You are on page 1of 32
Darul sacru al vietii Tratat de bioetica Colectia ,, Bioetica” Ilustratia copertei: icoana a Sfantului Stelian Paflagonul Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale BRECK, JOHN Darul sacru al vietii: tratat de bioetica/ John Breck.— Cluj-Napoca: Patmos, 203 ISBN 973-86512-1-2 57:17 Copyright © 1998 by John Breck First published in 1998 by St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York Drepturile asupra versiunii in limba romana apartin Editurii Patmos I. S. B. N. 973-86512-1-2 Afirmdnd sacralitatea viefii 163 Avortul si sacralitatea vi prenatale Vorbind despre relele care afecteaza in zilele noastre atat socie- tatile dezvoltate tehnologic cat si cele mai putin dezvoltate, vom incepe fara indoiala cu problema avortului. Deciziile Roe v. Wade si Doe v. Bolton \uate de Curtea Suprema a Statelor Unite in 22 ianuarie 1973, au legalizat .,avortul la cerere” pentru primul trimestru al sarcinii. Judecatorul Harry Blackmun, autorul deciziei Roe, declara: ,,cuvantul persoand, aga cum este folosit in Amendamentul 14, nu se refera si la cel nenascut.”! In 1979, Ethics Advisory Board (desfiintata intre timp) din cadrul Departamentului pentru Sanatate, Educatie si Asistenta Sociala din S.U.A. recunostea dreptul embrionului la ssfespect profund”. Totusi, in aceasta viziune, ,,respect” nu insemna cd embrionul se poate bucura de ,,drepturile legale si morale ale unei persoane”. Aceasta opinie s-a facut auzita cinci ani mai tarziu, prin raportul cu o largd publicitate intocmit de catre Britain’s Warnock Comission: embrionul are ,,un statut special”, se spunea, dar nu statutul unui copil sau al unui adult in viata. Dupa ce aceasta perspectiva reductionisté asupra vietii in uter a fost primita de catre publicul larg, legislatia a hotarat — pana la limita de un trimestru — ca nu exist nici o bariera legala pentru ca o femeie sa facd avort in S.U.A., indiferent de motivul invocat sau de stadiul sarcinii. Consecinta a fost ci, in numele ,,libertatii reproductive”, in S.U.A. s-au facut peste 30 milioane de avorturi in ultimii 25 de ani. Peste 98% din acestea sunt elective, adicd din ratiuni ne-medicale. Potrivit statisticilor recente, 43 % dintre femeile din America au facut un avort in timpul vietii lor.” O data cu descoperirea asa-numitei ,,pilule contraceptive”, cercetatorii francezi au facut din anul 1987 un an al avorturilor ' Citat din Wm. Brennan, The Abortion Holocaust, Missouri: Landmark Press, 1985, p. 95. Pentru o analiza foarte bund a unor acte legislative referitoare la avort, vezi Richard McCormick, capitolul “The Abortion Dossier”, in How Brave a New World, Washington, DC: Georgetown University Press, 1981, p. 117 - 175. * Cu aceasta statistic a inceput articolul “Abortions in America”, U.S. News & World Report (19 ian. 1998) sia fost calificat drept ,,uluitor”. 164 DARUL SACRU AL VIETI realizate de ctre persoane ce si-au administrat pilule. Desi se vrea un medicament pur contraceptiv, pilula RU-486 (dupa Roussel-Uclaf, laboratorul in care a fost preparata la inceputul anilor °80) are de fapt efectul unui medicament avortiv. Mentinand perioada menstruatiei $i dupa sarcina, pilula permite femeilor, asa cum se exprima un jumal de stiri, 88 avorteze in intimitatea propriilor dormitoare”. Ca o consecinta, avortul va fi in curand mijlocul preferat de control al nasterii in lumea modern. Daca aceasta stare de fapt a provocat putine critici, chiar in cadrul Bisericii, faptul se datoreazi unei deplasari seismice in perspectiva moral din Statele Unite, ca urmare a deciziilor Roe v. Wade, cu concluzia ca dreptul femeii la intimitate prevaleazd asupra dreptului la viata al unui copil in crestere. Conceptia ortodoxa in aceasta problema a fost intotdeauna clara. Din timpurile biblice pana in prezent, avortul a fost privit ca un act condamnabil moral, adic’ un act de distrugere a unei vieti umane inocente. Eutanasia implica de asemenea uciderea unei persoane nevinovate. in acest caz, motivul este totusi curmarea suferinfei iar actul poate fi desemnat eufemistic ca o ,ucidere din mila”. in cazul avortului, uciderea este facut in interesul altor persoane decat victima. De aceea nu este, ca in cazul eutanasiei, o problema de simpli omucidere; aici este vorba de crima. Avocatii pro-choice (pentru alegere) se impotrivesc termenului .,crima” in cazul avorturilor pentru ca, din moment ce avortul este legal in aceasta tara, expresia apare inadecvata. Avocatii pro-life vor raspunde ca deciziile Curtii Supreme de legalizare a avorturilor sunt ele insele inadecvate de vreme ce acestea: 1) constituie o interpretare ingelatoare a Constitutiei si 2) sunt rezultate ale uzurparii autoritatii legislative de catre puterea judecatoreasca. Convingerea ca avortul este o tentativa de crima (luarea deliberaté a unei vieti umane nevinovate in interesul altei persoane decat victima)’ este solid argumentaté in Revelatia biblica. Psalmii 3 Newsweek, 29 decembrie 1986 nr. 47. Aceasta explica de ce sustinatorii pro- life (pentru viat) se refer adesea la pul ca la “chemical coat hanger” * Oricum, ei pot fi judecati pe baza unor temeiuri morale; omorul in rizboi si pedeapsa capitala, nu constituie tehnic omoruri din cauza presupusei vinovatii a celui ucis, fie el agresor ori criminal. Afirmdnd sacralitatea vietii 165 spun ca viata in uter este creaté de catre Dumnezeu si este cunoscutd personal de catre El: ,,Ca Tu ai zidit rarunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcatuit in pantecele maicii mele (...) Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai facut intru ascuns, nici fiinta mea pe care ai urzit-o ca in cele mai de jos ale pamantului. Cele nelucrate ale mele, le-au cunoscut ochii Tai” (Psalmul 138, 13 — 16)°. Isaia si Ieremia au fost chemati de catre Dumnezeu inainte de crearea lor in pantece si au fost destinati sa fie slujitori si profeti ai iudeilor si paganilor: ,Domnul m-a chemat de la nasterea mea, din pantecele maicii mele mi-a pus mie nume (...) m-a zidit din pantecele maicii mele ca s&-i slujesc Lui si s& intore pe Iacov catre El si sa strang la un loc pe Israel” (Jsaia 49, 1-5); sjnainte de a fi zAmislit in pantece, te-am cunoscut gi inainte de a iesi din pantece, te-am sfintit si te-am randuit prooroc pentru popoare” (Ieremia 1,5). O idee similara gasim in Epistola catre Galateni a Sfantului Pavel: »Dar cand a binevoit Dumnezeu, Care m-a ales din pantecele maicii mele si m-a chemat prin harul Sau, sa descopere pe Fiul Sau intru mine [...]” (1, 15-16). Atat profetii ct si apostolii sunt cunoscuti de catre Dumnezeu in infinita Lui prestiinti si sunt chemati apoi pentru o misiune speciala in cadrul iconomiei divine. Totusi, asa cum araté Psalmistul, lucrarea creatoare a lui Dumnezeu gi misiunea (chemarea respectiva) sunt proprii fiecarei creaturi umane. Concluzia acestor texte este ca, incepand de la conceptie, viata in uter inseamna existenté umani individuala si ca ceea ce numim ,,viata fetala” este recunoscuta de catre Dumnezeu ca o viat& pe deplin ,,personala”. Creata de catre Dumnezeu prin intermediul unor persoane umane (parintii), noua fii reflecta chipul divin prin care este inzestreazd cu calitatea morala si spirituala de persoand. Asa cum am ar&tat fn capitolul precedent, dezbaterea privind momentul in care fetusul poate fi considerat om si mai ales o fiinta personala, este o dezbatere inselatoare. Ea se fundamenteaza pe presupozitia eronata potrivit careia criteriile pentru determinarea cali de persoana trebuie acceptate de catre alti oameni si apoi ° The New Oxford Annotated Bible (RSV), New York/Oxford: 1973, p. 762. Nota la aceste versete adaugi: ,.Dumnezeu I-a format in pantece (denumit poetic adéncimile paméntului) si a stiut caracterul lui de la conceptia sa”. 166 DARUL SACRU AL VIETI indeplinite de catre fetus, indiferent cd acele criterii se refera la conceptie, implantare, ,prima trasatura” (quickening) sau _nastere. Intorcandu-ne la o idee accentuata in primul capitol, trebuie sA spunem ca din perspectiva ortodoxa, calitatea de persoand este conferitd de catre Dumnezeu si nu de dezvoltarea fiziologica, de analizele medicale sau de conventii sociale. ,,Cunoasteti cid Domnul, El este Dumnezeul nostru, El ne-a facut pe noi si nu noi” (Psalmul 99, 2)°. S-a facut mult caz de faptul ci Noul Testament nu pomeneste de problema avortului. Desi este posibil ca in condamnarea a ceea ce Noul Testament numeste farmakeia si se facd aluzie la bauturi sau medicamente luate pentru a avorta (Galateni 5, 20; cf. Apocalipsa 9, 21; 18, 23), termenul se referé mai ales la farmece sau la magie in general. Nici Vechiul Testament — care este mult mai preocupat in legislatia sa levitica sA directioneze anumite comportamente — nu spune prea mult despre avort. Exista chiar un pasaj ce pare sa infirme ideea ca viata fatului este pe deplin umané si ca are valoarea vietii unui copil nascut. ,,.De se vor bate doi oameni si vor lovi o femeie insarcinata gi aceasta va lepdda copilul sau fard alta vatdmare, sd se supuna cel vinovat la despagubire (...) iar de va fi si alta vatamare, atunci s plateasca suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” (Iesirea 21, 22 — 24). ‘Vatamarea despre care se vorbeste in al doilea caz pare sa fie suferita de cdtre mama si nu de catre fat, care se poate presupune ca este mort ca rezultat al lepadarii. O interpretare alternativa ar putea sustine ca in primul caz este vorba de o lovitura care provoacd o nastere prematurd, fara vreo alta vatamare a copilului, in timp ce in celalalt caz se vorbeste de o vatamare serioasa a copilului sau chiar de moartea lui, iar pedeapsa va cddea asupra savarsitorului, potrivit legii talionului. Aceasta interpretare pare totusi fortata. in ambele cazuri, pasajul se refera mai degraba la statutul vietii nendscute decat la avortul in sine. Septuaginta modifica textul ebraic, deplasand accentul pe fat. Pornind de la traditia filozofica greceasca, se face o distinctie intre un © Anumite manuscrise evreiesti spun: ,,si noi suntem ai Lui”. in orice caz, Psalmistul doreste si declare stapanirea absolut a lui Dumnezeu peste intreaga viata si activitate umana. Afirmand sacralitatea vietii 167 copil format” (exeikonismenon) si unul __,.neformat” (mé exeikonismenon). Daca un copil a fost lepadat ca 0 consecinta a unei lovituri si este neformat, cel vinovat va plati o despagubire fixatd de sotul femeii. Daca insa copilul este format, faptasul va rabda suferinte echivalente cu cele ale copilului, incluzand moartea. Cu alte cuvinte, provocarea unei lepadari de sarcina fnainte de termenul obisnuit, se pedepseste cu moartea. Acest pasaj comentat indelung de scriitorii mai vechi sau mai noi, se refera doar la lepadarea sarcinii. Nu vom gasi nici aici, nici in alti parte in Scriptura, 0 condamnare explicita a avortului. (Desi Iosif, in lucrarea sa apologeticd /mpotriva lui Apion II, 202, afirma cd Legea iudaica interzice femeilor si avorteze sau sa elimine fetusul si calificad acest act drept infanticid, teknoktonos). Daca avocatii crestini pro-life pretind in mod legitim ca isi fundamenteaza opinia pe Sfanta Scriptura, aceasta inseamna cA ei se referd mai ales la afirmatia fara echivoc a Scripturii ci Dumnezeu este StApanul absolut peste fiecare aspect al existentei umane, de la conceptie la mormént, precum si la marturia Sfintei Scripturi despre comuniunea intima pe care Dumnezeu o stabileste cu fiecare faptura uman&, conferindu-le astfel calitatea ireductibila si inviolabila de persoand. Pe de alta parte, traditia patristica si liturgica a Bisericii este clara si lipsita de ambiguitate in opozitia ei fata de comiterea avortului. Didahia sau invatatura celor Doisprezece Apostoli este o scriere de la Jumatatea secolului II, care merge pe linia traditiei inapoi in secolul I. Ea afirma: ,s4 nu ucizi un copil prin nimicire” (ou phoneuseis teknon en phthora), adic& prin avort, si leaga aceasta fapta de infanticid, adaugand: ,s& nu ucizi un copil nou-nascut” (oude gennéthen apokteneis). Modificind porunca lui Iisus privitoare la aproapele nostru, Epistola lui Barnaba (inceputul secolului II ?) insista: ,,Jubeste pe aproapele tau mai mult decét sufletul tau” (19, 5) si adauga apoi exact expresia din Didahie: ,,s4 nu ucizi un copil prin avort” (ou Phoneuseis teknon en phthora), sugerand faptul ci aceasta formulare era un element fixat in primele cateheze crestine. Expresii similare gasim la apologetul Atenagora (Rugdciune stdruitoare pentru crestini, 35, 177: femeile care avortez4 sunt numite »criminale”) si la Tertulian (Despre suflet, 27, 210: substanta trupului si cea a sufletului se formeazi in acelasi timp, confirmand ,,insufletirea imediat3”; la fel 168 DARUL SACRU AL VIETIL Clement al Alexandriei si Lactantiu). Tertulian numeste avortul ,crima”, indiferent dacd fetusul este ,,format” sau ,,neformat” (Apologia, 9). in atacurile Sfantului Ipolit al Romei asupra laxitatii morale a contemporanului sau, episcopul Calist, la inceputul secolului III, acesta condamna folosirea ,,medicamentelor sterilizante” gi a altor mijloace care ar putea provoca pierderea sarcinii. Permitand femeilor din inalta clas& sA se desfraneze cu sclavii si cu barbati din clasele sociale mai joase, forfandu-le apoi si avorteze, Calist — spune Sfantul Ipolit — permite in acelasi timp adulterul si crima”’. Alti scriitori apuseni care au scris si predicat despre avort, inclusiv Fericitul Augustin, Sfantul Ambrozie si Fericitul Ieronim, au condamnat nimicirea de buna voie a vietii prenatale. Sfantul Vasile cel Mare, episcopul Capadociei (secolul IV), stabileste c ,,cea care cu buna stiinta distruge fetusul, va fi pedepsita pentru crima”; ca si Tertulian, el adaugd — poate ca o corectura a traditiei alexandrine a Septuagintei, dar, in orice caz, cu un gind profetic spre Roe v. vade — ,si la noi nu este dupa subtilitatea expresiei de fat format si neformat” (Epistola 188; Canonul 2). Sfantul Ioan Gura de Aur considera avortul ca o infractiune mai mare decat crima gi aruncd vina pentru fapta in sine si pentru pacatul subiacent atat asupra femeii, ct si asupra barbatului. Criticind violent comertul cu prostituate ,,si mama acestuia, betia”, el intreaba retoric: ,,De ce semeni acolo unde ogorul cauta s4 distruga rodul, unde se doreste avortul, unde se savarseste crima inainte de nastere ? Pentru ca nu o lasi pe desfranata s4 fie o simpla desfranata, ci o faci si pe ea 0 criminala. Vezi cum betia duce la desfrau, desfraul la adulter, adulterul la crima, sau chiar la ceva mai rau decAt crima. Eu nu stiu cum sé o numesc, intrucat nu ucide lucrul nascut, ci il impiedica s4 fie nascut. De ce o jnarmezi pentru varsare de sange pe femeia care a fost menit s4 nascd prunci ? Chiar daca fapta indrazneati de a-si avorta copilul ii apartine, totusi tu esti cauza acesteia. ti 7 Philosophoumena 9, 12. ® Omilia 24 despre Epistola céitre Romani, in NPNF seria I, vol. 11, p. 520 (traducere usor modificati n. a.). eae Afirmdnd sacralitatea vietii 169 Traditia canonicd a Bisericii este la fel de explicité in condamnarea avortului. Sinodul de la Elvira (305 — 306) a hotarat excomunicarea femeii care gi-a avortat copilul, ea putdnd sa se impartaseasca abia pe patul de moarte (Canoanele 63, 68). Doar cu putin a fost mai indulgenta pedeapsa fixaté de canonul 21 al Sinodului de la Ancira (314). Totusi, formula canonicd definitiva de condamnare a avortului s-a dat prin Sinodul Trulan (Quinisext, 692), care a tinut cont de Sinodul de la Ancira si de scrisorile canonice 2 si 8 ale Sfantului Vasile. Canonul 91 al Sinodului Trulan hotaraste: ,,Pe cele care dau doctoriile provocatoare de avort si pe cele care primesc otravuri pierzatoare de prunci, le supunem pedepsei ucigasului”, adica cel putin zece ani de excomunicare’. in legislatia canonica a Bisericii, avortul premeditat este, prin urmare, considerat un act de ucidere care aduce vina atat asupra femeii care a avortat, cat si asupra persoanei care i-a furnizat acesteia mijloacele necesare pentru lepadarea sarcinii. Pe de alta parte, nu este prezenti ideea unora dintre primii teologi ai Bisericii, c& tatl poarta aceeasi vind ca si mama, pentru moartea copilului lor. Traditia liturgica ne ofera cea mai clara marturie cu privire la faptul ca Biserica recunoaste viata in uter ca fiind pe deplin umana si personala. Sarbatorile Bisericii includ nu numai nasterea Sfintei Fecioare, a Sfantului Ioan Botezatorul si a lui lisus, ci si zamislirea lor (9 decembrie, 23 septembrie si 25 martie). $4 ne amintim ca Bunavestire este celebrarea liturgicé a zimislirii Domnului nostru, asa cum imbratisarea nuptial dintre Ioachim si Ana a fost inteleasa ca 0 Teprezentare iconografica a zamislirii Fecioarei Maria. Temeiul biblic pentru aceste expresii imnice si iconice apare mai ales in relatarea Sfantului Luca despre intalnirea dintre Maria si verigoara ei Elisabeta: »$i auzind inchinarea Mariei, a saltat pruncul in pantecele ei”. Umpluta de Duhul Sfant, Elisabeta o binecuvinteaza pe Maria si exclama: ,,lata, cand a ajuns glasul inchinarii tale la urechile mele, a saltat pruncul de bucurie in pantecele meu” (Luca 1, 44). Alaturi de relatarea zAmislirii feciorelnice a lui Tisus, aceasta descriere a vietii prenatale a Sfantului Toan arata fara nici un dubiu ca evanghelistul (si traditia sa subiacenta), °N. Floca, op. cit. p. 155. 170 DARUL SACRU AL VIETII considera copilul nenascut ca fiind deplin uman, constient si capabil de relatii umane si sentimente’®. Este limpede atunci ca, in ciuda concluziei Curtii Supreme a S. U. A. potrivit careia ,,fetusul, cel ‘Putin in primele doua trimestre ale sarcinii, nu este o persoana vie in intelesul Constitutiei”'', Ortodoxia afirma ca fundamentala convingerea ca viata umana personala incepe nu la implantare, insufletire sau nastere, ci in momentul conceptiei, descrisi in capitolul precedent ca ,,singamie”, sau crearea unei individualitati unice genetic prin procesul fertilizarii. Din acest motiv, ortodocsii sunt obligati moral sa accepte o filosofie pro-viata, fundamentata pe o antropologie biblica autentica si nu pe preocupari sociale sau pe corectitudine politica. Totusi, crestinii ortodocsi nu sunt intru totul de acord dacd filosofia pro-viaté ar trebui doar exprimata sau si pusa in practica. in articolul sau Avortul si politica de stat, Peter J. Pappas prezinta sondajele de opinie in care americanii igi exprima parerea despre aceasta problema: ,,Personal ma opun avortului, dar cred ca decizia de a avorta trebuie luatd de catre fiecare femeie in parte” sau: ,,Personal cred ca avortul este un lucru rau, dar cred ca ar trebui sa fie legalizat”. El adauga: ,,Daca aceasta pozitie nu a fost niciodata sprijinita de o declaratie oficiala a vreunei comunitati ortodoxe din America, ea a fost adoptata de catre multi credinciosi, clerici si laici"'’, Numerosi ortodocsi, intre acestia fiind si cativa dintre episcopi, au un rol public foarte activ in organizatii ca ,,Orthodox Christians for Life’ (Crestinii Ortodocsi pentru Viatd) care, printre alte activitati, coordoneazi participarea ortodoxd in marsul anual pro-life din capitala. Multi credinciogi sustin aceasta miscare chiar daca nu o fac in mod activ. '° Pentru o analiza intemeiat pe termeni biblici si patristici, asupra poziti- ei ortodoxe impotriva avortului, vezi Frank Schaeffer, articolul “The Church Against Abortion”, in The Christian activist vol. 3/2 (primavara 1993) si cap. 18 al c&rtii sale Dancing Alone: The Quest for Orthodox Faith in the Age of False Religion, Brookline, MA: Holy Cross Orthodox Press, 1994, p. 233 - 253. Articolul include informatii despre diferite tehnici ale avortului, inclusiv avortul , partial”, pe care il voi descrie in paginile urmatoare. '" Afirmatia Comitetului Judiciar al Senatului in 1982 citat de A. Varga, The Main Issues in Bioethics - (Revised), New York: Paulist Press, 1984, p. 58. ® SVTQ 39/3 (1995), 233-255, la 234. ER nee

You might also like