Secfiuniea 3 Definifie, rolul si scopul, obiectul si fundamental dreptului international public Pentru a putea configura in mod corect definitta dreptulul internajtonal public este necesar a se face citeva prectaart referttoare la conceptul de relajil internationale vizavt de cel al ‘comunttaji! internationale s1 de cel al soctetajit internationale, deoarece in opinta noastra, dest intr-o foarte strins’ legitur’ conceptual exist citeva nuante din perspectiva Intrinseca. In general, autor folosesc termenti de soctetate si/sau comunitate internationala atunct cind se refera la relattile internalionale de drept internaltonal public. Consideram termenul de Sacietate Internafionala mult mal potrivit, fapt pentru care 0 sd weitam g1 not in aceasta lucrare, atwnct ‘cand ne vom refer! Ia relajille intermajfonale specifice. In doctrina de spectalitate exista doua acceptiun! ale relatitlor internationale, acceptiunea in sens larg s1 acceptiunea in sens restrans. In sens larg, relajile internajionale sunt toate acele rela(il extstente intre diferite entitatt ‘care isl desfagoard activitatea in cadrul soctetait! internationale, in sens restrans relafiile internationale sunt toate acele relafli care se institule, se menfin st se exercita in cadrul raporturtlor specifice dintre sublectele de drept internajional public. Pentru prezentul demers stlinyiNc de interes predilect este accepttunea in sens restrans @ relaiillor Internationale. In ceea ce priveste existenja Societdfff infernafionale facem prectzarea c4 aceasta nu este definita in mod unanim acceptat ca fllnd unul s1 acelast lucru cu comunitatea internationala. Soctetatea internationala este considerat’ de citre unit autort ca esentiala pentru. dreptul International public”, find o soctelate de state, lar termenul de societate Internalfonald ar trebul rezerval acestel soclet{l, cel putin din ra{lunt pe care le reclama studlul dreptulu! internajtonal public”. “© A. Nistase, B. Aurescu, Drept infernajional public. Sintee, ed. 9 reviruitl si adSugi, Ed. C1 Beck, Bucurest,2018,p. 3. “'V, Constantin, Drept mfernational, Ed. Universul Jurkdic, Bucurest, 2010, pp. $8-65, 78 | NastyM. Viadoia + Drept international publicEste important de rejinut faptul c& societatea tnternafionala a fost ntftal compus’ din state ‘ca sublecte primare de drept internattonal public, ar odata cu aparitta altor sublecte de drept international public (ex. organtzaille internajionale interguvernamentale) s-a schimbat $1 Paradigma soctetatii internationale. [n fapt. globalizarea a determinat, configurat s1 imprimat, totodata, o imagine stun caracter unitar soctetafil tnfernafionale. ‘Important de mentionat este c4 soctetatea International’ a suferit de-a lungul Istorlel ‘metamorfoze profunde atat din punct de vedere al fondubul cét sl din punct de vedere al formet. ‘Dreptul international, in calltatea sa de regulator al relailior internationale trebule s& gaseasca 0 caden{4 comuna cu metamorfozele care apar in cadrul socletafi! internationale, deoarece ‘caracterul legaturil este unul de influentare reciproca, .tnfluentele sunt in dublu sens". (Cu ocazla prezentari diferttelor defini, ale dreptulu international public s-a putt decela ‘ntre unele defini care prectzau cA dreptul Internajfonal public este un ansamblu de principll sl morme Juridice lar altele care specificau cA acesta ar fl de fapt un adevarat sistem: format din principil $! norme juridice. ‘Ne declaram apropla de ideea conform careta dreptul internajional public este mal mult decit un ansamblu de norme juridice s1 un set de regull, $l ne rallem catalogirit acestula ca sistent. Astfel, definim dreptal international public ca flind acea disciplina a ramurll dreptulul public care studiazd sistemul principifior sf normelor juridice edictate $i sanctionate ‘consensual, in forma cutumiara si/sau convenfionala, de catre subiectele raporturilor juriice ‘internationale, si care reglementeaza instituirea si exercitarea relafiilor dintre ele, relagit ce decurg din exprimarea suveranitafil statelor. ‘Normele principle de dreptinteratlonal public treble respectate de bunavote,fn.caz ‘contrar se-va aplica forja de coercifie a subtectelor de drept internajional, dupa caz, statul lezat, “organtzatulle regtonale sau organtzatille internationale. Apreciem, in acelag! sens, definitia profesorflor romani de drept international public, ‘Adrian Nastase s1 Bogdan Aurescu care sustineau ci dreptul international public este .aceea ramurit a dreptulut, acel sistem de principl st narme juridice, scrise 31 mescrise, create de catre state, dar st de catre celelalte subtecte de drept international, pe baza acordulut lar de vows, in Scopul regiementart! raparturtiartntemnaytonate™®. ‘intr-un alt plan redam definitia autorulul Gyula Fabian conform carela .dreptul interna- flonal public repreztntd ansambtul normelor juridice care reglementeaza raporturile dintre state $f celelatte subfecte ale dreptulut International public, create de aceste sublecte pe bazit consensuald, expres sau cutumiard, respectarea acestora aviind loc in mod voluntar sau prin ‘exercitarea unet constriinger! Individuale sau colective de catre comunttatea statelor™, Rolul 31 scopul, obtectu! 3 fundamentiel Este foarte important de urmarit dinamica pe care o dezvoltd soctetatea internafionala, ‘chiar de la nivelul e1 intrinsec structural, deoarece de-alct se poate restmf! necesttatea inlaturartt A Nislase, B Aurescusopcllp 31. “A. Nastas, B. Aurescu op. cl. 27. ™G. Fabian oc, pp. 1-2. Consideratut diacronice $1 antroductive privitoare fa dreptul international public [79vidulul de reglementare sau modificarea unor reglementir! existente, din perspectiva derulartt anumitor rela(t! internationale, ‘In fapt. vorbim despre un rol regulator al dreptulut nternajional public. care este determinant in ceea ce priveste ordonarea retatiflor specifice $1 crearea unel Ordin! furtctice Internaftonale (International Rule of Law) in cadrul soctetayit subtectelor de drept international. Astfel, abilitatea, aptitudinea $1 capacttatea sublectelor de drept Internafonal public de a reglementa normele viltoare determin’ performanja sistemulul normativ al dreptulul internajional public. In cadrul dreptulu! international public se configureaza s1 acfloneara dowa segmente sistemice care ullerlor fuzloneaza, lar rezultatul fuziunll se materlallzeaza in chiar procesul de fundamentare a dreptulul international public ca sistem. Primul segment al sistemulul consta in Identificarea nevesttft de regiementare lar cel de-al dollea consta in reglementarea propriu-zisa. Fuziunea apare aproape ca naturald, dat find faptul condifionart! ¢1 determinant la reactie, de catre primil segment, a celul de-al dollea segment. Interesant de observat este faptul ca sublectele de drept international public sunt deopotriva in acest proces, atit autoritate de reglementare, cit $1 destinataril reglementarilor. Din cele de mal sus, putem deduce in mod facil scopul, oblectul 1 fundamentul dreptulut internajional public care denva din ordonarea Internationale existente in cadrul soctetji! Internationale. ‘In opinia noastra, dreptul internapional public are un caracter poliscopic, unul dintre scopuri constand in protecfia vart dimensionaid a intregi! soctetat! internationale, compusa in toate sublectele de drept International public, s1 totodata, din totalltatea relaitilor internaflonale in care acestea sunt implicate. Un alt scop al dreptulut international public il reprezinta asigurarea functionari! echilibrate $1 armontoase a acestel societal. ‘Din cele de mat sus ne putem in mod facil orienta citre ceea ce inseamn’ obtectul dreptulut snternational public. Acesta teprezinta reglementarile relatllor pe timp de pace si de ‘Asa cum se poate deduce s1 din definijia noastra data dreptulu! internajional public, am putea afirma fara teama de a gresl, ci dreptul international public reglementeaza acele relafil Internajfonale care implica exprimarea suveranita{il statelor, ‘Totodata, precizim ca dreptul international public are ca obtect acele relatil care se creeaza intre state 1 celelalte subtecte de drept internajional public, dar sunt postblle $1 numat raporturt inchetate intre acestea din urma. ‘Nu toate tipurtle de relafit dintre sublectele de drept internajional public formeaza obtectul dreptulu! international public, cu titly de exemplu putem ofert retatille politice dintre state care hu §-au materlalizat in mediul Juridic sf pe cale de consecinf nu au fost transpuse in norme de rept internaffonal public. Totodal2, mentlonim c& din sfera dreptulul Internajional public nu pot fl considerate nicl acele raportur! jurldice in care statele nu participa in calitatea de titular al putertt de stat. Din aceeas! categorie pot fi catalogate 1 excluse din sfera normelor dreptulut internajional public acele raporturt jurldice ce se inchele intre state sl persoane (fzice sau Juridice), care sunt supuse dreptulul internajional privat. > A. Nisase, B. Auresca, opclt p28, 80 | NastyM. Viadoia + Drept international public‘Asa cum am susfinut s1 in capttolul Institut de teorla generala a dreptulul st de drept constitujlonal ca propedeuticd a dreptulul international publlc, la subsecilunea Identitatea raportulud juridic de drept constitutional in funcfie de objectul acestuia, des! pare ca 0 axioma urmatoarea aftrmatie, ea releva cea mat succintd s comprimata definitie a oblectulut dreptulut internajional public, $1 anume: obiectul dreptulut international public este chiar valoarea Intrinseci a normelor st raporturilor de drept internaifonal public. ‘Mal pe scurt, obiectul dreptulul intemafional public este chiar dreptul international uilic (pentru infelegere factla s1 comparativa, a Se vedea subsectiunea Identitatea raportilul jurt- dic de drept constitujtonal in functle de obtectul acestuta din capitolul Instituut de teorta general a dreptulul sf de drept constitutional ca propedeutica a dreptulu! international publtc). Referitor Ia fundamentul dreptubul internajional, ca sistem, facem precizarea ci acesta este reprezentat de valoarea intrinsecd a unul raport juridic international de drept public comen- surat $1 evaluat din perspectiva importanfel pe care acesta o reprezinta fata de intregul ansamblu al raporturilor ce se regisesc in societatea internafionald. In acelasl timp, consimfimantul statelor exprimat in mod expres sau oferit in mod tacit confera baza flecarel norme juridice de Grept internajional public din perspectiva creiril acestela ¢1 ulterior aplicaril in cazurile 31 situatlle pentru carea fost adopiata. Paradigma de concept cu o geometrie varlabila a dreptulut internajional public nus poate exista in afara unor factor! de cogenerare a acestula. Printre cel mal importanf! factori de cogenerare al dreptului internajional public putem enumera, fara ins’ a ne limita la acestta, urmatoril: a) Factoril polltico-soctalt; b) Factorul economic; ©) Factoral demografic; d) Factorul politico-religios; e) Factorul geo-polttic: ) Factorul Istoric; g) Globalizarea staltele. ‘Totalitatea tendinjelor integrativ-evoluttve a acestor factor! de cogenerare a dreptulut International public trebule foarte bine monitortzaté la nivel de soctetate internafionala, deoarece diacronica acestora poate predicubiliza paradigma viltorulu! dreptulu! internajional public gf de ce nu, al soctetayi internafionale. Acest lucru nui exclude insa o atitudine de expeciafle 5! de pregitire a momentulul schimbarllor de paradigm’ din partea statelor care pot sd adopte 0 atitudine bazata pe realllenga suverana. Sectiunea 4 ‘Tritsiturile, limitele si functiile dreptal ii ional publi ‘Trasaturile dreptulul international public reles din intelegerea citorva aspecte ale dimen- stunt! conceptual funcponale ale acestuta, dupa cum urmeaza: a) in primul rind este vorba de asigurarea respectulul privind suveranitatea, perso- nalltatea 1 independenta statelor, s1 totodata, de buna credin{a in indeplinirea obliga\idor derivate din tratatele ratificate $1 din alte tzvoare ale dreptulul internajlonal public. ‘Considerattt dlacronice $1 Introductive privitoare Ia dreptul tnterna{ional public | 81Specificitatea modulul de aplicare a dreptulu! internajional public derlva din principala diferenfa sistemica dintre dreptul international public s1 cel inter, s1 consta in faptul cd normele dreptilul naffonal unitar sunt puse in aplicare, daca nu sunt respectate de bunavole, prin forta de coercijte a statulu, in timp ce normele s1 principile dreptulul internajional public sunt respectate in virtutea principtuilul consacrat .pacta sunt servancta™™. Dreptul internajional public este eminamente un drept de coordonare. Marele diplomat roman Nicolae Titulescu mentiona c3 aceasta trasaturd este datorata faptulul cd statele se gasesc in relajil de independents in cadrul relajiilor internajtonale, s1 nu de dependent, acestea avind obligatia de a se supune normelor acceptate de ele in virtutea proprie! lor suveranitay. in concluzle, acest caracter deriva din faptul c& dreptul internajfonal public are ca principale sublecte ale sale, statele suverane care trebule si respecte intre ele caracterul de suveranttate st cde egalitate in dreptur! la nivel de Soctetate internaplonala, In psa unet autorttafi supertoare legistattve, asa cum am mal aflrmat, sublectele primare ale dreptulu! international public sunt deopotriva autoritate de reglementare gl destinatart st beneficiarl direc{! al reglementartlor internationale. b) o alta trasatura foarte importanta a drepiulut internajjonal public consta in acordul de voin{S, in acel consens care sti la baza adopliri! tuturor principilior 31 normelor dreptulul International. Statele find egale s1 suverane, ele nu pot fl forjate intr-un mod sau altul in ceea ce riveste adoptarea unor norme de drept international public, cl trebule si-s1 exprime consenstl in acest sens, Putem afirma ca dreptul internajfonal public este un drept consensual, normele acestuia fltnd expresta cea mat inalta a vomnfet statelor derwata din suveranttatea acestora. Totodata, acest consimfamant asigura st predictibillweaza respectarea normelor dreptulut International public. © alta trasttura importanta a dreptulu! internaftonal public consta in accea ca nu este eminamente un drept sancfionator, bazat pe sancfiun! in in{elesul clasic al acestora, acest fapt nelmpunand concluzia cain dreptul international public nu exista reguil de condita st anumaite sancfiunt specifice. Totodata ins, Iipsa unul sistem sanctionator mult mal puternic, mat complex $1 mat sofisticat decit cel existent la ora actuala, a fost exact ceea ce 1 s-a imputat de-a Jungulul tmpulut dreptulut internajional public. Unele voc! au afirmat ci datorita acestul fapt se poate vorbl de o reala lipsa de eficienfa si eficacitate a dreptulul international public. ‘in concluzie, retese faptul ca Justitia Internafionala exista dar ea nu are wn caracter obligatoria, find necesar consimfamantul expres al subtectelor de drept internajional public, in ceea ce priveste deferirea unel cauze spre solujfonare catre o Instanta internatlonala, Relevante pentru cele de mat sus sunt intrebarle cu caracter retoric ridicate de catre marele diplomat Tomén $1 international, Nicolae Titulescu, ..ce 1 se imputi legit internationale? Posibilitatea ca ea si fle violalt? $i de cind violarea legit atrage plerderea caracterulul delege? = M, Cocosatu, Drept thternajional publtc, Ea. Pro Universitaria, Bucuresti, 2012, p. 10, = N, Taulescu, Suverantiate statelor. Orguntaarea pact in Documente diplomatic Ed. Politica, Bucuresti, 1967, p. 846, 82 | NastyM.Viadoia + Drept international publicd) sistemul dreptulu! international public are o geometrie variabila care aduce acestula modificirt de paradigma in mod gradual sau in mod intempestiy, in functte de domenttle in ‘care Intervine schimbarea, Dreptul international public este un instrument integrator de vartabille paradigmatice ce se ‘Tegasesc §1 evolueaza in viaja Socleta{tl internajionale. Consideram ca aceasta trasatura a primit ‘© accentuare datoratd tuturor schimbartlor lumit de astizt. ) sublectele principale ale dreptulul international public sunt statele st organtzaulle ‘internajfonale, deci altele dect persoana flzic’ si Jurldicd, asa cum apar acestea in raporturile de drept privat. De aici se poate desprinde Idea calificarii specifice sublectelor de drept internajional public. f) dreptl international public poate fl considerat o condifie esentlala pentru existent cordinu jurtdice internationale 1 0 garanfle Juridica pentru pacea, securttatea internajtonala, a UibertAfll $1 a progresulu! natlunilor. in concluzle, se poate vorbi de trasdtura de adevarat garant pentru institutitie amintite anterior. Limitele dreptulut tulernaffonal public Limitele dreptulu! internapional public sunt impuse de asa numitul .dlomentu rezervat”. Nu ‘exista o definijie consacrata a acestel instituill, astfel, ea neflind reglementata juridic ct mal mult politic, se bucura de o anumita flexibilitate. in fapt, conflgurarea acestel institutll deriva din defini{ia raporturllor internationale §1 reprezinta domental competentel statelor care nu este ‘Supusi reglementarllor dreptulul international public. Mal precis, aceea zomi de activilate a statelor in care acestea ai o competenta marcata de acest domentu. rezervat. In acest sens, articolul 2 alin. (7) din Carta ONU, stipuleaza ca nico prevedere din Carta nu este gi nu va fl adoptatt in sensul de a interpretata o posiblld autorlzare a ONU de a Intervent in chestlunt care {in esenjialmente de competen{a interna a wnu! sublect primar de drept international Pactul Soctetajilor nattunilor, confine © prevedere asemanatoare in art. 5 alin. (8). ‘Totodata, la nivel internajional au fost exprimate dowd rezolufit ale Institutulut de Drept Internaftonal, in anul 1932, respectlv in anul 1954, al cAror con{inut stipuleaza: ,competenta Statelor este determinata de dreptul international. Limitele in care aceasta competenfa este ‘exclusiva sunt esenfial relative; ele jin de dezvoltarea raporturilor internationale”. Din emanatia regolutilior Institutulu! de Drept International relese in mod clar caracterul de geometric ‘Varlabila a dreptulu internafional public s1 faptul ca acesta este un instrument flexibil care este ‘tnfluenjat de Socletatea Internaflonala, Jar la randul Iul o Influenteara pe aceasta din uma, Inst aceasta influenfa reciproca trebule sa ind cont de limitele pe care le impune paradigma modificala a domentulul rezerval. In ceea ce priveste functitle dreptulut international public, acestea sunt: a) fancjta de asigurare a net coexistenje organizate a populatiet globale; b) functla de promovare a modalitalor pagnice de solujlonare a conflictelor ‘internajionale; Consideratu diacronice s1 introductive privitoare la dreptul internajtonal public | 83©) functia de reglementare a procesulu! dectztonal $1 legislattv international; 4) functia de propagare a unet cultur! politice corespunzatoare interesulut general al ‘Soctetata intemationale; €) funcfia de interconectarea ststemelor Juridice najfonal-unttare; 1) functia de combatere a tendinjelor de suprematte dintre state; ) functia de configurare, flxare sf mentinere a ordinil Juridice internajlonale. Sectiunea 5 ‘Paradigma raportului dintre dreptul international public si dreptul intern $.1, Teoril doctrinare privitoare la raporturile dintre dreptul international 51 dreptul intern in doctrina de specialitate, nu de pufine orl, a fost dezbatuta © problema controversata in ceea ce priveste relatia dintre dreptul internajional public sf drepiul item. Referttor la acest raport, putem afirma c& statele nu au o abordare unitar’, nici din punct de vedere doctrinar, $1 ‘cu atit mal putin in practica. In fapt, geneza acestel contraverse este de natura doctrinara, find cunoscute dou’ teoril bine conturate, atat ca forma cit s1 ca fond, x1 anume feorla montsta sl teorta dualista, ultertor apardind 51 0 forma inbrida. In ceea ce priveste feoria montsta, aceasta a fost imbrajisata s1 reprezentat’ cu mat mult sas mal pulin succes, de catre jurist consacraj! precum Georges Scelle, Hans Kelsen $1 allt, care ‘aveau convingerea ci drepiul este o structura bloc, de tip unttar, care impune o singura ordine Juridica, conform carela dreptul international $1 dreptul intern ocupa o pozifie s1 un loc bine determinat, s1 ca in fapt nu exista decit o singura mantfestare a acelulag! concept. care este dreptul ‘Teoria de mat sus, s-2 structurat ulterior pe dowd dimenstunt care au dat nastere, pe de-o Parte primatultt dreptulul intern, tar pe de alt parte primatului dreptulut internaftonak. Din perspectiva primatulu! dreptulul intern, relese ca acesta se bazeard pe principtul suveranitatu statulut sf totodata pe doctrina autolimitari! acestula. S-a sus{inut cd intr-un posibil conflict intre norma de drept international $1.0 norma de drept intern, ultimul va fl aplicat cu Prioritate. Aceastd sustinere a avut la baza interpretarea limilaia, spunem nol, a dimenstuntt ‘conceptuale privitoare la suveranttatea statelor, am putea afirma, chiar o viziune ingusta, care ‘nu mal corespunde provocarllor acluale. (Cu toate acestea, exist uncle state, chiar puternice, care incearca prin politica pe care o desfasoara s1 prin practicile aplicate, sa reinterpreteze conceptul de suveranttate, intr-o forma convenabila lor dar care sf {Ind totus! cont s! de valorile actuale (stat de drepl, democratie, cooperare internationala} vehiculate in lumea relajtilor internajionale de profil. Acest up de % Scoala de la Bona, inceputul sec. XX. > Pentru aprofundarea celor douf teort. a se wedea, S. Breau, International Law. Questions and Answers, ‘Oxford Untverstty Press, New York, 2011, pp. 48-60 s1 MLN. Shaw, International Law, 6* Ed. Cambridge University, Press, Cambridge, 2011, pp. 129-192. 84 | NastyM. Viadolu ~ Drept international publicrreinterpretare a suveranitapll se doreste a sattsface, ambifiile hegemonice, s1 totodata ar inlatura Postbilele acuzalil in ceea ce priveste lipsa bunelor practict la ntvelul exerci{iulul relajillor ‘internationale, din partea unor state. Mai mult decit atat, aceasta retnterpretare a suveranttajll statale a creat $1 not concepte de ideologie politica, care se bazeaza pe cosmetizarea unel poztfll refractare a unor state, la ntvel internajional, s1 care mascheaza totedata st tendinta de a prima a dreptulul intern in raport ca dreptul internajtonal public. Astfel, au fost lansate, concepte Precum democraffa surverand, produs al ideologulu! rus Vladislav Surkov, recumascut ca ‘teoretician al suverennata demokrattta. in zilele noastre Soctetatea internationala interpreteaza intr-un mod flextbil conceptul de suveranitate statal4, astfel incat s4 fle permis adoptarea unor prescriplif normative cu aptitu- ‘dinea de a se transforma in concepte puternice s1 char principtt care st guverneze comunttatea statelor la nlvel internajional*, Din perspectiva primatulut dreptulut internajional, s-a sustinut ca dreptul international primeaza in cadrul ordini! juridice internationale asupra dreptulul intern, Suprematia dreptulul international in raport cu dreptul Intern se bazeazi pe faptul c& dreptul Intern este doar 0 derivajie a acestula, teorle sus{inuta de reprezentanjii Scolll de la Viena, precum: H. Kelsen, ‘Kunz, Verdross salt. 1, Teoriile moniste Teorla monist4 cu primat al dreptulul international vizeard dow’ dimenslun! bine ‘configurate. Prima dintre ele este bazata pe considerente de elica superioara 31 pe tendinta de ‘crestere a gradulul de protectie a drepturtlor omulut la nivel international (H. Lauterpacht), far ‘cea de-a dowa ar avea la baxa ratlonamente de logtcd jurtdica (H. Kelsen)”, Este indeobste recunoscut tdeea conform carela globalizarea este cea care a creat un cclimat prolific consacrarlt teorlel moniste cu primat al dreptulul international, astfel Curtea ‘International de Justijie La consacrat fa nivel de principtu®. Statele care considera ca tratatele anternationale semnate sf ratificate, au aplicabilitate s efect direct in dreptul intern, sunt de acord sf cu caracterul de priorttate faa de normele interne, fapt ce le indrituteste sa imbrajiseze ‘in general teoritle moniste®. 2. Teoria dualista Referitor la teoria dualista, aga cum retese gf din denumitre, exprima ideea extstenfiala a doua ordin! juridice distincte, cu oblect de reglementare distinct st cu sublecte distincte. Mat precis, am avea de-a face cu un sistem al dreptulu! international format ca voin(a a statelor suverane, 3! cu un sistem al dreptulul intern aplicabil sublectelor raporturtlor juridice de drept ‘Intern nafional unttar. Acest Iucru este sustinut st de faptul ca dreptul internafional este ‘considerat un drept de coordonare care are la bara egalitatea sl suverantlatea statelor, in timp ce (A se vedea Principlul preeminen{el responsabililail protefiri, din cap. XV al prezentel lucrart, * MN. Shaw, op. cit. pp. 131-133. 5 Aso vedoa Avizal consultatiy din 2¢ apniie 1989 prrvind .Aphcabihtatea obligate de arbitra in temetul ssectlunu 21 a Acordului din 24 1unte 1947, privitor a sediul ONL”. * AX se vedea state precum Franfa, Germania, Japonia, Talla ga. Consideratit dlacronice §1 Introductive privitoare la dreptul international public [85dreptul intern reprezinta un drept de subordonare ce are ca fundament reglementarea pe verticala a normelor juridice, fapt ce retese st din analiza tipulut de relatu reglementate sl a trvoarelor de drept ale celor dowa sisteme. Pe cale de consecinia, mu existd posibilitatea ca prin anumite regult cu caracter obligatortu, vordinea juridict de drept international sa se mpuna vwavi de ordinea Juridica de drept intern sau viceversa. (Ordinea Juridica de drept intematfonal, prin normele jurtdice spectfice. poate devent parte ‘$l poate sa fle aplicata. in dreptul intern national wnitar numal in cazul in care ar fl integrate 51 ‘recep(ionate printr-un tzvor specific de drept inter, situajte in care aplicarea normelor jurtdice ‘de drept internafional se va face din pozi{ia de segment parte al dreptulul intern, nicidecum de -drept internajional public, Ca o concluzie a celor de mal sus, 0 alta categorie de autort apreciaza cd derhaterea ‘monism-dualism ar fl una artificiala, deoarece in realitate nu este confgurat un domeniu comn In ae cele dows ondinturidic t ntervina,aadar ms se pote pune problema prime ‘tll unela vizavi de cealalta. Pe cale de consectn{a, daca aplicarea normelor juridice, sroucs ease interes Bocu die jute paste nance set Mal mult decat alt, avand in vedere caracterul de coordonare al dreptulul international public, ‘este exclusa ideea une! abrogart automate a normelor de drept intern najtonal unitar care s-ar calla in contradice cu normele sistemubul internajtonal®. 3. Teoria pragmatica La inceputul prezentel sectlun! aminteam de o solute hlbrid care in realltatea practic s-a ‘matertalizat in Teorta pragmatica. Conform aceste! teortl, tatul se poate explica prin reducerea Ta raspunderea internationala a stalulul, raspundere care marcheaza Umitele raportulu! dintre cele dowd ordint juridice. Mat ‘concret, conform construc{lel moniste, normele dreptulul tnternajional public ar abroga in ‘mod automat 31 ar anula efectele normelor de drept intern najfonal unltar, care ar intra in con- ‘tradicie cu acestea, Conform teortel pragmatice, din perspectiva dualista, acestea nu ar fl abro- gate clar riméne valabile, dar totus! ar flangafata raspunderea statulut in plan international §.2. Solutit adoptate in Constitufia Romaniei privind raporturile dintre sistemele dreptulul international public gi dreptulut intern 1. Aplicarea dreptului international public in dreptul si sistemul juridicromiinesc Prevederile dreptulu! internajional public contemporan $1 totodata practica statelor in -exerci{tul relajilor internationale dezvalta dimenstunt ale raporturtlor juridice dintre cele doa © B Seloan-Gutan, LM. Cracuunean, Drept ternational public, ed a 2a, revazuta st adaugita, Bd. Hamangiu, Bucuresti, 2014, p.6. © G, Fitemaurce, The General Princtpies of International Law Considered fram the Standpomt of the Rule ‘of Law, 1992, Hague Recued, 1957 pp. 70-80. 1 Brownlie, op tt. pp. 35-37. 86 | NastyM.Visdoia « Drept internaffonal publicsisteme, care rellefear $1 configurear’ tendinja, din ce in ce mal pregnant, de influentare reciproci a celor dou’ ordin! juridice, astfel Constitu{{a Rominie! deceleaz asupra raporturilor juridice dintre dreptul international si dreptul intern prin intermediul st cu ajutorul ‘urmatoarelor prevedert constituttonale: - Art, 10, .Rominia intrefine sf dezvolia relajit pasntce cu toate statele st, in acest cadru, relaftt de buna vectnaiate, intemeiate pe principale s1 pe celelalte norme general admise ale sdreptutut tnt - Art. IL. (1) »Statul romén se obliga sa indeplineasea intacmat st cu buna-credinja cobligafittece-4 revin din tratatele la care este parte”. 2).Tratatele ratificate de Parlament, potrtvit legit, fac parte din dreplul intern”, ~ Art. 20 (2) Daca exista neconcordanje intre pactele $1 tratatele privitoare la drepturtle fundamentaie aie omulut, la care Roménia este parte, st legtle interne, au priorttate regte- mentdrile tnfernafionale, cu excepfia cazulut in care Constitufta sau legile Interne confin dtspozifi! mat favorabtie”. Adoptarea in Constitujia Romanlel a aceste! preveder! a dus la 0 interne de drept comun dar $1 cele constituflonale au dezvoltat in mal toate farlle membre ale ‘Consiliuilul Furopel, un apetit deoseblt in ceea ce priveste coordonarea cu prevederile nor- ‘mative ale Conventlel, dar predilect cu jurtspruden{a Curftt Europene a Drepturtlor Omulul. - Art, 148 alin (2)-(4) (2) Ca urmare a adentrtt, prevedertle tratatelor constitutwve ale Uniurtt Europene, precum 51 celelaite reglementart comunitare cw caracter obltgatoriu, au Prlortiate faja de dispoctfile contrare din lege triterne, cu respectarea prevederttor actultt' de aaderare. (3) Prevedertie altmeatelor (1) $1 (2) se aplica, in mod corespunzator, st pentru aderarea la actele de reviautre « tratatelor constituttve ale Untumtt Eurapenc. (4) Parlamentul, Presedintele Roméntet, Guvernul st autortiatea judecdtoreasc garanteaza caducerea ia indeplintre a obligajtilor rezultade dim actul aderdt st dim prevederite alineatulut (2)". 2. Controlul de constitufionalitate al Tratatelor in Romania sau a altor acorduri internationale data cu modificarea Constitute! Romantet din anul 2003, prin Legea de revtaulre, Curtea ‘Constitujionala a mal primit 0 now atribulte prin articolul 146 It. b), conform carela, Curtea se poate pronunta asupra constituffonalitayt tratatelor 1/sau a altor acordurt internationale. Subiectele de sezina in ceea ce priveste controlul constitujtonalitap tratatelor sunt, dupa ‘cay, pregedinjt celor dou Camere ale Parlamentulut, un grup de cel putin 50 de deputajt sau de cl pufin 25 de senatort, Rominta a constatat ca necesara adoptarea unel astfél de atributl, pe care © considera de foarte mare importan{i, dat find contextul in care numarul tratatelor internaffonale a crescut simitor $1 neputind fi ignorat apetitul tari noastre pentru angajarea in anumite tratate :nternajtonale. Din perspectiva verificartt constitutionalitay tratatelor sau a altor acordurt internationale, ‘trebule Piculd corelarea cu prevederlle articolulul 11 alin. (3), conform clrula rallficarea unul Consideratut diacronice 1 introductive privitoare la dreptul international public | 7tratat internafional care ar cuprinde anumite preveder! contrare Constitutlel, poate avea 1oc numal dupa revizuirea acesteta, De aici retese in mod facil faptul c4 in cadrul procedur de ralificare a tratatelor sau a altor acordurl intemaflonale, exist in mod obligatoriu etapa verificarll anterioare aprobartt acestora de catre Parlament, a conformitafi! cu dlspozifiile constituptonale. Verificarea nu se exercita din ofictu de catre Curtea Constitujtonala, acest fapt se produce uma! in urma sestzaril de cltre sublectele de drept, limitativ prevazule de art. 146 lit. b) din ‘Constitujte. In cazul in care se reliefeaza dispozitll contrare din punct de vedere al continutulul, intre cele ale tratatulu! sau acordulu! international s1 cele ale legit fundamentale, pentru ca ralificarea sa fle posibila trebule mat int revtzuita Constitria®. ‘in acest cay, finalitatea controlulu! de constitufionalitate are wn dublu sens, constand, ori in impledicarea ratificart tratatulut, ort in determinarea imiffertt procedunt de revizuire a Constatuptet. Conform alin, (2) al art. 146, in cazul in care sublectul de sezind a fost unul dintre Presedinti! Camerelor Parlamentului, sestzarea acestora va fl trimisa Curjit Constituftonale care ‘0 va comuntca Pregedintelul Roméntel, presedintelul celellalte Camere st Guvernulut. fn cazul {in care sublectul de sezina a fost un grup de parlamentart, sestrarea va fl inregistrata, dupa caz, la Senat sau la Camera Deputatilor §1 va 1 trimusa, chiar in ziua primirit et de catre secretarul ‘general al Cameret respective, Curtii Constitujtonale [alin. (3)]. In conformitate cu prevederile art. 25 din Legea ns. 47/1992, republicata, pind la data desbaterilor in Plenul Curti! Constituttonale asupra controlulu! de constituflonalttate a tratatelor sau a altor acordur! internationale, Presedintele Roméntel, presedingit celor dow Camere ale Parlamentulu! $1 Guvernul pot prerenta, in scris, puncte de vedere asupra problematic cauzet. Art. 26 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatd, ne mentioneaza ca dezhaterea asupra constitullonalitajt! tratatelor sau a acordulul international, se desfagoari in plenul Curfil ‘Constitujfonale, in bara sestrartt sf a documentelor $1 punctelor de vedere primite. Controlul de constitullonalitate va viza alat prevederile men{lonate in sesizare, cat sl cele care in mod necesar slevident sunt asoctate intrinsec cu acestea, neputind fi disociate™, Art. 11 din Constitujfa Roméntel trebute avut in vedere in integralitatea sa, atunct cnd discutam despre nowa atribujle a Curl Constituitonale, drept urmare in cadrul activttajii de slaborare a tratalelor internajionale trebule strict respectate, alit normele de drept international, dar predilect normele de drept intern, deoarece tratatele urmeazi si fle incorporate in ordinea naflonala. In ceea ce priveste raportul de forfa juridici dintre tratatele Internationale ¢1 normele interne, Constitutta Roméntel prevede norme exprese numal pentrit ou’ categorit de tratate: a) Tratatele iniemnajtonale in materia drepturtlor omulut (ari. 20 din Conststufse). care au o-valoare interpretativa constttuftonala, flind tmtegrate in blocul de constttujtonalttate®; | Muramu, ES. Tantsescu, op. tt, p. 253. Ase vedea L Muraru, N.M. Viddotu, Contencias Consttustonal, Procedurt s1 Teor, ed. revizutta 1 adnugit de N.M. Visdotu, Fa. Hamanghu, 2019, pp. 270-272. © CL. Popescu, Contotul constiuonaitatttratateior internaffonale, Revita Dreptul, nt. 11/2008. 88 | NastyM. Viadoia + Drept international public5) Tratatele mternaftonale din dreptul comuntiar fart. 148 alin. (2) 31 (3)). care au Priorttate fafa de dreptul interna. In ceea ce priveste toate celelalte tratate internaffonale, acestea trebule si respecte PMincipiul supremajiel Consittujiel, s1 pe cale de consecin{a pot ft supuse controlulut de Cconstituj{onalitate, ele deqinand doar o forya inffa-constitujtonala”. Avand in vedere faptul c4 reglementirle actuale constitu{lonale permit declansarea controlulut de constitujjonalitate asupra tratatelor s1 acordurilor internationale, in timpul dezbateri! parlamentare privitoare la protectul legi! de ratificare depuse in Parlament, considerim ci reprezinté un avanta) deosebit din punct de vedere al celerita{il gl eficientel controll. Declararea neconstituflonalitaqii nu poate fl intemelatd numat pe simple neconcordanje dintre prevedertle legislative najionale 31 reglementirile internationale, fri ca aceste necon- cordanje, sa nu incalce, deopotriva, §1 anumtte dispozi{it sau principtt constitujionale. Ca atare, fn acest caz se ridica o problema de interpretare st aplicare a legit, $1 de stabllire prioritayit unora sau allora dintre reglementarile neconcordante. Dupa ratificare, toate tratatele interna- {Honale, la care Romania este parte devin o component a dreptulul intern, neavand importanja domentul sau oblectul lor de reglementare. Ca valoare $1 for{a jurtdica, tratatele rattficate apar ca find egale cu actele normative elaborate de Parlamentul nafional. th cazul in care, printr-un tratat international se tratesza o problema ce nu are reglementare $1 printr-o lege interna, atunct tratatul internaffonal ratificat se aplica in mod nemijiocit. Consideram ca, puitem avea © sttuatle mal delicata in cazul In care o anumita problema este reglementata, deopotriva, dar in mod diferit, atit printr-un tratat rattficat, cat $1 printr-o lege interna. In cazul de mal sus dificultatea const in aceea c4 cele dowd acte normative se bucura de aceeas! fora juridica, dar in cazurl concrete se ridica intrebarea legitima, care dintre ele se va aplica? Astfel, dispozi{iile alin, (1) al art. 20 din Constitujie privind interpretarea Legit Fundamentale, evidentlaz4 ci acestea devin incidente in sttuafla ce implicd constatarea rneconstitutlonalitajil unor prevedert legale care ar contraven! nel norme consitujtonale ce are in conjinut drepturile $1 ibertajile cetajentior. Bundoara, temetul declarartt ca neconstitugionala a unel disporitit legale, nu const in neconcordan{a cu reglementirlle internaionale, lin incalcarea anumitor dispozitut constituhionale. Prin wrmare, art. 20 alin. (1) impune Curttt Constitujtonale ca interpretarea dispozi{ullor Privitoare ta drepturile g1 Ubertajile cetagentior sa fle in deplina concordant’ cu Declaratia untversala a Drepturtlor Gmulul st totodata cu celelalte pacte gi tratate la care ara moasira s-a angajat. Pe cale de consectny’, Curtea Constitutionala va dectara intotdeauna neconstitutio- nalitatea in sttuatta in careo anumita dispozitie constituttonala, interpretata in modu indicat de art. 20 alin, (1) din Constitu(le, este incdlcat’ prin reglementarea legal supusa controlulul de constitujjonalitate. Din economia prevedertlor alin. (2) al art. 20 din Constitutte, conform carora .daca exista neconcordan{a intre pactele ¢!tralatele privitoare Ia drepturile fundamentale ale omulul, la care M. Constantinescu, A. lorgovan, L Muraru, Revicwtrea Constitujiel Rominiet: expltcafit si comentaril, ‘Ed, Rosettt, 2003p. 323. CL Popescu, op. tt, Consideratu diacronice g1 intraductive priviteare la dreptul internajional public [89