LICEUL TEHNOLOGIC AUTO CRAIOVA CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA CLASA a X-a INVATAMANTUL PROFESIONAL DE STAT CU DURATA DE 3 ANI PROFILUL:TEHNIC DOMENIUL DE PREGATIRE: MECANICA CALIFICAREA PROFESIONALA: MEC AUTO Modulul V MECANICA AUTOMOBILELOR Autor: Prof. TROANTA NICOLETA Prof. instruire practic’ STANCUREL COSTINEL CRAIOVA 2022LLNot de prezentare Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala si comunitate si are in vedere: + nevoile de formare identificate la nivelui operatorului economic si rezuitatele invatarii care corespund acestor nevoi; + resursele locale pentru instruire (baza materiala a scolilor, cadrul de colaborare ou agentii economic), Elaborarea CDL-uiui are ca baza legata - OMEN. nr, 3914/18.05.2017; ~ Anexa | la OMEN. nr. 3914/18.05,2017 referitor la aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului in dezvoltare locala pentru clasele a [X-a si a X-a, cielul inferior al liceuiui, filiera tehnologica si invayamantul profesional; - Anexa 1.1. la Reperele metodologice privind proiectarea curriculumului in dezvoltare locala pentru clasele a IX-a gi a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica si invafamantul profesional - Formatul curriculumului in dezvoltare local; +Anexa 1,2. ia Reperele metodoiogice privind proiectarea curricuiumului in dezvoltare ocala pentru clasele a IX-a gi a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica gi invafamant profesional - FISA DE EVALUARE A CURRICULUMULUL iN DEZVOLTARE LOCALA; - OMEN. nr. 3593/ 18.06.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea si aprobarea curriculumului scolar - pianuri-cadru de invayamant si programe scolare; - Ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor scolare editate de Consiliul National pentru Curriculum (C.N.C)). Conjinutul modulului “Mecanica automobilelor” este stabilit de catre unitatea de invajamant cu avizui inspectoratului scolar, in vederea dobandirii unitayilor de rezuitate ale invatarit tehnice specializate din standardul de pregitire profesional, pentru domeniul de pregitire de baz: Mecaniea, prin care elevii vor dobandi aceste rezultate ale invatarii in concordan{a cu cerinjele agentilor economici locali Modului face parte din Stagii de pregatire practica-Curriculum de dezvoltare locala, Modulul V, pentru clasa a X-a invafamantul profesional de stat cu durata de 3 ani, domeniul de pregatire profesionala: Mecanica si el poate fi aplicat elevilor de la calificarea profesional Mecanic auto, nivel 3. ce are ca finalitate unitati de rezultate ale invatarii tehnice specializate’ Pregatirea automobilelor pentru expioatare” si ,,Mentenanja automobileior", pentru acest iucru 3fiind necesari cunoasterea practic! 2 functiond ansamblurilor gi subansamblurilor automobilulu Modulul se desfisoard in laboratoarele/atelierele de specialitate din scoala si la agentii economici de profil auto, pe parcursul a 9 saptamani a cate 6 ore pe zi, astfel Laborator tehnologic: 90 ore/an (3 siptimani x 5 zile x 6 ore/2i) Instruire practic’: 1 80ore/an (6 s4ptamani x 5 zile x 6 ore /zi) Total ore /an CDL =9 saptamani x 5 zile x 6 ore /zi = 270 ore/an Continuturile tematice au o structura axata atit pe caracterui apiicativ, permigand elevilor HErli descr Profesionala conform O.M.E.N.C.S. 4121/2016 si anume: - unitatea de rezultate ale invafarii tehnive specializate 7: ,Pregatirea automobilelor pentru s& poati aprofunda unitafi de rezultate ale inva! in Standardele de Pregatire exploatare". De asemenea C.D.L.-ul introduce si rezuitate ale invatarii noi, cum ar fi cele de legate de uzurile pieselor automobilului si fuidele utilizate la automobile. Parcurgerea modulului oferd elevilor posibilitatea transpund in aplicafii practice notiunile teoretice legate de cunoasterea constructiva si functionala, precum si mentenanfa automobilelor. Scopul curricumului de dezvottare iocala poate fi rezumat asttek: -dobandivea, de citre absolvenfi, @ rezultatelor invajirii necesare pentru adaptarea in prezent si mai ales in viitor la cerinfele unei piefe a muncii aflate intr-o continua si rapida schimbare. Roiui curricumuiui de dezvoltare locala este de -largirea domeniului ocupational, dar si adancirea unitatilor de rezultate tehnice generale si specializate, alfturi de competente cheie: a invaja si invefi, competentele sociale gi civice, comunicarea, gindirea asumarea responsabilititilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial, -dobindirea cunostinfelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala intr-o calificare; -promovarea valorilor democratice in curriculum, care si le permita viitorilor absolventi si devina cetafeni responsabili ai unei societati deschise.2, Tabelul de corelare dintre rezultatele invatirii si continuturile invatirii -URI'7. Pregittirea automobilelor pentru exploatare | ii | Exemple de situatiide | Cunostinge [ Abilitati ~— Atitudini invatare *Diagrama de | eDetermina gradul de wzuraa | 7.3.3. Asumarea | 1.Documentatiatehnicd a | 1. Aplicafii practice de uzura; pieselor motoarelor termice si | responsebtlieayii in automobil identificare si masurare a eTipuride uzuri | subansamblurilor; utilizarea corecté a tehnica, instructiuni, si factor *Utilizeaza mijloace de documentaqie’ tehnice | manuale; i practice de determinanti; masurare, verificare si control | i vederea asigurdrit | 2, Tipuri de wuri ale determinare a proprietiqilor sMiasuratori pentru determinarea gradului | fienctionarii optime si | motoarelor termice si tunor fluide de Iueru; pentru de wzura, sigure a automobilului, | factorii determinanti 3. Exercitiide citire si determinarea «Stabileste tipul de precum siinvederea | ~fenomene termofizice, _interpretare a documentatiei gradului de uzura; | combustibil in funetie de tipul | wet corecte informdri ’ | mecanice, chimice care tehnice specifice lucrarilor oTipuri de motorului, | consilieri a clientilor; | determina sau faciliteaza de montare / demontare a combustibil # Selecteazi uleiurile de motor | 7-34. Asumareacu | uzarea motoarelor: motoarelor (desene de *Uleiurile de in functie de conditiile de responsabilitate a ~ uzuri de aderenfa, de ansamblu sau de executie motor; exploatare; sarcinilor primite; abraziune, pitting, de | scheme structurale sau ePluide de racire: | #Stabileste fuidele de racire; | 7-5: Colaborarea | oboseals, ée eoroziune functionale, planuri de 118, 72.1. Localizarea pe eficientd cu ceitayi | specifice; operatii, normative de | Documentatia | automobil a componentelor si | a”sa/etts = diagrama de waura calitate, ete.), technica a identificarea legaturilor 7.3.6. Adoptarea unei | ~ metode de determinare a | 4, Lucrai practice de automobilului | funcfionale cu alte conduite responsabile | gradului de wzwra identificare a (cartea tehnica, | componente; faté de mediu, prix | 3. Combu telor‘manual de intreinere gi reparatii, scheme structurale- cinematice, hidraulice, pneumatice, cataloage cu component auto ete.); 7.1.10. Mijloace de lucru utilizate in pregatirea automobilului 1. Operatii gi mijloace de luecu utilizate pentru mentenanja de bazia nobilel 7.1.13. Norme de sanatate gi 7.2.3.Extrage din electtice, bloc, | documentafia tehnicé valorile parametrilor general ai automobilului si parametrilor ce caracterizeazd functionarea componentelor auto in diferite regimuri (optimale, limita, de avarie) « Stabileste succesiunea operatiilor de montare / demontare a componentelor automobilului, 125. rploatarea corecid a mijloacelor de lucru peniru pregatirea automobilulut nou; 7.2.6, Bfectuarea mentenanfei de baz, conform figelor de intre{inere standardizate: -Identifica piesele pereche -Executd operafiile de montare /demontare a componentelor automobilului; 7.2.2. Compararea diferitelor reciclarea deseurilor, 7. Preocupare pentru ‘mentinerea curateniei $i asigurarea conditiilor de lueru la locul de muned; 738 Respectarea procedurilor inteme privind lucratile de mentenanga de baza si reviziile tehnice, 7.3.9.Manifestarea interesului pentru propunerea de solypt alternative pentru remedierea defectunilor; 7.3.10. Asumarea i menginerea unui comportament responsabil fafa de: ~ indeplinirea corecta a sarcil lor primite; izarea mijloacelor | motoare cu ardere interna - clasificare si simbolizare 4, Uleiuri pentru motoarele ‘cu ardere interna - clasificare si simbolizare; = proprietai chimice; 5, Fluide de racire pentru motoare: - clasificare = refete de preparare a amestecului de racire: - refete in functie de conditiile de exploatare, 6. Utilizarea si manipularea fluidelor pentru motor: ~ poluarea mediului prin uti zarca sau manipularea fluidelor de motor; = riscuri de accidentare sau producere a incendiilor la ea fluidelor de manipu automel lui; 5. Lucrari practice de analiza functionala a componenielor automobilului gi de extragere a unor parametrii functionali din documentatia tehnica (cataloage de componente, carti tehnice, manuale de intretinere si reparatii); 6, Lucriti practice de analiza constructiva a echipamentelor i si de utilizare pentru localizarea ‘componentelor pe automobi 7. Lucrari de demontare a motoarelor termice; 8, Lucriri de verificare a functionalitagii si determinare a gradului desecuritate in munca; 7.1.14, Norme de protes ia mediului variante constructive ale 0 din punct de vedere, functional, al ntelor, avantajelor, dezavantajelor si domentilor 7.28, Aplicarea normelor de de sienéitate $i securitate in munca: 7.2.9. Aplicarea normelor de protectia mediului: 7.21 area corecta a vocabularului conun sic celui de spe 7.2.11, Comunicarea Raportarea rezultatelor ‘profesional desfisurate de lueru in deplina securitate; = ineadrarea normati specitici lucrarilor de repara = respectarea proceselor si tehnologiilor de | motor; = metode 51 mijloace de prevenire, de stingere a motor. 7. Montarea si demontarea componentelor necesare, reguli si proceduri -Norme de sanatate si in mune’; -Norme de prevenire si stingere a incendiilor, -Norme de protectia uzura pentru diferitele repere motoarelor; 9, Luerari de inlocuire a unor componente uzate si de montare a motoarelor, cu respectarea procedui specifice de asigurare a calitatii si normelor de sinditatea si securitatea 10. Lucrari de inlocuire sau completare a unor fluide de ru, cu respectarea normele de prevenire si de stingere a i protectia muncii sia mediului specificeLista mi ima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice, ete) necesare dobandirii rezultatelor invaitarii (existente in scold sau la agentul economic): ‘fige de instructaj NISM + PSI, fige de documentare, caietul de practica Gurnal de practicd, fise de observajie, fise de lucru, studii de caz, fige tehnologice, indrumari: pentru realizarea si sustinerea proiectelor si pentru completarea portofoliului de practied), carti tehnice ale automobilelor furnizate de produedtor, cataloage de componente, manuale de intretinere si reparafii, proceduri, reviste de specialitate; + computer, videoproiector, suporturi de curs/aplicative (audio-video), softuri educationale erepere, subansambluri si ansambluri, machete funefionale ale unor mecanisme si instaiajii ale automobitului ‘struse de scule pentru montarea si demontarea componentelor automobilului 3.Sugestii metodologice' Conjinuturile modulului ,Mecanica automobilelor” trebuie si fie abordate into maniera imegrata, diferentiati, ginind cont de particularitagile colectivului cu care se iuereaza gi de nivelul initial de pregatire Numarul de ore alocat fieedrei teme raméne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinfe anterioare ale colectivului cu care iuereaza, de compiexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostinfelor de catre colectivul instruit. Modulul ,.Mecanica automobilelor” are 0 structurd flexibila, deci poate incorpora, in orice moment al procesului edueativ, noi mijloace sau resurse didactice, Pregatirea se recomanda a se desfasura in iaboratoare sawsi in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din je de resurse unitatea de invagimant sau de le operatorul economic, dotate conform listet mi materiale menfionate mai sus. Pregatirea practic, desfaigurati in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practica din unitatea de invayamant sau de fa agentui economic are importanja deosebita in dobandirea rezultatelor invafarii prevazute in Standardul de pregatire profesionala al calificarii Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare ™ nena 4 la OMEN ar, 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa a X-a INVATAMANT PROFESIONAL Domeniul de pregitire profesional: MECANICA, calificarea: MECANIC AUTO, pag.36variate, prin care sa fie Iuate in considerare stilurile individuale de invajare ale fiecarui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activitai de invatare vizeaza: -aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structuritor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizie al acestora, pe transformarea elevului i coparticipant la propria instruire si edueatie; ‘imbinarea si alternarea sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise) cu activitajile ce solicits lor. asaltului de idei, metoda Phillips 6 ~ 6, efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discu metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discutia Panel, metoda evintetului, explozia stelara, metoda ciorchinelui, ete; obiecte! -folosirea unor metode care s& favorizeze relatia nemijlocits a elevului cunoasterii, prin recurgerea la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitatile de documentare, modelarea, observatia/ investigatia dirijatd etc.; insusirea unor metode de informare si de documentare independenta (ex. studiul individual, investigatie stinfified, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului ete.), care oferd deschiderea spre autoinstruire, spre invafare continua (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, biblioteca virtuala). Pentru atingerea rezultatelor invatarii pot fi deruiate urmatoarele activitati de invagare: -elaborarea de referate interdisciplinare; -activitati de documentare; -vizionari de materiale video (filme didaetice, documentare video, ed/ dvd ~ uri), -probiematizarea; ~invatarea prin descoperire; -activitati practice; -studii de az; -claborarea de proiecte; -activitagi bazate pe comunicare si relationare; -activitati de lucru in grup/ in echipa, Conjinuturile formarit cuprind teme care pot fi abordate practic prin desftisurarea de lucrair de laborator si de msirutre practica. Pentru Inboratorul tehnologie propunem-exercitii de citire gi interpretare a documentatiei tehnice specifice lucrarilor de montare / demontare a motoarelor (desene de ansamblu sau de execufie, scheme structurale sau funefionale, planuri de operatii, normative de ealitate, ete.); -aplicayii practice de identficare si masurare a wzuritor, -aplicatii practice de determinare a proprietatitor unor fluide de lueru; -exercifii de identificare, de analiza’ construetiva si functionalé a mecanismelor si instalatiilor_motoarelor termice, respectiv a subansamblurilor si reperelor din componenta acestora, Pentru instruirea practied propunem: -lucrari de demontare a motoarelor termice; -lucrari de verificare a functionalitati si determinare a gradului de wzurd pentru diferitele instaiayii, mecanisme, subansambiuri si repere din constructia motoareior; -lucrari de inlocuire @ unor componente uzate gi de montare # motoarelor, cu resp: procedurilor specifice de asigurare a calitatii si normelor de sAnatatea si securitatea muncii; -lucrari de inlocuire sau completare a unor fluide de Iueru, cu respectarea normele de prevenire si de stingere a incendiilor, de protectia muncii si a mediului specifice. Vom exemplifica utilizerea acestora tn formarea integrata a competenfelor sp competentelor cheie prin ,Metoda Frisco”. Rezultatele invitarii vizate Cunostinge [Abii Atitud eTipuri de *Stabileste 7.3.4. Asumarea cu responsabilitate a combustibili sarciniior primite; tipul de ‘combustibil in | | 735+ Colaborarea eficiemda cu ceilalti |unete de tput || ameenar otorului 7.3.6. Adoptarea unei conduite responsabile fait de mediu, prin reciclarea deseurilor 7BAL PI luarea inipiativei in rezolvarea problemelor 10Prezentarea sinteticd a metode’’: Metoda Frisco are la baz interpretarea din partea participanjilor a unui rol specific, care s4 acopere o anumiti dimensiune a personalitatii, abordind 0 problema din mai_multe perspective. Astiel, membrii grupului vor trebui sd joace, fiecare, pe rand, rofl conservatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului si rolul optimistului Metoda a fost propusa de echipa de cereetare Four boys of Frisco (cei patru baieti din San Francisco), iar scopul ei este de a identifica problemele complexe si dificil si de a le rezolva pe cai simple si eficiente, Ea are la baz brainstorming-ul regizat si solicita din partea elevilor/eursantilor capacitati empatice, spirit eritic, punand accentul pe stimularea gandirii, a imaginatiei gi a creativitatii, Etapele metodei: 1. Etapa punerii probl profesoru! sau clevii sesizeazi o si sie-problema controversa si 0 propune spre analiza. 2. Etapa organizarii colectivului: se stabilese rolurile - conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul si cine le joaca. Rolurile pot fi abordate individual sau, in cazul colectivelor numeroase, act i rol poate fi jucat de mai mulfi participanti concomitent, acestia formand o echipa. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpreteazai rolul ales si-si sustine punctul de vedere in acord cu acesta. Etapa sistematizarii ideilor emise gi a conclu: nari asupra solutilor gisite De exemplu, la tema ,,Tipuri de combustibili" se propune o discutie de tipul .pro sau contra" despre combustibili clasici si cei neconventionali pentru motoarele autovehiculelor. Se stabilese rolurile - conservatorui, exuberantul, pesimistul, optimistul si cine ie joaca. Rolurile pot fi abordate ividual sau , in cazul colectivelor numeroase, acelasi rol poate fi jucat cde mai multi participan{i concomitent, acestia formand o echipa Cel care este conservator are rolul de a aprecia meritele solutiilor combustibililor conventionali, pronunjandu-se pentru menjinerea Jor, fara a exclude insi posibilitatea unor eventuale imbunatatiri Exuberantul priveste edtre viitor si emite idei legate de combustibili neconventionali aparent imposibil de aplicat in practic, asigurand astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator gi 2 mena nt. 4 la OMEN at. 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa a X-a iNVATAMANT PROFESIONAL Domeniul de pregitire profesionals: MECANICA, calificarea: MECANIC AUTO, pag 39 ustimulandu-i gi pe ceilalti participanti sa privease’ astfel Iucrurile, Se bazeaz’ pe un fenomen de contagiune. Pesimistul este cel care nu are o parere bund despre ce se discuta, cenzurand ideile gi soiutile inijiale propuse. El reieva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatir Optimistul lumineazé umbra Hisati de pesimist, imbarbatand part pani si priveasca lucrurile dintr-o perspectiva real, conereta si realizabila, El gaseste fundamentari realiste si posibilitatile de realizare a solu\iilor propuse de catre exuberant, stimulnd participantii sa gandeasea pozitiv Fiecare interpreteaz’ rolul ales si-si susfine punctul de vedere in acord eu acesta, Unmeaz8 ultima etapa in care sunt sistematizate ideile emise dupa care se ajunge la conchuzionari asupra solutiilor gasite 4.Sugestii privind evaiuai Evaluarea reprezinti partea finali 2 demersului de proiectare didscticd prin care profesorul va maisura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura indardele de in care elevii au atins rezultatele invajarii gi si-au format competentele stabilite in pregatire profesionala. Evaluarea rezultatelor invayari p a. Continua: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul temei, de modalitatea de evaluare ~ probe orale, serise, practice ~ de stilurile de invajare ale elevilor. Planificarea evaluirii trebuie si se deruleze dupa un program stabil, eviténdu-se aglomerarea mai multor evaluari in aceeasi perioada de timp. Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se referd la cunostintele, abil tle si atitudinite spe b. Fiala: Realizata printr-o proba cu caracter integrator la sfarsitul procesului de predare/ invatare si care informeazd asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostin{elor, abilitajilor gi atitudinitor. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continu: -lige de observatie, fise de lucru, fige de autoevaluare: * Anexa nr. 4 la OMEN nr. 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa a X-a INVATAMANT PROFESIONAL, Do: rofesional: MECANI AUTO, pag 40 profesional: calificaren: MECA 12teste cu itemi cu al alegere pletare, item de tip rebar structurate sau pereche, itemi de tip iemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finalit: -proiectul, prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratejes tehnicd, modul de organizare a ideilor si materialelor in -un report; poate fi abordat individual sau de catre un grup de ele -studiul de eaz, care poate consta in descrierea unui proces sau a unei situafii specifice pregatirii automobilului nou pentru predarea catre client, mentenanjei de baza a vehicuielor rutiere,etc; -portofoliul, care oferd informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitayile extrascolare, etc Se recomanda ea in parcurgerea modulului sa se utilizeze atat evaluarea de tip formativ cat gi de tip sumatiy pentru verificarea atingerii rezultatelor invaya Elevii vor fi evaluat f cea ce priveste atingerea rezultatelor invajarii specificate in cadrul modulului Vom exemplifica modalitatile de evaluare specificate anterior printr-o fis de evaluare a abilitatilor si deprinderilor de gandire, pe care 0 recomandam a fi utilizata in cazui metodelor de rezolvare a problemelor prin stimularea creativitafi, aga cum este si metoda Frisco exemplificati anterior: Abilitati / Deprinderi Comentariu Evalueaza Generalizeaza Intervine Interpreteaza ‘Analizeaza Elaboreazé Abstractizeazd Analizeaza perspectivele Ta decizit Rezolva probleme gc ean Un exemplu de instrument de evaluare pentru 0 proba complexd, practicd si orala, care vizeaza rezultatul invatarii 1.2.11 - Executa operatiile de montare / demontare a componentelor automobilului este prezentat in continuare: Enungui temei pentru proba practici: Demontati / montati pus le dispozitie, in condi optime de munea si de securitat.Enunful temei pentru probs orali: Prezentafi operatiile realizate si precizati legaturile functionale ale grupului motor cu alte componente ale automobilului, utilizdnd limbajul tehnic adeevat. Sarcini de ineru: demontare + Dezechiparea motorului, ira demontarea transmisiilor planetare. + Demontarea comenzilor. + Demontarea elementelor de legatura intre motor gi sas. area grupului pe céruciorul de sprijin. + Extragerea grupului Pentru montare + Pozitionarea grupului motor in pozitia de montaj, sub automobil + Fixarea sasiului in pozitia de montaj + Asamblarea suportilor sia elementelor de prindere + Echiparea grupului cu racorduri, conectori, comenzi, dupa caz. Grila de evaluare: Criterii de evaiuare Indicatori de reaiizare [Punciaj | acordat Criterii de evaluare pentru proba practied 1. Primirea sarcinilor de |Identificarea mijloacelor de lucru necesare lucru si organizarea exeoutarii luerarit oP locului de munca Organizarea ergonomic’ a locului de munca 1p 2. Realizarea sarcinii__|Respectarea algoritmului logic si tehnologic 7 de Ineru de efectuare a operatiilor P. Realizarea corecti a operafillor [_20p Utilizarea corespunzatoare a mijloacelor de isp | llucru necesare executdrii lucrarii Criterii de evaluare pentru proba orali, proba complementara probei practice T.Prezentarea lucrarii | Utilizarea adecvata a limbajului tehnic in comunicarea cu pri ire ia sarcinile primite gi Sp | alizate \Precizarea corecta a legaturilor functionale dintre | grupul motopropulsor si alte componente ale 20p automobilului [Oficiw 10p Total 100p |1. Norme interne de service auto, carti tehnice ale auomobilelor, cataloage de componente; 2. Angela Osain sa. - Auxiliar curricular ,,£xploatarea instalaritlor electrice ale ”, 2009, http://tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux Phare/Aux_2006/Mecanica/; 3. Gh, Frail sa - AUTOMOBILE — Cunoastere, intrefinere si reparare, Editura Didactiea si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2009; 4. M, Stratuiat $a. ~ DIAGNOSTICAREA AUTOMOBILULUI ~ Societatea Stiima gi A. ~ 1998; 5. C. Mondiru ~ AUTOMOBILE DACIA ~ diagnosticare, intretinere si reparare ~ Editura Tehnica, Bucuresti, 1998; ijlocului de transpo tehnit 6. 1.Ghita, Al. Groza, intretinerea si repararea Automobilelor. Manuai pentru licee de specialitate si gcoli de maistri, Editura Didactica si Pedagogic#, Bucuresti, 1975; 7. Gh. Frajilé, Calculul si construefia automobilelor, Editura Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1977; 8. Anexa nr. 4 ia OMEN nr. 3195 din 18.05.2017 CURRICULUM pemtru clasa a X-a INVATAMANT PROFESIONAL, Domeniul de pregatire profesionala:. MECANICA, calificarea: MECANIC AUTO, 9. Standard de pregitire profesionala ~ Anexa 2 la O.M.ENN.CS. 4121/2016, ealificarea profesional :MECANIC AUTO, Domeniul de pregatire profesionala: MECANICA. 15