>> oe . 7 3 te
Ss MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETAR Aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetirii cu Ordinul nr. 3886 din 24.05.2004
FIZICA - Manual pentru clasa a IX-a
Constantin MANTEA, Mihaela GARABET
Copyright © 2004, 2005 BIC ALL
Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii BIC ALL,
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fri permisiunea scrisi a editui
Drepturile de distributie in striinitate apartin in exclusivitate editurii,
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
MANTEA, CONSTANTIN
Fizici: manual pentru clasa a IX-a /
Constantin Mantea, Mihaela Garabet ~ Bucuresti: BIC ALL, 2004
160 26 em. - (Manuale scolare)
ISBN 973-571-493-0
I. Garabet, Mihaela
$1(075.35)
Referenti: prof. dr. Gheorghe Ciobanu, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizici
prof. gr. I Daniela Beuran, Liceul Teoretic Eugen Lovinescu
Redactor: Alexandru Mincu
Coperta colecti Stelian Stanciu
Hustratia copertei: Rafael, Scoala din Atena (detaliu - Parnasul)
Tehnoredactare: Niculina Si
Suges email:mantea@all.ro
Editura BIC ALL B-dul Timisoara, nr. 58, sect. 6
Cod: 061317 - Bucuresti
Tel: 402 26 00
Fax: 402 26 10
Departamentul distributie: Tel.: 402 26 30; 402 26 34
Comenzi la: comenzi@all.ro
URL: http:/iwww.all.ro
Bay ea erecta tipoarata
Ole tng Series CUPRINS
Capitolul 1
Optica geometric
Introducere
1, Optica geometric’ sss
1.1. Reflexia si refracjia luminil
T..1. Oglinzi plane* rns "
1.1.2. Oglinzi sferice* R
1.1.3, Refractia lumini 5
Lucrare de laborator — Determinarea
indicelui de refractie al unui mediu
1.1.4, Prisma optic’. Dispersia lu
Lucrare de laborator ~ Studiul propagatit
luminii prin prisma opticé
1.2. Lentile subjiri ~ nofiuni fundamentale
1.2.1. Constructia imaginilor prin
lentile subjir..
1.2.2 Formulele lentilelor subir
1.2.3. Asociatii de lentile
Lucrare de laborator - Determinarea
distanjei focale a unei lentile subfir
1,3. Ochiul omenesc
1.4. Instrumente optice...
Lucrare de laborator ~ Studiul experimental
al microscopului..
Primele pasaje din Cartea intai a ,Opti
lui Newton
Activitati de evaluare
Sinteza
A.1, Aprofundare ~ Nogiuni de calcul vectorial
A.1.1. Marimi scalare si mrimi vectoriale*
A.1.2. Adunarea vectorilor*
A.1,3. inmultirea vectorilor cu scalari'
A.1.4, Sc&derea vectoril
‘A.1.5. Descompunerea unui vector
54
4
55
56
5;
58
* Subcaptoe cu caracter opional
A.1.6. Produsul a doi vectori* .
1.7. Vector de pozitie*
AB. AXE oo
A.1.9. Proiecfia unui vector pe 0 ax’
‘A.1.10. Sistem de coordonate® ...
2.1, Miscare mecanic’. Repaus
2.1.1, Vectorul deplasare
2.1.2, Viteza
2.1.3, Acceleratia..
2.1.4, Migcarea rectilin
Lucrare de laborator ~ Studiul experimental al
miscarii rectilinii uniforme*
2.4, Principiu al Ill-lea al mecanici
2.4.1. Greutatea ... fs
2.4.2. Forfa de tensiune elastic’
2.4.3. Forfe de contact.
2.4.4, Interactiuni la distanga
2.4.5. Principiul suprapunerii fortelor
2.5. Legea lui Hooke
2.5.1. Forfa elastica..
Lucrare de laborator ~ Determinarea constantei ~
elastice a unui resort
2.6, Fore de frecare ..
2.6.1, Legile frecati...
2.6.2. Unghiul de frecare ..
Lucrare de laborator ~ Determinarea coeficientului
de frecare la alunecare. 8
2.6.3. Efectele existenei forjelor de frecare
‘n activitatea cotidiana si in tehnica.
2.7 Legea atracjiei universale ..
2.7.1, Camp de fore. Camp gr
2.7.2, Intensitatea cémpului gravitajional.
2.7.3. Reprezentarea grafic’ a
campului gravitajional
‘A2, Miscarea rectilinie uniform variata..
‘A3. Miscari in. camp gravitafional
‘A.4, Migcarea pe plan inclinat ..
AS, Miscarea circulara uniform
‘AS.1. Legea migcarii circulare uniforme
SSIsIVVANsSs RLARSSSSE
aes
g
89
90
a
a
Activitifi de evaluare
Sinteza .. 3.1, Lucrul mecanic, Puterea ..
3.1.1, Lucrul mecanic efectuat de
© forf8. constant avn
3.1.2, For’ motoare / rezistent&
3.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forja
de greutate
3.1.4, Lucrul mecanic efectuat de
forta elastic’ ...
3.1.5. Forle conservative / neconservative
Lucrare de laborator ~ Determinarea
randamentului unui plan inclin
3.1.6, Randamentul planului inclinat ..
3.1.7. Puterea
Punctului material
3.3. Energia potensiala gravitajionala
si *elastica f
3.3.1. Energia potential in cmp gravitational
uniform
3.3.2, Energia potential in cdmpul
fofelor elastice
3.4. Legea conservarii energiei mecanice .
3.4.1. Teorema de variajie a energiei
mecanice ....
128
soe 129
130
3.5. Teorema variatiei impulsului
pentru punctul material* 131
3.5.1. Ciocniri*. wine 132
136
144
4.1, Echilibrul de translatie
4.1.1. Echilibrul punctului material liber
4.1.2. Echilibrul punctului mate
fa legaturi
4.1.3, Echilibrul punctului material supus
la legaturi in camp gravitational
4.1.4, Echilibrul de translatie al solidului
rigid liber
Lucrare de laborator - Studiul echilibrului
de translasie al punctului material...
4.2. Echilibrul de rota
4.2.1, Produsul vectorial a doi vector.
”. Momentul fortei fafa de un punct
. Momentul cin 151
2.4. Teorema variafiei momentului cinetic . 152
4.2.5, Sistem de forte concurente, Teorema lui
Varignon .. a 152
4.2.6, Echilibrul de rotaie al solidului rigid .. 153
4.2.7. Echilibrul solidului rigid suspendat...... 154
Lucrare de laborator — Studiul echilibrului
de rotatie al solidului rigid.
4.2.8, Echilibrul solidului rigid cu baz’
de sprijin
Activitiji de evaluare
Sinteza
we 155,
156
156
160 In lectiile de fizic& din gimnaziu aji tnvajat c&
proprietatile corpurilor sunt de dous feluri. Unele
proprietifi pot fi descrise numai calitativ, cum ar fi, de
exemplu, natura chimic a substanjelor care intré tn
i fizice, masurare, unit’.
alc&tuirea unui corp. Cele mai multe dintre proprietiile
unui corp pot fi ins caracterizate si cantitativ. Acestora li
se asociaz8 marimi fizice, care au valori numerice deter-
minate prin mAsurare.
Prin mairime fizicatnjelegem 0 masura a acelor proprietati ale corpurilor care pot fi diferenfiate calitativ
i determinate cantitativ.
Din punct de vedere calitativ se consider’ marimi
care descriu propriet8tifizice diferite si care se definesc
in mod diferit. Asa sunt, de exemplu, dimensiunile,
volumul, masa si viteza unui corp.
Determinarea cantitativa a unei marimi fizice consti
dintr-o succesiune de operasii experimentale care
‘eprezinté procesul de masurare,
numeric& a mirimii fizice masurate.
A masura © marime fizic& A Inseamna a stabili de cate ori, a, se cuprinde in ea o alta marime de
aceeasi naturi,[A], bine definit& si aleasa prin convengie ca unitate de masurd. a
fl
reprezinté valoarea
De exemplu, cénd spunem ci masa unui corp este
de 5 kg, inseamna c& marimea fizica studiat& este masa,
a aceasta are valoarea numeric’ 5 si c& s-a folosit ca
Unitate de masurd kilogramul,
Marimile fizice asociate proprietailor unui corp nu
sunt toate independente: intre ele exist& diferite rela
fizice. De exemplu: masa m, volumul V si densitatea
P ale unui corp sunt legate prin relatia p = m/V. De
aceea, folosind relajiile care exist intre diferite
marimi fizice, se alege in mod conventional un numar
mic de marimi fizice independente, numite imirimi
fundamentale Celelalte mérimi fizice, legate de cele
fundamentale prin legi si relatii fizice, se numesc
marimi derivate
In studiul mecanicii se aleg ca marimi fizice
fundamentale Jungimea timpul si masa In Sistemul
International de Unitati (SI) se folosesc ca unitati de
6
‘masurd metrul pentru lungime, secunda pentru timp si
kilogramul pentru masa,
) Unitatea de masura pentru lungime in SI. este
metrul notat m.
Metrul a fost definit in 1889 ca fiind distanta dintre
oud lini fine trasate pe o bard confecjionat’ dintr-un
aliaj de plating si iridiu menginutd la 0°C. Aceast’ bara
Constituia etalonu! international de lungime pistrat la Biroul
International de Masuri si Greutiji de la Sévres (lang
Paris). Fiecare Jara are o copie a acestui metru standard.
Confectionarea acestor copii si compararea
periodic a copiilor cu standardul international prezenta
multe inconveniente. De aceea, comunitates stiintifica,
la diferite ,Conferinge Generale de Masuri si Greutsti”
a modificat de mai multe ori definitia etalonului de
lungime. in prezent este tn vigoare definitia data de .A
17-a Conferinj& Generala de Masuri si Greut3ti" in 1983. Definifie: Metruleste lungimea drumului parcurs de lumina in vid in timpul de 1/299 792 458 dintr-o secunda, |
Unitijile de masur& pentru arie si volum se definesc
{in funcfie de unitatea de masur& pentru lungime si sunt
m? si, respectiv, m?,
Pe langa distantele pe care le intalnim in viata
cotidiana oamenii de stiinta trebuie sa masoare distanfe.
foarte mari sau foarte mici. Pentru exprimarea valorilor
acestora se folosesc multipli si submultipli ai metrului
‘Acestia se construiesc folosind prefixele din tabelul de
mai jos.
u 1 Tm = 10m (terametru)
G 10 1G = 10m (gigametru)
M 10° Mm = 10° m (megametru)
k 10° 1.km_ = 10° m kkilometru)
h 10 Thm = 10? m (hectometru)
da 10! ‘1.dam = 10 m (decametru)
d 10" idm = 10% m (decimetru)
c 10? Tem = 107 m (centimetru)
m 102 Lmm = 10? m (milimetru)
t 10¢ Tum = 10 m (micrometru)
n 107 Tam = 107m (nanometra)
P 107 Tpm = 10m (picometru)
b) Unitatea de masurd pentru timp in Sleste secunda notat’ s
1/86 400 din durata unei zile solare mij
definitia data de ,A 13-a Confering& Generali de Masuti si Greutafi”, in 1967.
Secunda a fost definita initial ca
in prezent este tn vigoare
Defi
radiajil electromagnetice emise de izotopul "Cs.
. Secundaeste intervalul de timp a c&rui duraté este egala cu 9 192 631 770 perioade ale unei anumite
‘In mod uzual se folosesc gi alte unitai de masura cum
sunt: nanosecunda (1 ns = 10s), microsecunda
(ips =10* 5), milisecunda (1ms = 10° s), minutul
(1 min= 60 5) si ora (1h = 3600 3).
)Unitatea de masura pentru masa in S/ este
Silogramub nota ig
ilogramul a fost definit in 1889 ca fiind masa unui
cilindru confecjionat dintr-un aliaj de platina si
Aces cilindru constituie etalonul international de mas
gi este pastrat la Biroul Internajional de Masuri si
Greutiti de la Sevres. Kilogramul este singura unitate
de masura fundamentala a c&rei definitie este legaté
de un prototip material, cel de la Sevres.
Greutaji de la Sevres.
Definifie: Kilogramuleste masa etalonului international de masa pstrat la Biroul International de Masuri si aeerne.y0
De ce este necesar Sistemul Internafional de Uniti
Omul a efectuat operatii de masurare din cele mai
vechi timpuri. Astfel de operaiii de masurare au fost
impuse de necesitatea realizarii diferitelor construct si,
ulterior, de dezvoltarea comertului, inmultirea
schimburilor sia tranzactiilor comerciale a pus problema
uniformizarii masuratorilor. De exemplu, in secolul XIX,
e teritoriul Romaniei era folosita o unitate de masurd
‘numita cot. Dar, in Muntenia, cotul avea o lungime egala
cu 0,664 m, iar In Moldova cotul avea o lungime egala cu
0,637 m,
Pana in secolul XIX aceasta situatie era intalnita peste
diferite {ari, de multe ori chiar in aceeasifard in regiuni
diferite, se foloseau unitati de masurd diferite, Trepiat, odata
cu dezvoltarea general a societatii omenesti, aceasta
euniformitate a unitatilor de masurd a devenit o piedica in
calea progresului stiintific si tehnic, In dezvoltarea
sschimburilor comerciale. La fel se intampla cand se intélnesc
doi oameni care vor s& comunice intre ei. Dac& vorbesc
aceeasi limba, comunicarea intre ei este simple si rapida, iar
infelegerea poaté fi completa. Daca vorbesc limbi diferite,
comunicarea este dificil si greoaie, iar infelegerea poate fi
cel mult partiala.
wow
Soa
Optica este acea parte a fizicii care studiaza natura lumi
Problema uniformizariimésurlor prin unificarea unitatlor
de masura a fost abordatd pe baze stintifice si in mod
sistematic, incepand cu sfarsitul secolului XVIl, odata cu
Revolutia Franceza. Atunci (incepdnd din 1790) s-au pus
bazele sistemului metic. Aces sistem s-a dezvoltat treptat,
a evoluat, pentru ca in 1960, la ,A 11-a Conferinté Generala
dde Masuri si Greuta” si fie adoptat Sistemul International
de Unitatt- pe scurt, SI. Acest sistem de unitati de masurd
satisface in mAsurd foarte mare cerintele impuse de practicd:
sé fle general, sd fle coerent, si fle practic.
Jn Romania, oprimaincercare de introducereasistemulul
metric ~ fad rezultat ~ a fost fécutd in 1835. ins, in 1864,
dupa unirea Principatelor Romane, a fost votata ,Legea
Pentru adoptarea sistemului metric de mésuri si greutal in
Roménia®. in 1881 fara noastré a aderat la conventia
internationala privind utlizarea sistermului metric sa primit
‘© copie a prototipului international pastrat la Sevres, In 1883.
2 fost infintat ,Serviciul Central de Masuri $i Greutati,
Insarcinat cu pastrarea si compararea etaloanelor sicutoate
aspectele legale relative la metrologie.
{n 1951 a fost infinat Institutul de Metrologie, denumit
ulterior Insitutul National de Metrologie.
proprietatile ei, modul de producere a luminii,
legile propagarii ei, precum si interactia luminii cu substanja.
Optica geometricd este acea parte a opticii in care se studiaza legile propagarii luminii si formar imaginilor
optice far a se lua in considerajie natura lumi
Lumina emis’ de o sursi poate trece
in unele corpuri, cum este de exemplu geamul de la o fereastrs. Astfel
de corpuri, care permit trecerea luminii, sunt numite fransparente. Corpurile care nu permit trecerea luminii sunt
numite corpuri opace.
La baza opticii geometrice stau 3 prin
Primul dintre acestea este principiul propagarii rectilinii a luminii
ferent: intr-un mediu omogen si transparent lumina se propaga rectiliniu.
pee
rnu este cunoscut. Se stie ins c4 Euclid si Arhimede le.
| descoperite de olandezul libro
8
/_Preocuparea oamenilor de a'stabili natura luminii dateaz Vantichitate, clid
a" In care a prezentat multe din teorile speculative din acea vren -
observajei directe au fost studlate, din cele mai
at 0 carte intitulat’
luminii , Luayi doua cartonase (1 si 2 in figura AE 1.1), avand
fiecare un mic orificiu circular cu diametrul de circa
‘Imm. Asezafi in fata primului cartonas o luminare
aprins’. Priviti din spatele cartonasului 2. Deplasati
cartonagele pe direcjia sus-jos si stnga dreapta pan’
‘cand vedeti lumina care trece prin cele doua gauri. Ce
constatati privind pozitia flacarii, orificiilor si ochiului?
‘In figurile 1.1 si 1.2 sunt prezentate doud experimente
care demonstreaza corectitudinea acestui principiv:
formarea umbrei si a penumbrei. Alte fenomene care
se explic’ pe baza acestei legi sunt eclipsele de Soare
side Luna, pe care le-afi studiat in gimnaziu.
Segmentul de dreapta de-a lungul c&ruia se propag’
lumina este numit raza dle luring.
Un alt principiu al opticii geometrice este principiul
independenfei razelor de lumin.
Enun{: Razele de lumina sunt independente unele de
altele (adic& propagarea unei raze de lumin& nu
influengeaza si nici nu este influenjata de alte raze
de lumina).
CObservafie: Aceasta inseamna cf, atunci cand doua sau
mai multe raze de lumina se intersecteaza, fiecare isi
menine directia neschimbata.
@
© Fig. 1.3
Principiul reversibilitafii razelor de lumina.
Enun{: Lumina poate parcurge acelasi drum in ambele sensur
Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. Cand razele sunt paralele intre ele, fasciculul
este numit paralel (fig. 1.3-a). Dac’ razele unui fascicul pornesc toate dintr-un singur punct fasciculul este
numit divergent (fig, 1.3-b), iar dac& razele unui fascicul se intélnesc toate intr-un_singur punct fasciculul este
numit convergent (fig. 1.3-c).
Observafi reflexia gi refractia lu
Priviti cu atenjie figurile alaturate si incer-
caji s8 rspundeti la urmatoarele intrebari:
© Ce se intampla atunci cdnd fasciculul de
lumind din fig. 1.1.1-2 atinge suprafata apei?
* De ce imaginea muntelui objinuta pe
suprafata apei difera in cele doua situasii din
figura 1.1.1-b,c?
* Cum explicai faptul c& scafandrul din 5
fig. 1.1.1-€ poate vedea sub apa? fh es
# De ce lingurija din figura 1.1.1-d pare
franta?
© Fig. 1.1.1. Eu
Experimental se constatd cala suprafata de separare
dintre dou medii diferite lumina sufera un dublu
fenomen: o parte din ea se intoarce in mediul din care
provine, iar cealaltd parte traverseazi suprafaja de
separatie si trece in celalalt mediu (fig. 1.1.2).
Se numeste reflexie fenomenul de intoar-
cere a luminii in mediul din care provine, atunci cind
‘ntalneste suprafaja de separatie cu un alt mediu.
© Fig. 1.1.2. © parte din fasciculul incident pe lama
transparenti din imagine este reflectata, iar
restul traverseazi lama,
Definifie: Se numeste refracjie fenomenul de schimbare a direcjiei de propagare a luminii cand traverseazi
suprafaja de separatie a dou’ medi diferit.
Razele de lumina care se indreapta spre suprafaja de separatie se numesc raze inciclente, cele cate se intore
{in mediul din care provin se numesc raze reflecate, iar cele care tec th al doilea mediu se numese raze
refractate.
‘Observafie: Atunci c€nd lumina cade pe suprafafa unui corp, au loc simultan trei fenomene: reflexia, refracjia si
absorbjia. Proportile in care se petrec aceste fenomene, in general foarte diferite, depind de materialul din care
este confectionat corpul. Cand este dominant fenomenul de reflexie, cum este cazul corputilor metalice lustruite,
corpul este re/lectant. Sticla, la care dominant este fenomenul de refracjie, transmite aproape integral lumina,
find transparenta. Corpurile absorbante manifest un caracter selectiv al absorbjiei; de aceea ele sunt colorate.
Atunci cand suprafata de separatie dintre dous
‘medii este neregulata, razele de lumina incidente
paralele sunt reflectate in diverse directii
(fig. 1.1.3-a), Reflexia pe o suprafaja neregulata este
numita reflexie difuzi. O suprafaté care difuzeaza
@ ®
lumina tn toate directiile este numita suprafafai mata,
Fig. 1.1.3, Reflexiadifuzd __Reeflexia regulats Cand suprafaja de separafie este neteda, razele de
lumina incidente paralele sunt reflectate astfel incat
razele reflectate sunt 5i ele paralele (fig. 1.1.3-b). O astfel de reflexie este numita reflexie regulati sau
reflexie dirijatt
Omul vede atunci cand la ochiul lui ajung raze de lumina de la un obiect sau raze reflectate de o suprafata
arecare. Formarea imaginii unui obiect prin reflexie este posibila numai fn cazul reflexiei regulate.
Tn figura 1.1.4 este reprezentata reflexia unei raze de lumina pe o suprafaja neted’. Raza incidenta, AO, si
normala, NO, la suprafata in punctul de incident’, O, determina un plan numit plan de incidens Unghiul i
dintre raza incidenta si normala in punctul de incident se numeste unghi de incident Unghiul r dintre raza reflectat’, OB, si normala, NO, este numit unghi de
reflexie
Observatie: Dac’ lumina se indreapta spre suprafaja
de reflexie pe direcjia AO, ea este reflectatd pe directia
OB. Daca ins’ raza de lumina se indreapt& spre
suprafaja de reflexie pe direcjia BO (invers decat tn
primul caz), ea este reflectat pe directia OA. Aceast’
proprietate a luminii este numitd reversibilitate ‘Fig. 1.1.4. _ Reflexia pe o suprafafa plana
Experimental se constata ca:
2) raza incidents, normala la suprafaja de reflexie si raza reflectatd se gisesc toate in planul de inciden3;
)unghiul de reflexi, r, este egal cu unghiul de incident i
Aceste constatari experimentale reprezint& legile reflexie
e
Logea I: Raza incident, normala la suprafaja de reflexie in punctul de incidena si raza reflectata sunt
| situate in acelasi plan.
| Legea tl: Unghiul de reflexie, r, este egal cu unghiul de incidents, i: a
(Observajie:Legile reflexiei sunt valabile si pentru reflexia difuza. O portiune foarte mica din suprafaja neregulat
considerata poate fi considerata plan’, deci reflexia pe ea este regulati, in conformitate cu legile reflexiei. Dar,
deoarece aceste portiuni mici au orientari diferite, lumina apare, la nivel global, ca fiind reflectata difuz.
Tet Oplinzsy planes ees 2]
© suprafata plana foarte neteda, de obicei
metalizaté, care reflect’ aproape integral lumina,
constituie 0 oglind: plan Modul tn care se formeaz’
imaginile obiectelor luminoase tntr-o oglind’ plana se
poate stabili folosind legile reflexiei.
Consideram mai intii cazul unei surse luminoase
punctiforme (fig. 1.1.5). Consideram doua raze de
lumina oarecare, pornind de la sursa S. Ele ating
suprafata oglinzii tn punctele A si B si sunt reflectate
conform legilor reflexiei. Aceste raze nu se intersecteaz’.
Prelungitile lor ins& se intersecteazi intr-un punct | Fig. 1.1.5.
dincolo de oglind’. Imaginea sursei luminoase S se
formeazi tn punctul de intersectie a prelungitilor razelor
reflectate, 5’. Deoarece imaginea se formeazi la intersecjia prelungirilor razelor si nu la intersecjia razelor,
imaginea este numit& imagine virtual
Cbservajie: Din figura 1.1.5, din considerente de simetrie, rezults c& distanja imagine-ogli
distanja obiect-oglinds: SO = SO’,
15 este egal cu
2 =-Xy.
Imaginea unui tub luminos subfire, AB, se construieste ca fn figura 1.1.6. Fiecare punct al segmentului AB
do imagine tn oglind’. Pentru a construi imaginea segmentului AB este suficient si se construiasca imaginile
W celor dou capete, A si B, ale segmentului. Procedand
pentru fiecare dintre puncte ca in cazul prezentat in
figura 1.1.6 se objin imaginile A’si 8’, Segmentul A’B”
este imaginea obiectului. $i in acest caz imaginea
este virtuala.
Observand cele doua ci
formula urmiitoarele conclu:
a) distanjele de la obiect la oglinds si de la imagine
structii realizate putem
la oglindd sunt egale;
b) dimensiunea imaginii este egald cu cea a
pbiectului;
© Fig.1.1.6. i obiect lumin - ee
a! eee ©) imaginea este vituald.
1.1.1. Aritayi c&, daca directia razet incidente nu se modifica, iar oglinda se roteste cu un unghi 0,
atunci raza reflectatai se roteste cu un unghi 2c« (fig. E 1.1.1-a).
Solufie: Din figura se vede c& unghiul cerut este unghiul B
si c& el poate fi exprimat astfel:
B= AOB’- AOB =2.(/+)-2-1= 2a.
in figura E 1.1,1-b este ilustrat cazul particular in
care oglinda se roteste cu 45°. Cand oglinda este in
pozijia 1 imaginea obiectului O se formeaz’ in 1.
Cand oglinda se roteste cu 45°, imaginea se formeaza
in 1, Din analiza figurii, considerand raza incident’
© Fig.E1.11, rezultd c& raza reflectata s-a rotit
Daca suprafata oglinzii nu este plan’, ci este o calot&
a optic sfericd, oglinda este o oglinda sferica (fig, 1.1.7). Centrul
sferei din care face parte oglinda este numit centrul de
Jos curburd al oglnai, iar raza sferei este numitd r274 de
curbura ‘vartul | curburé, Varful calotei sferice este numitvarful oglinzii,
oglinzii | Dreapta determinata de centrul de curburd gi de varful
‘oglinzii este numité axd optics principal, Orice dreapt&
care trece prin centrul de curbura si intersecteaza
ao oglinda, dar nu in varful acesteia, este numit& axa optica
eee secundard, Oglinda reprezentatd tn figur& are suprafaja
© Fig 1.127, Elemmentele optice ale unel ogfinzi reflectanta pe fafa interioar& a calotei si se numeste
sferice oglindé concava. Oglinda care are suprafata reflectantd.
pe exteriorul calotei este numita oglind’ convex, Razele de lumina incidente pe oglinzile sferice sunt
reflectate conform legilor reflexiei (fig. 1.1.8). Dreapta
care trece prin punctul de incidenga si prin centrul de
curbura, C, al oglinzii este normal pe suprafata oglinzii
‘n punctul de incident. Conform legilor reflexiei r= i
Se numeste focar principal punctul de pe
axa optic’ principal tn care converg razele care
vin spre oglind’, paralel cu aceasta axa.
Se poate arata c&, la oglinda sferic’,
distanta focald este egala cu jumatate din raza de curburd a oglinzii
© Fig, 1.1.8.
Reflexia pe 0 oglinda:_concava (a)
convexa (b)
Definiti
paralele cu ea sau foarte putin inclinate fafa de ea
Se numeste fascicul paraxial un fascicul de lumina format din raze vecine cu axa optic’ principal’,
‘Observajie: Utilizarea tn construirea imaginilor numai
a fasciculelor paraxiale este numit& aproximatia lui
Gauss, In tot capitolul vom lucra numai in aceasta
aproximatie,
in continuare sunt prezentate razele de lumina
folosite cel mai des la construirea imaginilor in oglinzile
sferice convexe si, respectiv, concave.
‘in cazul unei oglinzi concave, 0 razi de lumina
incidenta, paralel& cu axa optic’ principala, este
reflectat& prin focarul principal (fig. 1.1.9-a). in cazul
nei oglinzi convexe, 0 raz% de lumina paralela cu
axa principala este astfel reflectata incat prelungirea
sa trece prin focarul principal al oglinzii (fig. 1.1.9-b).
jin cazul unei oglinzi concave, o raza de lumina
incident care trece prin focarul principal este reflectats
paralel cu axa principala (fig. 1.1.10-a). in cazul unei
oglinzi convexe, raza incidents a c&rei prelungire trece
prin focarul principal este reflectata paralel cu axa
optica principala a oglinzii (fig. 1.1.10-b).
© raz de lumind incident’ tn varful unei oglinzi
sferice este reflectat’ tntr-o directie simetrica (r= i) fa}
de axa optica principal a oglinzii (fig. 1.1.11).
Tn cazul unei oglinzi concave, o raza incidenta
care trece prin centrul de curbura al oglinzii, este
ae
Fig. 1.1.9.
an
© Fig. 1.1.10.
See
© Fig. 1.1.11
Reflexia razelor paraxiale
Reflexia razelor ce trec prin focar
Reflexia razelor ce trec prin varful
oglinzit
13 ¢
@
© Fig. 1.1.12. Reflexia razelor ce trec prin centrul de
curburé
© Fig. 1.1.13. Imagined unui obiect situat
dincolo de centrul de curbura
8
G
© Fig. 1.1.14. Imaginea unui obiect situatintre
centrul de curbura si focar
© Fig. 1.1.15.
Tabelul 1.1.1
eee eed lore ea
ae
normal pe oglinda in punctul de incident’ (i = 0) si
este, deci, reflectata pe aceeasi direcjie (r= 0), ca in
figura 1.1.12-a. Analog, in cazul unei oglinzi convexe,
© raz incident’ a carei prelungire trece prin centrul
de curbura al oglinzii este reflectata pe aceeasi directie
(fig. 1.1.12-b).
‘in Vncheierea acestei sectiuni vom studia constructia
ji unui obiect luminos nepunctiform situat la
diferite distane de 0 oglind’ concava,
Consideram un tub luminos plasat la o distanja d,
> 2f fata de oglinds (dincolo de centrul de curbura C al
oglinzii, fig. 1.1.13). Se constatd c& imaginea se
formeaza intre centrul de curburd si focar, este real,
résturnaté si mai mica decat obiectul
Consideram un tub luminos plasat la o distant’ d,
astfel incat f< d< 2f fat de oglind (intre centrul de
curbura al oglinzii si focar, fig. 1.1.14, Se constata c’
imaginea se formeaza dincolo de centrul de curburd,
este realé, rasturnatd si mai mare decat obiectul.
Considerdm un tub luminos plasat la distanja d O0
infinits
Po Exercifiul 1.1.2, Construifi imaginea unui tub luminos situat tn centrul de curbura al unei oglinzi
concave, respectiv, in focarul acest g
Relasia punctelor conjugate pentru oglinzi are form:
Distanfele focale si marirea liniara au expresiil
i
‘in figura 1.1.16 este reprezentata refractia unei raze
de lumin’ pe o suprafat neteda. Unghiul r format de
raza refractat8, OB, cu normala, ON’, se numesteunghi
de refracjie. Unghiul 8 format de prelungirea razei
incidente cu direcjia razei emergente, in acest caz raza
refractata, se numeste unghi de deviafie. tn cazul
fenomenului de refractie 8 = i- r.
Experimental se constatd c&:
11) raza incident, normala la suprafata de separare | ® Fig: 1-1.16. _ Refractia razei la suprafaja de separatie
{n punctul de incidenf& si raza refractata sunt situate in dintre dows medil optice
acelasi plan; f
2) raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie este o constanté specific’ unei
perechi de medii aflate tn contact.
Aceste constatiri experimentale constituie legile refracfiei:
pee |: Raza incident, normala la suprafata de refracjie tn punctul de incidensé si raza refractata
sunt situate in acelasi plan.
Legea Il; Raportul dintre sinusul unghiului de incideng& si sinusul unghiului de refractie este o constant specific&
nei perechi de medii date:
‘Aceasti constant’ np, este numit& indice de refracfie al mediului al doilea fafa de primul.
Observatie: Intotdeauna primul mediu este cel in care se afla raza incidenta, iar al doilea mediu este cel in care
se afl raza refractats
15 Indicele de refractie n, este un indice de refractie relativ: al mediului 2 faja de mediul 1. Daca mediul 1 (in
ie care se aflé raza incidenta) este vidul, atunci indicele de refracjie al mediului 2 este numit indice de refracjie
absolut si este dat de expresia
Pentru fiecare dintre cele doud medii considerate in legea a II-a a refractiei se poate scrie o astfel de relatie
ay ae:
ee
Folosind aceste relajii si expresia lui n,, se gaseste ca
n,
Observafie: Din relatia precedent’ se constatd cA valoarea indicelui de refracjie al vidului a fost luat8, prin
conventie, egal’ cu 1.
Folosind apoi aceasta relajie se poate rescrie expresia matematicd a legii a Il-a tn forma
in tabelul 1.1.2 sunt date céteva valori ale indicilor de refracjie pentru unele medi
Tabelul 1.1.2
Mediul a Mediul n
hidrogen 1,0001_| glicerina | 1,473
aer 1,003 sticla 1,5-1,62
apa 1,333 sulfurd 16277
de carbon
acetona 1,362 diamant 24173
Exercifiul 1.1.3. Adancimea apei dintr-un vas este A. Pe fundul vasului este asezat o moneda. Aflafi
la ce adancime aparenta h’ se vede moneda (fig. E 1.1.3).
Solujie: Razele de lumina pornite de la moned ajung la suprafaja apei, se refract8 si ajung la ochiul
observatorulti (cerculejul din figura), Acestuia moneda fi apare ca find situaté la intersectia prelungiri
razelor refractate cu verticala,
Din triunghiurile ABC si DBC rezult’ ca
Bcaearc
Foe as
tg
de unde rezulta ca
© Fig. €1.1.3.
Daca ochiul observatorului este foarte aproape de
vertical, unghiurile i si r sunt mici, cosi=1, cosr =1
si, Corespunzator, in locul tangentelor se pot folosi sinusurile
Pentru objinerea ultimei egalitaji s-a folosit legea a ll-a a refractiei,
16 jin figura E 1.1.3, r > i, deci sinr > sini, de unde
rezulta, conform relatiei de mai sus, ny > n}. Despre
mediul cu indicele de refractie mai mare se spune c&
este mai dens optic, sau, alternativ, c& este mai refractiv,
Aceasta inseamna ci, la trecerea dintr-un mediu tntr-
un alt mediu, mai dens optic, raza de lumin& se apropie
de normala. Invers, la trecerea dintr-un mediu fntr-un
mediu mai pufin dens optic, raza de lumina se depar-
teaz de normals (fig. 1.1.17-a.
Din figura 1.1.17-a se naste intrebarea: ce se intampl’
cand unghiul cle incidenja creste? Din figura 1.1.17-b,
(© Fig. 1.1.17. Refracjia la diferite unghiuri de incidenja
se vede ca atunci cand unghiul de incident creste, unghiul de refracjie creste si el. Valoarea maxima posibila a
unghiului de refracjie este de 90° (fig. 1.1.17-c). In acest caé lumina nu mai trece in mediul al doilea, iar
fenomenul este numit reflexie (otal, Unghiul de incidenja minim, |, la care se manifesta fenomenul de reflexie
total se numeste unghi limita. La unghiuri de incidenya i < {lumina este refractatd fn mediul mai putin refractiv,
a refractiei
la unghiuri de incidenta i > | lumina se reflecta pe suprafaja de separafie (fig. 1.1.17-d). Conform legii a IIa
ah pe sup ie (fig.
Oaplicatie tehnica deosebitd a fenomenului de reflexie
totalé consta in realizarea cablurilor optice (ig. 1.1.18)
utilizate in telecomunicatii, medicina, etc, Intr-un astfel de
cablu optic pot avea loc aproximativ 15000 ~ 20000 de reflex
totale pe flecare metru de lungime. Ca surs& de lumina se
foloseste de obicel un laser. Acesta poate fi comutat ugor
pe dous stiri: pornit-oprit. Cand laserul este pomit exist,
fascicul luminos; cAnd este oprit nu exist fasciculluminos.
De aceea, pentru transmiterea informatillor se foloseste
codul binat, care are numai dou cifre: 01; 0 corespunde
stall in care laserul este opri, iar 1, star in care laserul
este pornit, Oricare dintre aceste cif reprezinté din punct
de vedere informatic, un bit. Cu ajutorul unui cablu optic
se poate realiza transmisia a circa 1 miliard de biti pe
secundd (1 Mb/s). Uilizat in tetecomunicatti, cablul optic
are g alte avantaje fat de cablul din cupru: sunt necesare
rnumai 0,012 kg de sticla pentru realizarea unui kilometra
de fibr& optics, in timp ce pentru realizarea unui cablu
echivalent sunt necesare 20-30 kg de cupru. Pentru
anihilarea pierderilor de energie ale semnalului, la ratele
de transmisie mentionate mai sus, sunt necesare
amplificatoare (numite repetitoare) la distante de circa
40 km unul de altul tn timp ce tn cazul cablului de cupra
sunt necesare repetitoare la circa S km.
In laboratoare se studiaz4 in prezent modularea in
frecventé a fasciculului laser, care ar permite multiplicarea
de circa 1000 de ori a ratei de transmisie a informatiet
(I Tb/s), Aceasta inseamné, de exemplu, transmiterea
simultand a 3000 de canale TV pe un singur cablu optic!
Astfel de performante nu pot fi egalate de cablurile de cupru,
lacare limita realizata practic pandin prezent este de 100 de
milioane-de biti pe secunda.
Cablurile optice sunt utilizate si pentru realizarea unui
dispozitiv medical, numit endoscop, cu ajutorul caruia
medicul poate privi In interiorul corpului uman, Prin unele
fibre ale cablului optic ajunge lumina in locul de investigat,
lar prin altele este transmis imaginea luata de o camera
video miniaturala.
7
You might also like
- Parte 3 ObstDocument15 pagesParte 3 ObstDlap EliaNo ratings yet
- Parte 1 ObstDocument15 pagesParte 1 ObstDlap EliaNo ratings yet
- Sanatate Publica Si Management SanitarDocument4 pagesSanatate Publica Si Management SanitarDlap EliaNo ratings yet
- Tesut Nervos 1Document3 pagesTesut Nervos 1Dlap EliaNo ratings yet
- DiabetDocument63 pagesDiabetDlap EliaNo ratings yet
