Moara cu noroc Statuturi Element 1 Modalitati de caracterizare Trésatura 1 Patima pentru bani Numératul banilor Trasatura 2 Orgoliu! Omorérea Anei CARACTERIZAREA PERSONAJULUI GHITA Ghita este personajul principal al nuvelei ,Moara cu noroc" de loan Slavici si ilustreazé omul cinstit si harnic care cade in patima banului. Ghitd, sdtul de meseria de cizmar pe care o are, arendeazi 0 moar devenita han. Prin munca si perseverenta, Ghita si familia sa reugesc s& ducd o viaté indestulata si fericita. Norocul dispare ins odata cu venirea lui Lica la han, viata protagonistului schimbandu-se drastic. Din punct de vedere al statutului social, acesta este cizmar sérac. Este soful Anei, cu care are 2 copii. Ghita iti schimba statutul social, luand in arenda carciuma de la Moara cu noroc, devenind astfel carciumar. in cea ce priveste statutul psihologic, acesta se prezinta in inceputul textului ca fiind un om cinstit, sincer, ins’ pe parcursul textului acesta isi plerde calitatile. Pe lang acestea, Ghia mai este si slab, fiind Uusor influentabil, astfel devenind supus Samadaului si neavand curaj s& actioneze. Ca gi trisaturi morale, se remarca harnicia acestuia, dar si blandetea Personaj principal, mascullin si individual, Ghitd este caracterizat atat in mod direct, cat gi indirect. Majoritatea trasaturilor sale se deduc, ins, din faptele, vorbele si gandurile personajului. Cizmarul Ghitd, devenit hangiu la Moara cu noroc este, la inceput, un sof si un tata iubitor, un om simplu, dar cu dragoste de familie si caracterizat de dorinta de a reprezenta un bun exemplu pentru familia sa. Pe parcurs, insé, caracterul lui Ghita este intunecat de patima banului, astfel incat pana si cele mai sincere sentimente dispar: ,Chipu! frumos al Anei, trupul ei fraged, firea ei blandé si glasul ei dulce nu mai puteau sa strabata pand la inima lui". Cand regretul pune stdpanire pe mintea sa, este prea tarziu pentru ca lucrurile sa revina la normal, iar Ghit se transforma dintr-un om harnic si iubitor intr-un adevarat criminal. Personajul este de asemenea caracterizat in mod direct de catre narator ca fiind un tanar muneitor (,un om harnic si sdrguitor, era mereu asezat $i pus pe ganduri, se bucura cénd o vedea pe dénsa fericit"), ns dominat de bani si avere in acelasi timp: .se fécuse de tot ursuz din cauza banilor, se aprindea [a orice lucru de nimic, nu mai zambea..”. Acesta este caracterizat si de unele personaje, printre care si Ana: ,era un om bldnd si drept, un om cuminte” Una dintre trasaturile lui Ghita evidentiate in text este patima sa pentru bani. 0 scend reprezentativa este momentul in care Ghitd este surprins singur cu usa inchisd, cerceténd cu sincordaté luare-aminte” banii primiti de la Licd. Acesta cauta semne care ar putea ardta cA ar fi furati, ins nu gdseste niciun semn. Acesta ,privi cétva timp dezamagit la bani" deoarece nu avea cum sé-| demaste pe Sdmédéu, dar cu toate acestea ,ii parea bine” deoarece putea sd pastreze banii pentru el si sa nu ii dea judecatorului. in aceasta scena este accentuat conflictul din sufletul lui Ghitd care doreste sa faca dreptate pe de-o parte, ins in acelasi timp ii este greu s& renunte la bani. Din aceasta scena reiese si patima lui Ghita pentru bani. in ciuda modului in care au fost castigati, Ghifd nu are puterea s renunte la ei, pierzandu-si din demnitate si demonstrandu-se importanta pe care o are banul pentru el © alta trdsdturd a personajului principal este orgoliul, care reiese cel mai bine din scena omorarii Anei, gestul fiind rezultatul disperdrii unui om care nu mai are nimic de pierdut. Dispus sé facd orice pentru a se razbuna, Ghitd isi arunca sotia in bratele lui Licd, in timp ce el merge sé anunfe pe jandarm cé Licd are asupra lui banii furati iar cénd se intoarce, Ghifa realizeazé cd a fost trédat. Pentru a nu asa nimic in urma, cu sentimente amestecate, Ghita 0 ucide din dragoste dar si din orgoliu, neputand suporta gandul cd a fost inselat. Protagonistul realizeazi prea tarziu cd el este cel vinovat pentru tot ce s-a intémplat, cd el s-a Indepartat de familie si a determinat apropierea Anei de Lic’, dar nu poate accepta ideea de a o lésa pe Ana {in viata. Acest moment de maxima tensiune acumulata in sufletul lui Ghita denota o decddere morala totala si o dezumanizare a personajului care a cdzut ireversibil in patima inavutiriConflictul exterior al textului este cel dintre Ghitd si Lica cauzat de patima pentru bani a celor doi. Temut de intreg satul, Licd il pune pe Ghita sai ofere informatii privind oamenii care veneau la Moard. Temandu-se ca il asteapta o soarté cruda in urma unui refuz, dar si orbit de promisiunea recompenselor, Ghita incheie acordul cu Lica. Cu toate acestea, conflictul principal este cel din sufletul lui Ghit’, care ajunge sa act regrete intelegerea facuta cu Lica. Astfel, se creeazéi un puternic conflict interior in sufletul protagonistului principal care este sfasiat de dorinte puternice, dar contradictorii: om cinstit, sau sé se imbogateasca alaturi de Licd. Ghitd se distanteaza treptat de familie, cazand in capcana Samadaului si, desi stie cd nu este corect ce face din punct de vedere moral, el alege sa continue sa fac afaceri cu Licé: ,Fi! Ce sé-mi fac? Asa m-a lsat Dumnezeu..! Ce sé-mi fac facd in mine e ceva mai tare decat vointa mea?” Element 2 Conflict jin concluzie, pot spune c& Ghita reprezinta tipul omului cinstit si harnic care cade in patima banului, ajungand s8 se degradeze moral, recurgand la gesturi extreme pentru a-si atinge scopurile. Concluzie © Introducere: ilustreazé omul cinstit si harnic care cade in patima banulu > Ghité, sétul de meseria de cizmar pe care o are, arendeaza o moar devenité han > Prin munca si perseverenté, Ghita gi familia sa reugesc s& ducé o viata indestulata si fericité > Norocul dispare ins odatd cu venirea lui Licd la han, viata protagonistului schimbandu-se drastic @ Statuturi: > Social: cizmar la inceput, hanglu dupa ce cumparé Moara cu noroc > Psihologic: cinstit, sincer, slab si usor influentabil (devine supus SAmadaului si nu are curaj s& actioneze); pe parcurs igi pierde calitatile > Moral: harnic, bland 4 Element 1: Modalitati de caracterizare: personaj masculin si individual > Indirect: Sot si tatd iubitor om simplu dar cu dragoste de familie, caracterizat de dorinta de a reorezenta un bun exemplu = Caracterul lui este intunecat de patima banului pe parcurs => cele mai sincere sentimente dispar (,Chipul frumos al Anei, trupul ei fraged, firea ei bland si glasul ei dulce nu mai puteau sé strabat pnd la inima lui") = Rearetul pune stapanire pe el prea tarziu => se transforma dintr-un om hamic i iubitor in criminal > Direct: de narator: tanar muncitor (,un om harnic si sérguitor, era mereu asezat si pus pe géndun, se bucura cand 0 vedea pe dansa fericit’) m= dominat de bani si avere: .se fécuse de tot ursuz din cauza banilor, se aprindea la orice lucru de nimic, nu mai zambea..” m= dealte personaje: Ana (,era un om blénd si drept, un om cuminte") @ Trésaturd 1: Patima pentru bani (Numaératul banilor) > Evidentiaza conflictul din sufletul lui Ghité care doreste sé facd dreptate pe de-o parte, insa in acelasi tim yeu s renunte la bani > Reiese patima lui Ghité pentru bani. in ciuda modului in care au fost castigati, Ghit’ nu are puterea sa renunte la el => isi pierde demnitatea => importanta pe care o are banul pentru el ® Trésatura 2: Orgoliul (Omorérea Ane’) > Pentru a nu [asa nimic in urma, cu sentimente amestecate, o omoara pe Ana din dragoste, dar si din oraoliu, neputdnd suporta aéndul cd a fost inselat > Realizeaza prea tarziu cd el este cel vinovat pentru tot ce s-a intamplat, dar nu poate accepta ideea de ao lisa pe Ana in viata > Denota o decidere moralé totala si o dezumanizare personalului care a c&zut ireversibil in patima inavutiri Element 2: Conflict > Conflictul exterior: intre Ghita si Lica, cauzat de patima pentru bani a celor doi > Lica il pune pe Ghitd sa ii ofere informatii despre persoanele care veneau la Moard; temandu-se de 0 soarta ‘cruda daca ilrefuzd, dar si orbit de promisiunea recompenselor, Ghitd devine partenerul Samadaului > Conflictul interior: din sufletul lui Ghitd care ajunge s& actioneze impotriva fii sale si sa rearete inteleaerea facut cu Lica => sfasiat de dorinte contradictori: s& ramand om cinstit sau sa se imbogateasca alaturi de LicdPovestea lui Harap-Alb Statuturi Element 1 Modalitati de caracterizare Trasatura 1 Cobordrea in fantind Trasatura 2 Loialitatea Finalul basmului CARACTERIZAREA PERSONAJULUI HARAP-ALB Harap-Alb este personajul principal al basmului cult ,Povestea lui Harap-Alb" de ton Creanga ¢i ilustreaza chipul tanarului neinitiat si naiv care trebuie s& parcurga drumul spre maturizare. Desi este personajul principal al basmului, acesta nu are puteri supranaturale. E! este un personaj pozitiv si individual, ilustrdnd binele din basm, fiind o fiint& complex care invatd din greseli si progreseaz. Din punct de vedere social, statutul initial al eroului este cel de neinitiat, fiul mic al craiului, avand un rol important in ierarhia lumii. Ca trésaturi morale, se poate observa naivitatea personajului, nestiind s& deosebeasca adevarul de minciund, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente. in ceea ce priveste statutul psthologic, el se deosebeste de fratii lui inc’ de la inceput, bunditatea lui fiind rsplatité atat de Sfanta Duminic’, cat si de prietenii pe care ii intalneste in drumul sdu. Harap-Alb este de asemenea un om de cuvant, acest fiindu-i loial spanului pana la sférsitul jurémintelor. Se dovedeste a fi descurcaret, reusind s8 treacd cu bine peste toate probele la care este supus. El este surprins pe parcursul firului narativ intr-o continu evolutie, astfel c& dacd la inceput se prezinta un fiu de crai la sfarsitul basmului el ia ipostaza unui adevarat imparat. Harap-Alb este caracterizat in mod direct de catre narator si alte personaje, insa caracterizarea indirect’, din faptele, limbajul si din numele sau, predomina cu desavarsire. Lipsa de maturitate 4 este subliniaté prin caracterizarea directa a naratorului: ,Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aiste”. Timiditatea lui este evidentiata prin reactiile sale (se face ros"), iar sinceritatea sa reiese din spusele naratorului: ,spune verde in ochi". Numele lui are sensul de ,rob alb" deoarece ,harap” inseamna ,negru, rob". Devenit sluga spanului, igi asuma numele de Harap-Alb, dovedind in acelasi timp loialitate gi credinta fata de stapanul sau, intrucat jurase pe palos. Prietenia lui reiese in mod indirect din actiunile pe care le ia, incepand cu bunatatea si ajutorul dat Sfintei Duminici, albinelor si furnicilor. Una dintre trasaturile lui Harap-Alb evidentiate este naivitatea acestuia, scena coboraiii in fantana surprinzand cel mai bine aceasté trasatur8. Dupd o vreme, fiul de crai si spanul ajung intr-o poiand in care este o fantana adénca. Spanul coboard, umple plosca cu apa si mai sta putin pentru a se racori. lesind din ea, il indeamné pe fiul oraiului s& facd la fel iar indata ce intra, spanul pune un capac pe fantand. il pune sé jure cé il va sluji si se va da drept nepotul lui Verde-imparat pana cand va muri si va invia, ameninténdu-! cu moartea. Scena are in plan trecerea la un alt plan al existentei. Acoperirea fantanii de cétre span cu un capac sugereaza o moarte simbolica la care este supus feciorul de crai, incheierea unei etape a vietii lui din care va aparea un om care va lupta pentru asi castiga identitatea. Aceasta cobordre reprezinta pentru eroul basmului inceputul sclaviei i si totodatd inceputul conflictului dintre bine si rau. Schimbarea numelui si a identitatii reprezinté inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de Span. Astfel, personajul intra in fantdna naiv fecior de crai pentru a deveni Harap-Alb, rob al spanului care joaca rolul initiatorului. © alta trasaturé a personajului principal este loialitatea, calitate ilustrata la finalul basmului. Harap-Alb se intoarce cu fata imparatului Ros la imparatie unde ji asteapta cu tofi. in momentul in care spénul o ia in brate pe fata imparatului, ea il impinge si dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb. Atunci, spanul fi taie capul baiatului, far calul lui jl arunca pe span in inaltul cerului, dupa care fata il reinvie pe Harap-Alb cu ramurelele de mar dulce $i apa vie si apa moarté, Odata cu moartea acestuia, el se elibereaza de promisiunea facuta de span si devine astfel liber. Momentul decapitarii lui Harap-Alb are o semnificatie aparte, sugerénd incheierea procesului de initiere si intoarcerea la propria identitate fara a-si incalca juramantul fata de span in tot acest timp. Ca si in basmele populare, echilibrul este restabilit prin invingerea fortelor raului de catre cele ale binelui: Harap-Alb, inviat de fata imparatului Ros, obtine conducerea imparatiei si se cdsdtoreste cu ea. Nunta simbolizeaza schimbarea statutului social, ful craiului devenind imparat, confirmand maturizarea erouluiElement 2 Conflict Concluzie Conflictul principal al textului este cel dintre bine si rau, respectiv dintre Harap-Alb si span. Acest conflict apare odata cu coborarea in fantana a fiului craiului si continua pe tot parcursul desfasurarii actiunii prin intermediul probelor la care este supus personajul principal, spanul dorind astfel s8 scape de acesta. Conflictul ia sfargit atunci cand personajul principal este inviat de fata imparatului Ros iar calul acestuia 7l arunc& pe span in inaltul cerului. Un alt conflict este cel interior, suferit de Harap-Alb care vrea s& isi depageasca conditia si si demonstreze tatalui sau ca este vrednic s porneasca la drum, dupa ce este singurul dintre cei trei frati care reugeste s treacd peste proba podului. Prin intermediul probelor la care este supus, Harap-Alb evolueazé, astfel incat de la un baat naiv ajunge s& devind un barbat curajos pe plan moral si totodata imparat pe plan social in concluzie, pot spune ca Harap-Alb nu este un personaj obignuit al basmelor, caci evolutia sa reflect’ conceptia despre lume a scriitorului prin umanizarea fantasticulul Protagonistul trece printr-o serie de probe, invata din gregeli si progreseaz8, maturizéndu-se pentru a deveni imparat. ° Introducere: > > > llustreaza chipul tanarului neinitiat si naiv care trebuie s4 parcurga drumul spre maturizare Desi este personajul principal, nu are puteri supranaturale; este person poziiv si individual llustreaza binele din basm, find ofint& complexs care invaté din aresel si progreseaza © Statuturi > social * ° ° * > moral: > psihologic: = initia: neiniiat, flul mic al m= naiv:nu stie s8 deosebeascd = bun: ajuté pe Sfanta Duminica craiului minciuna de adevar Si prietenii sai de pe drum = dupa fantana sclav m= loial: fata de span pana la m= descurcaret: trece cu bine m= dupa inviere: imparat sfargitul juramintelor peste probe Element 1: Modalitati de caracterizare > yyyy ‘Trasatura 1: Nal > > > > Trasatura 2: Le > > > Direct, de narator: lipsa de maturitate initial: ,Fiu! cralulul, boboc in felul sau la trebi de aiste”; sinceritatea (.spune verde in ochi") ‘Timiditatea, prin reactile sale (,se face ros"), “Harap-Alb” = ,rob alb" (,Harap" = rob, negru) Loialitatea si credinta fat de stépanul su, intrucat jurase pe palos Prietenia si bunatatea reiese indirect din ajutorul acordat Sfintei Duminici, albinelor gi furnicilor stea (Cobordtul in fénténa) Are in plan simbolic semnificatia grotei, spatiu al nasterii si al regenerarii, coborarea in infern sau chiar trecerea Jaun alt plan al existentei Acoperirea fantAnii de c&tre spn = moarte simbolic’, inchelerea unei etape a viet lui din care va aparea un om care va lupta pentru a-si castiga identitatea; nalv feciot => Harap-Alb, robul spanulul inceputul sclaviei lui in slujba spanului si totodata inceputul conflictului dintre bine si rau Schimbarea numelui sia identitatii reprezinta inceputul initierii spirituale (naiv fecior de crai > rob al spanului) itatea (Finalul basmului) Odata cu moartea lui se elibereaza de promisiunea facut de span si devine astfel liber Momentul decapitarii = incheierea procesului de initiere si intoarcerea la propria identitate fra a-si incdlca jurdmantul Echilibrul este restabilit prin invingerea raului: Harap-Alb devine imparat si se c&satoreste, nunta simbolizand schimbarea statutului social, confirmand maturizarea eroului Element 2: Conflict: personajul evolueaz, devenind un barbat curajos pe plan > > > Incepe cu coborarea in fntand si continua prin intermediul probelor, spanul dorind s& scape de el la sfargit odata cu invierea |ui Harap-Alb de catre fata imparatului si cu aruncarea spanului de cal Conflict interior suferit de Harap-Alb care vrea sa-si depaseasca conditia si sé-i demonstreze tatdlui sau ca este vrednic s plece la drum, dup ce este singurul care trece de proba podului Harap-Alb evolueazé prin intermediul probelor (baiat naiv => barbat curajos (moral) si imparat (social))