsuri vor fi luate şi pentru executarea săpăturilor în gropi de
fundaţii sau şanţuri, prin metoda îngheţului.
Art.602. Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaţie sau şanţuri la
terminarea lucrărilor se vor face de jos în sus, pe măsura astupării acestora cu pămînt sau a executării
fundaţiei şi numai sub supravegherea conducătorului de lucrare. Numărul de dulapi care se
îndepărtează simultan pe verticală nu va fi mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau
curgătoare, numai câte unul. În timpul îndepărtării dulapilor, se vor muta corespunzător proptelele
verticale şi orizontale, cele existente neputând fi scoase decât după ce au fost fixate altele în loc. În
cazul utilizării aburului pentru dezgheţul pământului se vor lua măsuri pentru evitarea opăririi
muncitorilor. Staţionarea muncitorilor în şanţuri, gropi sub mal sau pe marginea gropii este interzisă.
Art.603. Îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaţie sau şanţuri la terminarea lucrării se va
face cu deosebită atenţie, deoarece poate provoca prăbuşiri de pământ cu accidente grave.
Art.604. Dacă demontarea sprijinirilor prezintă vreun pericol pentru lucrători şi pentru
construcţie (în terenuri nisipoase, pietriş, Ioessuri, în apropierea fundaţiilor construcţiilor existente),
atunci ele vor fi lăsate la pământ.
Art.605. Umplerea săpăturilor se va face în straturi de 20 cm , iar fiecare strat va fi bine bătut
cu maiul şi udat pentru ca tasarea ulterioară să fie cât mai mică, în special acolo unde se fac grosimi
mari de umplutură.
Art.606. Umplere a cu pământ a spaţiului dintr-o singură parte a zidului de sprijin proaspăt
turnat, a fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor este permisă numai după întărirea mortarului zidăriei, iar
în cazul în care umplerea are o înălţime mai mare de 1,2 m, numai cu condiţia verificării prealabile
prin calcul a rezistenţei zidului în funcţie de vechimea mortarului. Se permite executarea lucrărilor de
săpături în timpul iernii fără sprijinirea pereţilor săpăturii, însă numai la adâncimea de îngheţ a
pământului. La adâncimi mai mari, se vor lua măsuri pentru sprijinirea pereţilor săpăturii. Părţile
nesprijinite ale săpăturilor vor fi continuu supravegheate şi în cazul apariţiei pericolului surpării se vor
îndepărta de îndată lucrătorii, luându-se, totodată, imediat măsuri de sprijinire.
13. LUCRĂRI DE BETON ARMAT
52
J24/487/2016
RO 35916460
Art.607. Determinarea umidităţii betonului se va face cel puţin o dată pe zi şi la

schimbarea timpului.
Art.608. Controlul rezistenţei betoanelor se va face la turnarea fiecărei părţi
importante a construcţiei, la cel puţin 150 mc beton armat. Încercarea pentru calitate se va
face obligatoriu pe 3 cuburi, iar încercarea pentru întărire se va face pe 3 cuburi.
Art.609. Controlul rezistenţei betoanelor, în vederea decofrării, se va face la fiecare
parte de construcţie la care se urmăreşte în mod special termenul de decofrare. Încercarea
pentru calitate şi întărire se va face în mod obligatoriu pe două prisme.
Art.610. Pe şantier va exista un registru în care se vor înscrie toate analizele şi
determinările făcute pentru care s-au făcut sau nu s-au făcut buletine. Pentru analizele
care au buletine si borderouri de încercări, acestea se vor ataşa la registru tot în ordine
cronologică.
Art.611. Betonul gata preparat şi pus în lucrare va îndeplini condiţiile de rezistenţă,
deformaţie şi compactitate, necesare construcţiei ce se execută.
Art.612. Conducătorul lucrării este obligat să respecte marca betonului indicată prin
proiect.
Art.613. Controlul elementelor din beton (armat şi simplu) se va face pe faze de către
cei care au această sarcină; rezultatele controlului se vor consemna în scris în registrul ce
va rămâne la şantier.
Art.614. Este interzis a se trece la acoperirea elementelor de rezistenţă formate din
beton, până nu s-a făcut recepţia acestora.
Art.615. Acolo unde după decofrare se constată că armăturile nu au fost acoperite cu
stratul de beton, indicat prin actele normative, se va face acoperirea numai după ce,
conducătorul unităţii a indicat modul de acoperire. Este interzis a se umple cavernele din
elementele de rezistenţă de beton cu mortar de var.
13.2. M0NTAREA ŞI DEMONTAREA COFRAJULUI
Art.616. Ansamblurile care alcătuiesc cofrajele pentru turnarea stâlpilor, grinzilor

principale, grinzilor secundare, antretoazelor, bolţilor tunelelor, precum şi panourile mari
de cofraj pentru elementele plane care vor fi ridicate la înălţime şi care se aduc la locul de
montare cu ajutorul macaralelor, vor fi asamblate perfect şi vor avea elementele
componente bine consolidate între ele. Înainte de a fi ridicate se vor verifica: la panourile
mari starea balustrăzilor de la podinele de acces, la popii de susţinere metalici, sistemul
telescopic (filet şi urechi de acţionare),
Art.617. Cofrajul pentru turnarea betonului în construcţiile de beton armat,
susţinerile cofrajului, precum şi schelele cu podinile de lucru necesare montării cofrajelor
vor fi confecţionate şi asamblate în strictă conformitate cu proiectul.
Art.618. Pentru montarea cofrajelor la înălţime se vor confecţiona podine de lucru
aşezate pe schele de susţinere.
Art.619. Podinile de lucru vor avea o lăţime minimă de 0,7 m şi vor fi împrejmuite cu
balustrade rezistente de 1 m înălţime, scânduri de margine şi intermediare de minimum 15
cm lăţime. Aceste balustrada vor avea o rigiditate corespunzătoare, astfel încât deplasarea
pe direcţie orizontală (săgeata) să fie de maximum 3 cm.
Art.620. În cazul executării pereţilor de beton armat în cofraje demontabile se va
construi în ambele părţi podine de lucru la fiecare 1,8 m înălţime, care vor fi prevăzute cu
balustrade rezistente de 1 m înălţime şi cu scânduri de margine şi intermediare de 15 cm
lăţime. Deplasarea maximă admisă a balustradolor în plan orizontal va fi de 3 cm.
Art.621. Pentru construcţiile de beton armat care se execută fără posibilitatea
executării schelelor de susţinere, montajul cofrajului se va face pe scări duble şi numai
până la o înălţime de 5,5 m de la sol sau de la planşeu. În acest caz, lucrătorii vor fi dotaţi
cu centuri de siguranţă.
Art.622. În cazul în care lucrul este situat la o înălţime până la 8 m, montajul se va
face pe schele mobile. La partea superioară a schelelor mobile, în jurul podinei de lucru
se vor prevedea balustrade de protecţie de 1 m înălţime şi scânduri de margine şi
53
J24/487/2016
RO 35916460
intermediare de minimum 7 cm lăţime. Aceste balustrade vor fi rezistente şi vor

avea o deplasare maximă admisă pe direcţie orizontală de 3 cm.
Art.623. Este obligatoriu ca în cazul montării cofrajului la o înălţime mai mare de 8 m,
lucrarea să se facă de pe schele cu podine de lucru împrejmuite, cu balustrade rezistente şi
rigide.
Art.624. Pentru montarea cofrajelor la stâlpi sau grinzi în care unele laturi cad în
exteriorul construcţiei se vor amenaja schele în consolă, prevăzute cu balustradă rezistentă
şi rigidă şi scânduri de margine şi intermediare.
Art.625. Atunci când se montează cofraje pentru bolţi şi cupole din beton armat,
podinele de lucru vor fi montate pe moaze orizontale fixate pe stâlpii (popii) schelelor
de susţinere, la distanţe care să permită lucrul în condiţii normale.
Art.626. Când se execută un cofraj înclinat podinele de lucru de pe care se montează
cofrajul vor fi construite în trepte, cu lăţime de cel puţin 0,40 m.
Art.627. La clădirile cu schelet metalic sau alt schelet, cofrajele suspendate pentru
planşeele de beton armat vor fi aşezate numai după fixarea definitivă a pieselor ce
constituie scheletul metalic. Suspendarea cofrajelor va fi astfel făcută, încât să excludă
posibilitatea deplasării sau balansării acestora.
Art.628. Montarea cofrajelor enunţate mai sus va fi executată de pe o podină
provizorie, rezistentă, pusă pe grinzile scheletului.
Art.629. Pentru ca structura cofrajului să nu slăbească rezistenţa şi să nu se deformeze,
este obligatoriu ca în timpul deplasării cofrajelor mobile şi a sistemului de susţinere a lor,
operaţia să fie făcută sub directa supraveghere a conducătorului locului de muncă.
Art.630. Golurile lăsate în planşeele de beton armat la betonare după demontarea
cofrajului vor fi împrejmuite sau acoperite cu panouri rezistente şi bine fixate.
Art.631. Demontarea susţinerii cofrajului construcţiei de beton armat se va face pe
baza aprobării prealabile a conducătorului lucrărilor; la demontare se va respecta strict
succesiunea operaţiilor indicate de proiectul de execuţie al lucrării.
Art.632. Conducătorul lucrării este obligat ca înainte de începerea demontării
cofrajelor construcţiilor de beton armat să ia măsuri împotriva căderii neprevăzute a
elementelor cofrajelor. Lucrătorii care execută lucrările de decofrare vor fi echipaţi cu
centuri de siguranţă şi căşti de protecţie. La sol se va împrejmui clădirea printr-un parapet
rezistent, situat la o distanţă de minimum 10 m faţă de construcţie. Se vor monta panouri
avertizoare, care să atragă atenţia asupra pericolului de accidentare.
Art.633. Este interzisă depozitarea pe podinile de lucru a materialelor provenite de la
demontarea cofrajului. Acestea vor fi coborâte la sol sau urcate la alte niveluri cu ajutorul
dispozitivelor mecanice. Este interzisă aruncarea la sol a acestor elemente.
Art.634. Decofrarea construcţiilor de beton armat este admisă numai după întărirea
suficientă a betonului şi în următoarea ordine: - părţile laterale ale cofrajelor, care nu
suportă încărcări din greutatea betonului;
- cofrajele portante ale elementelor de beton.
Art.635. Decofrarea părţilor portante ale cofrajelor este permisă numai dacă rezistenţa
betonului a ajuns la 50 0/0 din marca betonului pentru elemente cu deschideri până la 2,50 m,
70% din marca betonului pentru grinzi şi cadre cu deschideri până la 6 m şi 90% din marca
betonului pentru grinzi şi cadre cu deschideri mai mari de 6 m. Rezistenţa betonului va fi
stabilită prin încercări.
Art.636. Decofrarea construcţiilor cu planşe şi cadre se va executa începând cu stâlpii şi
trecând apoi la plăci şi grinzi. Popii se vor desface uşor, lăsându-se cu grijă în jos prin
slăbirea penelor. Este interzisă decofrarea prin forţarea, baterea sau izbirea susţi nerilor.
Decofrarea se va face scoţându-se cuiele de prindere şi desprinzându-se panourile cu
ajutorul penelor de lemn.
Art.637. Nu este permisă utilizarea răngilor şi târnăcoapelor pentru desfacerea cofrajelor.

Art.638. Cintrele vor fi coborâte încet prin slăbirea penelor, a preselor, curgerea
nisipului etc. Coborârea lor se va face treptat, în două sau trei reprize cu câte o jumătate
sau cu câte o treime din săgeata calculată, încât construcţia să poată prelua sarcina în mod
treptat.
54
J24/487/2016
RO 35916460
Art.639. Înălţimile cu care se coboară cintrele se micşorează - de la mijlocul bolţii spre

reazemele ei, pentru fiecare punct, ele fiind proporţionale cu săgeata respectivă din
greutatea proprie şi din încărcările existente în momentul decofrării.
Art.640. Decofrarea construcţiilor cu plăci autoportante cilindrice având lungimea în
sensul generatoarei mai mari de 5 m, se va face pe fâşii traversale, decofrarea incluzând şi
elementele de consolidare. Decofrarea va începe cu fâşia de la mijlocul axei longitudinale a
bolţii şi se va continua simetric cu fâşii în ambele părţi, spre capetele bolţii.
Art.641. În cazul bolţilor cu tiranţi, la care întinderea acestora se face cu manşoane de
întindere sau cu alte dispozitive, înainte de decofrare se va face întărirea tiranţilor.
Art.642. În cazul folosirii cofrajelor rulante, decofrarea se va efectua numai după ce
betonul va atinge 70% din marca indicată în proiect.
Art.643. Pentru construcţiile importante, la care cofrajele se proiectează, proiectantul
este obligat să dea şi indicaţiile necesare asupra modului de decofrare.
Art.644. La decofrare se vor lăsa popii de siguranţă, care nu vor fi îndepărtaţi decât
după 8 zile, în cazul folosirii cimenturilor portland şi după 14 zile în cazul folosirii altor
cimenturi.
Art.645. Dispunerea popilor de siguranţă se va face astfel:
- la grinzi pînă la 4 m deschidere se lasă un singur pop de siguranţă la mijlocul lor; la
deschideri mai mari, numărul lor va spori astfel încât distanţa între sau de la popi la
reazeme să nu depăşească 2 m;
- la plăci cu peste 3 m deschidere se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul
lor şi cel puţin un pop la 12 m 2 de placă. Distanţa dintre popii de siguranţă, măsurată
perpendicular perpendicular pe direcţia deschiderii va fi mai mică de 6 m. Popii de
siguranţă la construcţiile cu etaje se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Art.646. Încărcarea construcţiei decofrate cu sarcinile totale prevăzute în calcule se
admite numai după ce betonul a atins marca prescrtsă în proiect.
Art.647. Pentru cofrajele realizate cu grinzi de susţinere extensibile (metalice),
conducătorul locului de muncă răspunde direct de rezistenţa acestora, de modul de
rezemare şi de succesiunea şi condiţiile de decofrare.
13.3. FASONAREA ŞI MONTAREA ARMĂTURILOR
Art.648. Armarea elementelor de beton va fi indicată prin proiect.

Art.649. Conducătorul locului de muncă, cei care fac recepţionarea materialelor, sunt
obligaţi să controleze dacă armăturile aduse pe şantier corespund proiectului şi
normativelor în vigoare.
Art.650. Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături va fi făcută pe un teren
de lucru separat şi împrejmuit.
Art.651. Când se lucrează la ştanţa acţionată cu motor, pentru a se evita prinderea
mâinii în timpul tăierii, se interzice ţinerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm; se vor
respecta instrucţiunile din cartea tehnică a utilajului.
Art.652. Îndepărtarea prafului metalic şi de rugină ce rezultă în urma prelucrării
armăturii şi fasonării ei, se va face cu perii, mături sau prin aspiraţie cu aer. Se interzice
îndepărtarea acestui praf cu mâna liberă.
Art.653. La îndreptarea oţelului pentru armături cu ajutorul mecanismelor este
nacasar ca:
- fixarea capetelor oţelului beton în tamburul de îndreptare să se facă numai după
oprirea motorului;
- înainte de pornirea motorului, tamburul se va acoperi cu apărătoarele de protecţie.
Art.654. În cazul când armăturile sunt montate în apropierea liniilor electrice aflate
sub tensiune, se vor lua în prealabil măsuri de electrosecuritate.
Art.655. Este interzisă circulaţia pe cofrajul planşeelor înainte ca acesta să fi fost bine
consolidat şi verificat în prealabil.
Art.656. Este interzis a se executa pe cutia cofrajului montarea armăturii în grinzi sau
în alte elemente izolate. În asemenea cazuri, vor fi amenajate schele de lucru cu o lăţime
55
J24/487/2016
RO 35916460
de cel puţin 0,7 m, situate pe partea laterală a cofrajului. Podina va fi împrej muită cu
balustrade şi scândură de margine.
Art.657. Îndoirea manuală a armăturii de oţel va fi făcută cu chei sau dispozitive
speciale, în bună stare, pentru a nu se produce rănirea mâinilor lucrătorului. Uneltele şi
dispozitivele de îndoire a armăturii vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.
Art.658. Sudarea armăturilor şi montarea carcaselor pe oţel beton se va face cu
respectarea strictă a normativelor privind lucrările de sudură. Se interzice circulaţia
oamenilor pe armăturile carcaselor sudate.
Art.659. Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi şi piloţi se va face în poziţie
orizontală, pe capre sau pe suporţi metalici.
Art.660. Transportul, manipularea şi depozitarea armăturilor se va face în aşa fel încât
acestea să nu fie murdărite cu noroi şi în special cu unsori, păcură, bitum.
Art.661. Se interzice depozitarea armăturilor direct pe pământ, în afară de cazul când
depozitarea se face sub un şopron bine acoperit, când terenul este curat (de preferinţă
acoperit cu un strat de pietriş).
Art.662. Depozitarea se va face în stive pe calităţi şi diametre marcate cu indicatoare,
astfel ca materialul necesar să fie uşor identificat.
Art.663. Este obligatoriu ca, înainte de fasonare şi de montare, dacă este cazul, barele
de oţel să fie curăţate de grăsimi sau noroi.
Art.664. Pe şantier se va urmări ca tăierea barelor în raport cu lungimile din proiect să
se facă în aşa fel încât să nu rezulte cupoane neutilizabile, iar toleranţele faţă de Iungimile
din proiect să se încadreze în limitele admise de normative.
Art.665. Pentru montarea armăturilor de oţel la înălţime, în cazul când nu este posibil
să se realizeze parapete de protecţie, mucitorii vor fi echipaţi cu centuri de siguranţă.
14. PREPARAREA MORTARULUI. PREPARAREA ŞI TURNAREA BETONULUI ŞI COMPACTAREA

AMESTECULUI DE BETON
Art.666. Prepararea mortarului se va face macanizat, cu ajutorul betonierelor sau

malaxoarelor de mortar. În timpul funcţionării este interzisă introducerea mâiniilor sau a
unor unelte în tobă ori în alte părţi mobile ale maşinilor.
Art.667. Vor fi respectate măsurile de electrosecuritate pentru utilajele alimentate
electric. Va fi urmărită de fiecare dată legarea la pământ a părţilor metalice ale utilajului.
Art.668. Nu se vor introduce mâinile în var în vederea manipulării sau amestecării
pentru omogenizarea materialului preparat.
Art.669. Prepararea betoanelor şi mortarelor se va face în baza indicaţiilor scrise din
proiectul de execuţie al lucrării. Proiectantul este obligat să indice caracteristicile
betoanelor şi mortareIor ce urmează a fi întrebuinţate pentru fiecare element al
construcţiei.
Art.670. Lucrătorii care execută lucrări cu var nestins măcinat, vor fi supuşi unui
examen medical special, care se va repeta ulterior la fiecare şase luni.
Art.671. Varniţele în care varul se stinge manual, vor fi umplute cu bulgări de var pe
maximum a treia parte din înălţime, pentru ca mărirea volumului prin stingere să nu
producă revărsarea din varniţe.
Art.672. Stingerea varului manual sau mecanic se va face în varniţe aşezate la
marginea gropilor de var. Varniţele (cutiile de lemn sau gropi) vor fi astfel amplasate încât,
pe o distanţă de cel puţin 1 m de la marginea gropii de var, accesul oamenilor să fie
împiedicat de parapete rezistente. Îngrădirea se va face obligatoriu cu parapete înalte de 1
m sau cu gard continuu.
Art.673. La o păstrare mai îndelungată a pastei de var, în groapa de var, pasta se va
acoperi cu nisip.
Art.674. Se interzice a se stinge var proaspăt peste var stins, deoarece particulele
nestinse nu se mai depun pe fund, ci rămân în pasta de var şi se sting după închegarea
mortarului, producând inconstanţă de volum.
56
J24/487/2016
RO 35916460
Art.675. Agitarea bulgărilor de var în timpul stingerii va fi făcută cu sape speciale,

prevăzute cu cozi de lemn, lungi cât diagonala varniţei, plus 1,5 m, pentru ca lucrătorii să
nu fie atinşi de stropii de var ce se produc în timpul stinsului.
Art.676. Pentru a preveni căderea oamenilor în gropile de var acestea vor fi îngrădite
cu balustrade, atât în timpul cât se stinge varul după stingere.
Art.677. Pentru a preveni căderea oamenilor, în timpul nopţii gropile de var vor fi
bine iluminate, instalându-se panouri avertizoare.
Art.678. Terenul din raza zonei de lucru a amestecătoarelor de mortar sau a
betonierelor, inclusiv căile de acces, vor fi menţinute în stare de curăţenie şi deblocate.
Art.679. Lucrătorii care lucrează la stingerea, scoaterea, încărcarea şi transportul varului
vor fi dotaţi cu ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc, cizme de cauciuc etc., pentru a
preveni arsurile cu var. Fără a fi echipaţi cu aceste materiale de protecţie lucrătorii nu vor fi
admişi la lucru.
Art.680. Înainte de începerea turnării betonul, şeful de lucrare, este obligat să verifice
cofrajele şi armăturile, să controleze, modul şi soliditatea de fixare a acestora, rezistenţa
schelei de susţinere şi podinei de lucru.
Art.681. Se va verifica poziţia cutiilor sau dopurilor pentru lăsarea golurilor prevăzute
în proiect pentru lucrările tehnico sanitare.
Art.682. Cu puţin înainte de betonare se vor îndepărta de pe cofraje orice corpuri
străine (moloz de lemn, stropituri de beton etc.). După perfecta curăţenie a cofrajelor, ele
vor fi bine udate cu apă, pe toate părţile care vin în contact cu betonul, astfel încât ele să
se îmbibe cu apă. Interspaţiile de la rosturile scândurilor provocate de uscarea acestora vor
fi astupate.
Art.683. Capacele lăsate pentru curăţire la partea inferioară a cofrajelor de la stâlpii şi
grinzile înalte vor fi închise. În cazul turnării betonului de la o înălţime mai mare de 1,5 m,
podinile de lucru ale betoniştilor vor fi împrejmuite cu balustrade şi scânduri de margine.
Art.684. În cazul turnării betoanelor, pentru executarea acoperişurilor, cornişelor,

luminatoarelor etc., care au o înclinare mai mare de 300, betoniştii vor fi prevăzuţi cu
centuri de siguranţă, ce se vor lega, prin frânghii, de elementele rezistente ale
construcţiei.
Art.685. Turnarea betoanelor la adâncimi mai mari de 1,5 m de la nivelul podinii de
lucru va fi făcută cu ajutorul jgheaburilor sau al burIanelor telescopice, acestea la rândul
lor fiind bine fixate de schelele de susţinere ale cofrajului.
Art.686. La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor se vor lua următoarele
măsuri :
- instalaţiile electrice, necesare punerii în funcţiune a vibratoarelor, se vor face cu
respectarea de tehnica securităţii pentru instalaţiile electrice;
- în timpul deplasării vibratorului, precum şi întreruperile lucrului, oricât de scurte,
se va decontecta obligatoriu vibratorul de la reţea;
- conductorii care alimentează cu enengie vibratorul vor fi flexibili şi izolaţi în tub de
cauciuc;
- carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar lucrătorii vor purta în timpul lucrului
cizme şi mănuşi electroizolante;
- atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vibratorului, acesta va fi
deconectat şi predat electricianului pentru verificare;
- se interzice folosirea vibratoarelor defecte.
Art.687. Este interzis accesul oamenilor în zona apropiată construcţiei în care este
posibilă căderea betonului în timpul turnării, a tijelor şi elementelor de la cofrajul spatial
şi gljlsant şi a altor elemente de construcţie. În acest scop, se vor îngrădi constructiile
respective cu un parapet rezistent situat, la o distanţă de cel puţin 10 m de clădire şi se
vor monta panouri avertizoare. Când nu este posibil să se oprească accesul lucrătorilor în
timpul când are loc desfăşurarea procesului de producţie, se vor pune oameni la sol care să
avertizeze şi să oprească pe cei care încearcă să intre în zona periculoasă.
57
J24/487/2016
RO 35916460
Art.688. Betonul va fi pus în lucrare imediat după amestecare şi fără întrerupere.

Numai în cazuri execepţionale se admite ca betonul să se toarne după un interval de
maximum 3 / 4 oră pe vreme uscată şi călduroasă şi 1 oră pe vreme umedă şi răcoroasă.
15. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI IZOLAŢII
15.1. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI
Art.689. Căile de acces spre locul de muncă vor fi degajate de materiale, scările vor
avea parapete de protecţie, iar eventualele goluri vor fi acoperite, spre a se evita căderea
în gol.
Art.690. Înaintea începerii lucrului, atât la executarea învelitorilor noi, cât şi a
reparaţiilor, se vor verifica:
a) modul de execuţie şi rezitenţa şarpantei;
b) rezistenţa şi starea asterelei;
c) siguranţa scărilor de acces;
d) existenţa balustradelor de protecţie -.acolo unde este cazul;
e) curăţenia acoperişului de resturi de materiale, cuie etc.
Art.691. Pentru asigurarea stabilităţii lucrătorilor, în funcţie de panta acoperişului, se
vor lua următoarele măsuri:
a) învelitorile executate pe acoperişul cu pante de peste 25 0 sau pe învelitori
existente umede sau acoperite cu brumă, indiferent de înclinaţia pantei, se vor fixa de
creasta acoperişului scări fixe, fără posibilitate de deplasare, scări mobile sau podine cu
şipci bătute pe ele, în lăţime de minimum 25 cm;
b) la învelitorile executate pe acoperişuri cu panta între 16 0 – 250 sau la executarea
lucrărilor pe marginile acoperişurilor, lucrătorii vor purta centuri de siguranţă bine
ancorate şi încălţăminte corespunzătoare, spre a se elimina pericolul alunecării;
c) la învelitorile executate pe acoperişuri cu panta de până la 16 0 se vor monta de jur
- împrejur balustrade de protecţie bine fixate şi scânduri de margine;
d) dacă acoperişul este prevăzut cu parapet (grilaj) definitiv, starea şi rezistenţa acestuia
vor fi verificate de către conducătorul lucrării;
e) la învelitorile executate pe acoperişuri plane, se pot utiliza scări rezemate de
construcţie.
Art.692. Depozitarea materialelor şi sculelor pe acoperiş se va efectua pe podine
(suporturi) orizontale; se interzice depozitarea acestora pe panta acoperişului, deoarece este
pericol de alunecare sau smulgere prin vânt.
Art.693. Pe durata executării lucrărilor de învelitori se va îngrădi perimetrul construcţiei
pe o lăţime de minim 3 m de la baza clădirii şi se va interzice accesul lucrătorilor în această
zonă, fiind posibilă căderea unor materiale sau scule.
Art.694. În caz de intemperii: ploaie torenţială, ninsoare, polei, ceaţă densă sau vânt,
cu intensitate mai mare de gradul 6, este interzis a se lucra la executarea învelitorilor.
Art.695. Aprovizionarea locului de muncă se va efectua, după natura învelitorii, prin
transportul manual sau mecanizat:
a) în cazul transportului manual, încărcătura nu va depăşi 40 kg de persoană, în funcţie
de volumul şi natura materialelor;
b) tabla se va transporta cu grijă, pentru a evita tăierea mîinilor lucrătorilor ce o
manipulează;
c) în cazul transportului cu instalaţii de ridicat se vor respecta: sarcina maximă a
mijlocului de ridicat; legarea corectă a încărcăturii; desprinderea lentă a sarcinii; asigurarea
semnalizării (dacă vizibilitatea nu este suficientă); legarea la pământ a instalaţiei macaralei;
d) primirea materialelor se va face pe poduri special amenajate, prevăzute cu
balustrade.
Art.696. La montarea şorturilor, paziilor, jgheaburilor şi colţurilor burlanelor, se vor
folosi schele exterioare, iar acolo unde nu sunt montate, se vor executa schele în consolă,
încastrate în zid, eşafodaj ancorat din interior sau schele suspendate, ancorate de părţile
58
J24/487/2016
RO 35916460
solide ale construcţiei. Construcţia şi utilizarea schelelor se vor face conform prevederilor
capitolului de schele şi eşafodaje; zilnic se va verifica starea schelelor în consolă.
Art.697. Circulaţia pe învelitorile de azbociment, ţiglă, olane sau plăci de beton celular
se va face pe podine amenajate din două rânduri de dulapi; la acoperişurile înclinate se vor
aplica şipci traversale pe suprafaţa de circulaţie a podinei.
Art.698. La executarea învelitorilor pe ferme se interzice circulaţia pe talpa superioară
a acestora.
Art.699. Învelirea acoperişului cu carton sau pânză asfaltată se va executa cu
respectarea următoarelor reguli de bază:
a) prepararea bitumului în locuri izolate, spre a nu da naştere la incendii;
b) transportul bitumului topit la locul de muncă se va face în. vase tronconice, acoperite
etanş;
c) lipirea cartonului (pânzei) se va executa cu atenţie, spre a nu se scurge bitumul topit;
d) muncitorii vor purta echipament de protecţie corespunzător, conform listei interne de
dotare.
Art.700. La executarea lucrărilor de învelitori, sculele vor fi în perfectă stare de
funcţionare.
Art.701. Zilnic, după terminarea lucrului, se va curăţa acoperişul de resturile de
materiale, iar sculele vor fi coborâte. Se interzice aruncarea sculelor şi materialelor de pe
acoperiş.
Art.702. La acoperişurile din material lemnos este interzis fumatul la locul de muncă; se
vor amenaja locuri speciale pentru fumat.
Art.703. Montarea căciulilor de protecţie deasupra coşurilor de fum se va face de pe
schele independente, rezistente.
15.2. LUCRĂRI DE IZOLAŢII
Art.704. Lucrătorii care lucrează la topirea şi manipularea bitumului vor respecta

următoarele reguli :
a) folosirea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în lista internă de dotare;
b) ungerea mâinilor celor ce lucrează cu mastic fierbinte, spre a-i proteja de iritarea pielii;
c) încărcarea cazanului se va face treptat, cu grijă, fără a arunca bulgării, care pot
provoca stropi ce pot produce arsuri, periculoase, persoanelor din jurul topitorului;
d) în timpul topirii bitumului, este interzis a pătrunde sau a se turna apă peste
bitumul fierbinte, deoarece împrăştie stropi şi produce vapori în volum mare,
periculoşi pentru mediul înconjurător;
e) descărcarea cazanelor se va face în vase care să nu conţină apă sau să prezinte
orificii;
f) bitumul topit va fi scos din cazan numai cu ajutorul unei linguri speciale, cu coadă
lungă; nu este permisă folosirea găleţii în acest scop;
g) descărcare a bitumului din cuptoarele fixe se va face prin vane cu ventil;

h) descărcarea din cuptoarele rotative se va face prin tragerea şubărului;
i) între punctul de topire şi locul de lucru, masticul fierbinte se va transporta în vase
de formă tronconică închise cu capac etanş, care vor fi umplute 3 / 4 din capacitatea
acestora.
Art.705. Topirea şi încălzirea bitumului se vor face în cazane cu capace etanşe,
rezistente la foc; nivelul bitumului în cazan va fi de maximum 3 / 4 din capacitatea
acestuia.
Art.706. Amplasarea cazanului pentru topit sau încălzit va fi făcută într-un loc izolat,
ferit de curenţi puternici, la o distanţă minimă de 50 m de construcţii din lemn sau depozite
de materiale; focurile vor fi permanent supravegheate; în apropierea cazanului se vor
amenaja cele necesare stingerii unui eventual incendiu: lopeţi, nisip, extinctor încărcat
pentru anotimpul respectiv.
59
J24/487/2016
RO 35916460
Art.707. Prepararea sau încălzirea bitumului în interiorul încăperilor, se va executa în

cazane electrice de capacitate redusă, interzicându-se utilizarea în acest scop a
dispozitivelor de încălzit cu flacără deschisă sau a reşourilor electrice.
Art.708. Nu este permisă adăugarea de bitum rece şi umed peste bitumul topit,
deoarece provoacă umflarea şi ieşirea din cazan a masticului.
Art.709. Transportul pe verticală a bitumului topit la construcţiile în curs de executare
se recomandă a se efectua mecanizat. În acest scop, se vor respecta normele de tehnica
securităţii muncii privind utilizarea dispozitivelor de ridicat: sarcină maximă admisă;
legarea corectă a sarcinii, interzicerea balansării, semnalizarea, îndepărtarea lucrătorilor
din raza de lucru a instalaţiei de ridicat, manipularea şi descărcarea cu grijă, spre a evita
răsturnarea masticului bituminos.
Art.710. În cazul executării lucrărilor cu volum. mic se va putea transporta bitumul
topit prin purtare directă în recipiente prevăzute cu mânere pentru două persoane; este
interzis transportul cazanelor sau a altor rezervoare cu bitum pe bare, pe umeri sau pe
rampe de acces în pantă. Toate vasele în care se transportă bitum topit vor fi umplute
numai 3 / 4 din capacitate şi vor avea capace.
Art.711. La lucrările de izolatii executate în fundaţii, canalizări, şanţuri, cămine,
posturi trafo, puţuri etc., coborârea bitumului topit se va face cu ajutorul mijloacelor
mecanizate cu atenţie, spre a evita răsturnarea; pe timpul coborârii, lucrătorii care primesc
încărcătura vor sta în afara razei de coborâre a bitumului.
Art.712. În cazul lucrărilor care se execută pe acoperiş se vor lua măsuri de oprirea
scurgerii bitumului topit care ar putea provoca accidente.
Art.713. Podinele de transport şi de lucru de la locurile de muncă ale lucrătorilor ce
execută manipularea bitumului şi izolaţia clădirii, vor fi menţinute în stare de curăţenie,
fără cuie sau aşchii, iar pe timp de iarnă se vor curăţa de zăpadă şi se va presăra nisip, spre
a evita alunecarea lucrătorilor. Podinele de lucru montate la o înălţime de peste 1,50 m
deasupra solului vor fi prevăzute cu balustrada de protecţie.
Art.714. În cazul preparării materialelor şi produselor care conţin bitum sau alte
substanţe vătămătoare sănătăţii, precum şi a materialelor care provoacă praf, în construcţii
provizorii de şantier, se vor lua măsuri de aerisire sau ventilare; în aceste încăperi se vor
afla mijloacele necesare stingerii incendiilor. Se recomandă utilizarea unor încăperi speciale
pentru cernerea materialelor care emană praf.
Art.715. Lucrătorii care suferă de boli gastrointestinale, boli ale căilor respiratorii,
conjunctivită, boli de piele, precum şi mamele care alăptează, nu au voie a lucra la
prepararea, transportul şi punerea în operă a bitumului topit; în scop preventiv, lucrătorilor
numiţi să execute astfel de lucrări li se vor face control medical.
Art.716. Sculele şi uneltele folosite la aceste lucrări vor fi în perfectă stare de
funcţionare.
Art.717. Executarea izolaţiilor cu cărămidă obişnuită (placarea zidurilor) se va face
ţinând seama de prevederile cuprinse în capitolul referitor la executarea zidăriilor din
cărămidă.
Art.718. La executarea izolaţiilor cu bitum fierbinte pe pereţi, muncitorii vor fi
echipaţi corespunzător, iar aplicarea bitumului se va face cu canciocul, cu mare grijă.
Art.719. Muncitorii care lucrează în poziţii cu echilibru nestabil vor fi dotaţi cu centuri
de siguranţă, legate de elementele rezistente ale construcţiei, prin legături solide.
Art.720. Izolarea conductelor sanitare şi de încălzire se va efectua cu respectarea
următoarelor reguli :
a) rezistenţa suporţilor conductelor aeriene va fi astfel calculată, spre a susţine

greutatea conductei de apă, inclusiv a izolaţiei ;
b) conductele de apă caldă sau aburi, care pot provoca arsuri, vor fi izolate pe toată
suprafaţa;
c) conductele ce trec prin pereţi din material lemnos sau inflamabil vor fi izolate cu un
strat de izolaţie ignifugă;
d) conductele pe sub care se circulă vor fi montate, în general, la înălţimea de 2 m de la
nivelul solului, până la nivelul inferior al izolaţiei ;
60
J24/487/2016
RO 35916460
e) conductele care traversează căile de circulaţie vor fi montate la înălţimea de 5 m de

la nivelul solului, până la partea inferioară a izolaţiei.
Art.721. Izolaţiile fonice la tavane şi pereţii înalţi se vor executa de pe schele
interioare, respectându-se prescripţiile capitolului respectiv din prezentele instrucţiuni
proprii.
Art.722. Muncitorii care lucrează la operaţii de izolare cu vată de sticlă, vată minerală
sau materiale similare, vor fi dotaţi cu măşti contra prafului, mănuşi de protecţie şi ochelari
de protecţie; hainele vor fi bine strânse pe corp, la mâneci şi la guler, spre a se evita
pătrunderea particulelor.
16. LUCRĂRI DE FINISAJE LA CONSTRUCŢII
Art.723. Lucrările de finisaj la construcţii vor fi executate numai de pe schele realizate

conform instrucţiunilor de montare.
Art.724. Se interzice executarea lucrărilor de finisaje stând sau circulând pe dulapi
izolaţi sau pe scări atârnate.
Art.725. Este interzisă executarea lucrărilor cu instalaţii defecte sau neprobate zilnic
înainte de începerea lucrului.
Art.726. La lucrările de tencuire, placare, vopsire, zugrăveli etc., ce se execută
manual, se vor respecta şi măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrările de
zidărie din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.727. La locurile de muncă unde se execută lucrări de finisaj în mediu umed,
conductorii electrici aflaţi sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului.
Art.728. Toate utilajele acţionate electric, folosite la lucrările de finisaj, care au
carcase matalice, vor fi obligatoriu legate la pământ.
Art.729. Lucrătorii care efectuează lucrări cu substanţe toxice vor fi supuşi periodic
controlului medical, conform HG 355 / 2007.
Art.730. Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, când manometrul este
defect.
16.2. LUCRĂRI DE TENCUIRE
Art.731. Lucrările de tencuire exterioară se execută de pe schele reglementare,

conform celor specificate în instrucţiunile proprii.
Art.732. La lucrările de tencuire interioară şi la lucrările de ipsoserii în interiorul
încăperilor, se vor folosi schele interioare sau podine aşezate pe capre nedeplasabile.
Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de tencuire
(reparaţii) în locuri izolate.
Art.733. Dacă vor fi utilizate pompe de mortar, maşinile de torcretat etc, utilizate la
executarea mecanizată a lucrărilor de tencuire, acestea se vor verifica înainte de începerea
lucrului fiecărui schimb.
Art.734. Este interzisă utilizarea pompelor de mortar şi a maşinilor de torcretat la o
presiune mai mare decât presiunea maximă indicată în fişele tehnice respective.
Art.735. Este interzisă îndoirea furtunului sau ajustarea ştuţurilor în timpul funcţionării
pompei de mortar şi a aparatului de torcretat.
Art.736. După încetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta şi pompa de mortar, se
spală bine cu apă.
Art.737. Conductorii electrici aduşi la întrerupătorul de funcţionare al pompei de mortar
vor fi izolaţi în tub de cauciuc, iar întrerupătorul se montează în cutie închisă.
Art.738. Legarea la pământ, atât a pompei de mortar, cât şi a tuburilor metalice, este
obligatorie.
Art.739. La terminarea lucrului este interzisă demontarea supapei de aer înainte de a
se convinge că presiunea a scăzut la zero.
61
J24/487/2016
RO 35916460
Art.740. Se interzice utilizarea la prepararea mortarelor colorate a pigmenţilor

vătămători sănătăţii oamenilor: minium de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru
etc.
Art.741. Este interzis accesul muncitorilor în încăperi unde uscarea tencuielilor se face
cu instalaţii mecanice, pe bază de raze infraroşii sau cu baterii cu injectoare de păcură. În
cazuri speciale, se permite numai accesul lucrătorilor dotaţi cu măşti contra gazelor.
Art.742. Lucrătorii care execută aplicarea mortarului pe suprafeţe cu ajutorul duzelor
şi muncitorii care lucrează la tencuirea manuală a tavanelor, vor fi înzestraţi cu ochelari de
protecţie.
Art.743. La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor fi în
permanenţă ventilate, pentru evacuarea prafului.
16.3. LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
Art.744. Lucrările exterioare de vopsitorii şi zugrăveli se vor executa de pe schele sau

de pe scări reglementare.
Art.745. La vopsirea luminatoarelor se vor utiliza rampe de acces, iar lucrătorii vor fi
înzestraţi cu căşti şi centuri de siguranţă. Se interzice circulaţia lucrătorilor pe elementele
scheletului luminatoarelor.
Art.746. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii interioare se vor executa de pe schele
interioare sau de pe scări duble. Utilizarea scărilor duble este permisă numai în cazul
zugrăvirii sau vopsirii unor suprafeţe mici şi la o înălţime de cel mult 2 m de la podea.
Art.747. Aparatele pentru vopsit şi zugrăvit, cât şi furtunurile vor fi controlate înainte
de începerea lucrului. Ele vor fi probate săptămânal, supunându-Ie la o presiune de 1,5 ori
presiunea de regim.
Art.748. Vopsirea şi zugrăvirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind ochelari
de protecţie.
Art.749. În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul
utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare rapidă, care conţin solvenţi toxici, lucrătorii vor
purta măşti cu filtru adecvate sau izolante şi ochelari de protecţie (în cazul că se poartă o
semimască).
Art.750. Lucrările de vopsire interioară, la care se folosesc materiale ce produc vapori
toxici, dăunători sănătăţii oamenilor, se vor executa sub ventilaţie intensă, care să asigure
schimbarea continuă a aerului din întreaga încăpere. În cazul utilizării Iacurilor preparate cu
nitroderivate, se va asigura o aerisire continuă şi cât mai completă în întreaga încăpere.
Art.751. În încăperile unde se utilizează nitrolacuri şi alte materiale care formează
vapori uşor inflamabili, se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea
focului, sau care produc scântei etc.
Art.752. La intrările în încăperile unde se lucrează cu vopsele pe bază de substanţe
inflamabile se vor monta panouri avertizoare asupra pericolului de incendiu.
Art.753. Se interzice rămânerea oamenilor în încăperile unde au fost executate
vopsitorii în ulei sau nitrolacuri înainte ca acestea să se fi uscat.
Art.754. Se interzice lucrătorilor vopsitori, care lucrează cu vopsele ce conţin plumb,
să fumeze sau să consume alimente în timpul lucrului, având mâinile murdare de vopsea.
Înainte de a fuma sau mânca, vopsitorii îşi vor spăla bine mâinile de vopsea, întrebuinţând
detergenţi inofensivi (săpun, sodă etc); de asemenea, îşi vor spăla bine dinţii şi gura.
Art.755. Dacă se prepară vopselele în încăperi, acestea vor fi foarte bine ventilate,
asigurându-se o permanentă schimbare a aerului,
Art.756. Sunt interzise folosirea pigmenţilor albi pe bază de plumb drept componenţi
ai vopselelor, precum şi utilizarea - ca diluant - a benzolului si a benzinei etilate.
Art.757. După vopsirea instalaţiilor de încălzire centrală, în timpul funcţionării
acestora, încăperile vor fi aerisite, până la uscarea completă a vopselei.
Art.758. În timpul arderii vopselelor vechi cu ajutorul lămpilor de benzină, în încăperi
închise, se va asigura aerisirea acestora, pentru îndepărtarea fumului şi a gazelor ce le
degajă.
62
J24/487/2016
RO 35916460
Art.759. La îndepărtarea vopselelor vechi pe cale chimică, reziduurile rezultate din

această operaţie vor fi strînse cu grijă într-o ladă.
16.4. LUCRĂRI DE PLACARE
Art.760. Aşezarea şi fixarea pietrelor, coloanelor şi detaliilor arhitecturale, utilizate

pentru placarea pereţilor şi lucrărilor de faţadă, vor fi realizate cu respectarea prevederilor
din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.761. Prelucrarea pietrelor pe şantier (similar), va fi executată în locuri special
îngrădite, în care se interzice accesul persoanelor străine.
Art.762. Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră se vor afla la o distanţă de cel
puţin 3 m unul de celălalt. În caz contrar, vor fi aşezate între aceştia ecrane de protecţie.
Se interzice aşezarea pietrarilor unul în faţa celuilalt.
Art.763. În timpul prelucrării, pietrele (placajele de marmură, piatra de construcţie
etc.), de dimensiuni mari şi grele, vor fi bine aşezate, pentru a nu produce căderea lor şi
accidentarea lucrătorilor.
Art.764. La locul de tăiere a blocurilor cu ferăstrăul se va amenaja o podină din
scânduri, prevăzîndu-se şi şanţuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curăţită mereu,
pentru a se evita alunecarea şi accidentarea lucrătorilor.
Art.765. La prelucrarea uscată în încăperi speciale, acestea vor fi în permanenţă
ventilate, pentru evacuarea prafului.
Art.766. Maşinile electrice de şlefuit vor avea mânere izolate, conductorii electrici
izolaţi în tuburi de cauciuc şi întrerupătoarele închise în cutii. De asemenea, vor fi
prevăzute cu al patrulea fir, pentru legarea la pămînt a corpului maşinii.
Art.767. Muncitorii care lucrează la aceste maşini vor purta obligatoriu cizme şi mănuşi
electroizolante.
Art.768. Depozitarea plăcilor va fi făcută în condiţii conforme cu normele de tehnica
securităţii la depozitarea materialelor; acestea se vor face în stive de maximum 1 m lăţime.
Pentru a evita răsturnarea lor, plăcile vor fi aşezate pe lat şi cu şipci între rânduri.
Art.769. Transportul plăcilor, atât pe orizontală cât şi pe verticală, la locul de montare,
se va face cu mijloace mecanizate, pentru a se evita pericolul de accidentare a lucrătorilor.
Art.770. Plăcile şi piesele sculptate, proaspăt montate, nu vor fi lăsate fără a fi bine
consolidate.
Art.771. Montarea plăcilor se face începând de jos în sus, pentru ca fiecare placă să se
reazeme pe placa inferioară.
Art.772. Dacă dimensiunile sau greutatea plăcilor pentru placaje nu permit ca ele să
poată fi manipulate cu uşurinţă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat.
Art.773. La lucrările de spargere şi de prelucrare a pietrei, lucrătorii sînt obligaţi să
poarte palmare, ochelari de protecţie pentru pietrari, iar în cazul cînd concentraţia de praf
a aerului la nivelul lucrătorilor depăşeşte limitele admise, se vor purta măşti contra prafului
cu filtru pentru praful fin.
16.5. LUCRĂRI DE MOZAIC
Art.774. La lucrările de turnare şi frecare a mozaicului sau de montare a plăcilor

mozaicate, se vor respecta normele de tehnica securităţii muncii prevăzute în prezentele
instrucţiuni proprii.
Art.775. Roabele, containerele, găleţile, buncărele mobile etc., cu ajutorul cărora se
transportă mozaicul gata preparat pentru turnare, vor fi corespunzătoare, verificându-se în
acest scop starea lor înainte de fiecare schimb.
Art.776. Înainte de începerea turnării mozaicului, toate golurile în plan vertical care nu
au parapet sau au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevăzute cu balustrade la
63
J24/487/2016
RO 35916460
cel puţin 1 m şi la 0,50 m, iar golurile în plan orizontal vor fi astupate, spre a se evita
căderea materialului şi a lucrătorilor.
Art.777. Maşina de frecat mozaic va fi folosită şi manevrată numai de către mozaicarul
care a fost instruit în acest sens. Este interzisă folosirea maşinii de frecat de către lucrătorii
necalificaţi sau neinstruiţi în mod special.
Art.778. Zilnic, înaintea începerii lucrului, electricianul va verifica starea maşinii de
frecat, a conductorilor în ceea ce priveşte izolarea lor, precum şi legarea la priza de
pământ.
Art.779. Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea maşinii de frecat mozaic şi care
a fost instruit în acest sens nu va intra la lucru fără să aibă echipamentul de protecţie:
mănuşi electroizolante şi încălţăminte electroizolantă.
Art.780. Este interzis ca mozaicarul care manevrează maşina de frecat mozaic să
folosească mănuşi de cauciuc sau cizme de cauciuc care nu poartă marcajul obligatoriu -
tensiunea de încercare si data fabricării lor.
Art.781. La eventuala defectare a maşinii în timpul lucrului, mozaicarul va
anunţa imediat pe electrician, care este singurul în măsură să verifice starea
utilajului.
Art.782. În cazul când mozaicarul, care manevrează maşina de frecat, va muta maşina
în alt loc de muncă, înainte de a executa această operaţie o va deconecta de la alimentarea
cu curent electric. Deconectarea se va face în mod obligatoriu purtând mănuşi
electroizolante.
Art.783. Cablurile de alimentare între tabloul electric şi maşina de frecat mozaic vor fi
suspendate. Este interzis a se lucra cu maşina de frecat mozaic având în jurul maşinii şi al
lucrătorului, amplasaţi conductori electrici de alimentare.
Art.784. La întreruperea lucrului în timpul pauzei sau la terminarea programului,
maşina se va deconecta obligatoriu, iar conducătorul punctului de lucru va verifica această
operaţiune.
Art.785. Se interzice a se lăsa maşina neasigurată la terminarea lucrului. Ea va fi
încuiată împreună cu cablurile de alimentare într-o încăpere unde nimeni nu poate să
pătrundă.
Art.786. În locurile întunecoase, unde este nevoie de iluminare, cu caracter temporar,
se vor folosi lămpi portative de 12 V.
Art.787. Mânerele şi soclurile lămpilor electrice portative alimentate de la priza de
curent vor fi confecţionate din material electroizolant neinflamabil şi rezistent la solicitări
mecanice.
16.6. LUCRĂRI DE PLACARE FAIANŢĂ
Art.788. Depozitarea plăcilor va fi făcută conform cu normele de tehnica securităţii

muncii la depozitarea materialelor.
Art.789. Transportul plăcilor pe verticală la înălţime, la locul de montare, se va face cu
mijloace adecvate pentru a evita pericolul de accidentare a lucrătorilor.
Art.790. Cioplirea unor denivelări din perete sau a plăcilor de faianţă, se va executa de
către lucrători care vor purta ochelari de protecţie.
Art.791. Faianţarii sunt obligaţi a folosi mănuşi de cauciuc şi cizme scurte de cauciuc ca
echipament de protecţie.
16.7. LUCRĂRI DE PARDOSELI DIN PARCHET
Art.792. Transportul parchetului se va face în pachete (legături).

Art.793. Depozitarea pachetelor (legăturilor) de parchet la locul de punere în operă se va
face în stive de maxim 1 m înălţime.
64
J24/487/2016
RO 35916460
Art.794. La lucrările de parchete, care se execută în încăperi închise, acestea vor fi în

permanenţă ventilate, pentru evacuarea prafului.
Art.795. Baterea parchetului se va face cu scule în perfectă stare.
Art.796. Cuiele necesare baterii parchetului se vor ţine într-o Iădiţă specială. Este
interzisă răspîndirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisă ţinerea cuielor în
gură.
Art.797. Muncitorii parchetari Vor lucra numai încălţaţi.
Art.798. Maşinile electrice de raşchetat şi lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la
pămînt prin nul. Conductorii electrici, care fac legătura de la priză la maşină, vor fi izolaţi în
tub de cauciuc.
Art.799. Muncitorii care lucrează la maşinile electrice de raşchetat şi lustruit
parchetul, vor fi special instruiţi. Ei vor purta obligatoriu echipament de protecţie
electroizolant.
Art.800. Maşinile electrice de raşchetat şi lustruit parchetul vor fi zilnic verificate -
înainte de începerea lucrului - de electrician. În cazul când, în timpul lucrului, se iveşte o
defecţiune la maşină, aceasta va fi imediat deconectată şi anunţat electricianul pentru a o
repara. Este interzis lucrătorilor de a încerca repararea maşinilor.
Art.801. Este interzisă începerea lucrului cu maşina electrică de raşchetat, înainte de a se
verifica dacă toate lamelele de parchet sunt bine bătute, pentru a preântâmpina o eventuală
smulgere şi proiectare a acestora de către maşină.
Art.802. În cazul în care maşina de raschetat sau lustruit parchetul va fi mutată la alt
loc de muncă, înainte de a executa această operaţie va fi deconectată de la sursa de
curent.
Art.803. La întreruperea lucrului în timpul pauzei sau la terminarea programului, maşina
se va deconecta obligatoriu. Se interzice lăsarea maşinii neasigurată după terminarea lucrului.
Ea va fi încuiată. împreună cu cablurile de alimentare, într-o încăpere sigură.
Art.804. La raşchetarea (curăţirea) manuală a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va
verifica înainte de începerea lucrului, mânerele fiind suficient de solide şi să nu prezinte fisuri
sau aşchieri.
Art.805. La raşchetarea (curăţirea) manuală a parchetului cu ţiclingul, acesta va avea o
apărătoare, care să îmbrace, ticlingul, permiţând ieşirea în afară numai a părţii tăietoare.
Art.806. Muncitorii care lucrează la curăţirea manuală a parchetului vor purta obligatoriu
genunchiere.
Art.807. În încăperile unde se cerueşte parchetul cu ceară dizolvată în benzină, se
interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului, producere de scântei
etc. Pe uşile acestor încăperi vor fi montate panouri avertizoare.
16.8. LUCRĂRI DE LIPIRE A LINOLEUMULUI ŞI PVC
Art.808. Tăierea covorului de linoleum sau PVC se va face numai pe o suprafaţă plană.
Este interzisă tăierea în mână sau pe genunchi.
Art.809. Încăperile unde se lipeşte covorul de linoleum sau PVC vor fi în permanenţă
ventilate, întrucât substanţele adezive sunt toxice.
Art.810. Se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului sau
produc scântei, în încăperile unde se lucrează la lipirea covoarelor de linoleum sau PVC. Pe
uşile acestor încăperi vor fi obligatoriu montate panouri avertizoare
Art.811. Bidoanele cu substanţe adezive pentru covoare din PVC vor fi depozitate în locuri
speciale, ferite de posibilitatea de incendiere.
16.9. LUCRĂRI DE MONTARE A GEAMURILOR
Art.812. Transportul geamurilor se va face în lăzi. Atât în timput transportului, cât şi în

magazie, lăzile cu geamuri vor fi aşezate în pozitie verticală.
65
J24/487/2016
RO 35916460
Art.813. Tăierea geamurilor se va face în încăperi speciale. Deşeurile şi geamurile

sparte vor fi adunate şi îndepărtate de la locul de lucru.
Art.814. În cursul punerii geamurilor la luminatoare şi oberlihturi, locurile deasupra
cărora se execută astfel de lucrări vor fi îngrădite sau păzite, interzicându-se accesul
oamenilor.
Art.815. Se interzice sprijinirea scărilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de
marginile cercevelelor.
Art.816. Montarea geamurilor pe tâmplărie, schelete metalice sau de beton armat
prefabricat se va face de pe schele solide, interzicându-se lucrul de pe schele improvizate.
Art.817. În cursul lucrărilor de mătuire a geamurilor şi a executării de desene sau
inscripţii, cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, vor fi
luate măsuri pentru protejarea ochilor, a căilor respiratorii şi a mâinilor.
Art.818. Chituirea geamurilor se va face cu scule adecvate, fiind interzisă întinderea
chitului cu degetele.
17. LUCRĂRI AUXILIARE (TROLII, LEGAREA SARCINII, SUDURĂ, POLIZOR, FLEX)
17.1. LUCRUL CU TROLII
Art.819. Utilizarea troliilor se va efectua numai de către persoana care a fost desemnata în
acest scop şi care cunoaşte modul de funcţionare a acestuia, comenzile etc. La instalarea acestuia se
vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii astfel ca să nu fie smulse la sarcina maximă agaţată.
Art.820. Troliile acţionate manual prin manivele vor fi prevăzute cu frâne care vor fi utilizate
pentru coborârea sarcinilor.
Art.821. Nu se vor ridica sarcini mai mari decât sunt indicate în cartea tehnică.
Art.822. Înainte de de începerea lucrului se va verifica cablurile de oţel, iar dacă se observă fire
rupte mai mult de 10% pe un metru electropalanul se va opri şi cablul de oţel se va înlocui.
Art.823. Înainte de punerea în funcţiune se va verifica:
- dacă sarcina este corect agăţată şi dacă nu depăşeşte capacitatea de ridicare a troliului;
- dacă cablul este în bună stare şi nu este agăţat de vreun obstacol.
Art.824. În timpul acţionarii cablului de ridicare / coborăre este interzisă staţionarea în dreptul
sau în zona de acţiune a sarcinii.
Art.825. Este interzis a se ajuta cu mâna înfăşurarea cablului pe tambur.
Art.826. Lucrătorii care execută prinderea sarcinii în cârlig vor fi instruiţi conform
instrucţiunilor ISCIR ca legători de sarcină.
Art.827. Este interzis a se utiliza dispozitive improvizate sau defecte pentru încărcarea sarcinii.
Art.828. Sarcinile de ridicat vor fi legate şi înfăşurate cu cabluri, lanţuri sau funii suficient de
rezistente.
Art.829. La ridicarea sarcinii este interzis a se staţiona sub aceasta. Lucrătorul va sta lateral
într-un loc unde are vizibilitate şi o poate urmări pe verticală.
Art.830. Când se utilizează cârlige duble, sarcina se va agăţa în aşa fel ca să se repartizeze
uniform pe ambele parţi ale acestora.
17.2. LEGĂTORUL DE SARCINĂ
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către persoane care au împlinit vârsta de 18 ani,
autorizate de către unitate pe bază de instruire şi verificare conform prescripţiilor R 1 ISCIR.
Art.831. Pentru asigurarea securităţii muncii în ceea ce priveste, legarea, fixarea sarcinilor în
cârligul macaralei (instalaţiei de ridicat), transportul şi depozitarea acestora la locul dorit, legătorul
de sarcini are următoarele obligaţii:
- Să cunoască şi să aplice întocmai codul de semnalizare a macaralei (instalaţiei de ridicat),
precum şi procesul de lucru (succesiunea operaţiilor) pentru a semnaliza corect manevrele necesare.
66
J24/487/2016
RO 35916460
- Să se prezinte odihnit la lucru şi să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice.

- Să poarte echipamentul individual de protecţie pe care-l are în dotare.
- Să utilizeze pentru legarea şi transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive care au
plăcuţe indicatoare cu privire la sarcinile maxime pe care le suportă şi să nu lege sarcini a căror
greutate depăşeşte sarcina maximă admisă pentru organul, dispozitivul, sau macaraua (instalaţia de
ridicat) respectivă, ţinând seama şi de înclinarea ramurilor de cablu sau lanţ.
- Să utilizeze numai organe de legare şi dispozitive de prindere verificate.
- Pentru legarea sarcinii să aleagă organele de legare corespunzătoare greutăţii şi formei
geometrice a acesteia.
- Să execute legarea sarcini în aşa fel, încât cablurile şi lanţurile să nu se încrucişeze la
introducerea lor în cârlig, să fie întinse şi aşezate uniform pe sarcină fără a forma noduri sau ochiuri,
asigurându-se echilibrarea şi asigurarea sarcinii numai pe verticală.
- Să execute şi să asigure legarea astfel încât sarcina să nu se poată roti, aluneca sau cădea după
ce a fost ridicată.
- Pe muchiile ascuţite ale sarcinilor să aşeze piese speciale sau garnituri de tablă sau lemn
pentru protejarea cablului sau lanţului de legare.
- Să nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau perete.
- Să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare prin greutatea
proprie a unor persoane, precum şi transportul persoanelor urcate pe sarcini sau agăţate pe cârligul
macaralei (instalaţiei de ridicat) sau alte dispozitive de prindere a sarcinii.
- Să lege obiectele lungi şi rigide în cel puţin două puncte pentru a se evita balansarea lor, în
aceste cazuri sarcina trebuie să fie ghidată de pe sol, prin intermediul unei frînghii.
- Să transporte materiale mărunte sau piesele mici numai în lăzi şi nu pe platforme sau tărgi care
nu sunt prevăzute cu pereţi, încărcarea lăzilor cu materiale mărunte sau pise mici nu trebuie să
depăşeaşcă marginea superioară a pereţilor laterali.
- După legarea şi prinderea sarcinii în cârligul macaralei (instalaţiei de ridicat), să semnalizeze
macaragiului (operatorului instalaţiei de ridicat) efectuarea unei ridicări de probă până la înălţimea de
circa 100 mm de la nivelul solului; dacă echilibrul sarcinii este stabil fără pericol de deplasare sau
alunecare, să semnalizeze macaragiului (operatorului instalaţiei de ridicat) continuarea ridicării
precum şi restul de mişcări pe care trebuie să le execute cu macaraua (instalaţia de ridicat), aşezându-
se astfel încât să se afle tot timpul în cîmpul vizual a macagiului (operatorului instalaţiei de ridicat).
- La macaralele cu deplasare pe sol, să verifice dacă pe calea de rulare se găsesc obiecte sau
persoane.
- Să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma ei pe tot
traseul, avînd grijă ca aceasta să nu lovească persoane şi să le accidenteze.
- Să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina suspendată şi să aibă grijă să nu se facă
transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de muncă, dacă necesităţile de lucru nu impun aceasta;
dacă totuşi trebuie transportată sarcina, se vor îndepărta în prealabil persoanele de pe traseul sarcinii
la o distanţă care să asigure securitatea acestora.
- Să nu foloseacă organe de legare sau dispozitive înădite sau care prezintă uzură.
- Să cunoască şi să respecte instrucţiunile proprii de securitate a muncii specifice locului de
muncă pe care îl deserveşte, când lucrează la înălţime se va asigura cu centura de siguranţă.
17.3. LUCRĂRILE DE SUDURĂ
Art.832. Lucrările de sudură trebuie să se execute numai de sudori autorizaţi şi se va efectua

conform tehnologiei de sudura omologate.
Art.833. Cordoanele de sudură exterioare trebuie să se execute numai de pe schelă, iar sudorul
să fie asigurat cu centură de siguranţă.
Art.834. Nu se vor începe operatiile de sudură până ce nu s-a făcut echiparea de protecţie
corespunzătoare pentru lucrări de sudare pe care le are de executat.
Art.835. Hainele de protecţie vor îndeplini următoarele condiţii:
- Vor fi confecţionate din material dens tratat ignifug.
67
J24/487/2016
RO 35916460
- Nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor incandescente înăuntrul

lor.
- Se va purta şorturi şi mâneci detaşabile, din piele.
- Pentru prevenirea zdrobirii degetelor de la picioare se vor purta bocanci cu bombeu metalic.
Art.836. Înainte de începerea lucrului, suprafeţele materialului ce urmează a fi sudat vor fi bine
curăţate şi uscate, pentru a reduce degajările de fum şi gaze.
Art.837. Pentru toate operaţiile de sudură atât electric cât şi în mediu de gaz protector, înainte
de începerea lucrului se va verifica:
- Integritatea cablurilor din dotare, atât a celor de alimentare cât şi a celor de sudură,
urmărindu-se ca acestea să nu fie deteriorate.
- Intergritarea furtunelor de alimentare, a aparatului de ardere.
- Distanţa la care sunt amplasate tuburile cu gaze.
- Modul cum sunt depozitate tuburile cu gaz pe timpul lucrării.
- Imposibilitatea atingerii accidentale a pieselor aflate sub tensiune.
- Legarea la instalaţia de împământare a carcasei instalaţiei de sudare.
- Legarea bornei de masă a circuitului de sudare la masa de sudare sau la piesa de sudat.
- Existenţa suportului izolant pentru portelectrod.
- Integritatea echipamentului de protecţie.
- Buna funcţionare a dispozitivului de decuplare la mersul în gol.
- Existenţa apărătorilor de protecţie, a plăcilor de borne etc.
Art.838. Este interzisă înlocuirea cablului de masă cu bucăţi de ţeavă, oţel beton etc. Legarea
cablului de masă la piesă se va face cu cleme de strângere, borna cu şurub etc., bine strânse.
Art.839. Se interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ.
Art.840. Este interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar şi atunci când aparatul
nu este sub tensiune.
Art.841. Nu se va lucra cu cabluri de sudură defecte! Se va solicita repararea acestora cu bucşe
de protecţie din material izolant. ATENŢIE - nu este suficientă izolarea cablului deteriorat cu bandă
izolatoare.
Art.842. Vor fi feriţi conductorii electrici (de alimentare cu energie electrică) şi cablurile de
sudură de contactul cu stropi de metal topit şi de deteriorările din timpul exploatării şi a transportului.
Art.843. La terminarea lucrărilor de sudură cablurile se vor aduna şi păstra în colaci.
Art.844. Înlocuirea electrozilor se va face numai cu mănuşile pe mâini.
17.4. POLIZORUL, FLEXUL
Art.845. Deservirea polizorului portabil este permisă numai persoanelor calificate şi instruite
special pentru aceasta.
Art.846. Înainte de începerea lucrului se va verifica dacă partea electrică a acestuia este
corespunzătoare (ştecher, cablu, întrerupător, mufe, etc.), dacă acesta funcţioneaza normal şi dacă
are montate apărătorile de protecţie.
Art.847. La lucrul cu polizorul se va utiliza echipamentul de protecţie (ochelari de protecţie,
mănuşi de protecţie etc.).
Art.848. Montarea corpului abraziv se face numai de către persoane bine instruite pentru astfel
de lucrări.
Art.849. Nu se va porni polizorul dacă corpul abraziv este în contact cu piesa de prelucrat.
Art.850. Se va evita contactul brusc cu piesa sau solicitările prin şoc. Contactul trebuie să fie
lent şi progresiv pentru a se evita accidentele prin distrugerea piesei sau a discului abraziv.
Art.851. Se va evita uzarea neuniformă a corpului abraziv pentru a împiedica dezechilibrarea
acestuia, distrugere urmată de accidente.
Art.852. Este interzisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpului abraziv atunci când
polizorul şi corpul abraziv nu au fost special construite pentru astfel de prelucrări .
Art.853. Polizorul portabil nu se va porni dacă corpul abraziv este în contact cu un alt corp care
împiedică rotirea lui liberă.
Art.854. Polizorul portabil nu se va lăsa din mână la întreruperea lucrului decât dupa oprirea
completă a discului abraziv.
68
J24/487/2016
RO 35916460
Art.855. La terminarea lucrului se va deconecta polizorul de la sursa de alimentare cu energie

electrică.
18. PRODUCEREA SI UTILIZAREA AERULUI COMPRIMAT (UTILIZAREA COMPRESORULUI)
Art. 856.Vârsta persoanelor adminse la exploatarea instalaţiilor pentru producerea aerului comprimat
va fi de minim 18 ani.
Art. 857.Personalul (operatorul) admis la exploatarea instalaţiilor pentru producerea aerului comprimat va fi
numit prin decizie de către conducerea unităţii, după ce a fost instruit asupra proprietăţilor aerului comprimat
si pericolelor generate de acesta, particularităţilor fluxului tehnologic si a instrucţiunilor proprii.
Art. 858.Incăperea în care este instalat compresorul trebuie să fie bine luminată si întreţinută curat.
Art. 859.Compresoarul portativ acţionat cu motoare electrice va fi legat obligatoriu la centura de

împământare (instalaţia de punere la pământ).
Art. 860.Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adăpostite pe timp de vară sub soproane (sau
intr-o incintă), iar în timpul iernii în încăperi care să protejeze instalaţia contra îngheţului (nu vor fi lăsate în aer
liber).
Art. 861.Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile în încăperi care nu au uşi şi ferestre cu
deschiderea în exterior.
Art. 862.Dacă se constată defecţiuni care să pericliteze siguranţa de funcţionare a recipientului tampon,
operatorul trebuie să oprească imediat agregatul mobil de comprimare a aerului şi să informeze conducerea unităţii
pentru a se lua măsurile necesare, conform prescripţiilor ISCIR.
Art. 863.Operatorul care exploatează agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie instruit si verificat
daca si-a însusit cunoştinţele teoretice si practice necesare cu privire la funcţionarea în condiţii de
siguranţă a recipientelor. Acest operator trebuie să cunoască funcţionarea aparatelor de măsură si control
precum si a dispozitivelor de supraveghere automată.
Art. 864.Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranţă nu se poate face decât de persoanele autorizate
ISCIR.
Art. 865.Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din funcţiune atunci când se constată:
- deformări la pereţii recipientului;
- crăpături sau fisuri în pereţii recipientului;
- scăpări de aer la îmbinări;
- defecţiuni la aparatele de măsură si control precum si la dispozitivele de sigurantă (supape de siguranţă);
- apariţia unui incendiu care ameninţă în mod direct recipientul sub presiune.
69
J24/487/2016
RO 35916460
Art. 866.In cazul aprinderii agregatului de comprimare, flacăra trebuie stinsă cu extinctorul. Se interzice
stingerea cu apă.
Art. 867.Deschiderea recipientului sub presiune se va face după ce operatorul s-a asigurat că nu
există presiune în recipient.
Art. 868.Reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea măsurilor prescrise în instrucţiunile din
Cartea tehnică a utilajului.
Art. 869.Se interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă sasiul prezintă fisuri sau
dacă agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe saşiu, producând vibraţii
suplimentare.
Art. 870.Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă nu au suportul de
sprijin în stare tehnică corespunzătoare.
Art. 871.Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să
fie fixate rigid si asigurate împotriva desfacerii. La remorcare roata din faţă se va escamota.
DISPOZITIVE DE SIGURANŢA. APARATE DE MASURA SI CONTROL
Art. 872.Toate aparatele de măsuri şi control folosite în instalaţiile pentru producerea aerului
comprimat trebuie sa fie verificate în conformitate cu instrucţiunile de metrologie în vigoare.
Art. 873.Se interzice utilizarea manometrelor daca:
- lipseşte sigiliul de verificare;
- acul indicatoarelor nu revine la "0" după dispariţia presiunii;
- este sparta sticla cadranului sau apar alte defecţiuni, care pot deforma exactitatea indicaţiei
acestuia;
- nu are marcata cu roşu presiunea maxima admisibila de lucru.
Art. 874.Este interzisa reducerea numărului supapelor de siguranţă si înlocuirea celor montate
iniţial, cu supape de siguranţă, care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al
fluidului şi al presiunii de deschidere a acestora.
Art. 875.Este interzisa schimbarea poziţiei contragreutăţilor sau strângerea arcurilor supapelor de siguranţă
în timpul funcţionării recipientelor sub presiune etc, la care sunt montate.
Art. 876. (1)Este interzisa punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a
aerului acţionate electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns
acestor verificări.
70
J24/487/2016
RO 35916460
(2)Agregatele mobile de comprimare a aerului se vor deplasa numai după scoaterea de

sub tensiune a cablurilor de alimentare cu energie electrica a acestora. După ce agregatul mobil a
fost plasat pe locul unde trebuie si funcţioneze se va face legătura exterioară la priza de pământ şi se va
verifica vizual imposibilitatea atingerii pieselor aflate sub tensiune.
Art. 877.La executarea operaţiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere
directă trebuie utilizate mijloacele de protecţie electroizolante recomandate de
standardele în vigoare.
Art. 878.La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere
indirectă, toate echipamentele si instalaţiile vor fi legate la priza de pământ, conform
standardelor în vigoare.
Art. 879.Operatorii agregatelor de comprimare a aerului acţionate electric, trebuie să verifice

vizual, înainte depunerea sub tensiune a acestora, următoarele măsuri de protecţie:
- existenţa si montarea corectă a protectorilor;
- lipsa crăpăturilor, ciupiturilor, înăditurilor de la cablurile electrice de alimentare;
- legarea la priza de pământ a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor si

elementelor de fixare).
Art. 890.In cazul scoaterii din funcţiune a supapelor de siguranţă pentru un timp îndelungat, repunerea lor
în funcţiune trebuie făcută numai după ce au fost revizuite, probate hidraulic şi reglate la
presiunea prescrisă în Cartea tehnică a utilajului, în conformitate cu prescripţiile ISCIR.
Art. 891.Supapele de siguranţă trebuie să se deschidă la presiunea prescrisă în Cartea Tehnică a utilajului,
care nu trebuie să o depăşească pe cea nominală cu mai mult de 10%. Reglarea supapelor de siguranţă
trebuie efectuată de persoane autorizate ISCIR. După efectuarea reglării toate supapele, indiferent de tip,
se sigilează.
Art. 892.Verificarea si curăţarea supapelor de siguranţă trebuie executate la termenele impuse în

prescripţiile ISCIR sau ori de câte ori este nevoie.
ÎNTREŢINERE, REPARAŢII, REVIZII
Art. 893.Agregatele de comprimare a aerului precum si recipientele sub presiune trebuie să

fie verificate şi curăţate periodic pentru eliminarea impurităţilor cu ulei oxidat etc, în conformitate
cu indicaţiile prevăzute în Cartea tehnică a utilajului.
Art. 894.Se interzice demontarea, în vederea efectuării operaţiilor de reparare la recipiente si de

înlăturare a defectelor de la asamblările elementelor aflate sub presiune, în timpul funcţionării
agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permisă numai după ce operatorul s-a asigurat că nu mai
există presiune.
71
J24/487/2016
RO 35916460
Art. 895.La efectuarea operaţiilor de reparare, la supapele de siguranţă, trebuie înlăturate depunerile
de ulei oxidat.
Art. 896.Se interzice curăţarea prin ardere sau cu lichide uşor volatile şi inflamabile a depunerilor
de ulei oxidat din conducte, recipiente, separatoare şi răcitoare.
Art. 897.In caz de îngheţ, dispozitivele aferente, vor fi dezgheţate cu apă caldă sau abur.
Art 898.Operaţiile de reparare ale agregatelor de comprimare pot începe numai după ce s-a redus
presiunea din conducte până la "0" bar si după ce s-a efectuat deconectarea de la reţea (dacă sunt sub tensiune).
Art. 899.Pentru repararea agregatelor de comprimare trebuie utilizate numai materialele

recomandate de producătorii utilajelor.
Art. 900.Se interzice exploatarea agregatelor de comprimare după reparaţii fără să se efectueze
probe de presiune, în conformitate cu prescripţiile ISCIR.
19 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
19.1. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI PRINCIPII GENERALE
Obligaţia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei.
Cel care acordă primul ajutor nu înlocuieşte medicul dar prin măsurile pe care le aplică el
trebuie să reuşească să evite: înrăutăţirea stării accidentatului, apariţia altor complicaţii, producerea
morţii victimei.
Cât mai mulţi lucrători trebuie să fie instruiţi şi formaţi în calitatea de salvatori, prin instructaj
periodic teoretic şi practic de acordare a primului ajutor.
Salvatorul de la locul de muncă este important şi de neânlocuit, deoarece el se găseşte la locul
şi în momentul producerii accidentului, el este colegul de muncă al victimei.
În cazul producerii unui accident se intervine prin: oprirea de urgenţă a utilajului / instalaţiei,
întreruperea curentului electric, îndepărtarea victimei, utilizarea telefonului, folosirea apelului verbal,
semnalului de alarmă, utilizarea vehiculelor unităţii, utilizarea trusei de acordare a primului ajutor, a
tărgii, a fişelor.
La producerea unui accident, intervenţia imediată a salvatorului are în vedere: protejarea
victimei, examinarea victimei, anunţarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea
victimei până la sosirea echipei de specialitate, asigurarea securităţii victimei.
Având grijă să nu-şi pericliteze propria sănătate, salvatorul trebuie să cunoască regulile de
aplicare a primului ajutor, să-şi păstreze calmul, să acţioneze energic, eficace şi rapid la luarea
măsurilor.
72
J24/487/2016
RO 35916460
Înainte de orice intervenţie asupra victimei, salvatorul trebuie să-şi pună întrebările: ce s-a
petrecut (interogând martorii sau victima, dacă este posibil), mai există vreun pericol (de
electrocutare, de incendiu sau explozie, de intoxicaţie). Dacă NU să intervină, dacă DA să interzică
accesul în zonă şi să dea alarma, să ceară ajutor.
Pentru a proteja victima şi a preveni extinderea accidentării, salvatorul trebuie să observe
dacă persistă un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
Într-o situaţie de accident înainte de a efectua intervenţia de prim ajutor, salvatorul trebuie să
examineze victima dacă sângerează abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate inima.
Intervenţia de acordare a primului ajutor trebuie făcută cu sânge rece de către salvatori,
astfel:
o Dacă victima nu vorbeşte, dar respiră şi îi bate inima sunt necesare aşezarea în poziţia de
siguranţă, acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.
o Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar îi bate inima sunt necesare: degajarea căilor respiratorii,
respiraţie “gură la gură” sau “gură la nas”.
o Dacă victima nu respiră, nu îi bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respiraţie
“gură la gură” sau “gură la nas”.
o Dacă victima sângerează abundent se aplică compresie manuală locală, pansament compresiv.
o Dacă victima prezintă arsuri provocate de foc, căldură sau substanţe chimice se va face spălare cu
apă.
o Dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări, se va acţiona ca şi cum victima ar
avea o fractură, evitând să o deplaseze.
o Dacă victima poate să prezinte plăgi grave, se aşează victima într-o poziţie adecvată, se îngrijeşte
segmentului amputat, se aplică compresie pentru oprirea sângerării, etc.
o Dacă victima prezintă plăgi uşoare se face curăţirea şi pansarea plăgii.
19.2. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL PLĂGILOR (RĂNIRILOR)
Prin plagă se înţelege orice întrerupere a continuităţii unui ţesut (a tegumentelor, mucoaselor
sau a ţesăturilor mai profunde). Plaga este însoţită de obicei de sângerări şi poate avea ca urmare
infecţia, prin pătrunderea microbilor în ţesuturi. Plăgile pot fi clasificate în funcţie de mai multe
criterii. Cunoaşterea şi recunoaşterea tipului de plagă permite acordarea unui prim ajutor competent.
În funcţie de natura agentului agresor şi după modul de producere, plăgile se împart în:
 plăgi contuze (contuzii, vânătăi) - cauzate de obicei de cădere sau de o lovitură cu un obiect
contondent, rotunjit, neted, fără să se producă o sfâşiere a tegumentului (pielii, epidermei).
Şansele de infecţie sunt reduse. Contuziile pot fi superficiale, sub forma echimozei (vânătăi) când
interesează tegumentul sau sub forma seromului (hematomului) când interesează şi ţesutul
subcutanat. Aceste cazuri nu necesită o intervenţie la locul accidentului. Contuziile pot fi
profunde, însoţite de rupturi musculare, nervoase, osoase sau viscerale;
 plăgi zdrobite (laceraţii) deschise, cu margini neregulate; distrugerile de ţesuturi sunt mai mari, cu
tendinţă de necrozare, substanţele rezultate fiind toxice pentru organism. Fiind favorizată
totodată înmulţirea mai rapidă a microbilor şi deci infecţia, vindecarea se produce mai greu;
 plăgi tăiate - provocate de obiecte tăioase (cuţite, cioburi) la nivelul ţesutului moale. Ele prezintă
margini regulate cu distrugeri minime de ţesut. În general sunt mai puţin murdare decât juliturile,
dar pot conţine fragmente de sticlă sau de alt material. Se vindecă uşor, cu cicatrici convenabile.
Şi în cazul intervenţiilor chirurgicale avem de-a face cu plăgi tăiate, cu deosebirea că acestea sunt
aseptice;
 plăgi înţepate - cauzate de obiecte ascuţite şi tăioase (aşchii, cuie, spini, insecte, coarne de
animal, dinţi etc). Aceste răni pot avea orificii mici la suprafaţa pielii, cu distrugeri minime de
ţesut, dar pot fi profunde, permiţând pătrunderea microbilor în adâncime, infecţiile la plăgile
înţepate sunt grave. Astfel, înţepăturile cu spini, cuie etc. permit pătrunderea în organism a
microbilor anaerobi sau a bacilului tetanic; înţepăturile de insecte sunt iritante şi scărpinatul
favorizează introducerea de germeni şi deci infecţia;
 plăgi muşcate - provocate de muşcături de animale, mai rar de om. Aceste plăgi constau dintr-o
asociere de plăgi tăiate şi zdrobite. Ele prezintă o gravitate deosebită deoarece în gură există o
mare concentraţie de agenţi patogeni (de exemplu – virusul turbării, veninul viperei, etc.);
73
J24/487/2016
RO 35916460
 plăgi împuşcate - provocate. Aceste plăgi diferă în funcţie de obiectul agresor (schije de la dălţi,
picamer etc): oarbe sau unipolare - o singură rană la intrare (schija rămâne în corp); bipolare -
două răni, două orificii: unul de intrare mai mic, mai rotund, cu margini netede; altul de ieşire mai
mare, exploziv, cu margini zdrenţuite.
Mai grave sunt rănile provocate de schije prezentând importante distrugeri de ţesuturi.
Obiectivele principale ale acordării primului ajutor în îngrijirea plăgilor sunt următoarele:
o combaterea hemoragiei;
o prevenirea infecţiei;
o combaterea durerii;
o prevenirea şi combaterea şocului.
Materiale de prim ajutor necesare:
 comprese sterile, vată, feşi, leucoplast;
 alcool sanitar, tinctură de iod sau metosept;
 apă oxigenată sau tablete de perogen (10 tablete / 200 ml apă); soluţie de cloramină (4 tablete / 1
l apă); soluţie de permanganat de potasiu 1‰; rivanol 1‰, tinctură de iod; apă fiartă 30 minute şi
răcită;
 medicamente care combat durerea: algocalmin, antinevralgice etc.
Prevenirea infecţiilor
În afara hemoragiilor, un pericol imediat şi important în cazul plăgilor îl constituie infecţia.

Plăgile reprezintă porţi de intrare pentru microbii aflaţi pe suprafaţa pielii rănite precum şi pentru cei
din mediul extern. Pielea intactă, sănătoasă nu permite pătrunderea acestora în ţesuturi având un rol
antiinfecţios important.
Se consideră că toate plăgile sunt infectate într-o anumită măsură prin:
 microbii care pătrund în rană odată cu agentul agresor;
 corpii străini din plagă: pământ, stofă, păr, nisip etc;
 microbii ce pătrund ulterior dacă îngrijirile nu sunt corespunzătoare (mâini sau obiecte nesterile
etc.).
În plus, ţesuturile zdrobite, secreţiile şi sângele acumulat în aceste ţesuturi reprezintă un
mediu prielnic pentru înmulţirea microbilor. Deşi contaminarea pielii are loc imediat, odată cu rănirea,
infecţia propriu-zisă se manifestă după circa 6 ore şi este complet instalată în 24 de ore. De aceea,
după acordarea unui prim ajutor eficient şi corect, tratarea calificată a plăgilor trebuie realizată în
primele 6 ore. Rănile se pot infecta (suprainfecta) şi în timp, dacă măsurile luate nu sunt
corespunzătoare. Astfel, în câteva zile pot apărea:
 intensificarea durerilor la nivelul plăgii;
 înroşirea şi umflarea zonei din jur sau brazde roşii ce pornesc de la plagă;
 întărirea, umflarea şi încălzirea zonei;
 odată cu avansarea infecţiei - o decolorare galben-verzuie şi chiar scurgerea prin plagă a puroiului;
 când infecţia este intensă - alterarea stării generale: dureri de cap, febră (39° - 40°), frisoane,
tahicardie, dureri la baza membrului rănit, inflamarea ganglionilor regionali (adenită).
Rănile infectate necesită îngrijiri medicale. Orice rană poate fi infectată cu bacilul tetanic,
agentul patogen al tetanosului, boală potenţial mortală caracterizată prin spasme şi contracturi
musculare. Rănile profunde, mai ales cele cauzate de muşcături de animale şi care au fost infectate
prin pământ, praf sau fecale de animale prezintă un risc înalt de infectare tetanică şi persoana în
cauză trebuie sfătuită să se adreseze medicului pentru a fi imunizată împotriva tetanosului. Având în
vedere că de primul pansament depinde evoluţia rănii (şi starea rănitului), trebuie să se respecte
următoarele reguli:
 Rana nu trebuie pansată cu orice şi oricum! Plaga este o poartă larg deschisă microbilor patogeni şi
deci nu este permis să contribuim noi înşine la infectarea ei.
 Să nu neglijăm o hemoragie importantă, pe motivul că trebuie să fie pregătite mai întâi cele
necesare pentru pansat. În caz că sângele ţâşneşte din plagă sau se scurge într-o cantitate
apreciabilă, primul ajutor se va adresa hemoragiei, deoarece hemoragia este una dintre cauzele
cele mai importante ale şocului.
74
J24/487/2016
RO 35916460
 Corpii străini care nu pot fi înlăturaţi cu apă oxigenată ( de exemplu aşchie înfiptă, cuţit înfipt în
rană etc.) se lasă pe loc, din cauza pericolului de sângerare.
 Tot în scopul prevenirii şocului, să calmăm durerea şi nici într-un caz să nu o accentuăm.
 Să nu ştergem rana cu comprese, să procedăm blând şi rapid, fără gesturi dezordonate şi inutile.
 Să nu turnăm în rană substanţe antiseptice iritante, cum ar fi alcoolul sau tinctura de iod. Pe lângă
faptul că măresc durerea, aceste substanţe distrug şi celulele vii, favorizând dezvoltarea infecţiei
şi întârziind cicatrizarea.
 Să nu aplicăm pe rana proaspătă substanţe grase, de tipul alifiilor sulfamidate sau al alifiilor cu
antibiotice. Grăsimile împiedică drenajul secreţiilor din plagă, anihilând acţiunea absorbantă a
pansamentului. Substanţele grase se folosesc mai târziu, când plaga se usucă iar pansamentul tinde
să se lipească.
 Să ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun înainte de a acorda primul ajutor.
 Să nu tuşim şi să nu respirăm direct deasupra rănii.
 Să nu atingem rana sau partea bandajului care va veni în contact cu rana.
 Să acoperim cât mai repede rana cu un pansament steril sau măcar cu unul care este curat.
 Să ne spălăm pe mâini sau pe altă porţiune care a venit în contact cu sângele rănitului şi după
acordarea primului ajutor, pentru a evita propria infectare.
Principalul mijloc de protejare este reprezentat de aplicarea pansamentelor care variază după
întinderea, profunzimea şi localizarea plăgilor. Înainte de aplicarea pansamentelor este necesară
curăţarea (toaleta) plăgilor aplicând următoarea procedură:
 Se curăţă zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plăgii spre pielea
sănătoasă din jur (nu se utilizează vată la aceste manevre pentru a nu lăsa scame ce pot stânjeni
vindecarea).
 Se spală apoi pielea din jur utilizând substanţe detergente (săpun lichid, bromocet, benzină etc.).
 Se dezinfectează pielea din jurul plăgii cu ajutorul unor substanţe antiseptice (alcool, tinctură de
iod, rivanol) folosind, de asemenea, comprese sterile; se evită pătrunderea acestora în plagă
pentru că sunt iritante.
 Pentru a îndepărta eventualii corpi străini din plagă, cea mai bună metodă constă în a turna pe
plagă apă oxigenată care, prin spuma pe care o produce, antrenează eventualii corpi străini,
concomitent realizându-se şi dezinfecţia plăgii.
 Corpii străini care nu pot fi înlăturaţi cu apă oxigenată (de exemplu aşchie înfiptă, cuţit în rană
etc.) se lasă pe loc, din cauza pericolului de sângerare.
 Numai pentru corpii străini superficiali şi care nu sunt îndepărtaţi cu lichidul turnat, se va încerca
extragerea lor cu ajutorul unei pensete sterile (eventual sterilizată la flacără) sau cu degetele
(unghiile), după o bună dezinfectare (alcool, tinctură de iod, apă şi săpun).
 După această operaţie, rana se dezinfectează cu o soluţie de cloramină, permanganat de potasiu,
rivanol sau din nou cu apă oxigenată.
 Dacă rana este într-o regiune păroasă, este important să se efectueze o bărbierire a zonei din jurul
plăgii (dacă este posibil), după care se va dezinfecta din nou pielea din jurul rănii cu alcool,
tinctură de iod etc.
 Se acoperă apoi plaga cu un strat de comprese sterile, se adaugă eventual un strat de vată, după
care se efectuează bandajarea în vederea menţinerii pansamentului.
 În cazul rănilor care sângerează, straturile de comprese şi vată vor fi mai groase; înainte de
bandajare, pe pansamentul aplicat se va pune o faşă nederulată peste care se aplică bandajul cât
mai strâns.
 În situaţia în care sângele îmbibă mai departe pansamentul şi nu se opreşte, se vor lua măsurile de
oprire a hemoragiilor.
Sutura rănilor este de competenţa exclusivă a cadrelor sanitare (a salvatorilor de gradul I şi ll).
19.3. PRIMUL AJUTOR ÎN HEMORAGII
Omul adult, de talie medie, are în corpul său circa 5 litri de sânge, din care, 4 litri circulă iar
un litru se află depozitat în ficat, muşchi, splină. Circulaţia sângelui se produce într-un sistem închis,
format din inimă şi vasele de sânge. „Deschiderea" sistemului circulator printr-un proces distructiv, la
orice nivel al său, duce la hemoragie. Cauza cea mai frecventă a hemoragiei o formează traumatismele
(de orice fel).
75
J24/487/2016
RO 35916460
După vasul din care se scurge sângele, hemoragia poate fi:

 arterială (sânge roşu-deschis, oxigenat, care ţâşneşte ritmic, o dată cu bătăile inimii);
 venoasă (sânge roşu-închis, încărcat cu bioxid de carbon, care curge în valuri, inundând rana);
 capilară (sânge roşu care musteşte şi picură).
După locul unde se scurge sângele se deosebesc:
 hemoragia externă (sângele apare la suprafaţa corpului);
 hemoragie internă (într-o cavitate închisă);
 hemoragia exteriorizată (într-un organ care comunică cu exteriorul);
 hematomul (sângele se scurge în ţesuturi).
Gravitatea unei hemoragii ţine, în primul rând de cantitatea sângelui vărsat, din acest punct de
vedere, deosebindu-se hemoragii mici (până la jumătate de litru), mijlocii şi mari (de la o treime
până la jumătatea cantităţii aflate în corp). Hemoragiile externe sau cele care se exteriorizează, sunt
vizibile şi pot fi recunoscute uşor. Mai greu de recunoscut sunt hemoragiile interne. Paliditatea
neobişnuită a bolnavului, poate indica o astfel de hemoragie. Aceasta se datoreşte îngustării
calibrului vaselor de sânge din piele, ca o reacţie de apărare a organismului împotriva hemoragiei. În
hemoragiile mari, pielea devine albă ca ceara. Primul organ care suferă din cauza lipsei sângelui este
creierul. Anemia scoarţei cerebrale se trădează prin ameţeli, vâjâituri în urechi, leşin, agitaţie,
nelinişte, uneori convulsii ale muşchilor corpului. Oprirea unei hemoragii, care poartă numele de
hemostază, poate fi spontană (hemoragia încetează de la sine), provizorie (ceea ce priveşte primul
ajutor) şi definitivă.
Hemostaza spontană (posibilă în hemoragia capilară şi a vaselor mici), are la bază două
procese de apărare ale organismului: micşorarea calibrului vaselor şi coagularea sângelui. Cheagul
astupă, ca un dop, spărtura vasului îngustat.
Hemostaza provizorie (necesară ori de câte ori sângerarea nu se opreşte spontan), are scopul
să întrerupă hemoragia din momentul accidentului şi până când accidentatul ajunge pe masa de
operaţie. Ea se realizează, fie prin apăsarea pe arteră într-un punct situat între inimă şi rană, fie prin
compresiunea circulară a ţesuturilor (fiind astfel comprimate şi vasele de sânge).
Hemostaza definitivă este realizată de medic prin intervenţie chirurgicală.
În hemoragia externă, măsurile de prim ajutor diferă după cantitatea şi viteza cu care se
pierde sângele. Pentru obţinerea hemostazei în hemoragia capilară (când sângele musteşte din rană
sau se prelinge uşor) ajunge, de regulă, un pansament compresiv. Rana se pansează cu un număr mai
mare de comprese, peste care se pune un strat de vată mai gros. Peste pansament se trage apoi o faşă
strânsă. Uneori hemoragia încetează prin simpla spălare a rănii cu apă oxigenată. Când sângele
ţâşneşte sau curge în valuri sunt la dispoziţie trei metode de hemostaza provizorie: apăsarea arterei pe
un plan osos (între inimă şi rană), compresiunea circulară şi compresiunea arterei prin flexiunea forţată
a membrelor. Apăsarea arterei pe un plan osos, pretinde câteva cunoştinţe elementare de anatomie şi
presupune o oarecare forţă. Pentru hemoragiile capului se comprimă artera carotidă pe faţa antero-
laterală a gâtului spre baza acestuia. În adâncime există un plan osos, iar artera se simte bătând. Când
hemoragia se află la un umăr sau la braţ se apasă artera subclaviculară, pătrunzând cu degetele
deasupra claviculei şi comprimând artera pe arcul osos al primei coaste. Pentru plăgile braţului se
comprimă artera axilară în axilă (subsuoară). Hemoragia la antebraţ poate fi oprită temporar prin
comprimarea arterei umerale la braţ. Artera trece pe faţa internă a braţului, având dedesubt planul
dur al osului humerus. Când plaga se află la mână, apăsăm arterele radială şi cubitală pe faţa
anterioară a antebraţului, în dreptul pumnului (la nivelul unde se ia pulsul). Pentru hemoragiile coapsei
se apasă artera femurală la locul unde se îndoaie coapsa pe abdomen (în dreptul plicii inghinale sau al
stinghiei).
De acolo artera se continuă pe faţa anterointernă a coapsei, având dedesubt osul femur. Ea
poate fi comprimată uşor, în caz că locul hemoragiei se află în apropierea genunchiului sau la gambă.
În cazuri extreme poate fi apăsată şi artera aortă abdominală. Hemostaza prin apăsarea arterei este o
măsură temporară şi de primă urgenţă. Ea nu se poate aplica în timpul transportului accidentatului.
Persoana care o execută oboseşte repede, de aceea trebuie să se recurgă urgent la compresiunea
circulară a ţesuturilor (când este vorba de membre). Compresiunea circulară se face cu ajutorul unui
garou (un tub de cauciuc) care să înconjure braţul, antebraţul, coapsa sau gamba, să le strângă circular
şi să se înnoade. Tubul de cauciuc are avantajul că este elastic. În lipsă, se poate întrebuinţa o cameră
de bicicletă, cravată, centură, brâul etc. Garoul se aplică mai sus de rană (între inimă şi locul
hemoragiei). Sub garou se pune o bucată de pânză sau de stofă, pentru a nu se răni pielea. Strângerea
76
J24/487/2016
RO 35916460
se obţine prin înnodarea sau răsucirea capetelor garoului (eventual cu ajutorul unui beţişor). Semnul
unei mai bune compresiuni este încetarea hemoragiei. Spre extremitatea membrului pe care s-a aplicat
garoul, pielea şi unghiile devin palide; dacă se albăstresc, garoul nu este bine strâns. Datorită
compresiunii, ţesuturile nu mai primesc sânge. De aceea garoul nu poate fi lăsat pe loc mai mult de o
oră. În acest timp, accidentatul trebuie să ajungă în situaţia de a i se putea face hemostaza definitivă.
În cazuri rare, când transportul durează mai mult, trebuie slăbit din timp în timp garoul, dând
posibilitate membrului să primească sânge oxigenat. Desfacerea garoului se face lent, nu dintr-o dată
altfel bolnavul este supus la şoc. Pe timpul slăbirii garoului se apasă pansamentul cu palma,
comprimând plaga. Dacă victima nu este însoţită la spital, de garou se va prinde un bilet pe care se va
nota ora exactă la care s-a aplicat. Nerespectarea acestor norme poate avea urmări grave, până la
amputarea membrului pe care s-a aplicat garoul. Compresiunea arterei în flexiune forţată, poate
înlocui garoul în anumite împrejurări. Pentru hemoragiile coapsei se aplică un sul de tifon (sau de
pânză), după care se îndoaie puternic gamba pe coapsă şi coapsa pe abdomen, fixând totul în această
poziţie cu ajutorul unei basmale. Pentru hemoragiile gambei sau piciorului, se aplică sulul în îndoitura
genunchiului, se îndoaie bine gamba pe coapsă şi se fixează poziţia. La fel se procedează la îndoitura
cotului, în caz de hemoragie a mâinii şi antebraţului. În hemoragia internă sau exterioară, obligatoriu,
se vor lua următoarele măsuri :
 Bolnavul va fi culcat în pat sau pe o pătură moale, fiind sfătuit să nu ţipe, să nu se agite, ci să stea
cât mai liniştit cu putinţă. Repausul absolut duce adesea la oprirea hemoragiei.
 Este anunţat imediat medicul sau se iau urgent măsuri de transport.
 Dacă hemoragia este mare, se aşează capul victimei mai jos decât restul corpului, pentru ca
creierul să primească sânge suficient.
 Încăperea se aeriseşte bine, pentru ca bolnavul să inspire aer bogat în oxigen.
Hemoragia nazală poate fi oprită în felul următor : bolnavul este aşezat pe scaun, la umbră, cu
capul dat pe spate, rezemat de spătar, cât mai departe de sobă, calorifer sau radiaţia solară directă
(sursă de căldură); se desface cămaşa la gât, cravata, centura. Va fi sfătuit să-şi apese nara cu
degetul. Dacă hemoragia nu se opreşte, se introduce în nară un tampon de vată muiat în apă oxigenată
sau în soluţie de antipirină 10% (3 comprimate dizolvate într-o lingură de apă). Scoaterea tamponului
se va face încet, cu multă grijă, iar bolnavul va fi oprit să-şi sufle nasul, pentru a nu stârni din nou
hemoragia.
19.4. PRIMUL AJUTOR PRIVIND LEZIUNI ALE OCHIULUI
19.4.1. CORPI STRĂINI ÎN OCHI
Nu se îndepărtează: când particula este pe cornee; când particula este încastrată sau s-a lipit
de globul ocular; când particula nu poate fi văzută deşi ochiul este umflat şi doare.
Primul ajutor constă în:
 avertizarea persoanei să nu-şi frece ochiul;
 cel care ajută îşi va spăla mâinile înainte de a acorda primul ajutor;
 închiderea pleoapei şi acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un tifon (se
poate fixa bandajul cu banda adezivă astfel încât să se evite presiunea asupra ochiului);
 solicitarea asistenţei medicale de specialitate.
19.4.2. ARSURI ALE OCHIULUI
Acestea pot fi provocate de substanţe chimice corozive (acizi sau baze), solide sau lichide.
Primul ajutor constă în:
- punerea victimei în poziţie aşezat sau culcat, cu capul înclinat către spate şi întoarcerea
uşoară a capului spre partea laterală;
- acoperirea ochiului nelezat;
- spălarea ochiului lezat cu apă călduţă sau rece (sau lapte) prin forţarea uşoară a depărtării
pleoapelor;
- ţinerea capului persoanei sub jetul de apă curgând uşor;
77
J24/487/2016
RO 35916460
- după spălare acoperirea ochiului lezat cu un pansament şi solicitarea asistenţei medicale.
19.5. PRIMUL AJUTOR PRIVIND OTRĂVIRI ACCIDENTALE
Acţionaţi cât mai repede !
Identificaţi substanţa otrăvitoare (căutaţi sticle, tablete, ambalaje de material otrăvitor, chiar
şi voma).
Determinaţi cantitatea absorbită (estimativ, după mărimea ambalajului, număr pilule,
cantitatea de substanţă rămasă), determinaţi calea de intrare în organism (înghiţire, inhalare în
plămâni, absorbţie prin piele, injectare în sânge sau orice combinaţie de două sau mai multe metode),
determinaţi timpul scurs.
Dacă nu puteţi identifica imediat substanţa otrăvitoare, nu pierdeţi timpul, cereţi ajutor
specializat.
Dacă ajutorul nu este disponibil de urgenţă, primul ajutor constă în eliminarea otrăvii sau
reducerea efectelor ei.
Otrăvurile înghiţite nu trebuie diluate. Dacă victima este conştientă, puneţi-o să-şi clătească
gura, spălaţii faţa pentru a îndepărta substanţa otrăvitoare / corozivă (în cazul celor solide sau
pulberilor).
Nu provocaţi vărsături decât în cazurile când medicul indică acest lucru (substanţele corozive
produc arsuri la vomitare, iar produsele petroliere pot fi aspirate în plămâni ducând la pneumonii
chimice grave). Vărsăturile provocate mecanic sunt de obicei ineficiente.
Otrăvurile inhalate (gaze toxice) trebuie “curăţate” din plămâni cât mai repede posibil.
Victima trebuie transportată la aer curat, departe de sursa de otrăvire. În cazul când victima nu
respiră se aplică metodele de respiraţie cunoscute. În cazul intoxicaţiilor cu gaze şi vapori NU se aplică
respiraţia “gură la gură”. Dacă în gură sau în jurul acesteia se găsesc reziduuri otrăvitoare / corozive
trebuie folosită o metoda de respiraţie artificială alternativă.
Otrăvurile absorbite prin piele trebuie îndepărtate prin spălare cu apă caldă şi săpun (se vor
urmări în special zona unghiilor şi a părului).
Otrăvurile injectate trebuie reţinute în zona de injectare. Se va menţine victima relaxată cu
membrul afectat la nivelul inimii pentru a întârzia absorbţia. Zona de la suprafaţă se spală.
19.6. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRIVIND FRACTURILE
Prin fractură se înţelege întreruperea continuităţii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,
zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cădere de la
înălţime, lovitură, strivire, tamponare, izbire, răsucire etc). Toate oasele se pot fractura dar cel mai
des, fracturile se produc la oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului şi ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de muncă, de circulaţie şi a
activităţilor sportive. De asemenea, se produce un număr mare de fracturi în situaţia unor catastrofe
(cutremure, prăbuşiri de mine, ciocniri de trenuri etc).
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate în diferite
activităţi profesionale, casnice, sportive etc. De asemenea trebuie evitate:
o suprafeţele accidentate sau încărcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale, cordoane
de racord, furtunuri etc.;
o pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau traverselor;
o scările luminate insuficient şi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fără balustradă, acoperite
cu gheaţă şi / sau zăpadă;
o folosirea scaunelor pentru a atinge locuri înalte, a scărilor pliante defecte, a scărilor neasigurale;
o neutilizarea balustradelor şi centurilor de siguranţă atunci când se lucrează la înălţime.
Tipuri de fracturi
78
J24/487/2016
RO 35916460
În funcţie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectată o fractură chiar şi la

distanţă de locul de acţiune a agentului agresor. Fracturile se produc ca urmare a acţiunii directe sau
indirecte a agentului agresor. Astfel:
Fractura directă se produce la locul de aplicare a forţei respective, deci la locul de acţiune a
agentului agresor (de exemplu: căderea unei greutăţi pe coapsă, gambă, mână)
Fractura indirectă este fractura care se produce la distanţă de locul de aplicare a forţei
respective, deci la locul de acţiune a agentului agresor. Fractura indirectă se produce prin: flexie,
răsucire, tracţiune, presiune.
Semne şi simptome
Înainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul să se

informeze asupra agentului agresor, a modului de acţiune a acestuia precum şi a căror părţi din
organism a acţionat. Trebuie suspectată factura dacă:
 Traumatismul este produs de o forţă externă puternică;
 S-a auzit o trosnitură sau o pocnitură.
Examinarea accidentatului se realizează cu atenţie şi blândeţe pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.
Îmbrăcămintea trebuie tăiată pentru a permite examinarea zonei traumatizate. Pot fi prezente unul
sau mai multe din următoarele semne şi simptome.
Semne de probabilitate
 Durerea şi sensibilitatea dureroasă sunt maxime la locul fracturii.

 Deformarea regiuni traumatizate este un semn de fractură.
 Impotenţa funcţională.
 Scurtarea membrului fracturat.
 Vânătaia (echimoza).
Semne sigure:
Mişcarea anormală ivită în afara articulaţiilor indică în mod sigur o fractură completă.
Crepitaţia sau frecătura rezultă din frecarea fragmentelor osoase între ele, în timp ce
accidentatul execută o mişcare.
Primul ajutor în fracturi are rolul să prevină complicaţiile şi leziunile ulterioare şi să diminueze
durerea şi umflarea zonei. Nu trebuie să se acţioneze brutal sau să se impună victimei mişcări inutile.
Victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobilizarea fracturii, pentru că
toate acestea pot să provoace complicaţii:
 Accentuarea durerii;
 Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuţite şi tăioase care distrug muşchii, vase de sânge sau
nervi provocând hemoragii sau paralizii;
 Transformarea fracturii închise într-una deschisă, ceea ce implică, de asemenea, o serie de
complicaţii în plus.
Primul ajutor se acordă la locul accidentului, exceptând cazul în care persistă un pericol pentru
salvator sau pentru victimă. În acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat loc sigur, unde
rănile sale să poată fi temporar asistate şi stabilizate. În caz de fractură deschisă trebuie procedat mai
întâi la oprirea hemoragiei şi la pansarea rănii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur
împrejur, dar nu trebuie forţat să intre înapoi în rană. Ca şi în alte traumatisme este necesară
administrarea unui calmant (antinevralgic, algocalmin etc.) pentru a diminua durerea.
Obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni complicaţiile şi a alina durerea. Imobilizarea se realizează cu ajutorul atelelor
confecţionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucăţi de scândură sau placaj, cozi de
mătură, şipci, pături etc. Imobilizarea fracturii trebuie să respecte următoarele reguli:
 Ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două articulaţii (încheieturi): cea de
deasupra şi cea de dedesubtul focarului de fractură (proximal şi distal).
79
J24/487/2016
RO 35916460
 La membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de fractură (sau membrul se aşează
într-o gutieră specială).
 Atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stânjeni circulaţia
sau a nu mări durerea.
 Se evită aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact direct cu pielea (faţa antero-internă a
gambei, de pildă).
 Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizată, golurile se umplu cu vată.
Se trage apoi o faşă, la început circulară, apoi şerpuitoare, în jurul atelelor şi membrului
fracturat, obţinând astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durată - în aparat gipsat - urmând
să se facă la un serviciu medical de specialitate). Trebuie să se aibă în vedere că faşa prea strânsă
stânjeneşte circulaţia sângelui şi accentuează durerea, iar faşa prea largă este egală cu lipsa
imobilizării.
Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea poziţiei
membrelor, a bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei sângelui la extremităţi. Nodurile de la materialul
utilizat pentru fixarea atelelor vor fi făcute peste atelă şi nu pe zona descoperită deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente.
Cel puţin două persoane trebuie să conlucreze la efectuarea imobilizării. Una ridică membrul
fracturat cu o mâna, în timp ce cu palma cealaltă sprijină locul fracturii iar cealaltă persoană aplică
atelele şi trage faşa.
Transportarea accidentatului la spital urmează după imobilizare. Până atunci se va asigura în
continuare supravegherea accidentatului luându-se în continuare măsurile necesare pentru prevenirea
şocului: acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere şi de lichide, dacă
victima este conştientă.
Reducerea fracturii
În cazul fracturării unui os, muşchii asociaţi acestuia se contractă; dacă fractura este
completă, contracţia rapidă a muşchilor poate produce alunecarea extremităţilor rupte şi pătrunderea
lor în ţesutul înconjurător. Manipularea brutală poate produce dureri şi chiar leziuni ale muşchilor,
nervilor şi vaselor sanguine. De aceea poate fi necesară reducerea fracturii prin tracţiunea membrului
accidentat, ceea ce realizează implicit şi relaxarea (repunerea, reaşezarea în ax) oaselor rupte şi
deplasate. Dacă această reducere este necesară, atunci ea trebuie executată de doi salvatori: unul
ridică membrul deasupra fracturii (proximal), iar celălalt trage cu grijă, dar ferm, în josul fracturii,
divergent faţă de primul şi în axul membrului respectiv.
Atunci când se aplică tracţiunea, luaţi următoarele precauţii:
 Nu încercaţi să îndreptaţi articulaţiile în cazul traumatismelor umerilor, coatelor, încheieturilor

mâinii sau genunchilor. Această manevră poate distruge nervi importanţi şi vase sanguine mari care
trec prin apropierea acestor încheieturi.
 Aplicaţi o tracţiune suficientă numai pentru a alinia membrul şi a elibera compresia musculară şi a
extremităţilor osului fracturat asupra nervilor şi muşchilor. Pentru a realinia membrul poate fi
necesară o tracţiune mai mare dar nu forţaţi. Dacă există rezistenţă sau durere accentuată,
întrerupeţi tracţiunea şi imobilizaţi în poziţia diformităţii existente.
 Menţineţi tracţiunea până când membrul este complet imobilizat.
 Efectuaţi manevra de axare a membrului fracturat numai dacă se constată deformarea evidentă a
membrului. Ea nu este obligatorie dar este bine să se facă în primele minute după accident, pentru
că în această perioadă victima are o scurtă perioadă de "anestezie naturală".
 Notaţi că aţi aplicat tracţiunea şi informaţi serviciul medical - verbal sau printr-o notă scrisă,
introdusă în îmbrăcămintea victimei.
În funcţie de membrul afectat, manevrele de tracţiune sunt următoarele:
80
J24/487/2016
RO 35916460
Pentru membrul superior:
 dacă fractura este la nivelul braţului, se îndoaie cotul la 90°: primul salvator trage în ax apucând
de antebraţ, în porţiunea sa superioară, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apucă de
braţ cu mâinile împreunate ca o chingă în axilă şi trage în sens contrar;
 dacă fractura este la nivelul antebraţului, se îndoaie încet cotul victimei la 90°: primul salvator
trage în ax de degetul mare al mâinii, iar al doilea salvator trage tot în ax dar în sens contrar
apucând de porţiunea inferioară a braţului, imediat deasupra plicii cotului.
Pentru membrul inferior:
 dacă este fracturat femurul (coapsa), se menţine genunchiul victimei întins şi se trage în ax, primul
salvator apucând de picior cu mâinile sprijinite de gleznă şi de călcâi, iar al doilea salvator trăgând
în sens contrar de rădăcina coapsei cu mâinile împreunate în chingă sau cu ajutorul unui cearceaf
introdus între coapse;
 dacă este fracturată gamba sau glezna, se ridică membrul inferior, îndoindu-l la nivelul
genunchiului şi se trage în ax: un salvator apucă de laba piciorului şi cel de-al doilea salvator trage
în sens contrar, apucând de genunchi.
 când deformarea se află la nivelul degetelor, al mâinii sau al labei piciorului, se trage într-un sens
de vârfurile degetelor corespunzătoare regiunii deformate, fixând cu putere, cu cealaltă mână,
pumnul sau glezna victimei, după cum este vorba de membrul superior sau de membrul inferior.
Utilizarea feşilor şi a bandajelor la imobilizarea fracturilor
Bandajele utilizate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victimă, folosind
scobiturile naturale ale corpului uman situate la ceafă, mijloc (talie), genunchi şi glezne. Bandajele
trebuie să fie:
 destul de largi pentru a sprijini ferm, dar fără a crea disconfort;
 destul de strânse, pentru a preveni mişcarea segmentelor osoase;
 înnodate pe partea nerănită sau peste atelă, pentru a micşora disconfortul şi a asigura situarea
părţii mai late a bandajului pe partea rănită.
Dacă sunt rănite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediană. Asiguraţi-vă că bandajele
nu frânează circulaţia sângelui sau nu produc durere. Controlaţi părţile imobilizate la intervale de 15
minute pentru a fi siguri că bandajele n-au devenit prea strânse prin umflarea zonelor înconjurătoare.
Acest control este important în special în cazul rănirilor la încheieturi (articulaţii), din cauza vaselor şi
a nervilor vecini. Răcirea sau modificarea culorii la extremităţi sunt indicaţii de circulaţie defectuoasă
a sângelui, impunând ajustarea bandajelor şi feşilor. Între părţile corpului care sunt bandajate
împreună trebuie să se introducă o faşă moale pentru a preveni frecarea şi disconfortul.
19.7. PRIMUL AJUTOR PRIVIND ARSURILE TERMICE ŞI CHIMICE
Arsurile sunt răni ale pielii sau ale altor ţesuturi produse de agenţi termici, chimici, electrici
sau de radiaţii. Durerea extremă, suferinţa intensă produsă de arsuri precum şi evoluţia acestora
trebuie să determine luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru a împiedica producerea accidentală
a arsurilor. Arsura este o leziune locală, reprezentând elementul declanşator al unor perturbări cu
amploare variabilă asupra întregului organism. Amploarea perturbărilor este legată direct de întinderea
şi profunzimea leziunilor produse de arsură dar şi de capacitatea nativă a organismului de a lupta
contra arsurii şi durerii provocată de ea. Această capacitate compensatorie este strâns legată de vârsta
accidentatului şi de starea fiziologică a persoanei (de exemplu diferite boli cum ar fi hepatita acută
virală, diabetul, afecţiunile renale) agravează starea accidentatului. Arsura reprezintă de fapt
distrugerea unor celule vii din anumite regiuni. Deoarece sunt afectate terminaţii nervoase din piele,
orice arsură provoacă dureri puternice. Durerea însăşi este o cauză a şocului. Şocul arşilor este extrem
de grav şi pielea nu-şi mai poate îndeplini funcţiile. Prin ţesuturile lezate se pierde o mare cantitate de
lichide bogate în proteine. Sângele îşi pierde masa circulantă şi devine vâscos. El se încarcă cu
substanţe provenite din degradarea ţesuturilor, la care se mai adaugă şi produşii toxici proveniţi din
81
J24/487/2016
RO 35916460
infecţii. Într-un cuvânt, orice arsură poate deveni extrem de gravă. Ea constituie o urgenţă şi necesită
prim ajutor.
Clasificare:
În funcţie de agentul care le-a provocat, există patru tipuri majore de arsuri:
 termice – produse de foc, contactul cu obiecte fierbinţi, abur;
 corozive – cauzate de substanţe chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;
 electrice – produse de curentul electric;
 prin radiaţie – determinate de expunerea excesivă la soare, raze X sau materiale radioactive;
După profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasifică astfel:
 Arsuri de gradul I – limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roşie şi ustură (un exemplu
tipic este arsura solară provocată de expunerea prelungită la soare a pielii neantrenate). Aceste
arsuri sunt mai puţin grave.
 Arsurile de gradul II – cuprind toată grosimea pielii; pe pielea roşie, congestionată apar băşici, cu
conţinut seros (gălbui) sau amestecat cu sânge. Pe lângă durerea mare pe care o resimte victima,
pericolul principal constă în infectarea conţinutului veziculelor. Aceste arsuri sunt mai grave,
gravitatea fiind în raport cu mărimea suprafeţei arse. Prin spargerea băşicilor rezultă o rană, care
se poate infecta foarte uşor.
 Arsurile de gradul III – leziunile depăşesc grosimea pielii, distrugând şi straturile mai profunde:
grăsime, muşchi, vase de sânge, nervi, ajungând până la os.
 Arsurile de grad IV – sunt foarte severe, incluzând distrugerea tuturor structurilor de ţesut,
inclusiv a osului (prin necrozare şi / sau carbonizare).
Efectele arsurilor sunt determinate de:
 întinderea suprafeţei arse a tegumentului – viaţa accidentatului este ameninţată dacă arsurile
depăşesc 10 % din suprafaţa totală a pielii;
 localizarea arsurii – de exemplu arsurile din zona feţei pot afecta respiraţia;
 gradul arsurii – determinat de profunzimea leziunii;
 vârsta şi starea fizică şi fiziologică a victimei (chiar şi arsurile mici pot fi critice pentru persoanele
mai vârstnice).
Complicaţii:
 şocul – produs de durerea intensă şi de pierderea masei sanguine sau a plasmei;

 infecţia – deoarece pielea arsă expune la infecţii şi ţesuturile mai profunde, cu care are
continuitate;
 probleme respiratorii – de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum sau
vapori fierbinţi se produc leziuni ale căilor respiratorii sau chiar ale plămânilor;
 inflamarea (producerea edemelor) – se produce mai ales dacă zona este presată de îmbrăcăminte
strânsă sau bijuterii.
Prima grija este să fie scos accidentatul de sub acţiunea cauzei ce a produs arsura.
Dacă este apă curată la îndemâna, în primele secunde după ce s-a produs arsura este indicat să
fie turnată apă rece curată peste locurile arse, pentru a întrerupe acţiunea căldurii asupra ţesuturilor;
mai târziu apa devine inutilă.
Dacă hainele ard, se aruncă peste victima o pătură, o haina groasă sau se foloseşte extinctorul
sau se rostogoleşte victima în zăpadă, după împrejurări.
În cazul arsurilor întinse se înveleşte accidentatul într-un cearşaf curat şi se transportă de
urgentă la spital.
Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenit.
Dacă victima cere de băut i se administrează apă îndulcită cu zahăr, limonadă sau ceai.
82
J24/487/2016
RO 35916460
Ca regulă generală, arsurile de gradul II sau III, chiar dacă a afectat o suprafaţă mică a
corpului, necesită îngrijire de specialitate într-o unitate medicală.
În cazul unei arsuri mici (de exemplu de mărimea unei palme), se aplică tratament ca în cazul
unei răni si apoi un pansament steril.
Arsurile de gradul I nu necesită, în general, îngrijiri medicale dacă nu este afectată starea
generală a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu: se spală imediat pielea înroşită cu apă
rece şi se aplică comprese calmante.
În cazul arsurilor de natură chimică, se impune în primul rând spălarea imediată a suprafeţei
arse cu multă apă curată, de preferinţă călduţă, pentru a dilua cat mai mult substanţa chimică care a
venit în contact cu pielea. Nu este recomandată utilizarea în primul rând a substanţelor neutralizante,
fără ca arsura să fie mai întâi spălată din abundenţă cu apă, deoarece soluţiile folosite direct pentru
neutralizarea substanţei pot genera reacţii de agravare a leziunii.
Este contraindicată aplicarea alifiilor sau grăsimilor pe arsură. Spălarea cu apă din abundentă
nu trebuie să fie aplicată mai puţin de 10 minute pentru acizii obişnuiţi, cu o concentraţie mică. Dacă
arsura este întinsă, în situaţii de extremă urgenţă, spălarea se face direct sub duş (jet de apă).
Şi în cazul arsurilor produse de baze (sub formă solidă sau soluţii concentrate), care au acţiune
caustică asupra pielii, tratamentul aplicat este acelaşi ca şi în cazul arsurilor cu acizi. În cazul arsurilor
cu fenol, tratamentul se instituie urgent, din cauza pericolului de intoxicare generală a accidentatului.
Acordarea primului ajutor în cazul arsurilor termice
Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii
(incendiu, explozie, sursa de abur). Este contraindicat să se încerce la locul accidentului îndepărtarea
vestimentaţiei combustionate sau a veziculelor cu lichid formate în zona arsă. Singurul indicator al
calităţii primului ajutor este asigurarea unui timp cât mai scurt de la producerea accidentului şi până
la aplicarea tratamentului specific. În cazul asocierii arsurilor cu fracturi (ca urmare a unor explozii),
se vor imobiliza focarele de fractură cu mijloace improvizate. Deoarece profunzimea leziunilor este
strâns legată şi de durata de acţiune a agentului termic, primul ajutor include în unele cazuri ca
salvatorii să acţioneze cu rapiditate pentru stingerea hainelor incendiate, pentru îndepărtarea hainelor
îmbibate cu lichide fierbinţi, scoaterea mănuşilor sau a cizmelor în care au pătruns lichidele fierbinţi.
În arsurile mici, imediat după producerea leziunii, zona afectată se badijonează cu pansament steril.
Este interzisă aplicarea pe arsură a unguentelor deoarece acestea favorizează infectarea şi
agravarea leziunii. În arsurile limitate, foarte importantă este aplicarea locala imediată a apei reci
sub jet, sau imersarea părţii arse în apa rece. Se uşurează astfel şi durerea şi se reduce inflamarea şi
băşicarea, prevenindu-se lezarea ulterioara a ţesuturilor. Dacă imersarea nu este posibilă, se aplică pe
zona arsurii îmbrăcăminte curată sau comprese sterile îmbibate în apă rece. Se îndepărtează imediat
orice sursă de presiune a zonei arse (inele, brăţări, îmbrăcăminte), înainte de apariţia inflamării. Se
acoperă arsura cu pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril. Nu se aplică loţiuni, alifii sau
pansamente murdare şi în nici un caz nu se folosesc uleiuri, cerneală, albastru de metil . Este
interzisă spargerea băşicilor. Nu se respiră şi nu se tuşeşte peste arsuri şi nu se palpează zona.
Dacă îmbrăcămintea este lipită de zona arsă, nu se va dezlipi. În cazul arsurilor grave, se
controlează respiraţia victimei, şi dacă este necesar se aplică respiraţie artificială. Concomitent cu
aplicarea primului ajutor se asigură transportul urgent la o unitate spitalicească şi acordarea asistenţei
medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor în cazul arsurilor chimice
Arsurile produse de substanţele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau bazele sunt
întotdeauna serioase deoarece aceste substanţe continuă să “ardă” atât timp cât rămân pe piele.
Primul ajutor eficient în aceste cazuri trebuie să se axeze pe dezactivarea rapidă şi eficientă a
agentului chimic lezant urmat de transportul rapid la spital. În cazul arsurilor produse de acizi şi baze
se spală din abundentă zona arsă cu jet de apă curată rece, timp de cel puţin 60 minute (cu cât mai
mult cu atât mai bine). Nu se recomandă neutralizarea directă (fără a se spăla mai întâi rana cu multă
apă) a acizilor tari cu soluţii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluţii acide slabe, deoarece folosirea
excesivă a acestor neutralizanţi poate genera leziuni grave. Substanţele neutralizante, sub formă de
soluţii diluate, se aplică abia după spălarea abundenta a suprafeţei arse. Cel mai indicat este aplicarea
83
J24/487/2016
RO 35916460
acestora cu avizul medicului. Arsura se tratează apoi ca o arsură termică. Se acoperă cu pansament
steril şi se solicită ajutorul medicului. Procedurile de prim ajutor în cazul arsurii chimice cu anumite
substanţe (în afara acizilor sau bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de
exemplu arsura generată de varul nestins la care prima operaţie efectuată este îndepărtarea prafului
de var uscat prin scuturarea cu o bucată textilă curată şi abia apoi spălarea cu jet de apă, pentru a
împiedica degajarea rapidă de căldură la suprafaţa pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau
fenol au o gravitate extremă datorită efectului toxic al substanţelor şi necesită în primul rând
îndepărtarea lor rapidă de pe suprafaţa pielii). Salvatorii (şi lucrătorii) trebuie să cunoască substanţele
chimice utilizate la locul lor de muncă şi să ştie cum se acordă primul ajutor.
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebită atenţie datorită gravităţii lor şi
sensibilităţii zonei afectate. În acest caz, asistenţa medicală specializată este urgent necesară. Scopul
primului ajutor este să dilueze şi treptat să elimine substanţele chimice prin inundarea ochiului cu apă
curată şi spălarea să dureze minim 20 minute.
19.8. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZUL ELECTROCUTĂRILOR
Timpul după care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8

Şanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5
Fenomenul care apare în organism ca urmare a trecerii curentului electric se numeşte

electrocutare sau şoc electric. Electrocutarea se manifestă prin vătămări de diferite grade până la
deces. Consecinţele electrocutării depind de trei factori şi anume :
 intensitatea curentului electric;
 timpul cât trece curentul prin corp;
 traseul sau calea străbătută de curentul electric prin corp.
Intensitatea curentului electric a cărui limită de suportabilitate a fost stabilită experimental şi
care se consideră nepericuloasă este de :
o 10 mA în cazul curentului alternativ de frecvenţă industrială;.
o 50mA în cazul curentului continuu.
Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub acţiunea căruia
omul se poate elibera din circuitul electric prin forţe proprii. Accidentul prin electrocutare apare
atunci când corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite,
situaţie în care prin el circulă un curent capabil să afecteze funcţiile vitale ale corpului (respiraţia,
circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă). Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea
urmări imediate şi / sau întârziate. Urmările imediate se manifestă prin paralizarea funcţiilor
respiratorii şi / sau circulatorii, apariţia stopului respirator şi / sau a stopului cardiac, ori deces
instantaneu. Urmările întârziate (ore, zile) se manifestă printr-o slăbire a forţei musculare, amorţeli,
chiar în cazul în care accidentatul se află în stare de repaos. Acordarea primului ajutor depinde în cea
mai mare măsură de competenţa celor prezenţi (salvatori) în momentul producerii accidentului, în
practică întâlnindu-se două situaţii :
 accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică;
 accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică, nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în
imediata ei apropiere.
Acţiunea de acordare a primului ajutor se desfăşoară printr-o succesiune de operaţii astfel :
1. Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric: se procedează astfel :
 Se acţionează pentru întreruperea tensiunii prin închiderea întrerupătorului de alimentare,
scoaterea siguranţelor sau scoaterea din priza de alimentare cu energie electrică, de la caz la caz.
 Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea
intervenţiei, accidentatul se scoate de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea
accidentatului de zona de pericol.
 Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află undeva la înălţime se analizează
situaţia şi se iau măsuri de preîntâmpinare pentru evitarea căderii accidentatului procedându-se
astfel: Se sprijină accidentatul cu proptele izolante / se organizează atenuarea căderii prin
prinderea victimei / prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei căderi (paie,
materiale textile, crengi etc.)
84
J24/487/2016
RO 35916460
2. Determinarea stării accidentatului. După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina

starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă , acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în
funcţie de starea accidentatului:
 dacă accidentatul este conştient;
 dacă accidentatul este inconştient;
 dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.
ESTE INTERZIS:
SĂ SE ATINGĂ PĂRŢILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MÂNA NEPROTEJATĂ.
SĂ SE FOLOSEASCĂ OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU ÎNLĂTURAREA VICTIMEI SAU
FIRELOR ELECTRICE.
Dacă accidentatul este conştient:

Se stabileşte contactul verbal şi se caută vizual eventuale semne exterioare ale stării de rău
(culoarea pielii, transpiraţia feţei şi a palmelor, prezenţa şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului).
Se solicită sosirea ambulanţei.
Dacă accidentatul este inconştient (îi lipsesc reflexele de autoapărare şi capacitatea de

mişcare autonomă), se procedează astfel:
Se aşează accidentatul într-o poziţie care să permită examinarea sa (poziţia culcat pe spate pe
o suprafaţă plană şi suficient de rigidă).
Se desfac hainele la gât, piept şi în zona abdominală.
Se verifică starea respiraţiei şi existenţa pulsului.
În cazul lipsei funcţiilor vitale, accidentatului i se va face respiraţie artificială sau reanimare
cardio-respiratorie (aceasta se va executa până la revenirea la normal sau până la sosirea medicului).
Atenţie !
Modalitatea de acordare a primului ajutor şi în general orice intervenţie, se stabilesc în
funcţie de starea concretă a accidentatului.
Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuza stări de rău (nici măcar trecătoare),
el trebuie ţinut în repaos timp de 0,5 - 1 oră, după care trebuie supus unei consultaţii medicale.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior
pot surveni tulburări de ritm cardiac.
Intocmit, Aprobat,
Ing. Ionel SUMLEA Administrator
........................... SC ULTRA RESIDENTIAL SRL
...........................
85

Instrucţiuni Proprii

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Instrucţiuni Proprii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SC ULTRA RESIDENTIAL SRL

Baia Mare, str. George Cosbuc nr. 25A, jud.Maramures

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea

Executantul: lucrătorul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.

Mijloacele de muncă: totalitatea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, aparatelor,

Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor proprii

Scopul instrucţiunilor proprii este de a particulariza şi concretiza măsurile de prevenire a

1.3. DOMENIU DE APLICARE

1.4. REVIZUIRE ŞI COMPLETARE

1.5. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Directivă Data intrării

Directivă Data intrării

În condiţiile în care din analiza prezentelor intrucţiuni proprii se va considera că acestea

2.1. ÎNCADRAREA PERSONALULUI

Operaţiile de săpături, prepararea betonului şi mortarului, zidărie, montaj prefabricate şi

2.2. INSTRUIREA PERSONALULUI

Instruirea privind securitatea şi sănătatea în muncă se va face pe faze, în conformitate cu

319 / 2006, în baza programului de instruire-testare şi a tematicilor întocmite pentru efectuarea

2.3. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie conform prevederilor HG 1048 /

2.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII

Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: tensiunea de 24 V, în cazul în care se

Art.9. Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături se va executa

Art.15. Organizarea oricărui şantier se va face cu respectarea tuturor prevederilor

Art.34. Este interzisă lăsarea pe şantier a utilajelor de construcţii sau a mijloacelor

4. UNELTELE DE MÂNĂ ŞI MĂSURI DE ELECTROSECURITATE LA SCULELE PORTABILE ELECTRICE

5. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PE TIMP FRIGUROS

5.1. CONDIŢII GENERALE

Art.77. La executarea lucrărilor pe timp friguros sunt necesare o serie de măsuri

Art.80. Se vor amenaja încăperi speciale în apropierea locului de muncă destinate

5.2. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

Art.93. Executarea zidăriei pe timp friguros se va face cu deosebită grijă, respectîndu-

5.3. LUCRĂRI DE TENCUIELI

Art.94. Se interzice executarea lucrărilor de tencuieli, cu folosirea soluţiilor clorurate

5.4. LUCRĂRI DE FINISAJE

5.5. LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

Art.102. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii este permisă a se executa pe

5.6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A GEAMURILOR

Art.105. Încăperile vor fi încălzite.

6. INSTRUCŢIUNI DE MONTARE ŞI DEMONTARE A SCHELELOR

6.1. PREGĂTIREA MONTAJULUI

Art.108. În raport cu suprafaţa schelei ce urmează a fi montată, se va stabili:

6.2. ALEGEREA FUNDAMENTULUI ŞI AŞEZAREA PICIOARELOR SCHELELOR

Art.109. Schela se va monta numai pe o suprafaţă îndeajuns de rezistentă (planşeu, trotuar)

6.3. ADUCEREA LA ACELAŞI NIVEL

6.4. RAMELE VERTICALE

6.5. DIAGONALE ŞI PODINE

Art.114. Pe partea dinspre exterior a schelelor vor fi montate diagonalele ca şi elemente de

6.6. MONTAREA MODULELOR DE BAZĂ

6.7. TRANSPORTUL ELEMENTELOR DE SCHELĂ LA MONTARE

6.8. MODALITATEA DE MONTARE

Art.122. Elementele se pot monta la nivelul superior în doua variante:

6.9. ETAJUL SUPERIOR

6.10. BALUSTRADELE DE CAPĂT

Art.124. Balustradele de capăt se montează pe rame de la extremităţile schelei, prin fixarea pe

6.11. MONTAJUL LA COLŢURI

6.12. BARELE DE ANCORARE

6.14. REGULI DE ANCORARE ŞI MONTARE A DIAGONALELOR

Art.128. La schelele pentru faţadă e necesară ancorarea pe verticală la o distanţă de 4 m între

Art.129. Coloanele marginale de rame vor fi ancorate obligatoriu la intervale de ancorare de 4

6.15. CUPLE PENTRU ANCORARE

7.1. CONDIŢII GENERALE

Art.134. Schelele exterioare şi interioare - din orice material, folosite la lucrările de