Secfiunea 7
Considerafii privitoare la configurafia sistemului dreptului international public
(ordinea juridica internafionala)
$.1, Clasificarea diviziunilor dreptului international public
In doctrina dreptulul international public exist’ deopotriva utilizate sintagmele de ordine
(Juridica tnternajtonala sau sistemul dreptulut tnternafional. Asa cum am exprimat 1 in definifia
‘dreptulul internafional public, not o s4 utilizim sintagma de Sistenrul drepiulut international
public, deoarece considerim cl acesta este mal mult decat un ansamblu de norme juridice care
reglementeaza raporturlle juridice in materle.
7 Ase-wedes V.Constantin, ap cit. p.79.
7 Apud V. Constantin, Structunal Causes and Reytme Consequences: Regimes as Intervening Variables,
‘S.D. Krasner, International Organization, Vol. 36, No. 2, Intemational Regimes (Spring, 1982), p. 2.
7 Idem.
* iden,
94 | NastyM.Vladoia « Drept international public Conform sus{inertlor noastre anterloare, dreptul Internaflonal public nu este un drept de
expectativa, el reactloneaza la slimulll soctetSfil internationale pe care o influenfeaza la rindul
iu Este un sistem actly care incepiind cu secoluil XIX, odalt cu primele incercirt sl demersurt
concrete de codificare, sa conturat s1 determinat intr-un sistem solid bine conflgurat.
Astfel, putem observa cd dreptul internajional public poate f1 in mod facil lasificat att din.
punct de vedere al obtectulut reglementartlor, cit st din punct de vedere al spajiuiul in care
acesta primeste un spectilc anume $1 acfloneaza in cadrul acelut specific.
$.2. Diviziunile dreptulul internajional publicavnd in vedere obiectul reglementat
Diviziunile dreptult! international public din punct de vedere al oblectulul reglementat
sunt
|
13. Dreptul internafional al dezvoltarti;
14, Dreptul internaftonal al dezarmartt;
15. Dreptul international cultural.
Facem precizarea ci, enumerarea de mal sus nu are in vedere o lerarhizare din punct de
vedere al vreunut critertu, find pur 3! simplu enumerate.
Privitor Ja aceasta imparjire pe diviziunt ale drepiulut international, exista puncte de
vedere divergente ale unor autorl care introduc sau exclud anumite diviziunt \indnd cont de
Propria viziune. Fara a considera ca acestea trebule privite in mod limitatly st/sau. exhaustev, am.
reventat viziunea majoritara, in doctrina, referttoare la conjinutul diviznunilor.
$.3. Diviziun| ale dreptulul international public avand in vedere zona geografica
Din perspectiva divtzluntlor dreptulu! international public din punct de vedere al zone
geografice, se poate determina o clasificare conform carela exlsti, pe de-o parte, dreplul
{ntermaftonal public general, aplicabll pe tot glabid. st dreptul international public continental
1. Dreptul international public general;
2. Dreptul internafional continental.
‘Considerati dlacronice §1 mtroductive privitoare la dreptul mternajional public | 95 ‘in.ceea ce priveste dreptul Internaffonal continental, distingem urmitoarele diviziun!
1. Dreptul european /comunitars
2. Dreptul Internajional american;
3. Dreptul african.
Dreptul ewropean/comuntiar:
Dreptul european (comunttar) are la baz regull conventionale elaborate st adoptate de
cltre cel 47 de membrt, in cadrul Consiltulul Europel, Pari si reluim in am&nunt, amintim ci
Greptul european (comunitar) deine 0 aulonomle specific’ identificati prin prioritatea,
normelor juridice de drept european, prin efectul direct al acestora, prin aplicabvlitate directa a
normelor $1 totodata prin obedienta fafa de jurisdictia obligatorie a Cur de Justitie a Untuntl
Dreptul internapional american:
Dreptul international american este consttiutt din norme juridice ce au ca oblect de
reglementare situa §1 cazurl cu un caracter de specifictate propriu relatilor ce se nasc sl se
desfagoara in mod interstatal, la nivel geografic american.
Facem preclarea ci aplicarea normelor de drept internajional american, nu exclude
aplicarea regulilor de drept internapional.
Dreptul aftican:
Dupa o perioada extrem de lung’ de timp in care statele afficane au ficut obtectul
regimulul de colontzare forjat’, a ventt 1 mpul in care statele africane au dorit sau st realizat,
{in cea mal mare parte, visul de
‘Aceasta Independenta a dus in mod indubltabil la cresterea numarulul de state care au
adoptat regull particulare privitoare la frontiere, regimurt juridice, succesiunea putertt. intr-o
alta ordine de det, statele africane au exprimat o refinere evident’ cu privire la aplicarea unor
norme Juridice de drept international, pe care la constderau emanafia marilor state cu ambutut $1
pretenjit colonialiste, In acelast plan, considerim justificata aceasta atitudine, din moment ce
Statele afficane nu au participat la elaborarea s1 adoptarea acestor norme juridice de drept
Internafional public, care aveau sorginte vizlonari european’, dup’ pirerea statelor africane
(Europocentrism)®,
Secfiunea 8
Dreptul International Public din perspectiva viziunii scolilor de drept
§.1. Viziunea scolii dreptului natural
Din perspectiva visiunll scolli dreptulul natural ne _vom opri la ,pitrintele dreptuleet
{nfernafional public” Hugo Grottus (1583 - 1645), care a avut gentul de 2 lansa mal multe det
indraznefe al caror confinut a fost considerat baza dezvoltari! dreptulul internajional public
modern.
"A Nastaso, B Aurescu, op. ct p44.
96 | NastyM.Viadoia + Drept international public in viziunea Iu! Hugo Grotlus, eviden{a existential a rajluntt in dreptul international
public, putea exclude .tnterventia benefict™ a unor concepte de drept care aveau la bara
inspirafia diving. Mal mult decdt atat, el a aratat in mod clar ca dreptul natural poate avea o
cexisten{f de sine statAtoare in ipsa wnel divinttaii, dat lind faptul cA acesta se poate bara in mod
exclusiv numal pe rajlune,
Hugo Grotlus este intemetetoral conceptulu! $1 principtulul Mare Liberum. Acest principtu
avea la bazd faptul ci marea liberi nu poate fl considerat ca apartinind suveranitajll vrewnul
stat, cl este un spatiu liber. Acest principit: a stat la baza dell de comer liber $1 a creat
oportunltaj! hegemonice pentru {Arlle care aveau flote comerciale dervoltate Ia aceea vreme
(exemplu impertul comercial olander)".
Scoala naturaitstt a fost conturati in urma lu! Hugo Grotius ¢l totodat’, a primit
dervoltare prin care se dorea o apropiere completa, pina la confuztune, dintre dreptul
international st dreptul natural. Acest fapt urmarea crearea uu! sistem international care sa fle
bazat in mod esenjial pe morala, find inlaturate in acest fel cutuma si tratatele pe care le
considera contrare unor construcil teoretice absolute sf abstracte, ins care nu reprezentau,
realitajile profunde ale viet a nivel internajtonal™.
§.2. Viziunea scolii poritiviste a dreptului
‘Viciunea scoltt portitviste a dreptulut are la baza diferenta clara intre dreptul natural 1
dreptul international care era considerat $1 privit in lumea relatiilor de permanenta lupta
competitionala dintre statele lumi, $1 nicldecum din perspecttva conceptelor abstracte care
aveatica genera ratlunea.
‘Viztunea gcolil pozitiviste a fost considerat’ ca flind una mult mat pragmatica s1 care pune
in eviden{a consimjaméntul statelor, tar pe cale de consecin{a cutuma sl tratatul ist recapata
importanta extstentiald, filnd considerate adevaratele tzvoare ale obiigaftilor la care statele s-aut
angajat de bunavole.
‘Afirmim cu toatd increderea cd scoala poritivistl este cea care guvernear®, pe alocuti, sf in
ailele noastre, dreptul internafional public, desigur din perspectiva viziuntl unor adepy®.
Ca o concluzte, Scoala poritivista pastreaza dimenstunile conturate de Hugo Grottus, in
sensul cl dreptul in general s1, pe cale de consecin{a, sl cel Internajional, nu au nicl pe de parte
origine divina, cl se bazeaza pe prescripyii normative al carer confinut nu este altceva decit
reajia unor enttia}! suverane.
in secolul XX apar scriert ale unor teoreticlen! germant precum Hegel $1 Triepel care
contest anumite efecte produse de teorlle pozltiviste sl readuc in scend unele Idel cu sorginte
{in dreptul natural. Astiel, se creeaza oportuntiatea aparitiel celor dow’ scoll de gindire a
dreptulal internajtonal public, $1 anume, scoala montsta 1 scoala dualista
"MN. Shaw, op. elt, p. 24.
‘= Repreentantal de runteal gol nature a fost considera S.Pusendort
de seama at §coln positmste au fast: Richard Zouche (1590-1660), Emmeric de
vite wines a
Consideratit dtacrontce §1 introductive privitoare la dreptul international public | 97 $.3, Viriunea hibrida a dreptulul natural si cel pozitiv
‘Viriunea hibrida a dreptulul natural s1 cel pozitiv este 0 aga zis teorte de compromis intre
You might also like
- Curs Drept Civil. Persoanele - 16.03.2021Document18 pagesCurs Drept Civil. Persoanele - 16.03.2021Ionuț StăruialăNo ratings yet
- Curs 5Document5 pagesCurs 5Ionuț StăruialăNo ratings yet
- Întreruperea Cursului Prescripției Extinctive Și Decăderea Din DreptDocument13 pagesÎntreruperea Cursului Prescripției Extinctive Și Decăderea Din DreptIonuț StăruialăNo ratings yet
- Org Just IXDocument5 pagesOrg Just IXIonuț StăruialăNo ratings yet
