Limfomul Hodgkin (Îngrijirea pacientului cu boala Hodgkin)

Limfomul Hodgkin sau boala Hodgkin este o formă de cancer a sistemului limfatic. În
boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal și se răspândesc în afara
acestuia. Pe măsură ce boala progresează afectează capacitatea corpului de a lupta
împotriva infecțiilor.
Limfomul Hodgkin este caracterizat prin prezența celulelor Sternberg-Reed (celule mari,
aproximativ 50 microni)

Boala Hodgkin este o problemă gravă de sănătate, asemenea tuturor tipurilor de cancer.
Diagnosticarea acestei boli este dificilă deoarece se întâlnește cel mai frecvent la tineri, o
categorie care este de obicei ocolită de boli maligne, iar simptomele nu sunt specifice sau
alarmante și pot fi confundate cu cele ale unei răceli.

Diagnosticat în primul stadiu, rata de supraviețuire este de peste 85%, iar cu cât boala
avansează acest procent scade. Este important de ținut minte că orice ganglion mărit ce
nu dispare după o infecție sau o răceală necesită investigații mai amănunțite.

Cauze
Cauza exactă a limfomului Hodgkin este necunoscută.

Factori de risc
Factorii de risc care sunt implicați in acest proces malign sunt:

● vârsta – limfomul Hodgkin se întâlnește cel mai frecvent între 20- 30 ani;

● ereditatea – rude de gradul întâi cu aceasta afecțiune, sau cu orice tip de cancer;

● infecțiile virale – în special cu virusul Epstein-Barr ce produce mononucleoza ;

● sexul – limfomul Hodgkin afectează mai frecvent sexul masculin;

● sistemul imun compromis – pacienții cu HIV/SIDA, cei ce au suferit un transplant de

organ.

Manifestări de dependență
Limfomul Hodgkin, asemenea multor tipuri de cancer, evoluează fără simptome
specifice. Doar în stadii avansate, limfomul Hodgkin presupune simptome agresive,
extrem de evidente.
Cele mai frecvente manifestări sunt:

● Limfadenopatie nedureroasă, cel mai des la nivel cervical sau supraclavicular;

● Diseminarea de la un ganglion limfatic afectat la ceilalți;

● Diseminare hematogenă în urma invaziei vasculare;

● Splenomegalie, mai rar hepatomegalie;

● Pierdere în greutate

● Episoade febrile

● Transpirații nocturne abundente;

● Oboseala; astenie

● Tuse seacă, iritativă;
● Un prurit persistent corporal;

● Lipsa de aer – dispneea

Diagnostic
● biopsie – chirurgul va preleva o parte din ganglion prin puncție ganglionară pentru a
examina microscopic și pentru a stadializa boala. Biopsia confirmă boala prin
prezența celulelor Reed-Sternberg.

● alte investigații : analiza completă a sângelui (apare anemie, creșterea numărului de

globule albe și de limfocite) și o ecografiea ganglionilor,radiografietoracica, CT
sau RMN
Probleme de dependență
● dispnee;

● circulație inadecvată;

● disconfort (abdominal; prurit tegumentar; durere)

● risc înalt de infecție, risc înalt de sângerare, risc de complicații;

● risc de pierdere a conștientei, de șoc hemoragic;

● vulnerabilitate crescută fața de pericolele din mediu;

● alterarea integrității mucoaselor și tegumentelor;

● alimentație inadecvată prin deficit;

Obiectivele nursing
● pacientul să prezinte circulație și respirație adecvată vârstei;

● pacientul să afirme starea de bine fizică și psihică;

● pacientul să-și mențină tegumentele integre, normal colorate;

● să se înlăture riscul complicațiilor;

● pacientul să beneficieze de somn și odihnă;

Priorități de îngrijire suprevegherea functiilor vitale și vegetative, a sângerărilor,
profilaxia infecțiilor și a complicațiilor.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu limfom Hodgkin
● Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative, a sângerărilor, profilaxia infecțiilor și a
complicațiilor;

● Măsurarea  funcțiilor vitale  și notarea în foaia de temperatură;

● Recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
● Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectelor
acestuia; supravegherea stării generale a pacientului;

● Asigurarea condițiilor de spitalizare, a mediului securizant și de protecție: saloane

călduroase, însorite, luminoase, cu umiditate adecvată și ventilație corespunzătoare;
adaptarea învelitorilor conform atât anotimpului și temperaturii încăperii dar și stării
generale a pacientului (episoade febrile frisoane).
● Ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
● Efectuarea bilanțului zilnic intre lichidele ingerate și cele excretate;

● Intervenții autonome: comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protecție,

profilaxie, educație;

● Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații și analize, administrarea

tratamentului;

● Pacientul să afirme starea de bine fizică și psihică și să beneficieze de somn și

odihnă;

● Pacientul să-și mențină tegumentele integre, normal colorate;

● Realizarea unei comunicări (verbale și non-verbale) eficiente: transmitere corectă (la

timp) de informații, stabilirea unor relații de încredere între pacient și echipa
medicală, obținerea feed-back-ului;

● Asigurarea igienei: efectuarea toaletei parțiale (sau ajutor în efectuarea acesteia);

schimbarea lenjeriei (de pat și de corp) de câte ori este necesar; asigurarea repausului
la pat și a unei poziții adecvate, fiziologice;

● Acordarea ajutorului în îmbrăcare/dezbrăcare;

● Consilierea pacientului, evaluarea stadiului în care se află pacientul (conform lui

kubler ross: negare, furie, negociere, depresie, acceptare) și înlăturarea ideii
sfârșitului apropiat;

● Explicații privind afecțiunea (cu păstrarea secretului profesional);

● Încurajare și suport prin comunicare adecvată (acordarea atenției necesare);

● Facilitarea consilierii psihologice pentru recăpătarea controlului conștient și informat
asupra situației sale;

● Pregătire psihică pentru tehnicile și manoperele medicale: informare, explicații,

asigurarea confortului psihic, obținerea consimțământului;

● Educație pentru sănătate: lămurire asupra necesității respectării conduitei terapeutice

(a măsurilor de reabilitare) și a controlului medical periodic; explicarea importanței
menținerii unui regim de viață echilibrat (inclusiv renunțarea la fumat) pentru
prevenirea complicațiilor.

● Intervenții delegate: participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscuți),

asigurarea condițiilor de mediu necesare examinării; pregătirea documentelor
medicale; pregătirea materialelor și instrumentelor necesare examinării; pregătirea
psihică și fizică a pacientului pentru examinare;

● Participarea la investigații paraclinice: Biopsia – se efectuează probe de țesut,

analizate la microscop din punct de vedere histologic.
● Montarea și supravegherea perfuziilor endovenoase;
● Îngrijiri postoperatorii: supravegherea pacientului conform etapelor cunoscute;

● Prevenirea complicațiilor postoperatorii (locale și generale) prin supraveghere atentă,

permanentă, aplicarea corectă a tuturor tehnicilor și manoperelor medicale și
observarea eventualelor modificări survenite în evoluția postoperatorie (informarea
medicului pentru adaptarea conduitei terapeutice);

● Tratamente paliative și alternative având ca scop îmbunătățirea calității vieții prin

ameliorarea simptomelor cauzate de metastaze (în special durerea);

Tratament
Opțiunile de terapie in limfomul Hodgkin sunt:

● chimioterapia

● radioterapia

● transplant de măduvă

Chimioterapia folosește medicamente pentru a opri diviziunea celulelor maligne. Această

terapie nu este lipsită de numeroase și severe efecte secundare:

– risc crescut de infecții, timp de sângerare prelungit, oboseală

– căderea temporară a părului;
– anorexie, stare de vomă, diaree, ulcere bucale.
Majoritatea efectelor secundare ale chimioterapiei dispar gradat în timpul perioadei de
convalescență sau după încetarea tratamentului.
Radioterapia utilizează doze mari de energie radianta (raze X), pentru a ucide celulele
maligne sensibile. Poate deasemenea să micșoreze tumorile și să mențină boala sub
control.
Efectele secundare ale radioterapiei:

– pierderea foliculilor piloși, eritem, uscăciunea pielii, prurit, hiperpigmentație

permanentă
– uscăciunea mucoaselor locale, ulcere, disfagie
– greață, vomă, diaree, disconfort urinar.