LICEUL TEHNOLOGIC AUTO CRAIOVA CURRICULUM iN DEZVOLTARE LOCALA . CLASA a X-a TAMANT LICEAL PROFILUL:TEHNIC DOMENIUL DE PREGATIRE: MECANICA. CALIFICAREA PROFESIONALA:TEHNICIAN TRANSPORTURI Modulul V MASURARI SPECIFICE AUTOMOBILELOR Autori: Prof. TROANTA NICOLETA Prof. instruire practic’ STANCUREL COSTINEL CRAIOVA 2022loth de prezent: Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala gi comunitate si are in vedere: + nevoile de formare identificate fa nivelul operatorului economic si rezultatele invagarii care corespund acestor nevoi; + resursele locale pentru instruire (baza material a scolilor, cadrul de colaborare cu agentii economici). Elaborarea CDL-ului are ca bazit legal - OMEN nr. 3914/18.05.2017; ~ Anexa I la OMEN nr. 3914/18.05.2017 referitor la aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului in dezvoltare locala pentru clasele a IX-a si a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si invajamantul profesional; - Anexa 1.1, la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului in dezvoltare locala pentru clasele a IX-a gi a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si invatamantul profesional - Formatul curriculumului in dezvoltare locala; ~Anexa i.2. la Reperele metodologice privind proiectarea curricuiumului in dezvoltare local pentru clasele a IX-a sia X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si invagamantul profesional - FISA DE EVALUARE A CURRICULUMULUI IN DEZVOLTARE LOCALA:; - O.M.EN. nr. 3593/ 18.06.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea i aprobarea curriculumului scolar - pianuri-cadru de invafamant si programe scolare; - Ghidurile metodologice pent aplicarea programelor seolare editate de Consiliu! National pentru Curriculum (C.N.C) Conjinutul modulului “Masurari specifice automobilelor” este stabilit de catre unitatea de invayimant cu avizul inspectoratului scolar, in vederea dobandirii unitajilor de rezuitate ale invaarii tehnice generale din standardul de pregatire profesional’, pentru domeniul de pregatire de bazi: Mecanicé, prin care elevii vor dobandi aceste rezultate ale invatarii in concordan{a eu cerinele agentilor economici locali. Modulul face parte din Pregatire practica comasaté-Curriculum de dezvoitare tocala, Modulul V, pentru clasa a X-a invafaimantul liceal, domeniu! de pregatire profesionala: Mecanica si el poate fi aplicat elevilor care finalizeaza studiile si objin certificatul pentru calificarea de nivel 4 ,,Tehnician transporturi", ce are unitate de rezultate ale invafarii tehnice specializatelucru fiind necesare cu »Manevrarea vehiculelor rutiere", pentru aces! tlinte despre masurarile din domeniul automobilelor. Modulul se desfasoara in laboratoarele/atelierele de specialitate din scoala sau la agenfii economici de profil pe parcursui a 3 saptamani a cate 6 ore pe zi, astfel: Instruire practica: 90 ore/an (3 siptimani x 5 zile x 6 ore /zi) 90 ore/an Total ore /an CDL = 3 saptamani x 5 zile x 6 ore /zi Con{inuturile tematice au o structura axata pe caracterul aplicativ, permitand elevilor sa poata aprofunda si extinde uni Profesional conform O.M.E.N.CS. 4121/2016, Anexa 4 gianume: -unitatea de rezultate ale invajarii tehnice generale 4: Masurarea marimilor tehnice de rezuitate ale invajarii deserise in Standardele de Pregatire specifice proceselor industriale, Prin CDL-ui propus rezultatele invatarii se extind fa apratele de bord ale automobilelor si ta modulele electronice din constructia automobilelor modeme. Scopul curricumului de dezvoltare locabi poate fi rezumat astfel: -doba prezent si mai ales in viitor la cerinfele unei piete a muneii aflate intr-o continua si rapida schimbare, Rolul curricumului de dezvoltare locala este de: direa, de citre absolventi, a rezultatelor invaférii necesare pentru adaptarea in -largirea domeniului ocupational, dar si adancirea unitajilor de rezultate tehnice generale si specializate, alaturi de competente cheie: a invaja sa inveti, competentele sociale si civice, comunicarea, gindirca critic’, asumarea responsabilitijilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial; -dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de Ia formarea profesionala intr-o calificare; -promovarea valorilor democratice in curri , care si Je permitS viitorilor absolventi sa devina cetafeni responsabili ai unei societaiti deschise.industriale _Cunostiinge Abilitiqi_ Exemple de situafii de invitare ‘*Mijloace de masurare din) eldentifica mijlosee de constructia automobilelor | misurare din constructia (principii de functionare gi | automobilelor a wavele de misurare caracteristici tehnive) | « #Receptarea marimilor fizice caracteristice pentru | din constructia Functionarea automobilelor eAnalizeaza diferite automobilului -rolul traductoarelor in| traductoare din ‘misurarea / controlul constructia miarimilor fizice caracteristice pentru funcjionarea wrare $i control -parametrii monitorizati si | specifice pentru fiecare controlati prin intermediul | cin métrimile telinice traductoarelor; -tipuri de traductoare utilizate in recepiarea racelor de mésurare normelor ergonomice fa locul de munea 43.2. Respectarea procedurilor de wera 433, Colaborarea locul de muneds rezolvarea unor probleme 43.8. Asumarea, in cadrul echipet -aparatele de masurat de bord -indicatoarele -semnalizatoarele de avari ude valori maxime/n 2. Receptarea marimilor fizice caracteristice narea automobilului pentru L-Exereifii de identificare a mijloacelor de masurare din constructia automobilelor jloacelor de masurare din constructia automobilelor ie | 3.Exercitii de explicare a rolul traductoarelor in masurarea / controll marimilor fizice caracteristi pentru functionarea automobilelor, paramet monitorizati si contro! intermediul traductoarelor. 4. Exercitii de descriere a le de traductoarelor din cor automobilelor 5-Exereitii de deseriere a ModulModule de com:rol electronic (ECM) ‘¢-marimile monitorizate si controlate *Cla cares mijloacelor demisurare utilizate pentru verificarea automobilelor si ‘monitorizares transporturiler rutiere ‘Mijloace pentru gublere, micrometre) ‘*Aparate pentru masurarea| parametrilor functions automobilului si monitorizarea transportur ampermetre, volimetre, wr rutiere: marin eleciricd, rezistenta elecirica, de fine aparatelor de misuri, in conformitate cu cartea tehnied gi normele de securitate a responsabilita Iuernp 4.3.6, Respectarea normelor ce securitate la locul de mur, precum rmelor de prevenire si stingers a incend: 43.7Purtarea permanenti si cu responsabilitate a de protectie in scopul echipamen revenirii accidentelor de munea sia bolilor prefesionale 438 Respecta-rea normelor de | caracte cor prin traductoarelor. ~tipuri de traductoare utilizate in receptarea marimilor fizice ice pentru functionarea automobilelor: de deplasare, de nivel, de temperatura, de pre marimi —cinematice pentru turatii, , — debite), concentratii de acceleratii, pentru a 3.Module de control electronic (ECM) -rolul functional monitorizate gi controlate 4. Clasificarea mijloacelor de masurare utilizate pentru lor verificarea automobi monitorizarea _transporturilor ruticre electronic de e rol (ECM) 6. Exercitii de identificare a marimile monitorizate si controlate sia legaturilor functionale dintre acestea constructia automobi 8. Aplicatii pr ice de a documentatiei tehnice p. area: '* componeatelor unor instalatii si sisteme de masurare specifice dom traductoare, inregistratoare, echipamente pentru ack transmiterea $i prelucrarea datelor, dispozitive de comanda si elemente de actionare legaturilor fu cadrul instal 5‘ohmmetre, mano- . turometre, stroboscoape, dwell-metre, iloscoape catodice, tahografe Instalati misurare: testere, standuri de incereare, control si reglare asistate de calculator, sisteme integrate de localizare si dispecerizare a autovehiculelor | muneii 4.2.4. Determinarea eroril in procesul de rasurare, caleul procentual 4.2.8, Preluerarea matematicd a valorilor rnasurate 4.2.10, Efectuarea reglajelor 4.2.22 Unilizarea corectti a vocabularulut mia celut de raportarea rezultatelor aii profesionale desfisurate protectin mediului side colectare selectiva a deseurilor dimensionale (calibre, sublere, micrometre) 6 Aparate parametrilor automobs transporturi ampermette, voltmetre, chmmetre, mano-vacuumetre, turometre, __stroboscoape, dwell-metre, _{ermometre, densimetre, analizoare de gaz, osciloscoape catodice, tahografe 7 In masurare: testere, standuri de si sisteme de ‘incercare, sisteme de control si reglare asistate de calculator, sisteme integrate de localizare si dispecerizare a autovehiculelor urmatoarelor etape: = selectarea mijloace de masurare pentru aplicatia data; ~ analizarea documenta tehnice pentru identificarea lor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor te; ~ realizarea unor instalatii sau sisteme de masurare ea, inregistrarea, prelucrarea’ si analizarea rezultatelorLista minim’ de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) mecesare dobandi rezultatelor invatarii (existente in scoa sau la operatorul economic): -mijloace de misurare din constructia automobiielor (principii de functionare si caracteristiei tehnice) aparatele de misurat de bord, indicatoarele, semmalizatoarele de avarie; ~tipuri de traductoare utilizate in receptarea marimilor fizice caracteristice pentru functionarea automobilelor: de pozitie sau deplasare, de nivel, de temperatura, de presiune, pentru marimi cinematice (viteze, turati, accelerati vibratii, debite), pentru concentratii de gaze -module de control electronic (ECM), -mijloace pentru masurarea mérimilor dimensionale (calibre, sublere, micrometre); -aparate pentru masurarea parametrilor functionali ai automobilului si: monitorizarea ‘ransporturilor rutiere: ampermetre, voltmetre, chmmetre, meno-vacuumetre, turometre, stroboscoape, dwell-metre, termometre, densimetre, analizoare de gaz, osciloscoape catodice, tahografe; -instalatii gi sisteme de masurare: testere, standuri de incercare, sisteme de control si reglare asistate de calculator, sisteme integrate de localizare si dispecerizare a autovehiculelor; -mijloace didactice: videoproiector, calculator, soft-uri educationale, anuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fise de lueru, fise de documentare, fise ajutitoate, pianse didactice, reviste de speciaiitate, documentatie tehnica (desene de executie, fise tehnologice, car{i tehnice, dictionare de termeni tehnici, normative specifice, fige individuale de instructaj de SSM si PSI, standarde tehnice, standarde de calitate) etc. 3.Sugestii metodologice’ Continuturile modulului ,Misurdri specifice automobilelor” trebuie si fie abordate intr-o maniera integrata, diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul initial de pregatire, Numarul de ore alocat fiecarei teme raméne ia latitudinea cadrelor didactice care predau confinutul modulului, in functie de ficultatea temelor, de nivelul de colectivului cu care Tucreazd, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit " Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3195 din 18052017 CURRICULUM pentru clasa a X-a INVATAMANT Liceal, Domeniul de pregitite profesional: MECANICA, pag 8 7Modulul ,Masurari specifice autemobilelor” are o structura flexibila, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recomanda a se desféisura in laboratoare sawsi in eabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de invayamant sau de ta operatorui economic, dotate conform liste’ minime de resurse materiale menfionate mai sus. Conjinuturile formarii cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfasurarea de instruire practicd -Exercitii de identificare a mijioacelor de masurare din constructia automobilelor -Exercitii de explicare a rolul traductoarelor in misurarea / controlul m&rimilor fizice caracteristice pentru funetionarea automobilelor; parametrii monitorizafi si controlati_prin intermediul traductoarelor. -Exerciii de descriere a principiite de funcyionare ale traductoarelor din constructia automobilelor. -Exercitii de deseriere a Modul electronic de control (ECM). -Exercitii de identificare a marimile monitorizate gi controlate gia legiturilor functionale dintre acestea, -Lucrari practice de analiza 2 mijloacelor de misurare din constructia automobilelor. -Aplicatii practice de analiza a diferitelor traductoare din constructia automobilului ~Aplicatii practice de utilizare a documentati tehnice pentru identificarea ‘componentefor unor instalatii 31 sisteme de masurare specifice domeniului: aparate de ‘masurare, traduetoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarca datelor, dispozitive de comanda si elemente de actionare. ‘elegiiturilor functionale din cadrul instalatiei sau sistemului analizat prin tui analizat ipiului de functionare si functilor instalafiei sau sistema! ~Aplicatii practice de utilizare a unor tehnici de masurare pentru determinarea Parametrilor functionali ai automobilului si monitorizarea transportutilor rutiere, cu respectarea urmatoarelor etape: sselectarea mijloace de masurare pentru aplicafia data sanalizarea documentatiei tehnice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate; srealizarea unor instalajii sau sisteme de masurare citirea, inregistrarea, prelucrarea gi analizarea rezultatelorPregitirea practicd, desftiguratt in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practic& din unitatea de invatamant sau de la agentul economic are important deosebita in dobandirea rezultatelor invajarii prevazute in Standardul de pregatire profesionala al calificari Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitiji de invatare variate, prin care sf fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecdrui u CES, Aceste activitati de invatare vizeaza: elev, inclusiv adaptarea la elevil -aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurifor cognitive si operatorii ale -elevilor, pe exersarea potenfialului psiho-fizi al avestora, pe transformaree ele coparticipant la propria instruire si educatie; -imbinarea si altermarea sistematica a activitifilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programata, experimentul gi lucrul individual, tehnica muncii cw fige) eu activitatile ce solicits efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 — 6, metoda 6/3/S, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discutia Panel, metoda cvintetuiui, explozia stelara, metoda ciorchineiui, ete; -folosirea unor metode care si favorizeze relajia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgerea la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitgqile de documentare, modelarea, observatia/ investigatia dirijata etc.; -insusirea unor metode de informare si de documentare independentd (ex. studiul individual, investigatia stiinjificd, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care ofera deschider: pre autoinstruire, spre invatare continua (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, biblioteca virtuala), Pentru atingerea rezultatelor inva i pot fi derulate urmatoarete activitagi de invajare: -elaborarea de referate interdisciplinare: -activitdti de documentare; -vizionari de materiale video (filme didactice, documentare video, ed/ dvd ~ u -probiematizarea; invatarea prin descoperire; -activitati practice; -studii de eaz; -elaborarea de proiecte;-activitati bazate pe comunicare si relationare; -activitai de lucru in grup/ in echipa. Un exemplu de metoda didactica ce poate fi folosita in activitatile de invatare este "Batul vorbitor'®?, Metoda "Baul vorbitor" igi are originea in tradifiile amerindienilor. Participantii stateau {ntr-un cere in jurul focului si foloseau un bat care reprezenta libertatea de exprimare: cine {inea bajul in mana avea dreptul si vorbeascd, ceilalti ascultau mesajul vorbitorului, Batul se transmitea de fa 0 persoand Ia alta, in sensul acelor de ceasomic. Astfel, fiecare membru al comunitatii era ascultat si isi exprima liber punctul de vedere. Folosirea acestei metode, in clasd, asigura conditii optime elevilor si se afirme atat individual edt si in echipa, s& beneficieze de avantajele invajarii individuale, edt si de cele ale invaarii prin cooperare, Prin aceastd metodd este stimufata participarea activa a elevilor fa propria lor formare, este incurajatd giindirea si exprimarea liber 1. fnainte de activitate profesorul aranjeaz& sala asezind mesele in cere si pregateste un instrument de masurare usor de inut in mand, vizibil, 2. Profesorul stabileste ordinea de interventie a fiecdrui elev (in sensul acelor de ceas). Primul elev, tindnd in mana mijlocul de masurare, va spune o caracteristica a mijlocului masurare ales, dupa care il transmite colegului. Acesta va continua cu descrierea unei alte caracteristici a mijfocului de masurare. 3. Procesul se repett pana cind fiecare elev si-a exprimat opiniile. Exemplu de wilizare a metodet "Baul vorbttor": Rezultatul invagirii vizat ‘Cunostinfe Abilitagi T ‘Atitudini 1.1.6 Aparate pentru 1.2.5 Uilizarea miloaeslor de] 1.3.4. Asumareainifiativel tn | mndsurarea parametrilor misurare sicontrol pentru | rezolvarea unor probleme functionali ai automobilului si turaji 1.3.5. Asumarea, in cadrul | monitorizarea transporturilor | 1.2.11 Urilizarea corecte a | echipei de la locul de mune’, rutiere: turometre, vocabularului comun sia | a responsabilitaii pentru celui de specialitate sarcina de lueru primita 2 * Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa @ X-a INVATAMANT Liceal, Domeniul de pregitire profesionali: MECANICA, pag 9) 10Profesoru! pregateste un turometru si il inmaneazt unui elev, cerandu-i s8 prezinte o informatie despre acesta, dupa care si-I dea mai departe urmatorului coleg. Turometrul trece din mana in mand pe la toi elevii, fiecare exprimand cate o informatie despre acesta. Exempiu: - elevui 1: turometru este un aparat de mésurare. ~elevul 2: Masoard turafia motorului, ~ elevul 3: Unitatea de masura este rovmin, ~ elevul 4: Turometrul poate fi analogic ital + elevul 5: Poate masura dimensiuni exterioare, -elevul 6: Masoars turatia arborelui cotitete Activitatea se finalizeazA dupa ce toti elevii si-au exprimat opinie. ‘Timp! efectiv de lucru: 20 - 25 minute. jugestii privind evaluarea’ Evaluarea reprezinta partea finala a demersul de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienfa intregului proces instructiv-educativ, Evaluarea urmareste masura in care elevii au atins rezultatele invaférii si si-au format competenfele stabilite in standardele de pregatire profesional Evaluarea rezultatelor invatirii poate fi 4. Continuit: “Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul temei, de modalitatea de evaluare, de stilurile de invajare ale elevilor: probe orale, scrise, practice. “Planificarea evaluari trebuie si se deruleze dupa un program stabilit, evitinduese aglomerarea mai multor evaluari in acceasi perioad de timp. “Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la cunostinfele, abilitatile si atitudinile specificate in standardul de pregatire profesional 6. Finala: Realizata printr-o probit cu caracter integrator Ia sfrsitul procesului de predare/ invaitare si care informeazi asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinfelor, abilittilor si atitudinilor. ‘Sugerdm urmatoarele instrumente de evaluare continua * Anexa ar. 2 Ia OMEN a, 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentra clasa a X-a INVATAMANT Liceat, Domeniul de pregitire profesional: MECANICA, pag i1 WW-fige de observatie; -fige de Iueru; -fige de documentare; -fige de autoevaiuare/ interevaluare; -eseul; -referatul stinjifie; -proiectul; -activitati practice; -teste docimologice; -lucrari de laborator/ practice Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare final -proba prac -proiectul; -studiul de eaz; -portofoliul; ~testele sumative; Se recomanda ca in parcurgerea modulului si se utilizeze atat evaluarea de tip format at side tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor invatarii. Elevii vor fi evaluati in ceea ce priveste atingerea rezultatelor invatarii specificate in cadrul modulului Un exemplu de instrument de evaiuare pentru o probit complexa, practica si orald, eare vizeazi rezultatul invafarii 1.2.1 Identificd mijloace de masurare din constructia automobilelor Enunful temei pentru proba practic Identificati pe bordul automobilului mijloacele de masurare si control. Enunful temei pentru proba oral Prezentafi pentru viteze, turati, temperaturi, marimi electrice, presiunea uleiului, mijloacele de masurare si control, in conditii optime de muned si de securitate. si precizati legaturile functionale cu alte componente ale automobilului, utilizand limbajul tehnic adecvat. Sareini de lucru: Identificarea si descrierea mérimilor pe care le masoard a ~indicatorului de curent (volmetrul, ampermetrul sau bec de control); ndicatorului de temperatura, -indicatorului de presiune a uleiului (manometru sau bec de control);-indicatorului de combustibil; -indicatorului de viteza (vitezometrul) si kilometraj; -turometrului, GRILA DE EVALUARE Criterii de evaluare Tndicatori de realizare Punctaj | acordat Griterii de evaluare pentru proba practict T. Primirea sareinilor de — [Identificarea mijloacelor de Tucru necesare lucru si organizarea lexecutarii lucrarii » locului de munca lOrganizarea ergonomica a loeuivi de munca 3p 2. Realizarea sareinii |Identficarea indicatorului de curent (volmetrl, de lueru lampermetrul sau bee de control); me Identificarea indicatorului de temperatura Top Identificarea indieatorului de presiune a uleiului (manometru sau bee de control); i Identificarea indicatorului de combustibil; 10p Identificarea indicatorului de viteza (vitezometrul) gi kilometrajs ip Idemtificarea turometrului 10p Criterii de evaluare pentru proba orali, prob complementard probel practice T-Prezentarealucrarii [Utilizarea adeovata a limbajului tehnie in comunicarea cu privire la sareinile primite si sp realizate. Precizarea corecta a legiturilor funejionale dinire ‘mijloacele de masura si control si alte componente Isp ale automobilului lOficha 1p Total 100 p 1B1. ,,.Mecatronica automobilelor'-Conf. dr, ing. Florin Sernan Universitatea din Pitesti, Facuitatea de Mecanica si Tehnologie 2, Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profilul: tehnic ,, Modulul: tehniei de masurare in domeniu” Ministerul Educatici si Cercetarii , Programul phare TVET RO 2005/005 - $51.05.01- 02 3. ,Masurari specifice domer iui auto", Transporturi: Maistru efectromecanic auto, ‘material elaborat in cadrul programului de reforma a invatamantului profesional si tehnic - proiectul Phare TVET RO 2004/ 016-772.04.01.02,04.01.03 4. ,,Automobile Dacia"- Mondiru Comeliu, Bucuresti 1998, Ed.Tehnica; 5. ,Mecatronica automobitutu Tavian Fareas, Facultatea de Mecanica din Tasi 6. Standard de pregatire profesional ~ Anexa 4 la OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016, calificarea profesional: TEHNICIAN TRANSPORTURI, Domeniul de pregatire profesionala MECANICA; 7. Anexa nr. 2 fa OMEN nr. 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa a X-a INVATAMANT Liceal, Domeniul de pregitire profesional: MECANICA