= se coboara pina ce coboritoral ajunge in dreptul amarajului; {in cazul in care amarajul este foarte aproape de verticala rapetului se blocheaza coboritoral cu. © semicheie. (In cazul in care fracrionarea este decalats, ne vom opri cind coboritorul este putin sub nivelul amarajului. vom bloca coboritorul cu o cheie de blocare, tigindu-ne apoi, de coarda pe care am venit, pina la amaraj.) = se va introduce carabiniera lonjei scurte in amaraj, se deblocheaz4 coboritorul si se continua repelul pina cind rarninem suspendati in lonja; - se introduce carabinicra lonjei lungi pe coarda de deasupra amarajului - _3@ scoate coboritorul, se monteaza sub amaraj si se blocheaza cu 0 cheie: - folosindu-ne de pereti sau de bucla corzii de deasupra amarajului, in care putem calea, detensionam lonja scurtd si scoatem carabuniera din amaraj nem suspendati in coboritor, desfacem cheia de blocare si verificam daca rapelul decurge in conditii normale: - daca totul este in regula scoatem ji carabiniera lonjei lungi din bucla corzii si continuam rapelul. (Atentie! in cazul in care am uitat acest ultim Iueru, si am eoborit pina cind am rimas suspendati in lonja lung, vorn fi nevoiti s4 folosim blocatoarele pentru a o desfuce ) Devierea. Trecem unei devien se face mult mai user 51 anume: = se coboara pina la deviere: = se imobilizeaza coboritorul cx o cheie sau o semicheie - daca exist pericolul ca seapind devierea din mina si nu o putem recupera, atunei vom introduce carabiniera uneia din eale dova lonje in carabiniera devieri - scoatem carabiniera devierii de pe coarda, de sub coboritor si o montam deasupra acestuia. = scoatem carabiniera lonjei, deblocdm coboritorul, dacé am facut aceste operatit si continniam coborirea Nodul. Cind coarda cu care a fost echipat un put s-a dovedit a fi prea scurta si a trebuit inadita cu alta vor fi nevoiti sa treeem un nod. Tata ce aver de fic ~ cu putin inainte de 2 ajunge la nod vom scoate coarda din carabiniera de frind si continuam rapelul pind ce coboritorul va zyunge la nod = 8 monteazA blocatoral cu miner sau f2ré (este numit de marea majoritate a speologilor ‘poignec") de care este prinsa pedala si carabiniera lonjei hung - ajutindu-ne de pedala ne vom ridica si vom monta blocatorul de pip - eventual, fird a fi obligatoriv, se va introduce carabiniera lonjei scurte in bucla nodului de jonetiume: = se scoate coboritorul, se monteaza suib nod si se imobilizeaza cu o cheie de blocare: = se scoate blocatorul de piept, apoi si celalalt, se desface cheia de blocare a coboritorului si se continua rapelul © alta variants de trecere a nodului, mai rapida, dar care cere un exercitiu indelunget, este ummitoarea! - ajunsi la nod. eu carabinizra de fring scoasd, se monteaz3 poignee-ul, de data aceasta cu lonja scurta fixata de acesta ~ se fixeaza lonja fuga in bucla nodului - _calcind in pedala, detensionam coboritorul si scoctem coboritorul de pe coarda: - ne lasam suspendati in lonje scurta, montam coboritorul sub nod iil blocam: - schimbim lonjele intre ele, calcind in pedals: - ne Hisim in coboritor, scoatem poignee-ul, apoi lonja din bucla nedului si confinum coborirea Trecerea din coboritor in blocatoare. Daca din vreun amumit motiv sintem obligati s4 urcém, {nainte dea ajunge la baza verticalei. vom proceda astf!: ~ imobilizim eoboritorul cu o cheie de blocare: - montim blocatorul cu miner pe coardi si ne asigurim cu lonja lung’ in carabiniera blocatorului = ne ridicm in pedala si montém blocatoral de piept intre blocatornl cu miner si coboritor, ~ _suspendati in blocatorul de piept desfacem cheia de blocare, scoatem coboritorul de pe coarda si incepem urcarea 246.2 Urcarea pe corda ‘Urcarea pe coarda a verticalelor se face folosind dispozitivele mecanice numite blocatoare. Cele mai utilizate metode de urcare folosese dou’ blocatoare, existind inst gi tehmici care folosese trei blocatoare. Principiul de urcare const in culisarea si blocarea altemnativa 2 blocatoarelor in functie de solicitare. Insusirea tehnicii de urcare se face la exterior, exersind toate manevrele ce trebuie cunoscute pentru depasirea tuturor obstacolelor ce pot aparea in subteran (trecerea din urcare in coborire. pasaje de nod, fractionari, devier) Telinica va fi perfectionats in aga fel incit 62 nu due’ la obosirea tratelor, picioarelor, corpului Acest lucru il vom evita prints-o buna reglare a: = harnasamentalui ~ _ Ingimil pedalei sia lonjetor; - solicitarii musculare Gncepatorii sint tentati s8 foloseasca forta bretelor mai mult decit este neces). ‘Vom enumera cu ttla informativ metodele de urcare pe coardé folosite in lume, urmind a descrie numai metodele cele mai folosite Ia noi in tara Metoda DAD. Cunoscuta $i sub denumirea de "Frog" (adic& “broasca") este, dacd mu cea mat folosita din Inme, in mod sigur cea mai folosita din Europa. Este o metoda inventata de francezi si foloseste out blocatoare, unt la piept, iar celalalt eu minar si pedala pentra picior. Meioda "mersulué pe coard". Sau dupa denumirea american’ “rope walking’. Foarte folositd in America de Nord, pretindu-se foarte bine pentru avenele cu puturi foarte adinci, largi si surplombante. Este fo metoda foarte rapida $1 usoar’ de urcare, ins greoaie in cazul unor refele cu pufuri suprapuse sau cu multe fractionari. Foloseste trei blocatoare, doua Ia picioare, unul la umar si, eventual, o centura de piept prevazuta cu o cutie cu rola pentra a mentine coarda cit mai aproape de corp. ‘Metoda Jumar. Una din primele metode folosite cu rezultate mulyumitosre. Utilizeaza doua blocatoare cu miner, ambele prevazute cu pedals pentru picior. ‘Meroda Texas. Foloseste dout blocatoare cu miner, cel de sus atagat prin intermediul unei lonje hham, lonje ce trece prin carabiniera vestei, iar cel de jos prevazut cu o pedala ‘Metoda Mitchell. Asemanatoare metodei Texas, avind insa pedala sila blocatorul de sus si in plus ‘Vesta este prevaszuta cu o cutie de piept ("chest box"). ‘Meroda "camei flotante”. "Floating cam" este 0 metods aseminstoare metodei DAD, dar care in plus foloseste si un blocator de picior. 6.2.1 Metoda DAD Este metoda cea mai indicata pentru urcarea verticalelor din pesterile si avenele din tara noastra 1), Echipementul necesar este urmatorul: = haul; ~ _vesta sau centura de piept; = Tonja scurta gi lonja tung, = blocatornl de piept. Ideal este ca acesta si fie Croll, ins8 se pot folosi si blocatoarele Petz] Ascension, Petzl Basic sau Jumar; - blocatorul cu mfner (poignee). Poate fi Petz! Ascension, Basic sau Jumar; - _pedala blocatorului cu miner. Croll-ul este prins in veriga hamului si in centura de piept, astfel incit si stea cit mai aproape de corp. Pentru a putea desface cit mai repede Croll-ul, incomod in pasajele orizontale, este bine ca acesta <8 fie prins de centura de piept prin intermedil unei mici verigi rapide. in blocatorul cu miner este fixata pedala, cu ajutorul unei carabiniere cu surub de care se prinde si lonja linga. Bucla pedalei trebuie sa fie suficient de larga pentru a putea introduce ambele picioare Inaintarea se face impingind blocatorul cu miner, evident in sus, o dati cu flexarea picioarelor sau a piciorului, greutatea find preluaté de Croll. Apoi ne ridicim calcind in pedalé, c&letiele s3 fie cit mai sub sezut, folosindu-ne de forta picicarelor si mu a miinilor! Pentru a evita ridicarea corzit o data cu blecatorul de piept, acesta va fi finuta de catre un coechipier sam in lipsa acestuia va fi tinuta pe primi metri cu mina stings de sub blocatorul pe piept, iar apoi data pe dupa laba piciorului din pedala, in caz cd ne folosim ‘numai de un picior, iar dacé ne folosim de amindowa, eoarda va fi tinuta intre virfurile picioarelor. {In cazul th care coarda este aproape de perete, vom introduce in pedala un singur picior iar eu celilalt ne vom departa de perete, inaintarea ffcindu-se in acest caz pe o coarda usor oblica, ceea ce ‘ugureaza inaintarea 256.2.2 Metoda "mersulul pe coarda”” Cum spuneam, este 0 metoda recomandata pentra puturile largi, lungi si nefractionate (fig. 6.2.2) Echipamental folosit ham; centura de piept prevazuta cu cutie de piept ou rola: lonja scurta $i lonja lung: bblocator de umar (Iumar sau Petzl Ascension): dona blocatoare de picior (Gibbs, Petzl Basic, Economy TSA sau Aphanicc EMS). (Economy TSA si Aphanice EMS. sint blocatoare asemanatoare blocatorului Petzl Basic. Aphanice EMS. fihid special conceput pentru a i montat numai la gleznt): © pedala pentru blocatorul de genunchi. Blocatorul de ummir este acelasi lucru eu blocatorul cu miner de la metoda DAD: de el se fixeazi lonja lung. Unul dintre blocatoarele de picior este fixat prin intermediul unei chingi de glezna unuia dintre ppicicare, de regula de glema piciorahui mai slab (piciorul drept), iar celalalt in dreptul. genunchiului celuilatt picior, fiind prevazut in plus cu 0 pedala. Pentru a fi cit mai aproape de coarda, aceasta va fi treevta prin cutia de piept inaintarea se face ca si cind am urca pe o se&ritd. Daca fnsi nu exist un coechipier in unna noastra care sd ne tind coarda, vom avea de ficut © manevra in plus, respectiv de a ne apleca si a trae coarda prin ultimul blocator. La aceasta metoda se pot folosi in locul blocatoarelor Gibbs, blocatoarele Bogibbs mult mai usor de montat pe corda datorita unei degajari in corpul blocatorului ce permite acest Iueru, der foarte ereu de scos de pe o coarda tensionata. 6.2.3 Trecerea fractionarilor, devierilor si nodurilor si trecerea din blocatoare in coboriter Fractionarea, Depasirea une fractionart se face astfel: = urcdm pe coarda pina cind blocatorul cu miner ajunge foarte aproape de nod, dar NU pind in nod, ci altfel va fi foarte greu de seas de pe coarda. in cazul metodei "mersului pe coarda" pind fa o distanté care si ne permitd introducerea lonjei scurte in amaraj; - folosindu-ne de pedala, mntroducem carabiniera lonjet scurte in carabiniera amarajului sau in bbucla nodulu, nu in plachetd, 91 scoatem blocatorul de piept de pe coarda, - nutém blocatorul de piept deasupra fractionarii, De setinut c& blocatorul de piept este intotdeanna primul blocator care se muta pe coarda de deasupra amarajult = 5€ muta apoi si blocatorul cu miner (sau celelalte blocatoare), avind grija ca lonja imnga sa nu fie rasucita in jurul coraii pe care toemai o parasim: ~ se fac citeva migcari de urcare pin cind coarda preia toata greutatea corpului, dupa care se sceate lonja scurta din amaraj si se continu urcarea. Devierea, Pentru depasirea unei devieri ordinea operatiilor este urmatoarea: = ureém pina cind prinul blocator intilneste carabiniera devieri - 3@ scoate carabiniera devierii de pe coarda si se monteaza in urma ultimului blocator Eventual, in cazul in care bucla devierii este lung’, si deci greu de recuperat in cazul scaparii acesteia, vom introduce carabiniera lonjei scurte in carabiniera devierii; se continua urcarea [Nod Pentra depasitea nodalui in siguranfatrebuie respectate umatoarele faze - urcém pind ce primul blocator ajunge pina aproape de nod, dar nu pina la el - _ prindom carabinicra lonjei scurte in bucla nodului (daca nodul ete accidental si nu poate fi desficut, fixim earabiniera pe coarda deasupra nodului) = trecem primul blocator, cel mai de sus, deasupra nodului; = facem o migcare de inaintare, dupa care trecem deasupra nodutui si celelalte blocatoare; = scoatem lonja scurta si continuam inaintarea * Recomandam acest Iucru nu din motive de securitate, ci pentru a se forma o obignuinta. Consecintele neurmarii acestui sfat se pot "simti" in cazul unei tractionani decalate, cind, daca primul blocator eare se ‘muta este blocatorul cu miner, atunci pentru mutarea blocatorului de piept deasupra frecriontrii ve trebui si depunem un efort mult mai mare. 26Trecerea din blocatoare in coboritor. Din anumite motive se pot ivi astiel de situatii si pentru a le putea face fata trebuie sa cunoastem urmatoarele operatii - se monteazd coboritorul si se imobilizeaza cu o cheie de blocare: - _ aducem blocatorul cu miner cit mai aprope de blocatorul de piepts - neridicamn in pedal. scoatem blocatorul de piept si ne [asm in coboritor: = scoatem si blocatorul cu miner, desfacem cheia de blocare st incepem coborirea Jn cazul folosirii metodei "mersului pe coarda” ordinea operatilor este urmatoarea - se scoate blocatorul de la genunchi - se monteaza coboritorul si se blocheaza eu o cheie de blocare: - se scoate blocatorul de la piept folosind blocatorul de la glezns: ~ ne lésim in coboritor si scoatem 51 blocatorul de la glema: ~ se desface cheia de blocare de pe coboritor si se continua rapelul 6.3 Pendularile in abordarea galeriilor suspendate Exist cazuri cind trebuie si abordim anumite galerii care apar pe parcursul unui put. Dacd peretele nu ne oferd o brind pe care s& putem ajunge la galerie montind o balustrada, vom aborda-o prin ndulare. Pei penta crearea miscarit de pendul, speologul isi va bloca coboritorul, apo se va deplasa cu icioarele pe perete descriind arcuri din ce in c2 mai mari. El va trebui st controleze migcarile astfl incit s2 au se dezechilibreze. iar coarda si nu se frece de perele. Ca i in cazul fractiondrilor decalate, blocarea coboritorului trebuie ficuté putin sub nivelul galeriei pe care dorim s& 0 abordam. O data abordata galeria, coboritoral va fi deblocat, fara a elibera coarda, apoi se va studia dacd existé 0 continvare potentiala In fig. 63 sint prezentate citeva variante de cechipare a unui astfel de pasa 6.4 Dezechiparea si transportul echipamentulul pe vertical Dupa incheierea unei actinni de explorare este necesari recuperarea materialelor folosite le echipare. Daca totusi dorim sa lasam echipate respectivele verticale, vor avea grija s8 tragem corzile $i searijele de pe pururile eu cascade sau de pe pururile susceptibile de a daveni active, insa in cazul in care ‘yrem sa dezechipam, atunei se pune problema transportului pe verticala al echipamentalui Sarcina dezechiparii revine ultimului coechipier care ured verticala. Este recomandat ca dupa c2 2 derechipat unul sau dowd puturs, acesta s8 fie inlocuit de alt membru al echipei, De asemenza este recomancdat ca, daca echiparea a fost facuta in premier8 sau daca pestera respectiva nu are o fis8 tehnica, cel sau cei care au dezechipat, s4 mu desfaca de pe coarda nodurile si echipamentul folosit Ia amaraje, pentru ca 1a exterior sa poata fi refacuta echiparea si astfl intocmita fisa tehnic. Pentru dezechiparea marilor verticale, cind cantitatea de material este foarte mare si deci urcarea pe coarda devine foarte obositoare, transportul echipamentului pe verticala poate fi Bicut cu gjutorul unui sistem de scripeti si blocatoare, Ultimul model de blocator cu miner al firmei Petzl. este prevazut cu un sistem de seripeti, care diminueazh considerabil efortul ce trebuic depus in astfel de cazuri, singurul ~ la apasarea (palparea) blinda a zonei se provoaca durere: - Ia epiisarea blinda a fragmentelor le distanta de focar (locu! afeetat al osului) se determina durere 35in focar. ~ wmflarea zonei afectaie; - deformarea membrulut in zona afectaté (scurtarea piciorului in caz de fractura col femural) + imposibilitatea folosirié membrulua: + pozitia anormalé a membralu. by Tipuri speciale de fracturi: Fracturi craniene: pot fi ale calotei sau ale bazei craniului (fig. 16). Recunoastere ~ semne evidente de traumatism cranian: - pierderea partiala sau totala a constientei - pupilele pot avea diametre diferite gi sa reactioneze inegal Ia acceasi fumina: - in cazul fracturari calotei craniene apare o plaga a calotei in cazul Gacturara bazei crantului: scurgere lichidiana prin nas, ureche (lichid clar, singe foarte fluid ce mu coaguleaza -nu apar cheaguri in 3-5 min.) Primul ajutor: - dacé accidentatul este constient, se pozitioneaza in pozitie semisezinda cu capul si umerii sustinugi = daca prezinta scurgerii din ureche, aceasta se acopert cu o compresa sterilé, necompresiva (nu se introduce in ureche). iar capul se inclind pe partea afzctata (fig. 17); ~ daca prezinté o plagl craniand, aceasta se acoper cu o compresi sterilé care s4 nu aplice nici o presiune supra plagii (dupa raderea parului si dezinfectarea zonei din jur | plagii, faré a aplica nimic pe plagal) = daca accidentatul este inconstient, se pozitioneaza in porifia de recuperare, cu zona afectata in {jos (daca nu se ereeaza cervicala (superioard) presiune directa asupra acesteia) Fracturi ale coloanei vertebrale: pot fi superioare (ale gtuiu) 31 inferioare (sub nivelul gi (Hg. 18). Recunoastere ~ aceidentatul se plinge de dureri la nivel fracturi; - aceidentatul nu poate 88 miste palmele, labele picioarelor (Sint amortite): - accidentatul nu mai poate 38 sinta atingeri ale membrelor sau corpului, - la examinarea blinds a coloanei vertebrale (Piri a migca accidentatul) se pot simti neregularitaii (umflatun, infimdtur) si apare durere. Primul ajutor: = dach este 9 fractrh de coloend cervical, se aplclo fell cervical (tenis sh na incomodeze cepa, sd nu comprime artera earotida) (Bg. 19): - daca este o fractura vertebrala inferioara, se imobilizeazt membrele inferioare, intre ele, cu o fas - dact pacientul este netransporrabil, decit in conditii speciale, nu va fi pozitionat in pozitia de recuperare (se poate leza maduva spinari, vezi 7 Cazun de rise calcula): - povitia de transport este orizontalé, mentminau-se coloana vertebrala dreapta (vezi fig. 20) Fracturi ale coastelor: a) simple (apare doar durere); ) complicate: ~rand ce "suge" aer (pneumotorax cu supapa), se aude un guierat; - toracele nu este simetric in timpul respiratiei - 0 parte a sa se infimda in inspiratie pi este impinsé in afard in expiratie (“volet costal") (lig. 9a). Reeumoastere: - buzele si/sau fata pot fi de euloare vinerie: - respirotiile sint sourte, de emplitudine mica, freevente (peste 16‘min): ~ prezintd aspectele descrise. Prim ajutor: = ranile ce "sug" er se acoperd cu o compresa sterla (dupa dezinfectia suprafetelor din jur - fara a pune nimic pe plagat) si cu o bucata de plastic lipita cu leucoplast - ce trebuie 58 etanseizeze rana (sa mu mai tre aer): ‘voletul costal" se acoperd cu numeroase comprese lipite strins de torace cu leucoplast, fn aga fel incit =& anu stea in pozitia "impins inauntru" si s8 nu se mai miste in contrasens cu toracele. ~ in fracturile costale simple se aplica o fas de sustinere a membrulut superior de partea afectata (faa ‘riunghiulara) iralui) 36Fracturile membrelor (tig.21, 22, 23, 24 Recunoastere’ - veri B 1. a). Primul ajutor: - se imobilizeaza membrul, cu conditia de 2 nu transforma fractura (deschis& sau inchisd) intr-o fractura complicata Fracturile bazinului: Recunoastere - durere lz nivelul soldurilor: Ia palparea soldurslor apare o durere vie; ~ poate apare o senzatie puternicé de urinare sau defecare (daca a urinat, urina poate avea urme de singe - este rosie). Prim ajutor: - se spune aecidentatului s& nu urineze si si nu elibereze fecale: -~ se infiseaza strins bazmul, ~ se smobilizeaza membrele inferioare intre ele si se pozitioneaza accidentatal culcat pe spate cu gemunchii sor indoiti (daca ii este mai comod). 2. Leziuni ale parti superioare a gitului (faringe, laringe) Recunoastere ~ difcultate la respiratie (2gomotcasé, ca un horcait care vine din git): = buzele 54 fafa sint wineti ~ se vad urme clare de traumatism la nivelul partii superioare a gitului (vinatai, infundaturi, umflaturi) + dificultatea in respiratie persista si dupa curatirea feringelwi Primul ajutor: - 82 inceared introducerea unui tub pe gf ~ daca manevra esueaza, se face o taietura pe mijlocul traheei gi se introduce pe acolo tubul (respiratia se uusureazé imediat) (fig. 25), 3, Hemoragia intema — singerare provenita din lezarea unui organ intern, Poate st se exteriorizeze printr-un orificiu natural: @) gura: = in-urma unui acces de tuse, singe rogu = lezinni pulmonare in uma unei fracturi costale, leziuni ale cdilor aeriene superioare = in urma unui acces de vorna - aseménator zaqului de cafea - _ leziune a stomacului, ulcer gastric: b) nas, ureche: ~ fracturd a bazei eraniulu ©) wrina: = leziuni ale vezicii urinare (fractura de bazin) sau ale rinichiuhui Recunoastere: Aceidentatul este in stare de soc: - se simte foarte slabit, nelinistt, agitat - simte o sete puterica: - pielea devine palidé cu transpirati reci (buzele sint palide) = sespiratia devine rapida si superficialé ~ pulsul devine rapid si slab (peste 100 batai pe minut); ~ poate lesina - abdomenul devine dur la palpare, nu se mised in timpul respiratiei Primul ajutor: Incizie se aseaza accidentatul cu membrele infericare mai sus decit capul (pentru a directiona singele spre corganele interne si creier); ~ daca accidentatul devine inconstient se va pune in poritia de recuperare: ~ Atengie! Socul se poate instala $i in cazul fracturilor de oase mari (femur, bazin etc.). 4. Tratarea pligilor (rinilor): 37- se descopertt zona afectata (in zonele paroase se rade parul din jur) cu o compresa imbibata in tinetura de od, pielea din jur pind la marginea plagii pe o raza de 3-5 cm.; ~ se spalé cu apa oxigenati plaza (face spuma) prin picurare in cantitati mici - indeparteaza corpuri straine de dimensiuni mici (exceptie fac plagile penetrante - trace, craniu, abdomen etc.) - 82 aplica o compresa sterila imbibata cu o sotutie de aleoo! sanitar cu rivanol: - se aplie’ apoi un bandaj de fas sau leucoplast. in fimerie de plaga (dimensiuni). se comprima plaza (except: fracturi deschise unde se evita impingerea in interior a ffzamentelor exteriorizate, la fracturle de calota craniand unde se eviti crearea unei presiuni suplimentare asupra creierului prin singele ce sar acumula ete.); - faa se atit cit 58 nu impiedice circulagia sangvina (se verifica din cind in cind ca membrul sa bu se invinefeasea). a) Generalitati Hipotermia reprezinta scdderea temperaturii interne a organismului uman sub 36,5°C. Mecanismele de pierdere a caldurii sit: - conductie -intre organismul uman si conpurile reci cu care vine in contact direct (nisip, pietre ete); - evaporare - a apei de pielea speolozului (transpiratie, umezeal4) - radiatie - prin radiatiile infrarosii emise de organismul uman; = convectie - prin curentii de aer c® trec pe linga speolog, +) Recumoastere Persoanele expuse la hipotermie sint surpringi de viiouri (vezi Anexa 8), © Primul ajutor , Principrul de baza este de 2 prevenii instalarea hipotermiei: Metode pasive - se vor impiedica pierderile de c&ldura prin mecanismele mentionate: - accidentatul va fi transportat, daca se poate, intr-un loc uscat, ipsit de curenfi de aer; - accidentatul va fi agezat pe corzi, banane, pentru a-lizola termic de roca, nisip ete.: - fn cazul in care este ud, aecidentatului i se vor schimba hainele cu uncle uscate, - daca este posibil si permis (nu exist contramdicati) aceidentatul se aseazi in pozitia yezind cu zenumchii la piept (se scade suprafata de pierdere a cllduni), ~ se inveleste accidcniatut cu folia de supravietuire (argintiul spre corp); - in caz de curanti de aer, se introduce accidentatul intr-un sac de plastic: - nu i sova administra alcool sau medicamente depresive (fenobarbital ctc.): - accidentatului i se vor d& alimente cu continut energetic creseut (zahiir, miere etc.). dar s2 vor e lichidele rect; se pot incdlzi lichidele la temperatura corpului salvatorulus. Metode active - pein aport de caldura din exterior spre organismul accidentatului: Exteme - incalzesc organismal de la exterior - agezarea accidentatului intre doi speologi, in strins contact cu - fncurajarea aceidentatului s& faca mised - frecarea accidentatului pe spate. Inteme -ine&lzesc organismul din interior ~ se administreazA ceainri calde (Fiebinti) - contraindicat in caval leziumilor abdominale interne; ~ se ofera pentru respiratie aet cald si umidificat (dispozitivul "Little Dragon"). Aceste metode sint folosite astfel: - toate pina 1a temperatura critica (33°C): - sub temperatura criticd numat metodele active inteme (nu se trasporté decit in pozitie orizontala); metodele active exteme sint-contraindicate. Vietimele accidentelor traumatice, cit si speclogi epuizati si cei 6, Leriuni articulare ) Entorsa = ruperea unor fibre din ligamentele articuletiei prin forrarea acestora. Recunoastere: apare o durere in articulatie la migcarea acesteia, umnflare gi invinetire local, Prim ajutor: se imobilizeaz4 articulatia eu o fa4 elasticd, eventual comprese reci ') Luxatia = "sérirea" unui os din articulatie Recunoastere: apare 0 durere in articulatie, mu se pot face migedri in articulatia respectiva, aticulatia are wn. 38aspect difert faté de cea simetricé normala (membrul se hungeste sau se scurteaza) Prim ajutor: - se imobilizeaza articuletia: - reducerea luxatiei se face numai de catre medic. 7. Caruri de tise calculat Principle de baza ale salvarit sint= ~salvarea nu trebuie s4 puna in pericol viata salvatorilor (in eaz.comtrar o fac pe propria lor raspundere): ~ in timpul salvar viera aecidentatalui este pe primul plan: - daca are o fractura de coloana vertebrala inferioara gi face un stop cardio-respirator, se va trece imediat la masaj cardiac extern si respirati attificiala, chiar dact se risea o lezare a miduvei spinirii, intrucit fra aceasta accidentatul ar deceda cu siguranta (se acceptd riscul lezaru miduvel, cu paraliza aferenta pentru sansa salvarii accidentatului); = in cazul localizarit accidentatulu: intr-o zon expusé Ja imundare in caz de viiturd, sit la c&derit de pietre, chiar daca este netransportabil accidantatul va fi mutat intr-o zona sigura, aeceptinds-se aceiasi risc ca mai sus. C. STIMULAREA REVENIRI ACCIDENTATULUL 1 Accidentatultrebuie incurajat pentru a-i indepérta starea de agitatie gi de teama 2. Trebuic indepartata durerea prin medicamente analgetice (FORTRAL comprimate 1-2 la 5 ore) imu se administreaza in cazul leziunilor organelor interne. 3. Se comunicd permanent cu accidentatul pentru a-1 impiedica sa adoarma, lucru ce i-ar inrautayi situatia. 8.2.3 Norme de protectie individuala si colectiva A. GENERALE 1_Nuse efectuaza actiuni speologice ar putea pune in pericol viata sau sinatatea speologilor: pesteri active - cind exista rise de viiture: zone cu rise de surpare sau cAderi de pietre ete. ‘Nu se folosese bautunle alcoolice inainte 51 pe toata perioada actiumii speologice. Nu se folosese materiale speologice neomologate de Comisia Tehnicé a $colit Romane de Speologie ‘Nuse foloseste echipamentul de catre persoane neinitiate Pentru o bund pregatire fizica si tehnied speotogii trebuie sa practice periodic entrenamente, ‘Nuse intra in subteran fara echipamentul individual minim necesar. B. SPECIFICE Reteritoare la tabere: - taberele vor fi organizate de echipe de speologi, din care minim o echipa de interventie in caz de accident, va fi prezenta in tabara: ~ in tabere va exista permanent lista cu componenta fiecdrei echipe, ora la care a intrat in pestera, zona de lueru si ora la care trebuie s& se intoarca: ~ in cazul unei infirzier: mai mari de dou’ ore, echipa de interventie va actionz: ~ va exista 0 figd personald a fiecdrui speolog ce va confine: grupa sangvind, intoleranta la medicamente, antecedente personale eic. ~ in tabard va exista gi o lista cu reteaua locale de interventie in caz de accident; Releritoare la echipe: ~echipele vor fi formate din minim 4 membrii; - deplasarea in subteran se va face cit mai grupat, mentinindu-se permanent legatura intre membrit echipei al putin vizuala): - deplasarea se face conform treseului anuntat in tabart: ~ echipa va trebui si aiba minim un ceas pentru a putea respecta programul anuntat ~ in caz de accident al unuia dintre membrii echipei, ceilali ti vor acorda primul ajutor, apoi doi dintre ei vor merge la exterior pentru a anunf2 accidental iar al treilza va ramine impreuna cu accidentatul; ~ in caz de viiturd seful echipei va intrerupe orice activitate si va lua mAsurile necesare: parésirea pester, daca aceasta este posibil, sau retragerea intr-un loc sigur, urmata de rationalizarea hrenei si a surselor Juminoase si urmareste evoluria nivelutui apei 391. Trusa medicala pentru tabara A. Trusa mica de chirurgie: 1 tinctura de iod (aleool iodat) ......... 50 nl. 2 apd oxigenat een 50 ta 3 ~ alcool sanitar (rivanol) 50 mi. 4 comprese sterile 4 pachete 5 vata... 6 - fese mati ‘4 buc. 7 - fese mici S-leucoplast ' 9 - garou de canciue 2 buc. (80.em.) 10- faa mail rong pina)... 2 bo, 11 - lela cervical. 12- stele Kramer Fone 13 - pipa Gued 2 buc. Micametel = pit enn | ue 15 ~ folie plastic 20820 em... I bac. L6-briceag sterilizabi | bue. 17 sering et 80 18. pila de taiat ode ue. 19- tub plastic B. Medicamente: 1 - acid acctitsal 2-algocal 3 - ciocolax ep. 4- extraveral ep. 5 = Burovin plic (14.2) on 5 Bue. 6 Loperamid (Imodiuim) eps. 7 - Fortra ep. 8~ Fortral c. 9-Xiinal. 10 ml Doe. IL TRUSA MEDICALA PENTRU INTERVENTI, ‘A. Trusa mica de chirurgie: 7- Bape miei 2 bue. 8 levcoplast 9-garou de cauciue . 10-34 triumghiulara Tone. 11 -atela cervicala Tbe, 12-atele Kramer. 2 Bue. 13 - pi . 14- cametel + pLx Tbuc. 15 - folie plastic Vbuc. 16- briceag sterilizal cones Pb 17-seringa ou ac 2 be. 18 - pila de taiat ole Tue. 19 - tub plast B. Medicamente: 401 algocalmin £, om 2 bu. 2- Foriral cp, see 5 Bue 3 - Fortra f 2hbuc. 4-Xilina £10 ml I bue. IML TRUSA MEDICALA A ECHIPEL A. Trusa micd de chirurgie. ~ lafeleca I A., mai putin 12,17 gi 18 -_B Medicamente: + a fel ca Il B., mai putin 3 5i 4 IV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR Vezi Anexa 9, NOTA. Folosirea preparatelor injectabile se face numai de cétre persoane care au prepitirea necesaral 9. "TRUCURI” SPEOLOGICE in acest capitol am vrut s# ardtam cum pot fi rezolvate unele probleme, ce ar putea st apart in ‘timpul unei exploran. Sint probleme ce pot fi generate de pierderea, uitarea sau deferiorarea unei piese din cechipament. 1. Rapelul in "0" sau “C". Acest mod de a cobort in rapel poate fi folosit atunci cind coboritorul merge grev, fie datonité, faptului c& diametrul corzit este prea mare, fie cind coarda este argiloasé. Der, din cele dou exemple prezentate, numai cel din figura 9.1b oferé un maxim de securitate Cel din figurd 9 1a este periculos, cexistind riseul de eadere in cazul in care cel care face rapetul este asigurat de jos, iar tractionarea corzii este icuta exagerat, sau in cazul in care emarajul cedeazA ai factorul de eadere este de 0.4 sau mai mare. Despre rapelul fird carabinierd de Sind nici nu poate fi vorba, Deci, atentie! 2. Rapelul pe coarda tensionata. Sa presupunem ea din anumite motive, primul speolog care coboard o verticalé sau ultimul care 0 ‘ured, a rimas imobilizat. In acest caz, pentru a-l putea ajuta vom nevoiti si facem rapalul pe o coarda tensionata. Acesta poate fi facut utilizind una din cele dou’ metode prezentate (fig. 9.2a si b). Dupa ‘montarea coboritorului si a autoasigurém, coborirea se va face apasind usor pe capul coboritorului. Este recomandat ca acest “truc s8 fie experimentat mai intii Ia exterior, in caz contrar este preferabila coborirea cu blocatoarele, adica mutarea lor suecesiva in jos. 3. Rapelul fara coboritor. Pentru ca un coboritor pierdut sau uitat si nu ne intrerupa explorarea, putem folosi in locul lui doua (frei) carabiniere, montate ca in figura alaturata (9 32), sau, pentru verticalele mici, putem cobori cu ajutorul unei carabiniere si a nodului semicabestan (fig. 9.3b). Evident carabinierele vor fi cu surub si dintr- ‘un material dur (orl, titan). 4. Sporirea frecai larapel. Cind rolele coboritorului au fost uzate de o coarda de diametru mare si sintem nevoiti sa coborim pe o coarda de 9 mm, putem avea neplacuta surpriza de a constata ca viteza de coborire este prea mare. in Acest caz se impune mérirea frecarii dintre coarda si coboritor, aezasta obrinindu-se fie prin coborirea cu coboritorul blocat cu o semicheie, fie printr-un nod semicabestan executat pe carabiniera de frina (fig. 9.4), 5. Confectionarea ad-hoc si improvizarea hamului ‘Un ham witat, sau pierdut, sau distrus poate fi inlocuit confectionénd unul dintr-o bucata de chinga 41de apoximatiy 3 m (fig.9.5a) sau prin improvizarea acestuia dintr-o bucla de coarda sau chingé, cunoscut si sub denumirea de "irfoi® (fig. 9.5b). 6. Improvirarea vestei. Urearea pe coarda fara vesta ce sustine blocatorul de piept este, daca nu imposibila, cel putin foarte greu de executat. O bucla de ching sau o cordeling montati ca in figura $.6a sau b poate suplini acest neajuns. 7, Pedala blocatorului cu miner. Dupé o folosinta indelungata. pedela blocatorului cu miner se poate rupe. Daca nu avem la indemina o bucla de coarda, chinga seu cordelina pentru a o inlocui putem proceda ca in figura 9.7. La fel putem proceda daca dorim s& ne confectionzan o pedala ajustabila ‘Nu este exclus ca situatiile insolite ce pot aparea in decursul activitatit speologice sa fie altele decit cele prezentate, rezolvarea acastora va depinde ins4 de exparienta 51 imaginatia flectruia IN LOC DE INCHEIERE. Speologia, prin natura ei, este o activitate periculoasé. Autorii nu-si asuma nici o responsabilitate in cazul accidentirilor provenite din proasta interpretare a informatiilor continute in aceastt carte. Simpla citire a acestei c&rti nu este suficienta pentru a putea practica speologia in general si speologia pe verticala {in special. Numai cu un antrenament corespunzitor, efectuat mai inti la exterior si sub indrumarea unui ‘monitor sau a unui speolog cu experianta, speologia poate fi practicata in siguranta, Succes! BIBLIOGRAFIE MARBACH G.,.ROCOURT J-L., 1986, Techniques de la Speleologie Alpine, Ed. Choranche. KARGEL W., 1981, Alpinism, Editura Sport-Turism, Bucuresti. POVARA L, GORAN C, GUIT W., 1990, Speologie, Ghid practic, Editura Sport-Turism, Bucuresti WARILD A, Vertical, A Tehnica! Manual for Cavers, The Speleological Research Council Lid, Sydney, Australia © 1993, Innfo-E.F'S., Nr. 24, Feole Francaise de Speologie, Lyon *#* 1992 Spelunca, Nr. 46. Federation Frataise de Spelologie, Paris. % 1994 The International Caver. Nr. 12, Aven Intemational Publication, England, UK. TITIRICA L.. 1989. Urgente medico-chirurgicale, Editura Medicala, Bucuresti WILLIAMS T. L... 1981, Manual of U.S. Cave Rescue Tehniques, National Speological Society, Alabama EYRE J., FRANKLAND J., 1988, Race against rime, Lyon Books. * = * 1972,1982, First Aid Manual, St. John Ambulance, London, ANEXA 1.5 ANEXA 6 Fisa de echiparea Avenului Secatura OBSTACOL | COARDA (m) | AMARAJE ‘OBSERVATIL PS 20 ANA ~ copac + grilajul de la intrare. PDO 35 AN+AN+ AN = me, Este un plan inclinat; coarda freaca pe ultimii metri - ar trebui montat un deviator- 35 ‘Capirare usor expasa! Se impune echiparea | Ratarea acestui pasaj duce pe o galerie santorit ‘meandrata la un put cu cascada ce NU trebuie coborit! Tio 0 AN+P.-P+AN+1AN | - balustrada Traversare pe deasupra indicat a 11 inlocuit cu | umui P 1 5, put ce duce intr-o sala tara oS) continuare (sala cu cascada)! a2sis 3 Pras ~ ine; - Bactionare, LEGEND, A amaraj artificial (ex: grilaj, bara incestrata, ete.) AN amaraj natural me mina curenta P piten P20 - put 20m S spit 815 saritoare 15 m. S+5 saritoare ascendant Sm T traverseu. ANEXA 7 FRACTIONARE DEVIERE AMPLASARE Sint necesare amaraje reristente gi judicios amplasate. In general se folosesc spilurile. Coarda amarata in ‘fraetionare fiind prea aproape de perete, ‘exista posibilitatea ca ea s@ frece citiva smetri mai jos gi astial si fie necesara o alta tractionara “Amarajele naturale sint ugor d= gist Buclele au cinlarese mult; se pot folosi pena. In cazul folosirit pitoanelor cistigul in grentate este nul, in schimb se cigtiga timp, acestea mon(indu-se mai repede. Reglind Iungimea buclei, se poate centra coarda astfel incit ea s@ imind mult timp departe de perete. Depasirea unei fiactionari este 0 manevra simpla si care cere un efort minim, Inconvenientul este picrderea de timp. Depasirea mai multor fraction’n, pe acelagi put, poate deveni obositoare. ‘DEPASIRE Depasirea unet devieri este 51 mai simplé si mai rapida. In’ plus, are avantajul c& speologul nu trebuie s4 iasa de pe coards, nici le ureare nici la coborire, deci o manevra greyitd este exclusé LUNGIMEA CORZII NECESARE La ficcare fractionare se pierde coarda Ja nod gi bucld, cam 2-3 moti ‘Nuvexista pierdere de coarda. PUTURI SUCCESIVE, VERTICALE MARI ‘Mai multe ffactionari fivorizeaza ‘urcarea mai rapida a unei echipe, datorita esalonarii ei pe mai multe tronsoane de coarda. O Iungime redusa de tronson elimina efectul neplicut al elasticitatii corzilor, intr-un put _mare, mai multe puncte d= amaraj confera un sprijin moral (nejustificat, ce-i drept) prin mrirea sigurantei si prin reducerea Jungimii verticalelor ce trebuie urcare, Nici unul din aceste avantaje, ANEXA 8, Temperatura Mobilitaie ‘Congtionsa 365°C | nommala ‘nommall <36.0°C | ritmul de mers seade scade capacitatea de concentrare si gindire <345°C | mersul devine vorbirea devine greoaic ‘impiedicat puternice <35C [nus mai poate | tremuraturile scad in | poate avea halucinata Critica | mentine echilibrul | intensitate 43