i} diss Prof. Dr. Georgios I. MANTZARIDIS LINIVERSITATRA DIN TRSALONIC MORALA CRESTINA IL Omul si Dumnezeu Omul si semenul Pozitionari si perspective existentiale gi bioetice Traducere de Diacon Drd. Cornel Constantin COMAN EDITURA BIZANTINA BUCURESTIDomenii de activitate 288 (Ont gi semertat care se poate interveni bineficitor, mai ales din partea Bisericii, Printr-un program corespunzitor, persoanele acestea pot fi puse in lucrare in cadrul unor aefiuni filantropice, care ar fi atat de folositoare si lor si societafi. Biserica, precursoarea activitajii filantropice, continu si astizi si exercite filantropia pe diferite planuri. Institufile de asistenf& socialA ale statului nu doar ci nu au facut de prisos aceasta Iucrare a Bisericii, dar chiar au dovedit c& este tot mai necesar’. Institufiile acestea, acoperind relativ nevoile materiale ale omului, au descoperit nevoile spirituale ale acestuia. in domeniul acesta lucreazA astazi asistenfii sociali, care adesea sunt pregatiti in sénul Biserici#. Dar dincolo de prevederile normative gi de aceste activitifi la nivel institu- ional exist’ un spafiu urias pentru ajutor si sprijin personal. jin penitenciare, spitale, aziluri de batrani, orfelinate sau diferite alte institufii pentru persoane cu nevoi speciale, precum si in domeniul particular, oriunde exist oameni ce aut nevoie de ajutor si susfinere, intervensia unor persoane corespunzittoare de varsta a treia, cu experienja lor bogati, timpul liber de care dispun si pregitirea lor de specialitate, poate fi foarte valoroasé. Cu contributia acestor persoane se pot realiza si actiuni mai largi, precum si coordonarea a diferite lucrari. De altfel, experienfa a demonstrat c& munca voluntari dezinteresat, mai ales in domeniul acesta, este cea mai substantial. © Pentru mai multe aminunte, a se vedea Protopresb. V. Kalliakmanis, "Foehovrioyds Kal rowrix) eiirn, Tesalonic 2002, p.37 3.u. 4. CASATORIA SI VIATA FAMILIALA, a) Casaitoria Dumnezeu La creat pe om «barbat si femeie»'. intre barbat si femeie existd o atracfie natural reciproci, care duce la comuniune si unire®. Unirea iubitoare nu constituie abatere de la planul creator al lui Dumnezeu, ci conformare cu acesta. Chestiunea aceasta este limpede in Vechiul Testament. Dar si Hristos, invocdnd respectiva invajaturé din Vechiul Testament si confirmand-o, observa: «N-afi citit c& Cel ce i-a facut, de la inceput i-a ficut barbat si femeie si a zis ,pentru aceasta va isa omul pe tatil su si pe mama sa gise va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup”? Asa ineat nu mai sunt doi, ci un ‘trup>? Unirea dintre barbat si femeie constituie o taina care se raporteaz la taina unirii dintre Hristos si Biserici#. Cu alte cuvinte, unirea aceasta se prezinta ca simbol al unirii dintre Hristos gi Bisericd. Si fiindci adevaratul infeles al simbolului se giiseste in realitatea simbolizati, de aceea si adeviratul infeles al unirii dintre birbat si femeie se giseste in unirea dintre Hiristos si Biserici. Astfeliubirea dintre sofi este mutata de la nivelul psihologic si social la cel duhovnicesc si ontologic. Unirea aceasta, care se realizeaza prin taina Cununiei, nu constituie o lucrare unilateral a Bisericii. Precum in toate celelalte cazuri, aga si aici omul nu este chemat s& primeasci harul lui Dumnezeu in mod pasiv, ci ca impreuni-lucritor (colaborator) al iui Dumnezeu. Este relevant ca fiecare chemare adresat’ omului de-a inainta citre desivarsita daruire de sine * Paceren 9,2. 2 ePrietenia (va) dintre bibat si femeie pare a exista dupt fire (card ‘$éow); cick prin fie omul este aplecat spre viafa in cuplu chiar mai mult ddecit spre cea insocietate», Aristotel, Elica Nicomahick VIIL12,1162a16-9. 5 Matei 19,46, ‘Taina aceasta mare este iar eu zic in Hristos gi in Biserica>. Ffeseni 5,32 oBarbat si Taina aceasta mare este» Injtesltainet ca sacramentCumunia si Liturghia ‘Bucur si jertit 290 Onl ssemenut este insojiti-de Bisericd cu sivargirea unei taine. Astfel, de pilda, faptul de a se aduce pe sine lui Hristos se insojeste cu taina Botezului. Unirea cu Hiristos si menginerea in calitatea de médular al trupului Lui se sivargeste tainic prin taina dumnezeiestii Euharisti, Observatii analoage se pot face si pentru celelalte tine, chiar si pentru tunderea in monahism, socotiti de unii scxiitori bisericesti impreund cu tainele’. Desigur, centrul tuturor tainelor este dumnezeiasca Euharistie, care il agaz& pe cm in perspectiva eshatologic’ a obstii fiilor tui Dumnezeu Taina Cununiei, care initial se insotea cu dumnezeiasca Euharistie, nu corstituie o simpli binecuvantare a unirii barba~ tului gi femeii, ci incadrarea unirii acesteia in perspectiva viefii celei in Hristos. Nu consti intr-o simpli sfinfire a unui fenomen biologic, ci depasirea lui in perspectiva Imparajiei lui Dumnezeu. De aceea si sivarsirea tainei acesteia a fost initial incadrata in Sfan'a Liturghie. $i, deoarece aceasta incadrare a fost oarecum dati uitarii, poate cA este bine si fie repusd in practica, ‘Taina nun di cea mai profunda dimensiune spiritual ‘unirii iubitoare si reciprocei daruiri de sine a doi oameni. Aceasti diruire de sine are nu doar caracterul bucuriei, ci si al jertfei, pe care omul gi-o asuma de bunavoie. De altfel, pentru aceasta, in slujbe ortodoxi a nunfi, prin cantarea «Sfinjilor ‘Mucenici, care bine v-afi nevoit gi v-afi incununat...», precum si prin folosirea cununiilor (cununilor), se sugereaza jertfa. In felul acesta, pe de o parte se rasplateste lupta duhovniceasc’ pentru curifie a credinciogilor care se cunund si, pe de alt& parte, se pune in vedere dimensiunea de jertfi pe care 0 presupune impreuni-vieluirea sofilor. Toate elementele psihologice si sociale, sentimentele omenesti nestatornice si angajamentele de bunavoie care leagit cuplul, sunt incadrate 5 Veti, de pilda, Sfintul Dionisie Areopagitul, Despre ieraria bsericeascl 62, PG3533AB. Pentra mai multe amdnunte,a se vedea P. Skaltsis, Nunta si dummezeinsca Liturghie- Contribute la storia sf teologia cultulut (In gr), Tesalonic 1998, P. 287 gu. Cora vit fais 21 in Perspective vii duhovnicesti a Bisericii. linafia iubitoare a omului, dragostea (Epos), mu constituie un element negativ, care trebuie si dispara in vederea inchiderii intr-o apatie de tip stoic. Asemenea concepfii sunt strfine de antropologia crestina si nu au edtusi de putin de-a face cu Biserica. Dragostea Zpws), conform cu ‘nvajatura crestind, este acea putere unificatoare care contribuie la refacerea unitifii firii omenesti firamifate si la readucerea ei {in comuniunea cu Dumnezew’. Dragostea (pus) nu se opune iubirii (4ydrm), ci constituie o forma intensa de iubires. ____ Dragostea (Zpas) se migcd in doua direct, pe verticala si pe orizontala, sau, altfel spus, pe cea dumnezeiasca si pe cea natural. Ca inclinafie dumnezeiasci il impinge pe om la comu- niunea cu Facdtorul si Dumnezeul tui, iar ca inclinatie naturala il duce la cisttorie. in ambele cazuri, dragostea (pos) duce la unire personal’ si comuniune deplind cu persoana jubitd, Aceasta inseamnd ca si dragostea naturalé (6 ‘voids pus) are confinut spiritual. De altfel copiii, ca roade naturale ale dragostei acesteia, nu sunt doar existente trupesti, i si spirituale. Desigur, exist totdeauma si abuzul. Acesta devine pe atat mai umilitor si injositor, pe cat de inalti $i datitoare de noblefe este inclinafia iubitoare pe care 0 denatureaza. Aceasta nu inseamna catusi de pufin c& ceea ce se face rau este numaidecat rau si in esenja lui, sau cX cea ce este injosit are injosirea in firea lui Dragostea natural (5 uotxds épus) il trage pe om c&tre depasirea propriului «eu» si comuniunea cu un «tu». in 7 Erosul @pura), fie cdi zicem dumnezeiese, fie ingeresc, fie mintal (vocp6), fie sufletesc, fie natural (SvoiK6y), s+ infelegem ca pe o putere ‘unificatoare si inarticulatoare (vyxpaTvxip), care mised cele superioare spre purtarea de grift a celor inferioare, iar pe cele de acelasi fel spre "sprain comune laura, pe ele inrcare spre intoarcere lk cele mai inalte si mai inaintate». Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre numirie dumnezeesti 4,15, in Opere complete (trad. pr. D. Staniloae), ed. Paideta, Bucuresti 1996, p. 151 1 ik ere Gs) se umes bien intent ecrerayém dma fantul Grigorie al Nyssei, Comentariu a Cintarea Cantirilor ual Vy Cintarea Cantirilor 13, PG Dragostea Dragostea dumnezeiasct sicea naturals