FONDATA IN ANUL 1970 Numar editat cu sprijinul Ministerului Educatiei $i Cercetarii — ionala pentru Cercetare Stiintificain rubrica de fata va semnalam doua articole deosebit de interesante publicate in numarul 82/aprilie 2006 al__revistei Electronique maga- zine. * Primul (pag. 46- 50) se refera la con- structia unui Ampiifi- eator AF cu puterea de 200 W, care poate echipa o instalatie HI-FI pentru sonorizarea unor spectacole in aer liber sau in sali mari. Dintre caracte- risticile sale tehnice mentionzim: puterea de iesire de 100 Wi4 O, respectiv 70 W/8 ©, per canal; dis- torsiunile THD la 10 W/1 kHz de maximum 0,02%; raportul semnal/zgomot de 115 dB; réspunsul in freoventa in banda 3 Hz-200 kHz; sensibilitatea de intrare de 600 mVef. * Cel de al doilea n 3 " articol_pre- , zinté pe ‘i SORTIE larg _con- structia unui Incar- scrunny cator de acumula- u foare cu tiristoare (pag. _10- 22). Este vorba despre o varianta foarte ela- borat, reali zata in intregime cu componente analo- gice, care permite inc&rcarea acumula- toarelor de 6 V, 12 V si 24 V, cu controlul curentului de incéircare prin intermediul a doua tiristoare si echipat cu o linie de LED-uri care indica gradul de incaircare.Consacrim si de aceasta data spatiul de faa miculul hnostru dialog rimestral. Din pacate,trebuie £@ amintim de la bun inceput semnalele dv. ingrijoratoere tn ceea ce priveste .patrunderea' revistel TEHNIUM in unele zone din jar, Dupa ‘ce, nu cu mull timp in uma, un oiitor ne scria ca in Ploiest revista se epuizeaza in mai putin de jumatate de or, acum un ait cititor ~ nici nusi dm numele, deoarece se pare oa nu are reptate - sustine pur si simplu c& in Timisoara revista ‘TEHINIUM nu a mai fost aifuzata de un an! Chiar daca uni din- {re dumneavoastra, 8 zicom, exagerati cand faceti asemenea afirmatii (nu ati pins unu-doua numere din cauza int&rzietil ‘apatite: sau alte asemenea experienfe personale), un sdm- bure de adevar tot exist aici, gi anume faptul cd TEHNIUM nu ‘ajunge, in multe zone din fara, in masura in care este solici- tal/dorit de dv. Desi editorul are relat contractuale cu compa- nia de cifuzare RODIPET, poate c& r-ar f lipsit de interes, latunci cand constatati disfunctionalitajicerte in aceasta pri- ‘vinta, s& sesizati direct si conducerea RODIPET. Desigur, pen- ‘ru ,impatimiti lui TEHNIUM care vor sa fle siguri de procu- ‘area rovistei spe villor, reamintim solutia abonamentul la RODIPET, la ofcite postale din inreaga jar& sau direct la editor. Solicitarea dv, domnule Joan Diaconescu (Pitest), privind publicarea unor scheme pentru garduri electric, este ‘in curs de onorare, incepand chiar din acest numar, in care lam reusit s& inserim doar un articol introductv referitor la Inormele de protectie. Desi internetul este pilin de astiel de ‘montaje, am preferat s& apeldm la colaboratorli nostri apro- piali, care va vor recomanda variante trecute prin fitrul spe- Cialistuu’ gi, binetnjeles, verificate de dumneaior Va mullumesc pentru cuvintele frumoase, domnule Vasile Patraucean (com. Atbore, jud. Suceava) si va flict ‘pentru tenacitatea cu care va mentine}i pasiunea de electro- nist amator. Am refinut sugestia dv. de a ,actualiza" schemele |de incarcatoare pentru acumulatoarele auto, dar sa silica soecialisti nu prea recomanda variantele cu incarcare in impulsuri, deoarece acestea, in general, scurteaza viata bateriei, Vom incerca gi noi s& obtinem unele date in legatura (cu produsul industrial AP200 (ELPROF), care zicell ca va lereeaza probleme. Find vorba despre un montaj de larg interes ~ despre care ne scriet c& este .un produs bineveni ‘exceptional conceput, dar cam negijent executat’ ~ vom cere ppermisiunea firmel s& publicam schema si unele indicatii de ‘service/copanare. Nu am auzit inca, domnule Goruie Frorin (loc. Mosnita VVeche, jud. Timis), despre inventia (aparatul) care inde- parteaza graurii din culturie de vie. Daca intradevar este Wvorba despre 0 invenjie romaneasca brevetatd, vA reco- imandam sa va adresati Oficiului de Stat pentru Invenii si ‘Maret (OSIM), str. lon Ghica nr. 5, Bucurest Alexandru ‘TEHNIUM iunie 2006 SUMAR |CONSTAUCTORUL INCEPATOR. Fiarea tensiunilor reesate Incdrctor pent acumatoarelo ‘cu plumb-acid eur pasta ‘Comparatoarele de tonsune Het ‘Arplfeatoral Quad 806 “Amplfcator audio #-F Sncinte acustice HLEND LA CEREREA CITITORILOR Calcul simpiicat a! sransformatoarolertocidale Niel automatzari tn gospodaie cvicuale Garduri electrics pag. 18 pag. 19:20, ag. 90-41 LABORATOR, . 29. 4243 ‘84 nu arunciim (inca) TTL-urle |ATELIER pag. 44-48 O .seringé auto uta Oispoztv universal pent mana de gut CITITORI RECOMANDA 2.2. Rag 458 Sonerie de aperiament “nor FM Reconditonarea televzoarelor AN Clon intrest ~ specie raspund LABORATORUL $COLAR, pag. 85.62 Motor electic Sonda magnetometica Férster TEHNIUM-MODELISN ag. 69-65 Cuplaie pentru navornodetole de curse DIVERTISMENT. Pag. 68 EVISTA REVISTELOR, = 609.87 ‘TEHNIUM etn onan mats Scat an 1 ‘oul O00 tne 2006 Eater Presa atonal SA PiajaPrsel ibe af Scuregt (étuta Popa, Bucurogi ‘Rocactor got, Alexandru Marculescu Seovtinal” macheta arated lon aged daca: Pala Presa Libero. 3, ‘casa Freee Grp i eamara 2 “eo. 912 97 91 Fax 22482 mal presanatonss @ yehoooam Abonamente La ote ofc otal (#120 Catalog Prec Aamdng) DP-Clementina Geambagu Ector reac dacs ce respnaaitate ‘n pra par ecomaraitior soso oradte inrents, acosis vans nigr asonor ISSN 12245925 2 Sai geile sre cproucereaiegala Sepa se cu desvtrgro ‘ios in absorts reset sre pow colo Tiparu Romprit SA Ross ‘Abonamana rea Teno co pot are la sect ‘SGTSHESA NAViONAER SX Bias ree iter seco Sueur ofl poeta re 53, Feat supimentve 1S telehanale: 178126 017 91.26 FAX 222 a0 8 “Giordana a pt abona pin S©. Repel SA ou Sel Flea Prost Libero 1 Cars Sector Daw, ori, & PO. Boe Sia x Ood.2 222408 3 mal: absnameie roger: sbsarpnons@redetio Sau ‘seine a soca wadeCONSTRUCTORUL INCEPATOR. FILTRAREA TENSIUNILOR REDRESATE Ing. GH. REVENCO Marea _majoritate_a_aplicatiilor_electronice necesita alimentare in curent continuu. Cum sursele electrochimice de curent continuu (baterii, acumula- toare) au capacitate limitata si sunt relativ costisitoare, se apeleazé de cele mai multe ori si la_reteaua de curent alternativ, care prin redresare ne poate furniza, ractic nelimitat, energia necesara. Dupa cum am vazut insé la analiza schemelor de redresare, tensiunea rezul- tata este pulsatorie, si chiar daca la iegirea redresorului se conecteazé un condensator care “netezeste” intr-0, oarecare masurdi tensiunea rezultata, de cele mai multe ori situatia este nesatisfacatoare, necesitand o fitrare mai eficienta, Pentru a intelege mai bine fenomenele si modalittile de fitrare, consider util s& analizém pe scurt natura semnaleior electrice rezultate din procesul de redresare. ‘Ne vom referi la redresarea dublé alternanta, care este cel mai frecvent utlizata. Presupunand c4 sarcina este pur rezistiva, tensiunea redresata va fi pulsatorie, formata din semisinusoide, precum se vede in figura 1. Acest semnal periodic nesinusoidal este echivaient cu Suprapunerea efectelor unui numét infinit de armonici ale seminaiuiui de redresat (care in cazul refelei indus- triale are frecvenfa de 50H7), cu amplitudini ce descrese pronuntat cu ordinul respectivelor armonici, fapt ilustrat grafic in figura 1, unde s-au reprezentat numai primele 3 armonici, negiijandu-le pe urmatoarele, acestea avand amplitudini din ce in ce mai mici entru a intari aceasta afirmatie, redam mai jos, cu titlu informativ, amplitudinea primelor 4 armonicl, asa cum rezulta din calculul matemetic 4 2 4 2 Ut a5 Ev? = 5 U0 i U2= 75> V2 = 7,00; 4 4 2 U3 =—— Ev2 =—Uo, 350 ae PPB unde E este valoarea efectiva a tensiunil alternative apli- cata redresorului, iar Uo = 2 € V2 este valoarea medie a tensiunii redresate ( a se revedea articolul refe- ‘itor la redresarea c.2.). Rezulta clar ci prima armonica este preponderenté, reprezentand 2/3 din tensiunea redresata, pe cand amplitudinea armonicii a 4-a repre: zint& numai 2/63 din tensiunea redresata. Freoventa primei armonici (In cazul rejelei de 50Hz si redresare dublé alternan{a) va fi 100 Hz, a colei de a 2-a 200Hz, a celei de a 3-a 300Hz s.amd. (deoarece sernalul generator de armonici ~ succe- siunea de semisinusoide — este un semnal periodic cu frecventa de 100Hz). Relatile si valorile de mai sus sunt valabile numai pentru redresarea dublé alternanta. In cazul redresarii monoalternanta, spectrul de armonici este diferit Revenind acum la figura 1, 8 ne imagindm c& cele 3 somnale sinusoidale (cele 3 armonici desenate cu linie mai subtie gi axate grafic pe linia de zero) sunt supra- puse, axate peste tensiunea Uo constant, deci sarcina va fi alimentata de o tensiune cu un “brum” denumit pul satie sau ondulatle (ripple voltages in literatura angio- americana, Brummspannung in iteratura german) Trebule precizat insa cé daca se vizualizeaza cu un osciloscop tensiunea redresata, nu vor obtine imaginea armonicilor din figura 1, ci rezultanta Insumarii acestor semnale, care este, desigur, chiar succesiunea de semi- sinusoide (reprezentata cu linie mai groasa pe figura 1) Pentru evaluarea pulsatiei se defineste factorul sau coeficientul de ondulafie sau de pulsatie, sau pur si simplu pulsatia, p (toate aceste variante se pot intalni in diverse lucrari, definind acelasi parametru), ca find raportul dintre valoarea efectiva a componentelor alter- native si valoarea medie a tensiunii redresate Uo. De regula, p (In unele lucréri este notat cu Ou) se exprima in procente, inmultind raportul de mai sus cu 100. in cole ce urmeaza vom prefera denumirea de ondulatie, pentru ao diferentia de notiunea de pulsatie a curentu- lui alternativ, © = 2nf, dar vom prefera notatia p, ca fiind coa mai frecvent intélnité in literatura de specialitate. Dupa cum am vazut ins& mai sus, prima armonica este preponderenta. De aceea, matea majoritate a lucrarilor ce trateaza proiectarea redresoarelor si a filtrelor afe- rente iau in calcul pentru evaiuarea ondulatiel numai va~ u (1) Uo Inlocuind in aceasta formula pe U1(valoarea efectiva fiind 4E/Sn) si Uo cu valorie de mai sus, valabile pentru redresorul dub/é alternanfa cu sarcina rezistiva, obtinem valoarea efectiva a ondulatiel, p= 47% (valoarea de vart fiind de cca 67%), cea ce inseamna o ondulatie foarte mare, inacceptabilé pentru marea majoritate @ aplicatiior ‘$a revenim acum la redresorul cu sarcind capacitiva, unde se explica fenomenul de “netezire” a_tensiunit redresate, prin incércarea condensatorului si descar- carea acestuia pe rezistenta de sarcind, atenuand astfel cea ce am definit mai sus ca fiind ondulajia. Putem acum ins& sa explicaim acest fenomen, Iuand in consi- 100 [% loarea acestela, in care caz p TEHNIUM iunie 2006CONSTRUCTORUL INCEPATOR derare analiza armonica a tensiunii redresate, efectul condensatorviui find de guntare, de filtrare @ acelor componente alternative nedorite. Calculul riguros al efi- cienfei_ acestui condensator de fitral ~ eficienta ce depinde atat de valoarea capacitait acestuia, cat si de valoarea curentului de sarcina — este relativ complica. In practicd se pot insé folosi cu succes diagrame sau formule simple de estimare a factorului de ondulatie pentru redresorul cu condensator de filtraj in paralel cu © sarcind rezistiva. Astfl, in figura 2 este reprodus un grafic ce permite estimarea ondulaliel unul redresor dubia alternanta, in functie de capacitate side rezistenta de sarcina Rs (Rs=Uolo) Acest grafic este aplicabll pentru Rs > 1k02, deci pen- tru curenti mici sau tensiuni mari (de exemplu, cazul redresoarelor anodice si al redresoarelor pentru all- mentarea tuburlor catodice). Se observa cA factorul de ondulatie este invers proportional cu capacitatea, si chiar daca nu avem trasate dreptele corespunzatoare Pentru mal multe valori de capacitate, este foarte ugor 84 interpolém rezultatul corespunzétor valoriior de interes, Astfel, de exemplu, dac& pentru o capacitate de 8uF se obfine p= 20%, marind capacitatea de cinci ori deci la 40uF, se va obtine p= 4%, sau, pornind dela va- loarea dorita pentru p, rezuita valoarea necesara pentru C. in titeratura germana se recomanda urmatoarele relatii de calcul, care oferd o precizie de ordinul a 25%: (%) (2) 35 RCSF unde lo este curentul de sarcina exprimat in A, Uo este _ lo O° Whee sf tensiunea redresata (valoarea medie), exprimata in V, Rs = Uojlo ~ rezistenta de sarcina echivalenta expri- mata in ©, C ~ capacitatea in F. iar f = S0Hz pentru redresorul monoaltemanta si 100Hz pentru redresorul dublé alternanta. in literatura rusa, pentru caiculul pul satiei la redresoarele cu capacitate de filtraj sunt reco- mandate formulele: p= 5006 [2%] (monoalternanta), 9 Uo Jo voc (dubia alternanta) (3) al LSP ES <> ‘TEHRIUM tania 2006 unde lo este exprimat in mA, Uo tn V, iar C Tn uF , ondu- lajia rezultand in % (aceste relatil find valabile numai Pentru reteaua de 50Hz). Exemplificénd pentru cazui nui redresor dubia alternantai ce furnizeazé 100V, la un curent de sarcina de 100mA (Rs = 10002), cu un con- densator de fitraj de 10uF, rezulta p = 859% dupa prima formula si 30% dupa cea de a 2-a. Dupa graficele din figura 2 rezulté p = 30%. In lipsa condensatorului de fil taj, ondulatia ar fi fost de 47%. Aceasta diversitate de rezultate este practic acceptabils, deoarece valoarea ‘capacitatii condensatorulul de filtral nu este critica. Ondulatia find invers proportional cu capacitatea, existd tentajia de a folosi capacitati cat mai mail, pentru ‘a obfine o valoare cat mai mica a ondulatiei. Sa nu pier- dem insa din vedere ca la conectarea la retea, acest ‘condensator poate solicita un impuls de curent foarte mare prin diodele redresoare, putandu-le distruge, fenomen exolicat in articolul feferitor la redresarea curentului alternativ, Tn unele lucrari se recomanda ca valoarea capacitatii acestul prim condensator de fit) 4 nu depaseasca valorile ce rezulta din relatile (4), in care caz curentul de vart Iv < 7\o. 6010 ? Co = 2 (monoattemanta) si Cow 22 Uo Uo (dubla alternanta) lo [mA], Uo [V], C [uF] (4) Solutia recomandaté pentru reducerea ondulatiei este utilizarea unor colule de filtrare dupa acest con- densator, care nu trebuie sa lipseascd deoarece, pe langa o imbunatatire relativ modest a ondulatiel, aduce un spor pentru tensiunea medie redresaté, ‘84 ne imaginaim acum c& rezistenta de sarcina este conectata la redresor printr-un divizor format din doua Impedante inseriate, ca in figura 3a, Daca cele doa impedante sunt pur rezistive (Z1 = R1 si Z2 = R2), ten siunea redresatd, de la bornele condensatorului, deci atat componenta continua, cat si componente'e alterna- tive de ondulatie mai sus analizaze, se vor diviza con- form relatiei binecunoscute: Componenta cc______ es CONSTAUCTORUL INCEPATOR 22 = WOT Z2 Us RD VORIE RD " in acest caz factorul de ondulatie ramane _ne- schimbat. Daca insa_ cel pujin una din cele doua impedanfe are 0 compo- nenta reactiva, divizorul devine selectiv, intro: ducand atenuare diferité pentru componentele de Ca., fa{S de componenta de é.c. Daca 21 va fi con- situit dintr-o.inductanta, iar 22 dintr-o capacitate, cain figura 3b, atunci ee eae, U=iesire Ws intrare LC 1 —1. , do unde iar K =LCo? (deoarece LOo? >> 1) (6) Trebule sa facem dis- tincfie intre factorul de ondulatio p, care este de dorit sa fie cat mai mio, si cosficientul de fitra] K, carui valoare este de dorit s& fie cat mai mare. ‘Aceasta formula ne per- mite calculul atenuaiit divizorul astfel realizat va Wee eee ae pentru fiecare compo- introduce 0 atenuare Rs[ohmi]=Uoflo [V/A] 2 nent altornativa (armo- neglijabila pentru compo- nica) a ondulatiei, ate- nenta continua (daca huare care este ou atat rezistenta infasuraril inductantei L este mult mai mica decat rezistenfa de sarcind), pe cand pentru componen- tele alternative, atenuarea Va fi cu atat mai mare cu cat L gi vor fi mai mari si cu ct frecvenfa va fi mai mare. Acest fapt rezulté lesne din formula de mai sus a divi- Zorului, unde pentru componenta continua putem con- sidera 21 = 0, iar 22 foarte mare, pe cand pentru com- ponenta alternativa, Z1 va fi relativ mare, iar 22 mic, producand astfel aienuarea dorité. Altfel spus, induc: tanfa Se va opune trecerii componentelor alternative, eafectand componenta continua, iar capacitatea va sunta peste sarcina componentele alternative nedorite, Acesta este principiul de functionare al fitrelor “trace — jos" Relatia ( 5 ) necesita un amendament, deoarece in azul general reprezentat in figura 3a, 22 ar trebui S& includa si Rs conectata in derivatie. S-a considerat ins, pentru simpiiicare, numai situatia pentru componentele alternative, in care caz Z2 << Rs $i suntarea produsd do Re este negiljabila, Eficacitatea unei astfel de celule de fitraj se apreci- az prin raportul dintre valoarea componentelor alterna- tive de la iesirea filtrului gi valoarea acestora la intrarea filtrului. Acest raport este denumit factorul de reducere al filtrului, Inversul acestui raport reprezinta atenuarea filtrului, denumita si coeficient de filtraj, notat cel mai frecvent cu K, Acesta find o marime adimensionala, poate fi exprimat si in dB. Calculul atenuairi se poate face foarte simplu pornind de la relatia (5 ), objinand mai mare cu cat frecventa este mai mare. Aceasta justi- fica aproximarea definiri factorului de ondulatie prin, considerarea numai a primei armonici, deoarece cole- lalte, pe lénga faptul c& au amplitudini mult mai mici, vor fi si mult mai puternic atenuate de celulele de fifa}. Revenind la relajia (1 ) si noténd cu p,, ondulatia. la intrarea fitrului $i cU Paw ondulatia la legirea fitrulu, rezulta Paw L Pn 1a? 1 de unde LCo? 7 Prot ‘Aceasta formula foarte simpla ne permite un calcul usor al componentelor filtrului (L si C), cunoscand va- loarea ondulatiel la intrarea fitrului, calculabilé cu relati- le (2) sau (3 ), si valoarea ondulatiei dorite, impusa de aplicatia respectiva. In aceasta relatie Leste exprimat in H, iar C in F. Pentru rejeaua electrica de S0Hz, o = 2xt = 314 In cazul redresoarelor monoaltemanta (f = 50Hz) si @ = 628, in cazul redresoarelor dubia alternanta {f= 100H2). Cu aceste valor, gi exprimand Lin H, $i C TEHNIUM iunie 2006CONSTRUCTORUL INCEPATOR ss in uF, din relatia ( 7) rezuit mativ, pentru un calcul aproxi- 02+ pentru monoalternanta ic Pu siLC=2,5-2" pentru dubia alternanta (@) in calculele de mai sus a fost neglijata rezistenta chmica a inductantei, care este de regula foarte mica si are efect pozitiv asupra filtrajului, dar care produce inevitabila cédere de tensiune, ce va trebui lvata in caloul daca este cazul. Se observa cd pentru un fitttu cu o anumita valoare a produsului LC, eficienta este de 4 ori mai mare in cazul redresarii dublé alternanta fata de redresarea monoalteranta, sau altfel spus, acelasi factor de redu- 0,05) oot 0.005} 0.005, 10 Lf] xCipF] Af [dB] = K[dB] = 20log2 Pot 20l0gk Pentru detalii privind exprimarea tn deoibeli a mairimi- lor fizice, se poate consulta articolul “Aproape totul despre decibel” de Gh. Revenco, publicat In nr. 7 si 8 /2005 ale revistei Radiocomunicatii gi Radioamato- rism. Din relatile de mai sus rezulté c& atenuarea obfi- nut este cu atat mai mare cu ct produsu! LC este mal mare. in cazul in care frecventa proprie de rezonanja a filtrului, fo = , este egal sau apropiaté de frecventa ondulatiei ce dorim s-o atenuam, desi factorul de calitate al circuitului rezonant LC este foarte prost, datorita fenomenului de rezonanté apar_niste supracresteri care produc o amplificare a ondulatiei, in 26 K [dB] 34 40 46 isa 50 100 S00 1n0 cere a ondulatiei se poate obtine la redresarea dubla alternant& cu 0 valoare de 4 ori mai mica a produsului LC, decat in cazul redresarii monoaiternanja. Se pot conecta in cascada, ca in figura 3c, doud sau mal multe astfel de celule de fitraj, identice sau diferite, in care caz atenuarea goobala a ondulafe va fi egala cu produsul atenuarilor celulelor, daca acestea sunt expri- mate in rapoarte, sau cu. suma atenuatilor celulelor, daca acestea sunt exprimate in dB. Pentru usurinja cal- culelor de proiectare a fittrelor exista si grafice trasate dupa relatile mai sus analizate. In figura 4 este repro- dus un astfel de grafic, L find exprimat in H, iar C fn uF in partea dreapta a graficului avem si gradafiile in dB pentru atenuarea introdusa se fitru, conform relate TEHNIUM iunie 2006 loc de @tenuare, fenomen adesea ignorat. in figura 5 este ilustrat grafic acest fenomen. Din acest grafic rezulta c& atenuarea este cu atat mai mare, cu cat raportul fifo este mai mare. Curbele din acest grafic au fe ca parametru factorul de calitate al fltrului Q R Atenuaiile ce se pot obtine cu celulele de fitraj LC pot fi foarte mari, mai ales daca se folosesc inductante ari, de ordinul zecilor de H. Din pacate, Ins, acest drosel de filtral este 0 piesa incomoda, costisitoare $1 cu un gabarit relativ mare, deci incompatibilé cu minia- turizarea. Acesta trebuie de regula realizat pe miezuri magnetice cu intrefier, pentru a minimiza saturatiaCONSTRUCTORUL INCEPATOR ee cauzata de componenta 1/K 5 Un exemplu de cal- Conta cuenta del cul cred c& va clarifica sarcind nu este prea mare, eT lca sau/si cand bilantul ener- care a ‘elatillor de golic nu este pe prim plan ig} proiectare mai sus ana- $i dispunem de o rezerva 6 coral lizate. $4 presupunem Go tensiune, se prefera eae on Tadveiamn cal Inlocuirea Inductentel cu. eo Tezistoni, ca in figura 3 n i apa divizorul astfel realizat fiind fat epee taael- tot selectiv, obtinandu-se 49} une continua Uo = 12V, tot un fitru trece-jos, ale consumand un curent cdrui_ performante, calcu-| lo = 100mA, dispunem late In aceeasi maniera ca de untfatirieor cubld sila celula LC, sunt expri- Mate de relajia (9 ). Pe aiternanta corespunza- rezistorul R se va produce| A tor si trebuie s& rea- insa o cadere de tensiune) lizam filtrajul necesar. continua UR = Flo, care va Din (4) objinem Co = eee ree | Dis 4 other Co = proiectarea redresorulul, a? Din (2°), pentru Umigre 1 | Co = 250 uF, rezunta = rare RCo ondulajia ja iesirea a eC o bon redresorslui, deci la a intrarea fitrulul, de unde K = RCo & RQ}, Ci ¢ pin 2 — 499 =» 04 __ Ca $i in cazul fitrulul LC, pentru proiectare putem wauocs''? = S$Fiw25010* 100Fe folosi urmatoarele relatii aproximative de calcul, derivate din relatia (9), valabile numai pentru reteaua electrica de S0Hz: RC = 3000-2 (monoalternanta) ; RC = 1500-22. (dubia alternanta) R [2], C [uF ] (10) in figura 6 este reprodus un grafic similar cu cel din figura 4, pentru calculul fitrelor RC. Si filtele RC se pot conecta in cascada, in acelasi fel ca $i filtrele LC. Comparand relatile de calcul pentru cele dou tipuri de filtte, observam c& simplitatea Inlocuirit inductantei cu 0 tezistenta “se plateste” prin, performante mai siabe. Proiectantul va alege de la caz la caz varianta optima. Se pune intrebarea: care este valaarea admisibila a ondulatiei pentru diverse aplicatii? Desigur, ar fi de dorit ca ondulafia pe sarcina si fie zero, Pax = 0. Aceasta ar presupune LC =<», respectiv RC =~, cgea ce este prac- tic irealizabil, in tabelul de mai jos sunt date valorile ori- entative ale ondulatiel admise pentru diverse aplicati APLICATIA Pe lAmpificatoare AF finale in contalrmp, amplir| 05-2 lcatoare de AF in emititoare 1, tensiune de| Jaccelerare la tuburi catodice, redresoare| lurmate de stabilizatoare de tensiune [Amplificatoare AF GLA, ampliicatoare de AF] 0,-0.5 [in emitétoare AS (Ampificatoare HF-UHF_FI_ mixers Ope OT Preamplificatoare AF etaje de demodulare | 0,0- 0,05 [Ampiificatoare de microfon, modulatoare | 0,001 — 0,002 8 100 = 11,8%, sau din (3), 300.0 _ 300.100mA = dle | SOME = 10%, cole dou’ rezul- pins Toc ~ 12V.250nF tate fiind comparabile. Cu ajutorul tabslului apreciem ca pentru 0 funcfionare buna ar fi necesar ca la iesirea fil- trului pout = 0,05% , deci ar fi necesara o atenuare a Pn _ 1B \dulatiel K = = 236 off, sau K{dB] ote Pa ~ 0,05 Po 20109236 = 4748, Acum, din (8) ven LO=2.5— 5.286 = 590, Aproximativ aceleasi valor le objinem $i de pe graficul din figura 4, sau din formula (7). Alegand C = 100uF, rezulté L = 5,9H, sau, pentru C = 250uF, rezulta L = 2,36H. Veriticém trecventa 1 roprie de rezonanta a filtrului, fo = = prop i anf L She, fifo = 100H2/6 6Hz = 15, 2nJ5,9H.100.10% F valoare ce pe graficul din figura 5 se afla suficient de departe de punctul critic. Daca dorim sa folosim doua celule LC identice, ca tn figura 30, pentru fiecare ar tre- bui sé avem LO = 2,5 V236 = 98,4, Alogand C1 = C2 = 1OOuF, rezulté L1= L2 = 0,384 H, deci inductante mutt mai mici si mai ugor de realizet. Daca dorim sa rezolvamCONSTRUCTORUL INCEPATOR aceeasi problema cu un filru RC, din relatile (10) rezulta 118, Po RC = 16007, ~ = 1500. 7 9s =354.000, IQ, Clu]. Alegand R = 3500, rezula C = 1000uF, iar cderea de tensiune pe R va fi UR = 3502.0,1A = 35V, © valoare inadmisibil de mare pentru exemplul conside- rat. Alegand R = 35 Q, rezulté C = 10.000KF si UR =350.0,1A = 3,5, situatie oarecum acceptabila. Deci redresorul va trebui proiectat in acest caz pentru Uo = 15,5, Este evident c& performantele fitrului RC sunt mai slabe, necesiténd un condensator de o capa- citate mult mai mare, deoarece R nu poate fi marit substantial, datorita cresterii prea mari a caderii de ten- siune pe aceasta Filtrele de alimentare cu tranzistoare Exist totusi o solutle de a elimina nedoritul drosel, substituind rezistorul cu un tranzistor intr-o conexiune. adecvata, in care s& prezinte 0 rezistenta dinamica mare, cu 0 c&dere de tensiune continua moderata, objinandu-se 0 reducere considerablla a greutati si a gabaritului, concomitent cu o eficienta sporité. a filtraju- lui. Avantajele se resimt mai ales la curenti de sarcina mari. Cea mai simplé schema este cea prezentata in figura 7a. Dupa cum se vede, tranzistorul este conectat ‘In serie cu sarcina, montajul fiind de fapt un banal repetor pe emitor, ceea ce se vede mai clar redesenand schema ca tn figura 7b. a- 50Hz, b- 100Hz, ¢ - 150Hz, d - 200Hz, e - 300Hz. Proiectarea riguroasa este destul de complicata si resupune lucrul pe caracteristicele tranzistorului. Cum rezultatele nu sunt crtice, vom accepta o explicate gi un calcul aproximativ, Intrutotul. satisfécétor in practica Tensiunea continua la bornele sarcinil, Us, va fi putin, mai mica decat tensiunea redresata, Uo. Putem scrie Us = Uo ~ UCE. Aceasta pierdere de tensiune este pro- Portionala cu curentul de sarcind si depinde de punctul de functionare al tranzistorului si de conditile impuse ‘montajului, fiind practic de ordinul vottilor. In ceea ce priveste componentele aitemative, adic& ondulatia, situatia este cu totul alta, decarece grupul Rb Ob formeazé un fitru trece-jos care, ca gi in cazul celulelor de filtral RC mai sus anelizate, va face ca tensiunea alternativa aplicata pe baza tranzistorulul sa fle substantial atenuata. Deoarece repetorul are ampiifi- carea subunitard, rezulté ca ondulajia la iesirea acestu- ja, pe sarcind, va fi chiar mai mica decat la bornele con- densatorulul Cb, Coeficientul de fitraj, K, ce se poate obtine cu acest montaj, se poate calcula cu relatia: PRb Rb G+RDx ~yaRE °C xop = Le ay unde XCD = och Awe jar rreprezinta rezistenja in curent alternativ a jonctiuni colector-baza, rezistenta ce poate fi determinata fie grafic, din caracteristicele tranzistorului, fie din para- metrii h. Din relatia (11) rezuita ¢& eficienta fitrului va fi | 0: 4 } Ot 20 | | 00 26 [dB] UK ie | 00) 40 | 0005) 46 54. }60 ati OE i) 5 10 50 Wh W000 R{kohmi}-x C[pF] | TEHNIUM iunie 2006CONSTRUCTORUL INCEPATOR, pe eae Cc. 7 ‘ou atét mai bund cu cat Rb si Cb vor avea valori mai mari, Daca pentru Cb nu exista vreo limita superioara, Rb determina punctul de functionare al tranzistorului, deci nu poate fi ales arbitrar. Valoarea sa depinde de ccurentul prin tranzistor, gi va fi cu atét mai mica cu cat curentul de sarcina. va fi mai mare. In cazul redresoarelor de tensiuni relativ joase (5 - 25 V) si urenti mati (peste 100mA), adica in situatile tn care fit trele cu tranzistoare isi etaleaz& superioritatea, rezulté Ro 1000 cu valori moderate pentru Cb. Si acum cateva elemente de proiectare. Alegerea tranzistorului se face Tn primul rand jn functie de curen- tul de sarcina, pundnd conditia Is < 0,5ICMAX admis de catalog. Se alege apoi caderea de tensiune pe tranzis- tor, UCE, astfel incat sa nu fie mai mare decat cea admisibilé, conform catalogului, pentru tranzistorul ales (aceasta limitare aparand doar in cazul redresoarelor pentru tensiuni mari, cand UCE poate avea valori de 10 zeci de volti), s& convind relatiei Us = Uo ~ UCE, gi sa fie mai mare decét amplitudinea componentelor alterna- tive de la intrarea fitrului. Cu c&t UCE va fi mai mare, ou atat fitrajul va fi mai bun, dar i disipatia pe tranzistor va fi mai mare, De regula se practica UCE = (0.1 - 0,25)Us. Deoarece tensiunea dintre baza gi emitor este mica (0,2 — 0,7V, functie de tipul tranzistorului), se poate considera ca tensiunea la bornele rezistorulul Rb este aproximativ egal cu UCE . Curentul de baza al tranzis- torului se poate evalua cunosc&nd c acesta este de aproximativ de B ori mai mic decat curentul de emitor, respectiv curentul de sarcina Is. Cu aceste considerente putem serie: Rb = URb/Ib sau Rb =UCE £ (13) unde B este factorul de amplificare in curent al tranzis- torului, a carui valoare depinde de punctul de functionare ales, respectiv de Ic. Se verific& apoi daca disipatia pe tranzistor este th limitele admisibile, conform inegalitati' Pdmax > Is.UCE. In caz contrar se micso- reazA UCE sau se alege un tranzistor mai puternic. ‘S& exemplficim aceasta miniproiectare chiar pentru cazul din exemplul precedent, pentru a putea face 0 comparatie. Deci, avem do la redresor Uo = 15,5V cu 11,8%, iar dupa fitru, pe sarcina, Us = 12V, Is = 100mA, cu p < 0,05%. Putem deci lua UCE = 3,5V. Pentru scopul propus, catalogul ne oferd suficient de mute tipuri de tranzistoare, ca de exemplu: 8C337/338, BCY58/59, 2N2219, 2N1613, BC140/141. Alogand, de exemplu, un tranzistor 2N2219, care are lomax = 800mA, Pdmax = 0,8W la 25°C si f = 100 la Ic = 100mA, rezulté din (13) Rb = 3,5V.100/0,1A = 35009. Puterea disipaté pe tranzistor va fi Pd 3,5V.0,1A = 0,35W< Pdmax. Coeficientul de ftraj nece- sar este K = 11,8/0,05 = 236. Dupa (12) rezutta Cb = KioRb. inlocuind cu valorile de mai sus si calculand o=2nf = 628 (1 = 100H7 la redresarea dubla alternanta), objinem Cb = 0,00010737 F = 107,37p1 100uF. Comparand cu exemplul de calcul precedent, putem spune ca tranzistorul, in schema astfel realizata, echivaleaza cu un drosel de cca 59H, sau in cazul fitrului RC, aceeasi performanja se obtine cu un con- TEHNIUM iunie 2006CONSTRUCTORUL INCEPATOR densator cu 0 capacitate de cca 100 de ori mai mica. Daca vom conecta si condensatorul Cs, aceasta echivaleaza cu o celula suplimentara de fitral de tip RC, tn care R ar firezistenta dinamica a tranzistorulul intre Punctele AB. O estimare simplist, in minus, a acestel rezistento, ar fi s-0 consideram egala cu rezistenfa in curent continu RAB = UCE /ls = 3,5V/0,1A = 350. Daca vam Cs = 100KF din relajia (9) rezulta coeficientul de fitraj al acestei celuie K= RAB.Cs.0 = 35.0,0001.628 = 2,198, deci cosficientul de fitra] global ar fi aproximativ dublu. Putem lesne observa Ins c& eficienta condensatorului Cb este substanjial mai mare decat a lui Cs. in cazul in care ar fi fost necesar un curent de sarcina de 1A, pentru aceleasi cerinfe privind tensiunea $i ondulatia (in ipoteza c& redresorul disponi- bil poate furniza 1A la 18V), am fi putut alege un tranzis- tor de tipul 8D233/285/237, care la un curent de colec- torde 1A are B = 26, si dupa aceleasi ralatii de calcul ca mai sus, rezulta Rb = 8750, Cb = 429uF, Deci, desi curentul de sarcina a crescut de 10 ori, capacitatea, necesara pentru acelasi nivel al ondulatiei la iesire a crescut numai de 4 oti, Daca in acelasi scop se foloseste un tranzistor_ Darlington de tipul BD675/677/679, la care B= 750, rezulta Rb = 3,5.750.1 = 26250 si Cb = 143uF. In aceste exemple s-a plecat do la 0 valoare impusa pentru K, pentru a putea face mai Uusor comparatia intre cele tre! situati, dar calculul se poate face desigur pornind de la valorile disponibile pen- {tru componente, rezultand K. Astfel, in exemplele de mai sus, pentru Cb se pot folosi valori mutt mai mari, rezultand fitraje mutt mai eficiente. Schemele din figura 7 nu reprezinté singura posibli- tate de realizare a unor fitre cu ajutorul tranzistoarelor. In figura 8 este prezentata, cu titlu informativ, o schema Cu lesirea pe colector, care este in esenta un amplifica- tor cu reactie negativa curent. Am preferat in acest exemplu un tranzistor pnp, dar se poate utiliza la fel de bine un tranzistor npn, schimband polaritatea tensiunilor si a condensatoarelor. Avantajul acestel scheme const in posibitatea de a conecta eventual colectorul la masa, dar are marele dezavantaj c& pe rezistorul de reactie din emitor, de care depinde de fapt eficacitatea fittrulul, se produce 0 cadre prea mare de tensi- une, aplicabili- talea_montajulul limitandu-se la curenti de sarcing mii Projectarea acestel scheme este mult mai laborioasé si nu © vor aborda in prezentul arti- TEHNIUM iuni col, din considerentul c este de mai putin interes prac- tic. Exista desigur si scheme mai evoluate, dar de la acestea si pana la stabilizatoarele de tensiune mai este doar un mic pas, iar proliferarea stablizatoarelor cu ‘componente discrete sau integrate a micsorat interesul pentru aceste scheme, deoarece stabilizatoarele pot contribui substantial la imbunatajirea filtrajulul. Cei interesaji in aprofundarea proiectarli unor asifel de scheme pot consulta urmatoarele lucrari: Semi- conductoarele in telecomunicati, de V. Catuneanu, Editura Tehnica, 1962, Raaio — constructeur, oct.1966, Sport si Tehnica nr.4/1973 (atticol de ing. Gh.Revenco) La aplicarea relatillor de calcul si a graficelor de mai sus trebuie observate ou atentie unitajile de masura valabile pentru fiscare caz in parte. Fittrele “active” de genul celor prezentate pot fi rea- lizate cu tranzistoare cu Ge sau cu Si, npn sau pnp. in cazul tranzistoarelor pnp se inverseaz& polartatea sur- sei $1 a condensatoarelor. Interesant si util este faptul c& se pot implementa i pentru tensiuni relativ mari (sute de volt), folosind tranzistoare obignuite, deoarece printr-o proiectare corespunzatoare (alegerea UCE), tensiunile intre electrozii tranzistoarelor pot fi foarte mici, ‘chiar dacé Uo este mare. Din analiza tuturor schemelor din prezentul articol rezulté ca eficacitatea filtrajulul depinde foarte mult de frecventa componentelor alter- native, find cu atét mai mare cu c&t frecventa este mai mate, Acesta este unul dintre principalele avantaje ale tuturor surselor de alimentare in comutajie, la care lucrandu-se cu frecvente de zeci sau chiar sute de kHz, desi spectrul de armonici este mai bogat (datorité prezentei unor impulsuri cu fronturi abrupte), se poate ‘objine un fittraj foarte eficient cu componente RLC de valori moderate. Se pot astfel realiza inductanfele nece- sare pe oale sau toruri de ferita, cu dimensiuni si costuri rezonabil. Bibliogratie 1. REDRESOARE CU SEMICONDUCTOARE, de lon Dan $i Al. Moseanu, Edit. Tehnicé, 1975 2. RADIO ENGINEERING,’ de F. Terman, Edit Mo.Graw — Hill, 1947 3. HILFSBUK FUR HOCHFREQUENZTECHNIKER, de” Wilhelm Hassel, Edit. Franzis-verlag, ‘Manchen, 1959 4. MANUAL DE RADIO- TEHNICA, — de BA. Smirenin, 1 5. RADIO ~ CONSTRUC- TEUR, oct.1966 6." GHIDUL RADIOAMA- TORULUI, de AA.Kulikovski, 1964 ah}CONSTRUCTORUL INCEPATOR INCARCATOR pentru ACUMULATOARELE cu plumb — acid sulfuric pasta Fiz, ALEXANDRU MARCULESCU Acumulatoarele cu. plumb-acid sulturic pasta, modelele sertizate (incapsulate ermetic), cu capacitati Uzuale de 4:7 Ah, sunt utlizate de regula ca surse de alimentare de avarie, pe intervale relativ reduse de timp, in cazui c&derii accidentale a tensiunil de retea (de exemplu, pen- tru caiculatoare, instalatii_ de. ilu- minare, blocuri operatoril in spitale etc). Desigur, ele au atras gi atentia constructorilor amatori, ‘care le folosesc in diverse alte scopuri, cum ar fi alimentarea montajelor experi- mentale in laboratorul propriu sau a tnor aparate pe care le iau cu ei in drumetie (de exemplu, @ lampilor pentru iluminarea cortuiui, a inear- catoareior pentru miniacumula- toarele din’ telefoanele mobile, aparate electrice de ras, de masa)) ete. ‘Aceste acumulatoare sunt com pacte, de dimensiuni rezonabile $i nu prea grele, dar mai alos sunt “curate” (nu. curge si nu stropeste din ele acidul), céea ce le face usor de manipulat, de transportat si de depozitat. In plus, pe intervale reduse de timp, ele sunt capabile sa furnizeze curenji cu intensitati de pana la 10 A, ceea ce 0 sursd dbisnuita de laborator nu permite. In model frecvent intainit — la care ma voi referi gi ou in articolul de fata — este acela ou tensiunea nominala de 12 V si capacitatea de 7,5 An. Astfe| de acumulatoare se gasesc acum si in magazinele de Specialitate, dar multi constructori amatori pretera.sa le cumpere din targurile de vechituri, cu riscul de rigoare, insa ia. un pret pana la de zéce of mai mic. Riscul este mare atunci cand vanzétorul ii ofera acu- mulatorul descarcat (n-a_avut timp s&-|incarce, nu are incarcator adec- vat etc.). Sub astfel de justficari se poate ascunde adevairul — pe care el ‘lcunoaste prea bine — 08 acumula- torul in cauza este “obosit’, daca nu chiar “mort” de-a binelea. Chiar dacé, sa admitem, vanzétorul este de buna credinta, noi nu ne_putem convinge la fala locului daca acest acumulator descércat este sau nu bun, deci infelept ar fi s& nu achi- zitiondim decat exempiare incarcate. Pentru acestea din urma putem face © testare rapid gi suficient de con- cludenté dacé am luat cu noi In “targ’ un multimetru de buzunar si un bec auto (de exemplu, de 12 ‘V/35 W) caruia i-am lipit doua cor doane terminate cu "crocodil’. intai racordam la bornele acumulatorului multimetrul, pus pe domeniul de 20 V tensiune continua, Daca acumula- torul este suficient de incéircat, ten- siunea la borne in gol va trebui s& fie de circa 13,5 V. Apoi racordam la bornele acumulatorului si becul, citind rapid tensiunea indicat dé volimetru (pentru c& aceasta tensi- lune va soadea continuy, reflectand descarcarea acumulatorulul sub acest curent de saroiné de circa 3 A). Caderea de tensiune la borne jntre cele doud situatii — in gol, respectiv 1n sarcina — va fi in acest caz de cel mult 0,3 V, daca acumu- latorul se afla fn stare buna. Desigur, valoriie mentionate nu sunt “batute Tn cule’, De jpilda, un acumulator in stare foarte bund, incarcat recent “complet”, poate avea tensiunea la borne in’gol mai mare, practic de pana la coa 14,5 V. Din punctul de vedere urmarrt aici, mai importanta este insa caderea de tensiune intre cele doua stair (gol = sarcina), dar nu este bine nicl s& acceptam un exemplar care sa alba © tensiune la borne in gol mai mica decat 13,5-13 V. SA trecem acum la subiectul pro- priu-zis al articolului, si anume la desorierea incarcatorului_ propus pentru acest model de acumulator de 12 V/7 An. In mod normal, incar- carea unui astfel de acumulator ~ in prealabil descéircat — se face cu un 2 1 TEHNIUM iunie 2006CONSTRUCTORUL INCEPATOR: LL urent continuu constant cu intensi- tatea de cca 0,7 A, pe 0 durata de 14 ore. Practic, ins&, putini construc- tori igi bat capul sa realizeze o surs de curent constant. Cei_ mai multi folosese un redresor ou sau far fit trare, care s& debiteze la iesire 0 tensiune continu “acoperitoare’, urmand ca stabllirea curentului de ‘incarcare dorit (intensitatea medie, adicd aceea indicaté de amperme: trele c.c.) S& se fac& prin introdu- cerea in’serie a unor rezistente de limitare adecvate (rezistoare bobi- nnate sau becuri cu incandescenta) de wattaj corespunzator. Lucrurile par foarte ‘simple, dar constructorul amator se_confrunt mai nou cu ificultatea procurarii/adaptari/construirii_ unui transformator care s scoaté in secundar tensiunea dorita. Am zis mai nou, pentru ca thainte miezurite transformatoarelor nu erau impreg- nate cu tot felul de rasini, aga ca se puteau scoate usor tolele i se ajus- ta (la nvoie se rebobina) infasurarea secundara pentru obtinerea tensiu- ni dori. Dificutatea_provine tocmai din faptul c& aceasté tensiune dorita in secundar nu are o valoate frecvent raspandita. De exempiu, pentru a realiza un tedresor nefitrat, care s ‘nu mai necesite element de limitare serie, tensiunea din secundar ar tre- bui sa fie in jur de 18 V, iar daca vyrem sa construim un redresor bine fitrat, tot fara element de limitare serie, ne-ar trebui o tensiune secun- dara'de circa 13-14 V. Tocmai de aceea, constructorul amator alege un transformator ou tensiunéa secundaré mai mare decat cea necesara, procedand — aga cum am mentionat deja ~ la limitarea curen- {tulul de inc&rcare prin introducerea Uunor elemente serie. Far a intra in detali, amintesc in figura 1 schema unui incarcator de acest tip, pe care lam realizat si fl folosesc ou bune rezultate de cétiva ani, Configuratia schemei (redresor ard fltare, bec auto de 12 Vi21 W ca element de limitare serie) mi-a fost impus de transformatorul pe care am folosit: un model. vechi, robust, cu tole de buna calitate, stranse in suruburi (practic, fara vibrati), cu un secundar de 2 x 9,7 V, pentru ‘un curent maxim de cca 4,5-2 A (deci fara incalzire semni- ficativa la 0,7 A). Dorind sa mai realizez un exem- plar_aseménditor, m-am_confruntat cu problema de. care am amintt, procurarea transformatorului adec: vat. Bineintoles c& unul identic n-am gasit, asa cd am acceptat sai maresc Putin tensiunea secundara, alegand un transtormator de 2 x 12 V, care, dupa grosimea conductorului din secundar, ar fi treouit sa suporte lejer un curent de 1,5 A, Surplusul de tensiune Iam “rezolvat" usor, prin alegerea experimental a ‘becului limitator de curent (care ofera gi un sor efect de stabilizare). Surpriza a fost ins ca transformatorul — nou- nou, de fabricatie chinezeasca - se incaizea suspect de tare la o functionare indelungaté. cu un curent de sarcina de 0,7 A Atunciam_ decis 's& aleg un model de transformator care se gaseste frecvent prin targuri, fespectiv cel cu tensiunea secun- dara de cca 30 V, la un curent maxim estimat de 2 A. Aceste trans- formatoare provin din dezmem- brarea_unor echipamente industri- alo, find realizate ingrijt si dovedin- du-se, dupd cum m-am convins, exceptionale la functionare indelun: gata. Problema era insa ca ar fi tre- buit ‘sa cresc semnificativ puterea disipata in elementul de limitare serie, luor nedorit din multe consi- derente (risipa de energie, caldura muita etc.), dar care ar fi avut si un aspect pozitiv - un efect mai pro- nunfat de stabilizare a curentului de incarcare. Astfel am aluns s& optez pentru varianta propusa in figura 2, care inlocuieste elementul de limitare serie printr-un variator cu comutatie statica realizat cu un_tiristor. Constructor cu experient& vor recunoaste imediat schema de prin- ipiu a Variatorului de tensiune cu tiristor, publicaté in diverse variante ‘in TEHNIUM, indeosebi pentru con- sumatori de retea, deci cand nu mai era necesar transformatorul cobor tor de tensiune, Tr. Intr-adevar, in afara de introducerea acestui trans- formator nu am facut nimic altceva decat s8 adapter la noua tensiune redresata valorle lui Ri, R2, 83, P $i C, pe care le-am tatonat experi- Mental asttel inoat sa obtin o pial de variafie a curentului de incarcare de orientativ 0-1 A. Precizez ca aceste valori pot necesita unele corecti daca se schimba exemplarul de tiristor. Personal am lucrat numai cu tiristoare din seria KY202, care au curentul de amorsare de poarta sub 10 mA. Functionarea _variatorului_ se bazeaza pe ajustarea unghiulul de deschidere a tiristorului_ prin manevrarea_cursorului potentio- metrului P. Intr-adevér, poarta G a tiristorului este polarizataé. ~ via rezistenfa de limitare R2 ~ de tensi- unea continu de la bornele con- densatorului C. La randul sau, acest condensator se incarca pana la o anumita tensiune de prag fixd (dat de sensioiitatea pe poarta a tiris- torului $i de valorile alese pentru R2 si_R3) prin grupul rezistiv. serie Ps+R’, unde am notat cu Ps va- loarea’ rezistentei inseriate a potentiometruiui, ajustabild in plaja 0-P prin manevrarea cursorului. La atingerea pragului de deschidere a tiristorului, condensatorul se descar- c brusc, tiristorul se deschide gi ramane deschis toata semisinusol- da, pana la proxima trecere prin I TEHNIUM iunie 2006 PR (rod.) >3A/>200V 2CONSTRUCTORUL INCEPATOR zero a tensiunii redresate, iar ciclul se rela identic pe fiecare Semisinu- soida care urmeaza. Rezistenta R3, care poate si SA lipseasca, imbunatateste Siguranta comutaril tirstorulu Acesta fiind principiul, pe scurt, este evident cd unghiul dé deschidere @ tiristorului va_ depinde de constanta de timp (Ps+R1)C, iar cum valorile iui Rt si C sunt constante, el va depinde practic numai de Ps, pentru un exemplar dat de tiristor. Agadar, prin manevrarea cursorului lui P’ puter varia unghiul de deschidere a tiris- torului in plaja dorité, cu condita s& fi tatonat in. prealabil experimental valorile optime pentru RY $i C. Deoarece nu tofi.constructori incepatori stiu ce inseamna acela unghi_de deschidere, voi explica simplificat semnificatia lui. Astfel, gratie redresérii biaiternanta prin puntea PR, tensiunea care se aplicé Circuitulut anod-catod al tristorului (atiat in serie cu acumulatorul Ac de incércat) este o ingiruire de semisi- nusoide pozitive toate, Este suficient sé vedem ce se ‘intémplé pe parcursul uneia dintre ele, pentru c& situatia. se va repeta identic pe flecare in parte. Fiecare semisinusoidé pozitiva Incepe de la valoarea zero a tensiu- ni, deci cand tristorul se aflé blocat. Pe masura ce tensiunea “urca’ pe semisinusoida, se ajunge la_un moment dat tt la o valoare a tensiu- ni poarta-catod. care ar fi permis deschiderea tiristorulul, daca nu ar fi existat_ condensatorul C. Prezenta condensatorulul, ins, intarzie deschiderea tirstorului pana la_un moment ulterior t2, cand tensiunea la bornele lu C atinge pragul nece- sar de amorsare. Acoasta intarziere 12-t1 este ou atat mai mare cu c&t C se incarcé mai lent, deci cu cat con- stanta de timp (Ps+R1)-C este mai mare. Pe fiecare semisinusoida, care in unitafi de timp are durata T/2 = 10 ms (7 fiind perioada tensiuni alternative de retea), momentul 12 poate fi exprimat insa si in unitati Uunghiulare, finand cont de faptul ca lunei_semisinusoide fi corespunde lun unghi de 7 radiani sau 180°, Este lar c& momentul t2, exprimat in va- lori unghiulare, este tocmai cea ce se numeste’ uzual unghi de deschidere. Pentru experimentarea montaju- \ul propus recomand s@ se supradi- mensioneze puntea redresoare PR (de exemplu, model de 64/400 V, pe radiator) $88 se aleagé P = 4,7 KQ, bobinat “si C = 47 uFIs5 V. Rezistenja R2 poate fi luata fxd, de 8,2 kQ. Astfel, singura ajustare experimentald necesaré va fi cea a valorii iui Ri. Pentrs aceasta se poate monta provizoriu Ri = 4,3 KO. inainte de a efectua probele de incércare_a acumulatorului, poten- tlometrul P va fi adus (din cursor) in pozitia cu toala rezistenia inseriata, far in punctul notat cu x pe schema, Intre plusul punti si plusul acumula- torului, se va inseria un ampermetru .c. pus pe un domeniu de 10 A sau 6 A. Bineinteles, acumulatorul va fi iin prealabil descarcat La pornirea alimentairil, curentul indicat de ampermetru va fi zero. in caz contrar se mareste valoarea potentiometrului P la 6,8 k2 sau chiar la 10 k22 (tot bobinat $i tot in pozitia initialé cu toata rezistenta inseriata). Apol se actioneaza lent cursorul, scazand rezistenta inser at& a lui P. Astfel va incepe incar- carea acumulatorului, iar curentul de incarcare va creste continuy pana cand cursorul lui P ajunge in extremitatea cealalta (ezistenta lui P suntaté complet). Valoarea curen- tului de incdrcare in aceasta pozitie este bine sa fie mai mare de 0,7 A, mergand pana la 1,1-1,2 A, pentru c& in scurt timp, prin incarcare, ten- siunea electromotoare a acumula- torulul creste sensibil, deci curentul de incarcare scade, “siabilizandu-se” relativ la 0 valoare de regim, Daca in aceasta situatie curentul de inceir- care inifial este sub 1,1-1,2 A, vom reduce treptat (si prudent) valoarea rezistentel R1.” Daca, dimpotriva, curentul de incrcare depaseste 1,3 ‘A, vom mari corespunzator valoarea tui Bt. Dupa aceasta alegere a lui Rt, mal baleiem o data inireaga curs & potenfiometrului, urmarind pozitia in care curentul de incarcere devine nul. Este posibil s& ramané o port tune semnificativa din curs pentru care tiristorul ramane_blocat, iar atunci ar fi indicat s& micsoram corespunzator valoarea lui P_ pentru ai putea folosi (aproape) intreaga curs, obtinand tolodalé un regia mai fin. De pilda, la prima mea experimentare am plecat de la valo- file R1 = 470 2 gi P = 10 KO. Din considerentele expuse anterior, am marit pe Rt la vaioarea de 4,3 KO, ceea ce mi-a permis s& folosesc un potentiometry de 4,7 k2 acoperitor, jar ia limita chiar unul de SkQ. Desigur, ideal ar fl ca acest {ncarcator $8 fie echipat cu un mic instrument indicator transformat prin suntare in ampermettu c.c. cu 2A sau 8 A la cap de scald. Daca ama- torul nu are aceasta posibilitate, este bine ca la fiecare incarcare si masoare timp de cateva minute curentul, iar dupa o relativa, stabi- lizare @ acestuia s& amplaseze cursorul tui P pe valoarea de regim de 0,75-0,8 A. in final, mentionez cé variatorul descris poate fi usor transpus si ca Incarcator pentru acumulatoarele de ip auto, cu plumb — acid sulfuric lichid. Gomponentele vor fi modifi cate ‘corespunzator, in functie de capacitatea acumulatorului (deci, Curentul mediu de incércare) si de tensiunea alternativa din secundarul transformatorului folosit (de _mini- mum 17-18 V). In figura 3 amintesc © astfel de varianta, pe care insa va invit 88 0 analizati singurr. TEHNIUM iunie 2005,CONSTRUCTORUL INCEPATOR COMPARATOARELE de TENSIUNE Aplicatii in miniautomatizari Pagini reallzate de fiz. ALEXANDRU MARCULESCU (Urmare din nr. 4/2005) Cer scuze cititoriior care urmaresc acest articol pen- tru ca — din motive de timp, dar si de spatiu tipogratic — ‘am amanat cu un numar prezentul “episod”. De fapt, lucturile importante (din punct de yedere teoretic) privind acest sublect au cam fost spuse. In con- tinuare doresc s& mai abordez doar un alt domeniu in care se folosesc frecvent comparatoare de tensiune, anume acela al circuitelor de temporizare, dupa care, intru mai buna documentare a constructoriior incepator| (care nu prea au acces la publicalii mai vechi), voi trece jn revista céteva alte exemple, succint comentate, selectionate din literatura de specialitate. Comutatoare comandate de timp Circuitele de temporizare, numite trecvent si auto- mate de timp, temporizatoare, circuite de pornire'intarzi ala saul de oprire temporizaté etc., sunt foarte rspan- dite ca atare sau ca blocuri constiiuente ale unor mon- taje electronice mai complexe. Ele au ca scop realizarea ornirii intarziate a unor consumatori electrici, dupa Sourgerea unui interval de timp At, prestabilt, de la darea comenzii, respectiv oprirea automata a alimen- ‘ari, tot dupa un interval de timp prestabilt. Evident, in acest caz marimea fizicd de comanda o reprezinta tim- ul, mai corect spus intervalul (durata) de timp dintre momentul to al comenzii si momentul t al actionaiii dorite, At = to. Pentru comoditate (mai ales in aplicarea formuielor implicate) se ia de obicei to = 0, deci rezulta Att, injelegand prin t din membrul drept al relatiei tot Un interval de timp, nu timput universal propriu-zis. Cel mai simplui ~ gi, ca atare, cel mai frecvent folosit procedeu pentru a “traduce” un interval de timp scurs intr-o_marime electricd usor si_precis comparabilé i Teprezinta urmarirea gradului de incarcare, respectiv, de descarcare @ unui condensator C printr-o rezistenté de limitare Fin paranteza lind spus, se mai foloseste une- ‘ori ~mai ales in constructia unor freoventmetre sau con- vertoare frecventé-tensiune — incarcarea unul conden- sator cu un curent constant, care oferd avantalul prejios alliniartatii dependentei u(t), dar cu complicatii nejustifi- cate in cazul automatelor de temporizare. Foarte pe scurt, principiul inearcari/descércarii unui condensator C la/de la o tensiune Uo este reamintit in figurlle 33, 34 si 35. Asttel, in figura 38 este data schema circuitulul de urmarire, care poate fi folosit atat la incarcare, cat si la descarcare, Pentru a studia descarcarea condensatorului C prin rezistenta R, in prealabil se tine comutatorul K in pozitia un timp suficient de lung, pentru a ne asigura ca am incarcat condensatorul la fensiunea maxima posibila in conditile date, pe care o vom nota cu Uo. Pentru un cor densator ideal, cu rezistenté de pierderi Rp infinita, avem Uo = E. Pentru un condensator real, insa, rezis- tenta Rp are o valoare finita, care va forma cu rezistenta de Incareare Run divizor de tensiune, rezultatul iin Rp 1 Rp+R ~"TGRIRD Uo=& (8) Nu putem intra aici in detail, doar semnalam ca relafia de mai sus ne conduce la dezideratul de a asigu- ra grupulul R+C folosit 0 valoare cat mai mica posibii a raportului FUR, deci de a alege un condensator C cu ierderi cat mal mici (Rp cat mai mare), pentru a nu fi evoiti sé ludm valori prea mici pentru rezistenja de inearcare R. Dua incarcarea lui C la tensiunea maxima Uo, tre- cem comutatorul K in pozitia b, moment pe care il notam Cu to = 0. Din acest moment incepe descarcarea con- densatorului C prin rezistenfa R, curentul instantaneu prin circuit, i(), si, respectiv, tensiunea instantanee la bornele condensatorulul, u(t), avand expresille: i u(t) = Uo ee @ unde produsul RC, avand dimensiunea fizicd de timp, se noteaza de obicei cu tsi se numeste constanta de timp a circuitului, r= RC. O reprezentare sugestiva a acestor legi de variatie in timp este redata in figura 34, unde s-a pus in evidenta “efectul” constantei de timp’ t asupra alurll curbelor. Astfel, observam c& ambele marimi scad_ pronuntai neliniar de la Valorile initiale 10, respectiv, Uo (la to = 0) pana la zero (teoretic pentru t = «), sc&derea fiind cu atat mai rapida (mal abrupta) cu cat constanta de timp + este mai mica. in aplicatile de care ne ocupém aici ne intereseaza doar variatia tensiunil u(t), pe care comparatorul de ten- siune 0 va urmari, comandand bascularea la un moment do timp t1, cand u(t) va atinge o anumita valoare presta- bil u(t) = Ut. Pentru a urmari Inodrcarea condensatorului C prin rezistenta R, in circuitul ipotetic din figura $3 vom tine In Prealabil comutatorul K in pozitia b un timp suficient Pentru a ne asigura c& Iam descarcat complet pe C, dupa care, ia momentul to = 0, vom trece comutatorul in pozitia a, Legile de variatie a marimilor it) si u(t) in acest caz sunt: loe $$$ —— ‘TEHNIUM iunie 2006 15-CONSTRUCTORUL INCEPATOR: it) =loe © 1) ut) = vol e* | (10) \ } jar 0 reprezentare su- gestiva a lor este ilustrata in figura 35. In circuitele de tempo- rizare se folosesc frecvent si incarcarea si descarcarea_unui con densator printr-o rezis- tenja. Fenomenele fiind asemanatoare ca mod de tratare, sa aprofundam pulin doar pe cel do descarcare. in primul rand, se cade s& reamintim sem- nificatia_constantei_ de timp <, pe care o putem deduce din expresia corespunzétoare a lui u(t) luandt = « Obtinem: « 34 u(t) i\lg b------— A(t) pentru 7 mare ul=Up iQ) pentru T mic ule) = Uo et = Uole = Uoi2,72 (ay u(®) pentru T mare ceea ce se traduce in cuvinte prin feptul c& + reprezinté timpul (durata de timp) dupa care tensi- unea instantanee la bor- nele condensatorului C atinge valoarea de circa Uo/d,72 in “al doilea_ rand, urmérind “curbele de variatie u(t) din figura 34, observam c& la inceput soaderea tensiunil in timp este ‘oarecum’ liniara, dar pe urma nelinieritates se accentueaza, graficelo cpatand un caracter asimptotic in tendinta lor spre zero. Observatia este foarte importanta, deoarece (stim deja) comparatoarelor de tensi- une nu “le plac” variaile foarte lente alo tensiunii de comparat. Asadar, desi descarcarea con: densatorului dureaza teo- fetic un timp infinit, noi nu vom putea conta decd pe un interval restrans de timp la realizarea circuitu- lui de temporizare dort, $1 anume —alegand un moment final t (la care se va produce bascularea comparatorului) In aga fel u(t) pentru 7 mic ° Descarcare u(t) pentru T mic u(t) pentru T mare (8) pentru 7 mare A(t) pentru 7 mic 6 ‘incarcare TEHNIUM iunie 2006 16CONSTRUCTORUL INCEPATOR aT ‘nat in vecinatatea lui, variajia tensiunil s& fie Inc suf cient de rapida, pentru'a nu avea probleme cu decelarea respectivului prag de tensiune. focmal aici intervine utiltatea ~ ca marime de ghi- dare —a constantei de timp =. Astfel, in majoritatea apli catilor curente se folosesc durate de descarcare de and la 0,5t - 1,5r, si numai in cazuri speciale, cu pre- cautii de’ rigoare,” Se apeleaza la durate mai mari (2r- 3). Pe de alta parte, aceeasi valoare a constantei de timp + poate fi obfinuta teoretic printr-o infinitate de erechi ale valorilor R i C, al caror produs este egal cu +, Dintre acestea se elimina din start perechile care ape- leaza la valori foarte mici sau foarte mari pentru B sau pentru C. Apoi se tine cont de dezideratul mentionat anterior, anume de a realiza 0 valoare cat mai mica a raportulul FYRP, adica de a folosi o rezistenta de descar- care R foarte micd in raport cu rezistenta de pierderi Rp a condensatorului, Acest criteriu ne indeamnd sa evitam valorile foarte man pentru rezistenta de descarcare $i simultan s& folosim modele de condensatoare cu Pierderi cat mai mici in dielectric. Sa luém un exemplu numeric, si anume sa pre- supunem c& dorim s& realizm un circuit R-C cu con- stanta de timp <= 600 s (adicd 10 minute), pe care vrem AO=BA744 DIL 2x7 pint 88+ folosim in constructia unui automat de sara. Un calcul elementar ne conduce la identificarea perechilor de valori din tabelul alaturat, care satisfac conditia impusa. C] TOE] a7aF | TOORF] @7OuF | VOOR ETON) FeO MO] T2awa | Eh | 7,ZaMN | BOOM | TORT Conform celor discutate anterior, ne putem orienta, de exemplu, spre perechea 470uF - 1,28M0, care nu apeleaza la 0 valoare exagerat de mare R. in plus, vom TEHNIUM iunie 2006 Putea gsi relativ usor un condensator de 470uF cu Pierderi mici in dielectric. $i in fine — lucru care nu s-a precizat ~ noi vom dori in final sa facem durata de tem- porizare regiabila, de exemplu de ja 2-3 minute pana la 10 minute, cea ce va insemna inlocuirea lui R printr-o combinatie serie F’ +P = R. In cazul perechil alese vom putea lua R’ = 270-300kQ si P = 1MQ, toate valori zuale, usor de procurat. ‘Ar mai fimulte de adaugat, desigur, dar constructorul incepator “inarmat” cu elementele teoretice sintetizate mai sus va fi in stare s& analizeze, s& experimenteze si chiar sé perfectioneze montajele de temporizare pe care doreste Sa le realizeze dupa scheme “gata concepute”. lar cand va ajunge si sa-si proiecteze proprille scheme... nu va mai fi incepater. Pornire intarziata Un prim exemplu de circuit de temporizare echipat cu comparator de tensiune este amintit in figura 36. Consumatorul electric dori (nefigurat pe schema) se ali menteaza de la sursa lui de tensiune (de regula, de la relea) prin intermediul unei perechi de contacte normal deschise ale releului Rel. Scopul montajulul este de a asigura pornirea consumatorului cu o anumita intarziere At prestabilité fafa de momentul to = 0 in care se da comanda de initiere @ ciclulu, prin inchiderea intrerupa- torului de alimentare | Dupa cum se observa, aceasta temporizare are la baza incarcarea condensatorului C prin rezistenfa 1, practic de la zero pana la o valoare Uref dictata dé Faportul rezistentelor din divizorul R2+RS care pola rizeaz& pozitiv intrarea Inversoare a amplficatorulul operational AO. Cu vaiorile mentionate pe schema avem: 62kQ. 2V 9Kq ~8V R3 Ure = Ua Bo Ag 17——_________—— CONSTRUCTORUL INCEPATOR Evident, durata intarzierii nu coincide cu constan- ta de timp a circuitului R1+C, care in acest caz aro valoarea t = RIC = 1MO 47uF = 47s, pentru c& prin, alegerea convenabiti a lui Uref (practic, a raportului dintre R2 si R3) puter “impinge” incarcerea lui C mult peste intervalul r sau, dimpotriva, 0 putem limi- ta la un interval mai scurt decat +. Astfel, prin alegerea adeovata a perechilor de valori R1 si C, ca si a pragului Uref, durata intarzierii poate fi facuta de and la cateva sute de secunde. Daca se doreste ca aceasta durata sa fie reglabila intr-o plaja data, pe baza unor mici calcule elementare se va inlocul rezistenja fix R1 printr-o combinatie serie adecvata R't+P, unde P va fi un potentiometru liniar. Pentru ajustarea finalé a domeniului dorit, este util ca gi in divizorul R2+RS care stabileste pe Uref sa se inter- caleze un trimer sau un potenflometru. De exempiu, se poate folosi combinatia serie R2 = 2k, P’ = 3k, RQ = 5kM, cu cursorul lui P’ conectat la intrarea inver- soare a AO. Cénd intrerupatorul | este deschis, deci montalul nealimentat, condensatorul C este descarcat prin dioda D1 si grupul R2+R3. Astfel, 'a inchiderea lui | (momentul to = 0), intrarii neinversoare a AO i se aplica potenfialul zero, in timp ce intrarea inversoare AQ=BA7AI DIL 2x7 pini este polarizaté pozitiv cu potentialul Uref fata de masa. lesirea AO va fi astfel in starea de saturatie “jos”, tranzistorul T biocat si releul Rel in repaus. Dupa ‘scurgerea intervalului de timp At, tensiunea la bornele condensatorului C atinge (si depaseste usor) pragul Uref, comparatorul AO basculeaza in starea cu iesirea, {in saturatie “sus”, tranzistorul T intra in saturatie $i releul Rel anclangeazd. Aceasta stare se mentine un 18 timp nedeterminat, puténd fi deschiderea intrerupatorulul | Intrerupta prin Oprire temporizata Montajul precedent poate fi transpus foarte usor pentru a sigur comanda inversa, respectiv oprirea automata a consumatorului dupa un interval de timp At de la momentul to in care s-a dat comanda de pornire. Asa cum se arata in figura 37, In acest scop se fac doua modificari minore: se inverseaza intre ele conexiunite la cele doua intrari ale amplificatorului operational, pe de o parte, iar pe de alta parte, se inlocuieste intrerupatorul de alimentare | prin combi- natia in paralel B+K1, unde B este un push-buton cu revenite, iar k1 0 pereche de contacte normal deschise ale releului Rel ‘Comanda de pornire se da (la momentul to = 0) prin apasarea scurté a butonulul B, urmaté de anclangarea releului, dupa care se elibereaza butonul B, ale crui contacte vor reveni in pozitia deschis, Alimentarea montajulul se automentine, ins, prin contactele k1 inchise. Aceasta stare se va menfine pand la eliberarea releului Rel, lucru care se va pro- 37 +e (12y) sf duce dupa intervalul de timp prestabilit at, cand tensi- unea la bornele condensatorului C atinge (depaseste gor) pragul de referinja Uref, aplicat de aceasta data intrarit neinversoare a AO. Si In acest caz stabilirea duratel de temporizare se face prin alegerea adecvata a valorilor R1 si C si prin ajustarea raportului dintre R2 si R3. (Continuare fn nr. viltor) TEHNIUM iunie 2006| din domeniul audio profesional ‘HI-FI AMPLIFICATORUL QUAD 606 r Ing. BARBU POPESCU | 909 dyno cititorlor revistei. Schema sa de principiu, prezen- fata fn figura 2, este asemandtoare cu ea a lui ‘QUAD 306, diferentele constand in: 4, Existenta unui etaj de separare (optional) rea- | lizat cu circuitul integrat NE5534 si piesele aferente; 2. Folosirea in scopul obtinerii unel puteri mal mari a cle doua lranzistoare de putere conectate in paralel; se remarca rezistenjele de putere de egalizate din circuitul de omitor (R21, R27, R29, G1), R20 conectatd fn paralel cu R26 in circultul dé Protecjie, preoum si R7 in circuitul de baza al tranzistoarejor finale T9 si T10; i 3. Alimentarea cu o fensiune mal mare, precum si folosirea unui etaj de temporizare ~ \imitator de. Curent (optional) in circultul primar al transforma- toruiui de rejea, etaj realizat cu tranzistoru! T300 gi plesele aferente. ‘Amplficatorul QUAD 608 a intrunit ‘unanime atat ale audiofilior, cat si ale precierile ilizatorilor Principalele caracteristici tehnice sunt urma- toarele: Putere de iesire 140W/8 0-220Wi4 Distorsiun 0.01% la 20 He, 130 We 9 0.01% lat kHe: 130 WB Q 103% la 20 He, $30 Wa A Independent 0,05 £2 in seriou 1,5 uH Tensiune de nol 7 mV Raspuns in treovenia 0,25 48 a 20 He gi 20 kt i 1B la 13He g a0 kHz Sensibiltate, 500 mV fi ipedanja de } inare 200 ih Zaommot “105 68/140 W iit Putere iy congumati, 35.750 VA i Schema de pinepd samptortd UAD cobeie ff] prezerata figura Tf de schemeleprezentte ato. HE fo, princialele deosebr const n utlicarea une suse i de alimanlare cu tensiunea de +57,8 V si ~53,4 V fata de masé {in sarcind), objinuté prin edresarea tensiunl de 82 V din secundaruttransformatorului de retea. Jn scopul funcfionari corespunzatoare pe sarcini de 4.0, cat si de a permite ullizarea far& probleme a ditu- zoarelor electostatice (sarcini cu caracter capaci), in etal false ulizeeza ce 9 tracistore consis in paralel Protecia la suprasarcind / scurtcicult este realzata cu tranzistorul T4 si piesele aferente, cu o siguranla cu ardere temporizaté (6,3 A) In circuitul secundar al ransformatoruul de relea gi cu doua siguranfe (dintro care una automata) tn circuitul primar. ‘Condensatoarele C18, C19, C20 au rolul de a reduce brumul lvansformatorului precum si niveiul parazifior captai din relea, La iesire se recomandé iniroducetea unui eta) de protecie la ‘para tensiunit continue in cazul defectarl ranzistoarelor final gi de temporizare la conectarea/seconectarea de la refea; in acest caz se poate mari valoarea iui C7 de Ia 47 uF la 100 uF (valoarea din schema C7 = 47 uF reduce fenomenele tranztor la pornireal TEHNIUM iunie 2006 oprirea_amplificatorului, bootstrap. Sursa de curent din cicuitul de emitor al lui poate fl nlocuita uo sursa de curent realizaté cu untranzistor BF 245 go rezstenja cde 680 2-1 kO in serie cu sursa acestuia n scopul objinerii unui ccurent de 0,5-0,6 mA. Pezistoarele pot fide 1/2 W, cu urmatearele excepfi ai, R3, B12, R36, RAT = 1 W; RY, R@3, Raa, RaQ = 2 W; Rid, R16, R24, R20, A26, A21, R27, R92, R18, R22, RB, Rat, a= 3W. dar si Periormanfele conexiunil 19 eeeHI-FI TEHNIUM iunie 2006‘HI-FI. MPLIFICATOR UDIO HI —-FI Prof. ing. EMIL MARIAN Domeniul ampitficatoaretor_de audiofrecventa include 0 zona aplicativa extrem de diversificata. Solutile tehnice abordate de firmele producatoare de echipamente audio urmaresc un scop foarte precis, anume eficienta maxima la un pro} de cost cat mai Tedus. Tehnica actual recomanda in majoritatea cazurilor utiizarea cirouitelor integrate specializate in domeniul audio. Evident od existé amplificatoare audio bazate pe utiizatea unor circuite integrate specializate, capabile de a livra o putere electrica in conformitate cu unele cerinte impuse (putere nominal, banda audio, raport semnal/zgomot etc.). Dar, pe de alta parte, cum 0 livreaza? Din incercarile practice, completate cu masuratori specialzate, s-a constatat faptul ca transfe- Tul putere electrica ~ putere acustica este de cele mai multe ori deficitar In ceea ce privesie dinamica ceruta unui amplificator audio de’ putere. CARE. SUNT CAUZELE? Cauzele pot fi multiple. IN PRIMUL RAND, 0 mare parte a amplificatcarelor audio cu circuite integrate se bazeazai pe includerea in ele a tranzistoarelor bipo- lare de putere (vezi etajul final). Un electronist experi- mentat ste ca un tranzistor bipolar de putere ar si el limitele ful, Recombinarea purtatorilor de sarcina nui se poate face instantaneu la tranzistorul bipolar. intarzierea, apairuta se reflecta negativ asupra transferului de putere electrica directionata spre incinta acustica, mai ales in zona freoventelor inalte, Racordul amplificator de putere ~ incinta acustica este in permanenja un domeniu de cercetare al inginerilor specializati in tehnica audio. Revine “vechea problema”, gi anume de ce un ampiii- cator audio cu tuburi electronice “suna” mai bine decat tunul cu tranzistoare bipolare, desi ambele au aceeasi putere nominala, Raspunsul este foarte simplu, si anume: viteza de “recombinare” a purtatoritor de sarcing este net inferloard vitezei fasciculului de electroni din tubul electronic. Cu alte cuvinte, SLEW-RATE-u! tubului electronic este cu cel putin doua ordine de marime mai mare decat cel al tranzistorului bipolar. Trecand peste frecventa de 10 kHz a semnalului, amplificatorul audio performant trebule sé fie “suficient de rapid” pentru a elala intreaga gama sonora prevazuta inijial. Evident, onstructorii (amatori sau profesionisti) s-au intrebat CE FACEM? Revenim la tuburile electronice? Solutia este 80d8 Distorsiun| armonics totale THD < 0,2% (Pj) Distorsiuni de intermodulatie TID < 0,08% Tensiunea de alimentare Ug = 482V ‘Se mentioneaza c& “periculoasele” distorsiuni THD si TID scad procentual parabolic odata cu micgorarea pu- terii nominale livrate de ampiificator. De altfel, cine poate 21HI-FI rezista la o putere instalat de 2 x SOVY intr-o camera de apartament de cca 25 m2? Este ciar cd amplificatorul trebuie s4 alba 0 rezerva de putere pentru regimurile iranzitorii de lucru, si in mod practic nu se va utiliza niclodata a puterea nominalé. Oricum, nu stricd sa avem o “rezerva’ de putere. Solutia tehnica a fost expe- rimentata si realizata practic (elevii clase! a Xil-a), constituind de fapt o tema excelenta pentru examenul de competente profesionale al elevilor cu profil de elec- tronica. Un elev “cu dou maini drepte” poate construi practic amplificatorul, cu munca si cu rabdare, objinand ‘in final rezultate excelente. Schema electricé a amplificatorului este prezentaté in figura 1. Ca orice montaj de acest tip, ef contine urmatoarele biocuri functionale distincte ~ etajul de intrare; ~ etajul adaptor de impedanta; = etajul amplifcator de tensiune; + etajul pilot; ~ etajul de polarizare in clasa AB a amplificatorulul; = etajul final; = etajul de protect. Pentru etajele de intrare, adaptor de impedanta si amplificator de tensiune sa utiizat un montaj care include amplificatorul IC1, de tip LF411, impreund cu componentele pasive aferente. Valoarea ‘inala a impe- danjei de intrare este definité de rezistenta R1 (47 kO), iar semnalul de intrare se aplicé amplificatoruiui prin 22 intermediul condensatorulul C1 (1 uF). Ampiiicatoral ‘operajional IC1 se remarca printi-o impedanta de intrare foarte mare (de ordinul Ma-ilor) si mai ales print-o foarte bund rejectie pe modul comun (CMMR) a sursei de alimentare, refiectata practic printr-o variatie extrem de liniard a curentului de alimentare in functie de curen- {ul dobltat pe o sarcina rezistiva, cu alte cuvinte, variatia instantanee a curentului de alimentare propriu ampli- catorului operational IC1. Sarcina optimizata de lucru a lu IC1 0 reprezinté rezisienta R10. Valoarea e' (270 2) 2 fost aleasa in urma unor incercari multiple, in vederea optimiza iui IC, atat in domeniul benzit audio BW cat sia liniartaii caracteristicti de transfer ce priveste cores- Pondenja dintre semnalul audio ampiificat si curentul solictat de la sursa dublé de alimentare a circuitului inte- grat IC1. Polarizarea ce priveste sursa dubia pentru ali- Mentarea lui este realizata de catre tranzistoarele Tt si 72, impreund cu componentele pasive aferente. in regim static de functionare, la borele de alimentare ale lub IC1 se obtine tensiunea de +14,4 V. Circultul este ampiasat tn cadrul montajului ca amplficator neinversor de tensiune. Amplificarea lui globala, ce dicteaza in final ampiificarea general a amplificatorului audio, este strict, controlatéi de bucla de reactie negativa, format din grupul R11, R12, C6, R4. Grupul P12, C6 a fost pre- Vazut pentru a limita ampiificarea general a lui IC1 in zona frecventelor ultrasonore (fapt care ar fi dus la aparifja unor distorsiuni neliniare extrem de neplécute). TEHNIUM iunie 2006HI-FI esse Este foarte clar c& un semnal ultrasonor (f > 20 kHz), care de altfel nu poate fi auzit, ny trebuie ampliicat Totodata, semnalul ultrasonor amplificat in putere este extrem de daunator pentru sistemul nervos al oricarul ‘om. Analizand comportarea dinamica a montajulul, se observa imediat ca tranzistoarele T1 siT2 reprezinta de fapt nigte amplificatoare de tensiune, de tip "cu bazd comuné’. Rolul etajului pilot de a realiza amplficarea maxima in tensiune este realizat elegant de cele doua tranzistoare T1 $i T2. Orice variatie a curentului din emi- toarele celor dou tranzistoare T1 si T2 este sesizata, si Utterior muttiplicata, de variatia curentilor de colector. in final, c&derile de tensiune de la bornele rezistentelor A3 5i_R6 asigura tensiunile de comanda aplicate pe grilele tranzistoarelor T7 + T8 gi TS +6. S-a oot D hut ampiffcarea maxima Mn tensiune (functia etajulu pilot) ca_amplitudine, respectind ins& sitict forma de unda “audio” @ semnatulul de intrare initial. Amplificarea in pl tere (practic "in Curent) a. semnalului audio initial este rea- lizata de etajul final, constituit din. grupurilé de tranzistoare TS +16 siT7 +78. Amplifcarea se rea- lizeazi pentru fiecare somialternanté a unui semnal sinusoidal stan- dard de intrare, iar din suma lor rezulté ampli carea finalé in puters. Desi flecare grup TS + T6 siT7 +8 suporta o putere disipata de cca 40 W, pen- tru 0 funetionare sigur in cea ce priveste amp! carea in putere a etalul final, s-a prevazut 0 “maria” de putere de cca 30 W. Acest lucru deriva practic din faptul c&, desi "tehnologic” parametriitranzistoarelor MOS ar fi identici, ef pot sa difere into gama admis totusi de standardele in vigoare. Transterul de putere al etajului final este pe doplin acoperitor scopulul prevazut initial, si anume ampificarea In putere a unui semnal audio. Se mai mentioneaza faptul c& puterea disipata este sub limitele estimate inital. Polarizarea in clasa AB de funcfionare @ etajului final este realizata de grupul de tranzistoare T3 si T4, impreuna cu componentele pasive aferente, La prima vedere a schemei electrice, configuratia ei ar putea da “dureri de cap” unui constructor amator mai putin experimentat. Dupa cum vom vedea tn continuare, pentru CINE TIE ELECTRONICA, lucrurile sunt destul de simple. Tranzistorul T3, de tip NPN, primeste in baza tun potential poziti fata de emitor, prin intermediulrezis- tentei 7. Deci TS intra in starea de conductie. Datorité acestui fapt, prin rezistentele amplasate in emitorul tranzistorului T3, si anume grupul P2 + R8, va circula un curent continu. Prin actionarea’cursorulul TEHNIUM iunie 2006 potenfiometrulul semiregiabil P2, tranzistorul T4, tot de tip NPN, intré gi el in stare de conductie. in mod practic, prin rezistenta R7 vor circula curentul de baza al iranzis- torului T3, insumat cu curentul de colector al tranzis- torului T4, Desigur oa un electronist amator se va intre- ba: care este GASELNITA acestei configuratii de montaj electronic? Deoarece tensiunea baza — emitor a tranzis- torului T4 (cu siiciu) prezinta 0 valoare constant (cca 0.6 V), rezulté cd prin acjionarea cursorului potentiometrului P2 se poate regia valoarea curentului de colector al tranzistorului T3. in final reglementam va- loarea curentului “static” prin Bi rezistenta 3 (leolectort2 + eolectortg). Conform legit lui OHM, I = U/R, rezult imediat C& la bornele rezistentet R3 apare o cadere de tensiune proportional cu valoarea curentului de colector al franzistorului T3. Cu alte cuvinte, actionand cursorul potenjiometrului P2 se poate regla valoarea tensi- Unit la bornele rezistentei RG, indiferent de regimul dinamic al amplifcatoru- lui. Dubletul T3, T4, ‘impreuna cu componen- tele electrice aferente, mai poarté denumirea de GENERATOR DE CURENT CONSTANT. fg, Dar, care este scopul final al acestui montaj electronic? El_ este REALIZAREA UNE|__TENSIUNI CONSTANTE ca valoare la bornele rezistentei R3. Aceasta tensiune aduce static in starea de conductie perechea de tranzistoare finale (In paralel) T7 + T8. In acest fel am impus DIN START functionarea etajului final al amplificatorului in clasa AB, Aceasta configuratie, ‘a schemei mai are ins un avantaj ENORM! Ea tine cont Ge incdizirea perechiior de tranzistoare T7 +8 si TS + 6. Amplasand fizic tranzistorul T4 pe radiatorul tranzis- toarelor finale, am compensat micgorarea, datorita incalziri, a tensiunilor grilé-sursa propri tranzistoarelor etajului final. Asttel, tensiunea bazé—emitor a tranzis- torului T4 va sc&dea si ea similar datorita incalziril aces {uia. O compensare perfect nu poate exista fizic (struc {ura interna a unui tranzistor MOS difera de structura interna a tranzistorului bipolar), dar compensarea ter- mica aleasa este perfect acoperitoare pentru montalul prezentat, confirmata de altfel gi de incercarile practice. ‘ alta’ problema este: cum realizAm reglajul PUNC- TULUI MEDIAN 0 de la iesirea ampiificatorului? Cu alte cuvinte, in lipsa_semnalului audio, potentialul bornel OUT trebuie sé fle identic. cu potentialul masei montaju- lu, @= GND = zero vol. Incaz contar, prin afuzoarele boxei, mai ales prin difuzorul WOOFER, va circula un curent continuu de valoare mare (sute dé mA) nejustifi- cal, care provoaca incdlzirea bobinei mobile si nu de ulin orl arderea ei! Sé nu uitém c€ tranistoareleT1 si 2 “creeaza’ initial un curent de mers in gol neceser ali- 23