CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA CLASA a XI-a INVATAMANTUL PROFESIONAL DE STAT CU DURATA DE 3 ANI TIPUL CDL:APROFUNDARE, ARIA CURRICULARA: TEHNOLOGIL DOMENIUL DE PREGATIRE PROFESIONALA: MECANICA CALIFICAREA PROFESIONALA: MECANIC UTILAJE $I INSTALATII iN INDUSTRIE OPERATORI ECONOMICE: Ford Romania SA CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR Autori: Prof. Ing, Motocu Liliana Prof. Ing. Vladu Heana Prof. Ing. Pestean Luiza Ing. OICHEA CRISTIAN - Ford Romania SA CRAIOVA 2022-2023L.Notii de prezentare Confinuturile propuse pentru curriculum in dezvoltare locala la clasa a XI-a, invatamant profesional cu durata de 3 ani, domeniul mecanic, calificarea Mecanic _utilaje si instalafii in industrie,reunite sub denumirea de ,Constructia si functionarea masinilor,utilajelor si instalafiilor” , au in vedere legatura dintre Liceul Tehnologic Auto Craiova si Ford Romania SA cu care scoala are relafii stranse de colaborare si pentru care pregateste forja de munca, Modul se desfasoara in pe parcursul a 10 siptimani cate 6 ore pe zi, conform planului de wamant Instruire practict: 300 ore/an (10 saptamani x 5 zile x 6 ore /2i) Total ore /an = 10 siptiméni x 5 zile x 6 ore /zi = 300 ore/an Scopul pentru care se propune un astfel de CDL este acela ci faciliteazd formarea abilitajilor prin activitati de instruire preponderent practice, avand o finalitate conereta (un produs, un comportament modificat, 0 atitudine constructiva etc.) Rolul acest CDL este de a familiariza elevul cu practica la locul de muned in vederea dobandirii de cunostinte, al tati si atitudini necesare angajarii pe piala muneii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile corespunzitoare calificarilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregitire profesional Mecanicd sau in continuarea pregitirii intr-o ali care de nivel superior. Situatiile de invatare raspund nevoilor de formare identificate impreuna eu operatorii economici parteneri unitatii de invatamant Situatii problematice apar freevent in activitatea cotidiand a fiecdrei persoane (activitate practica, profesional, educativa ete.) si mai ales in activitatea desfigurata de elevi la un agent economic: solujionarea acestor probleme reprezinta o competenta care se formeaza prin exersare in variate contexte si situafii, ponind de la simplu la complex »Constructia si funcfionarea masinilor,utilajelor si instalatiilor” are 0 structura axatd pe caracterul aplicativ, permitand elevilor si-si poatd dezvolta unitatile de rezultate ale invafarii de la modulul ,, intrefiner« si funefionarea masinilor,utilajelor si instalafiilor " Prin parcurgerea programe acestui modul se urmareste aprofundarea rezultatclor de invafare descrise in Standardele de Pregatire Profesional, documente ce stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale, de la modul general la modul particular. Unitatea de rezultate ale inviZrii tehnice generale propuse spre aprofundare: 7. intretinerea si functionarea ma; lor,utilajelor si2.Tabel de corelare dintre rezultatele invatarii si confinuturile invatarii itea de rezultate ale invita Rezultate ale invita +7. intrefinerea si functionarea magi Propuse spre aprofundare nilor, 7. intretinerea si functionarea masinilor,utilajelor si instalafiilor Tid Constructia functionarea masinilor,si utilajelor -Parti_ componente ale masinilor,utilajelor = Caracteristicile tehnice si rolul functional ale masinilorwutilajelor $i instalatiilor isteme de actionare ale masinilor,utilajelor $i instalaiilor( actionarea hidraulica,actionarea pneumatica, actionarea electrica) - Lanturi cinematice (definire, scheme cinematice,clasificare, caracteristice) - Norme de securitate si sanatate in munca, de protectia mediului si PST Specifice 7.2.1Utilizarea—_ documentatiei tehnice pentru identificarea partilor componente ale masinilor,utilajelor si instalatiilor 7.2.2.Utilizarea __ Internet- culegerea si selectarea informatiilor referitoare la caracteristicile tehnice functional al inctional al magi instalafiilor 7.2.4 Selectarea instalatiilor 7.2.5 Real cinematice in vederea clementelor componente maginilor.utilajelor si instalatiilor area 7.2.6.ApI securitate si sanatate in muncade protectia mediului si PSI specifice rea normelor de alalocul de munca, 7.3.2, Asumarea raspunderii la Tocul de munea 733. 734 Asumar utilajelor si instalatiilor Continuturile invatirit \jelor si instalatiilor Parti componente ale masinilor,utilajelor si instalatiilor: Caracteristicile telmice si rolul functional ale masinilor,utilajelor si instalatitlor ‘Sisteme de actionare ale ‘masinilor,utilajelor si instalatiitor = actionarea hidraulica, = actionarea pneumatica, Situatii de invatare Exercitii de ut documentat pentru identificare a nponente ale r.utilajelor si instalatiilor Aplicatii practice de recunoastere a acestora Exercitii de Intemet-ulu culegerea si selectarea informatiilor referitoare Exercitir de selectarea sistemelor de actionare ale masinilor, utilajelor= actionarea electrica, Tanturi cinematice ‘Aplicafit practice de - definire, realizarea schemelor derise | scheme cinematice, cinematice in vederea joculde | - elasificare, localizarii elementelor -caracteristice ‘componente ale masinilor,utilajelor si instal: 1.5, Norme de securitate si sanatate in munca, de protectia mediului si PSI specifice Exereitii de aplicare a normelor de SSMprotectia mediului,PSI specifice az de acvide de munca protectie a mediului (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii ultatelor invatarii (existente in scoala sau la operatorul economic sje specifice tipului de prelucrare prin aschiere: masini-unelte (st je specitice tipului de prelucrare prin deformare plastica - dispozitive specifice: universale, cutite (de degrosare, de retezare, de finisare, de gauri, de alezat) si speciale, sisteme de prindere a pies: ire specifice: subler; micrometru;co1 = instrumente si mijloace de veri parator, calibre; = tipuri de materiale/ materii prime folosite: materiale metalice feroase si neferoase, mase plastice; ipamente:videoproiector,calculator soft-uri educationale3.Sugestii metodologice Modulul ,,Construcia si functionarea masinilor,utilajelor si instalafiilor” are 0 structura flexibild, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice, Pregatirea se recomanda a se desfaigura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practicd din unitatea de invajamant sau de ta operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus, Pregatirea practicd in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practica din unitatea de invajamant sau de la operatorul economic are importanya deosebita atingerea reaultatelor invajari Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de ‘invajare variate, prin care s fie uate in considerare stilurile individuale de invajare ale fiecdrui elev. Pentru atingerea rezultatelor invajarii vizate de parcurgerea modulului, pot fi der urmatoarele activitati de invajare: — Elaborarea de referate interdisciplinare, — Activitati de documentare; = Vizionari de materiale video (casete video, CD/ DVD uri); — Problematizarea; = Demonstratia; = Investigatia stiintifics; = Invajarea prin descoperire; — Activitati practice; = Studii de caz; = Jocuri de rol; multi = Activitati de lucru in grup/ in echipa. Prin metodele interactiv troduse in diferite momente ale lectiei se realizeaza o invatare activa, acordand un rol dinamic intuitici si imaginatiei. Rolul profesorului este nu de a preda cunostinfele sau de a prezenta de-a gata solutiile, ci de a provoca anumite situatii, probleme, clevii gisind calea cea mai bund si mai usoard spre rezolvare. Activitatea de predare-invatare devine creativa in masura in care profesorul stie si reuseste si medieze intre elev si lumea inconjurdtoare. in acest context, el poate asigura elevilor sii oinvijare creativa, care presupune: inifiativa proprie, munc& independent, ineredere in forjele propri. Specific metodelor interactive de grup este faptul cA ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducdnd la o invatare mai activa si eu rezultate evidente, Acest tip de interaectivitate determina "identificarea subiectului cu situafia de invajare in care acesta este antrenat” (loan Cerghit), ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei transformari si formari Se recomanda utilizarea metodelor de stimulare a cre: stelara, Metoda paliriilor ginditoare, Caruselul, Mul Stu ii de caz, Incidentul critic, Phillips 4/4, Tehnica 6/3/5, Controversa creativa, Tehnica acvariului, Tehnica focus-grup, "Patru coljuri", Metoda Frisco, Matricea conceptual," Buzz groups", metoda "Delphi", Metoda ciorchinelui, Discutia panel de Exemy metodei de stin :Tebnica Lotus Tema: Asamblari prin nituire REZULTATELE INVATARII VIZATE CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI 6.12 Asamblari 6.2.4.Aiegerea 6.3.1. Colaborarea cu nedemontabi le SDV-urilor —necesare membrii echipei de 6.1.2.1. Asamblari executarii _asamblari Tucru, —in—scopul hituite prin nituire manuala; ‘ndepl cinil li leplinini —_sarcinilor 6.2.5. Utilizarea SDV- de la locul de munca, uri lor in vederea 6.3.5, Respectarca termenelor si timpului de realizare a sarcinilor, 6.3.7, Respectarea asamblarii prin nituire manual, 6.2.6, Nituirea manual a semifabricatelor; 62.9,Verificarea normelor de securitate imbinarilor nituite si sdnétate in munca, tealizate; 62.10Remedierea defectelor imbinarilor1 Profesorul anun{% tema central’: Asamblari prin nituire 2. Elevii au céteva minute de gindire in mod individual, dupa care se v completarea oral a celor 8 idei secundare ale temei centrale, pe baza dialogului desfigurat intre elevi si profesor. eile secundare se tree in diagrama Condit tehnice impuse G. Kr Controlul Defectele imbinarilor imbinarilor nituite nituite Dimensiunile Asambliri constructive prin ale nituire imbinaritor nituite H. Remedierea defectelor A Clasificarea imbinarilor nituite 3. Colectivul se imparte apoi in 8 grupe de cate 3, 4 sau 5 elevi fiecare, in funetie de numarul de elevi din clas4, Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele 8 grupuri constituite, Astfel, fiecare grup Iucreazd independent, la dezvoltarea uneia dintre ele, exercitiu creator la care participa toti membrii grupului (de exemplu: — grupul A are de gasit 8 idei pentru tema A; grupul B are de gasit 8 idei pentru tema B, etc); 6 Debavurarea 2 4, ‘Trasarea ‘Asezarea centrelor tablelor in gurilor vederea imbinarii lor prin nituire 8 Controlut imbinarii nituite 1 Pregatirea operatici de nituire4, Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinta partea finaldi a demersului de proiectare didactied prin care cadrul didactic masoard eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura in care elevii siau format competenjele propuse in standardele de pregatire profesional Evaluarea poate fi: 4. Continuit - _ instrumentele de evaluare pot fi diverse, in funetie de specificul modulului si de metoda de evaluare probe orale, serise, practice - planificarea evaluarii trebuie si aiba foc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitindu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp, - va fi realizata de catre cadrul didactic pe baza unor probe care se referd explicit la criteriile de performanta si la conditille de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat in Standardul de Pregatire Profesional pentru fiecare rezultat al invari. 6. Final: - realizata printr-o Iucrare cu caracter practic si integrat la sférsitul procesului de predare/invajare si care infoeazi asupra indeplinirii nivelului de realizare a cunostinfelor, abilitaqilor si atitudinilori competentelor. Aprecierea lucrarii se va realiza pe baza criteriilor si indicatorilor de realizare i ponderea acestora, precizate in standardul de pregitire profesionala . ‘Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continua: -fise de observatie -fige test, -fige de lucru: -fise de documentare; -fise de autoevaluare/interevaluare; -eseul; -referatul stiintific, -proiectul; -activitagi practice; -teste docimologice; -lucrari de laborator/practicePropunem urmstoarele instrumente de evaluare final: -proieetul -studiul de caz; -portofoliul; -testele sumative. Se recomanda, ca in parcurgerea modulului, si se utilizeze atat evaluarea de tip formativ, ct si de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor invajarii. Elevii vor fi evaluati in ceca ce priveste atingerea rezultatelor invajarii specificate in cadrul modulului Evaluarea final a unitajii de rezultate ale invafarii tehnice generale se va realiza conformitate cu criteriile si indicatorii de realizare prevamiti in Standardul de pregatire profesionala. Exemplu de instrument de evaluare pentru rezultatele invajarii prezentate dezvoltat la Sugestii metodologice: PROBA PRACTICA Executati piesele din tabla de ofel OL 37, conform desenelor de executie de mai jos si apoi reatizati asambtarea tor prin nituireSarcini de lucru: 1 Citirea desenelor de executic ale piesclor; 2.Alegerea $.D.V.- urilor gi utilajelor necesare executarii pieselor; 3.Alegerea niturilor si a $.D.V - urilor necesare asamblarii prin nituire a pieselor; 4.Executarea operatiilor pregatitoare: 5.Executarea pieselor prin operatii de lacatuserie 6.Executarea asamblarii prin nituire a pieselor; 7.Controlul asamblarii nituite executate: 8.Respectarea normelor de stinitate gi securitate in munci. 9.Argumentarea alegerii $.D.V - urilor gi utilajelor necesare executirii pieselor care urmeaza a fi nituite utilizind vocabularul de specialitate NOTA Timp de lucru: 90 de minute.GRILA DE EVALUARE. Criterii de evaluare \Indicatori de evaluare leunctaj LPrimirea si 111 Citirea desenelor de executie ale pieselor, 10 puncte planificarea 12 Alegerea SD.V= urilor ¢ utllajelor [5 puncte sareinii de lueru necesare executirii pieselor 13. Alegerea nituilor ga SD.V - urilor | 5 puncte necesare asamblarii prin nituire a pieselor 2. Realizarea sareinit | 2.1, Executarea operatiilor pregatitoare 15 puncte déivern 22. Executarea pieselor prin operatii_de | 15 puncte lacdtuserie 2,3, Executarea asamblatii prin nituire a pieselor| 15 puncte 2.4, Controlul asamblariinituite executate 10 puncte 75, Respectarea normelor de sinitate si | 10 puncte securitate in munca 3. Prezentarea sarcinii | 3.1, Argumentarea alegerii $.D.V - urilor si | 5 punete de twera Uilgjclor necesare exccutarii piesclor care urmeaza a fi nituite 32, Ulilizarea vocabularului de specialitate in [10 puncte prezentarea sarcinii de h FISA DE OBSERVARE A ATITUDINIE ELEVULUI Criteriul de observare DA U A realizat sarcina de lucru in totalitate dependent suplimentare sau ajutor profesorului dturat nesiguranja in alegerea SDV-urilor ~S-a adaptat condifiilor de lucru din laborator deprinderi tehnice: ‘A demonstrat | = vitezd de Iucru |= sigurana in manuirea | S.D.V.- urilor si utilajelor