PARDOSELI

1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executarea de pardoseli.
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
a). Imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si
actiunilor in exploatare
b). Stratul suport, care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite
elementelor de rezistenta.

2. Domeniu de aplicare
Pardoselile avute in vedere in prezentul proiect sunt pardoseli pentru cladiri de locuit si
social-culturale (fara a fi supuse unor solicitari sau conditii speciale in exploatare).
Pardoselile vizate in aceasta documentatie sunt:
 Pardoseli din gresie
 Pardoseli din parchet tristrat

3. Standarde, normative
- Legea nr. 10/1995 - privind calitatea si siguranta in constructii
- Normativ C. 35/1992 - Normativ pentru executare pardoseli
- Se vor verifica, pentru fiecare material pus in opera, caracteristicile prevazute in standardele
si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective

4. Masuri preventive
- Instruirea personalului pe linie NTS si PSI, completarea si semnarea fiselor de instructaj
- Asigurarea echipamentelor specifice de protectia muncii

5. Conditii prealabile
- Se va face controlul materialelor + receptia calitativa a materialelor, inainte de punerea in
opera, concordanta cu proiectul tehnic. Se vor insusi instructiunile din cartile tehnice ale
materialelor de constructie.
- Asadar, pentru toate materialele, semifabricate sau prefabricate care intra in componenta
unei pardoseli trebuie, in prealabil , sa se verifice ca:
- Au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
- Conducatorul tehnic al lucrarii sa verifice daca au fost livrate cu certificare de
calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
- s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul
le cer - incercarile de calitate. Betoanele si mortarele provenite de la statii
centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai
daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie,
caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.
 - Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarilor.
- Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- Aspectul si starea generala
- Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)
- Fixarea imbracamintei pe suport
- Rosturile
- Racordarea cu alte elemente de constructie sau instalatii
- Corespondenta cu proiectul.
- In cazul in care proiectul nu prevede linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, din
incaperi invecinate, aceasta va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii
de usa, in pozitie inchisa.
- Trecerea de la un tip de pardoseala la alta, acolo unde nu sunt praguri intre usi, se va acoperi
cu un profil special, din banda de alama .
- Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi camera sau la trecerea dintr-o
incapere in alta.
Fac exceptie:
- in grupuri sanitare si baie, pardoseala va avea panta de 1% spre sifoanele de
pardoseala;
- in cele doua case de scara se va realiza o usoara inclinare a pardoselii (de la +
11,40 in dreptul ultimei trepte a scarii - cota existenta deja - la + 11,42 la usa
dinsprecoridor. Pragul usii de acces in coridor (respectiv usa de acces inholul
celulei de cazare) va face trecerea de la cota + 11,42 la + 11,45 = cota finita a
pardoselii in coridor, hol.
- Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa receptia stratului
anterior (sapa suport va fi receptionata de beneficiar + constructor si se consemneaza acest
lucru inproces verbal pentru lucrari ascunse).
- Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
- Instalatiile electrice, sanitare, termice, ventilatii etc.
- Efectuarea probelor pentru instalatii
- Compartimentarile interioare (din YTONG sau rigips)
- Montarea tocurilor pentru usi
- Tencuieli, inclusiv repaeratii la tencuieli
- Zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti
- Montarea pragurilor
- Diversele strapungeri din planseu, adancituri mai mari, rosturi etc. se vor astupa
sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
- Armaturile sau sarmele care ies din planseu vor fi taiate sau indoile
- Conductorii care se monteaza inpardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict
necesara pentru protejarea lor.
- Se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice etc. care
strabat planseul au fost izolate corespunzator, pentru a exclude orice contact al
conductelor cu planseul si pardoseala.

6. IMBRACAMINTEA DIN PARCHET

6.1. Conditii necesare pentru montare
 - Terminarea lucrarilor de instalatii, geamuri la ferestre si usi montate, zugraveli si vopsitorii
executate.
- In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet, se asigura temperatura de minim
5 C, umiditatea relativa a aerului 65 %.
- Stratul suport sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Umiditate, max. 3 %
- starea suprafetei: neteda, plana si orizontala (denivelari sub 4mm la verificare cu dreptarul
de 2 m)
- sa nu prezinte fisuri, crapaturi, parti iesite in relief.

6.2. Montarea parchetului prin lipire

- Lipirea parchetului se face cu poliacetat de vinil dispersie apoasa (aracet) tip D 50 sau
Crilorom DC 1183, pe o sapa autonivelatoare.
- Inainte de inceperea montarii, suprafata suportului se va curata de praf cu o matura, perie cu
par moale.
- Piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare, pe unul sau doua randuri complete.
- Montarea parchetului va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de cca 10-15 mm
de perete. Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la cca 50 cm
distanta una de alta.
- Montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu poliacetat de vinil dispersie apoasa
(aracet), intins pe stratul suport cu un spaclu dintat intr-un strat continuu si uniform (grosime
1 mm). Lipirea pieselor de parchet se va face dupa minim 3 ore de la lipirea frizurilor.
- Pentru lipirea pieselor de parchet in camp, aplicarea adezivului pe stratul suport se va face
pe fasii egale cu suprafata unui rand intreg.
- Piesele de parchet se vor aplica dupa cca 10 min. de la intinderea adezivului fixandu-se in
lamba si uluc cu o lovitura usoara data cu ciocanul de cauciuc.
- La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se va verifica alinierea fata de randul anterior
gata montat.
- Asezarea pieselor de parchet se poate face paralel cu peretii sau in alte modele.
- Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii se vor scoate penele de intepenire
a frizurilor.
- Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 de ore de la aplicare.

6.3. Finisarea imbracamintii din parchet.

- Curatirea parchetului se va face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugravelile si
vopsitoriile din incaperile respective
- Curatirea se executa dupa minim 4 zile de la montarea parchetului
- La racordul dintre pardoseala si pereti dupa curatirea parchetului, se vor monta pervazuri din
lemn, fixate prin cuie sau prin lipire.
- Parchetul se va lustrui si lacui cu un lac special.

6.4. Controlul executiei

- Calitatea executiei se va constata ata pe parcurs, cat si la terminarea lucrarii. Se va verifica:
- Aspectul, starea generala a suprafetelor
- Planeitatea si orizontalitatea (abatere maxima admisa + 3 mm in cazul planeitatii
suprafetelor si + 2 mm/m in cazul orizontalitatii pardoselii).
- Montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alaturate
 - Marimea rosturilor dintre lamele si panouri; in cateva puncte izolate, latimea
maxima a rostului poate fi de 0,5 mm.
- Aderenta la stratul suport.
- Existenta rosturilor langa pereti.
- Lucrarile executate necorespunzator se vor remedia sau reface.

7 IMBRACAMINTI DIN DALE DE GRESIE,

7.1. Conditii necesare pentru montare

- Montarea placilor sau a dalelor se face pe un strat de mortar de ciment de 15-30 mm
grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la mc nisip. Rosturile dintre placi vor fi de max. 2 mm.
Ele pot fi si mai mari, atunci cand proiectantul prevede acest lucru in mod special.
- Sub pardoselile din gresie la grupurile sanitare se va prevedea o hidroizolatie din
memebrana bituminoasa. Hidroizolatia va fi ridicata minim 15 cm pe verticala .
- Stratul de protectie a hidroizolatiei va fi din mortar M 100 in grosime de minim 3 cm, armat
cu o plasa de rabit. La scafe stratul de protectie trebuie armat cu rabit pe retea de OB  4
cu ochiuri de 25 x 25.
- Panta hidroizolatiei si pardoseala catre gurile de scurgere va fi de minim 1,5 %.
- Inainte de a fi asezate in mortar, placile se uda cu apa. Durata umezirii depinde de
capacitatea de absorbtie a placilor. Inainte de asezare placile se scot din apa si se lasa timp
de 1-2 minute sa se scurga apa de pe ele, asezandu-le pe cant, langa locul de montare.
- Montarea placilor sau dalelor se va incepe cu asezarea de placi sau dale reper, avand fata
vazuta la nivelul pardoselii finite intre care se vor monta o serie de placi formand randuri
reper. Asezarea placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se muta dupa fiecare
rand asezat. Dupa executarea a 1-2 randuri de placi sau dale se va verifica cu dreptarul si
nivela orizontalitatea si planeitatea lor fata de randurile reper.
- Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi
intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa patrunda bine in
rosturi.
- Dupa 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafata pardoselii se
indeparteaza, prin asternerea unui strat subtire de rumegus de lemn care se indeparteaza prin
inlaturare dupa 2 ore.
- Dupa 4-5 zile, suprafata pardoselilor se va freca usor cu masina de frecat, pentru eliminarea
micilor denivelari care rezulta la asezarea placilor. Denivelarea admisa dupa frecare este de
1 mm/m, masurate sub un dreptar (rigla) metalic de 2 m lungime, asezat pe cant pe suprafata
pardoselii. Dupa frecare, eventualele pete care raman pe pardoseala se vor sterge cu o solutie
de acid clorhidric diluat (5 %), apoi se va spala cu apa. Dupa aceea, pardoseala se va lustrui
cu acid oxalic si cerui. Folosirea de ulei in locul ceruirii este interzisa deoarece pateaza
placile sau dalele. Daca pardoseala este executata din placi sau dale de gresie, acestea nu se
vor freca sau lustrui, ci numai se vor cerui.

7.2. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarii, se vor verifica urmatoarele:
- Stratul suport rigid al pardoselilor sa fie plan (se admit denivelari izolate de max. 10 mm sub
dreptarul de 2 m)
- Planeitatea pardoselii (abatere maxima: 2 unde cu sageata de max. + 2 mm)
 - Pantele, abaterea maxima, in portiuni izolate + 2,5 mm/m.
- Denivelarile dintre placile de piatra naturala - max. admis intre doua placi alaturate + 0,1
mm
- Marimea rosturilor - max. admis + 0,1 mm
- Aderenta la stratul suport

8. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

8.1. Materiale utilizate
- piatra de mozaic conf. STAS 1134-71
- ciment Portland conf. STAS 388/80
- ciment PA conf. STAS 1500-78
- agregate naturale conf. STAS 1667-76
- corpuri abrazive conf. STAS 601/1-84
- apa pentru constructii conf. STAS 790-84
8.2. Piatra de mozaic de marmura sau de calcar se va contracta livrata in saci de 50 kg pe
sortimente si culori diferite. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
8.3. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respctara prevederilor in
vigoare referitoare la securitatea muncii privind pardoselile corozive. Transportul se va face in
ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau plastic.
8.4. Ambalajele de white-spirt se vor depozita in magazii aerisite sau in aer liber, ferite de razele
soarelui.
8.5. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita in magazii
uscate.
8.6. Executarea pardoselilor din mozaic turnat.
8.6.1. stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de
poza marca M 100 de 30-50 mm grosime; la suprafete mai mari se vor lasa rosturi la turnare
la 2,00 – 2,50 m distanta, se va controla orizontalitatea prin sipci de repere asezate la 1-2,0
m; in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul
dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi
rugoasa; se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa
terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia.
8.6.2. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra
de mozaic.
8.6.3. Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua de
aceeasi provenienta si de culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta
diferita, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.
8.6.4. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg ciment la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorare – se
pot adauga coloranti minerali sau cimenturi in proportie de cel mult 5% din greutatea
cimentului.
8.6.5. Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15 5 din
greutatea cimentului) se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim
care sa nu conduca la scaderea rezistentei mortarului de ciment cu piatra de mozaic.
8.6.6. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine, in
stare uscata, cimentul si colorantul, amesteccare apoi se rastoarna peste piatra de mozaic
asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se executa
raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se adauga apa necesara pana se
va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.
8.6.7. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane sau orizontale. In incaperi prevazute
cu sifoane de pardoseala sau guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor
executa cu pante de 1 – 1,5 % spre punctele de scurgere.
8.6.8. Dupa intinderea mortarului de ciment pe poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul
de ciment, cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime, stratul de mortar de ciment
cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta
cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de
reper si spatiile ramase libere se vor completa cu mortar de ciment cu piatra de mozaic, dupa
care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de
mozaic ca desime si marime a granulelor.
8.6.9. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa intr-o singura culoare sau cu desene
(carouri, frize etc) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru
stabilirea nuantei, culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari
preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea
culorii rosu, negru.
8.6.10. La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci de tabla de
forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment
cu piatra de mozaic care se va lasa sa se intareasca o zi sau doua, dupa care se scot
sabloanele si se toarna mortar de ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din
suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar.
8.6.11. Dupa turnarea stratului de mortar cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se aevita
fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui cand
imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior – terase, balcoane) imbracamintea de
mozaic se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie
sau rumegus de brad (in grosime de 20-40 mm) care se vor uda cu apa, asigurandu-se la
suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii;
nuse utilizeaza rumegus de stejar sau alte foioase deoarece pateaza suprafata imbracamintii.
8.6.12. Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie dar avand o alta culoare
decat campul imbracamintii.
8.6.13. Finisarea suprafetei imbracamintii din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, cernire
si eventual lustruire sau prin buciardare sau spalare, cand aceasta operatie este prevazuta in
proiect.
8.6.14. Incercarea se face im obligatoriu dupa 4-6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra
de mozaic, dupa ce aceasta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de
mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare
se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.
8.6.15. Frecarea se face cumasina de frecat sau manual, cu piatra abraziva; prin frecare se inlatura
pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta,
totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata
mozaicului. In tot timpul frecarii suprafata imbracamintii de mozaic turnat se mentine
umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai
fina, pana la netezirea perfecta udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.
8.6.16. In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca
in mod uniform, pe intraga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai
mult decat cealalta.
8.6.17. Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata cu pasta
rezultata de la frecat (slem) cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi
 se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui cu ceara de
parchet si se va lustrui.
8.6.18. In incaperi cu supafata pardoselii mai mare de 9 mp, pentru a se preintampina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafata de maxim 2 mp
despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment
cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de
mortar de ciment cu piatra de mozaic se vor folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu
fata superioara a nivelului imbracamintii de pardoseala.
8.6.19. In cazul mortarului de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga 15-
25% ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor
datorate contractiilor.
8.7. Executarea scafelor si plintelor
8.7.1. la imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100-150 mm
inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozaje si in conditii tehnice identice la
aceste imbracaminti.
8.7.2. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau
vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala ci direct peperete,
prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
8.7.3. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozaje si in conditiile
tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnate. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi
de cca 100-150 mm iar grosimea lorva fi astfel stabilita, incat sa depaseasca fata tencuielii
cu 5-8 mm.
8.8. Conditii tehnice de calitate
8.8.1 In timpul executarii imbracamintilor din ciment turnate monolit (sclivisit sau mozaicat) se
vor face urmatoarele verificari:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in
betoniera pana la terminarea punerii betonului in opera) acest interval de timp nu
trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme
racoroasa;
- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda tasarii trunchiului
de con avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-88;
- se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii
acestuia;
- se vor respeta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-83 si
STAS 2560/2-75 prin metodele de verificare prevazute in STAS 2560/3-84;
- pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remedierea sau refacerea lor.

9. Criterii de acceptare
- daca au fost respectate prescriptiile din procedura, prescriptiile tehnice, prevederile
proiectului si daca exista inregistrari de calitate semnate de beneficiar.
10. Rapoarte si inregistrari
- Documente de certificare a calitatii materialelor/produselor.
- Procese verbale de receptie calitativa
- Registrul de receptie calitativa a materialelor inainte de punerea lor in opera
- Bonuri de transport beton/mortar/sapa
- R.N.C.
- D.S.