Tesuturi animale

Celulele animale, spre deosebire de cele vegetale, nu au perete celular.

Conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic şcolar, mai ales dacă ele sunt
alăturate. De aceea se recomandă ca, acolo unde este posibil, să detaşaţi celulele pentru a le
cerceta separat. Dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să conturaţi celulele în funcţie de
numărul şi forma nucleilor.

În cursul dezvoltării embrionare, la animale se diferenţiază patru tipuri de ţesuturi: epiteliale,

conjunctive, muscular şi nervos.

Ţesuturi epiteliale

Ţesuturile epiteliale se clasifică în: epitelii de acoperire, secretoare şi senzoriale.

Epiteliile de acoperire

Epiteliile de acoperire învelesc suprafeţe. Sunt formate din celule alăturate, aşezate pe unul sau
mai multe straturi, sprijinite pe o membrană bazală fină, care le separă de ţesuturile vecine. În
epitelii nu pătrund vase de sânge.

Epiteliile secretoare

Epiteliile secretoare produc şi elimină substanţe.

Epiteliile senzoriale

Epiteliile senzoriale conţin celule specializate în recepţionarea unor stimuli şi transmiterea

semnalelor către sistemul nervos central. Ele intră în alcătuirea unor organe de simţ.
Ţesuturi conjunctive

Ţesuturile conjunctive sunt formate din celule dinstanţate, între care se află fibre şi un material –
substanţa fundamentală.

După consistenţa substanţei fundamentale ele pot fi: moi, semidure, dure şi fluide.

Ţesuturi conjunctive moi

Ţesuturile conjunctive moi au structuri diferite şi îndeplinesc o mare varietate de funcţii: leagă
între ele diferite părţi ale organelor, hrănesc alte ţesuturi, oferă protecţie mecanică, depozitează
grăsimi, produc elementele figurate ale sângelui, au rol în imunitate etc.

Ţesutul conjunctiv semidur

Ţesutul conjunctiv semidur formează cartilajele. Acestea nu au vase de sânge.

Ţesutul conjunctiv dur

Ţesutul conjunctiv dur (osos) are în substanţa fundamentală o proteină – oseina impregnată cu
săruri minerale.

Ţesutul conjunctiv fluid

Ţesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sângele, în care plasma ar constitui substanţa
fundamentală iar elementele figurate – celulele.