UNIVERSITATEA DE PETROL GAZE PLOIESTI

Proiectarea Zacamintelor
de Hidrocarburi-PROIECT
Proiect TIP B.7

Prof coord : Cristea Dragos

Student : Poteca Alina
Grupa 20114 B
 CUPRINS

INTRODUCERE : TEMA PROIECTULUI

 CAP 1 : MODELUL GEOMETRIC

 Intocmirea hartii structurale a zacamantului;
 Fixarea limitei initiale a contactului apa – titei ;
 Realizarea sectiunilor geologice;
 Determinarea grosimii de strat efectiv saturate cu fluide;
 Calculul volumului brut al colectorului
 CAP. 2: PROPRIETATILE MEDIULUI SOLID
 2.1 : Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului;
 2.2 : Calculul volumului de pori al rezervorului;
 CAP 3 : PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
 3.1 : Proprietatile apelor de zacamant;
 3.2 : Proprietatile gazelor in conditii de zacamant ;
 3.3 : Permeabilitatile relative si variatia lor cu saturatia ;
 CAP 4 : AMPLASAREA SONDELOR;
 CAP 5 : CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE
 5.1 Calculul cumulativului de titei si al factorului de recuperare
 CAP 6 : REGIMUL ELASTIC
 6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate
 6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate
 CAP 7 : REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE
 CAP 8 : INJECTIA DE APA
 Bibliografie

 CONCLUZII;

ANEXE

1
 INTRODUCERE

TEMA DE PROIECT LA PROIECTAREA EXPLOATĂRII ZĂCĂMINTELOR DE

HIDROCARBURI FLUIDE

TEMA DE PROIECT

Se consideră un zăcământ de țiței de formă și dimensiunile indicate în figura 1 .

Faliile F1,F2 și F3 sunt etanșe.

În perioada exploatării de probă au fost săpate sondele menționate în figura 1. Se

anexează diagrafiile electrice ale sondelor săpate pe acest zăcământ (figura 2 și figura
3).

Pe baza acestor materiale se cere:

- întocmirea hărții structurale a zăcământului;

- realizarea unor secțiuni transversale ;
- fixarea poziției inițiale a contactului țiței-apă;
- calcularea volumului brut al rezervorului;

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indică parametrii menționați
în tabelul 1.

Se cere:

- să se calculeze mărimile medii ale parametrilor fizici caracterisitice colectorului;

- să se calculeze volumul de pori al rezervorului;
- să se calculeze rezerva de țiței și gaze a zăcământului;
Studiul mediului fluid indică următoarele date:

A- Proprietățile sistemului de hidrocarburi fluide în condiții de zăcământ sunt redate în

diagramă fig.4;

B- Proprietățile fizico chimice ale apei de zăcământ sunt redate în tabelul 2;

2
 Măsurătorile de presiune la momentul inițial al exploatării indică mărimea de ......
bari la contactul țiței-apă.

Temperatura de zăcământ este de ...

Pe baza datelor de mai sus se cere:

- determinarea capacității energetice a zăcământului la momentul inițial al

exploatării;
- stabilirea rețelei sondelor de exploatare;
- executarea calculului de comportare în exploatare a rezervorului sub energia
naturală a zăcământului;
- proiectarea procesului de injecție a apei sau gazelor pentru mărirea factorului
final de extracție al țițeiului.

CAPITOLUL 1 : MODELUL GEOMETRIC

1. . 1 . Intocmirea harţii structurale a zăcământului

Harta cu izobate reprezintă proiecţia in plan orizontal a punctelor de
intersecţie dintre un plan reper si diverse plane izobatice.Ca plan reper se ia, de obicei,
intrarea in strat.Planul izobatic este un plan orizontal măsurat fata de un plan de
referinţa.
Hărţile structurale pot fi întocmite prin metoda secţiunilor geologice sau
prin metoda triadelor.
Metoda secţiunilor geologice presupune cunoaşterea a cel puţin 2 profile
geologice (pentru mai multa exactitate a 3 profile) pe care este reprezentat stratul reper
(acoperişul stratului) fiecare dintre aceste profile având cunoscuta adâncimea exacta la
care se afla acest strat. Se mai cunoaşte si dispunerea in spaţiu a acestor profile
(distanta dintre profile si orientarea lor). Unind punctele de egala adâncime se obţin
curbe de egala adâncime (izobate). Cu cat dispunem de mai multe profile cu atat harta
structurala va fi mai exacta.
In proiectul de fata, harta structurala a zonei analizate a fost Întocmita prin
metoda triadelor.
Aceasta metoda presupune unirea printr-un segment de dreapta a
sondelor de explorare existente doua cate doua sonde si obţinerea unei reţele de
drepte care se formează intre cele 4 sonde pe care le avem date. Reţeaua este formata
numai din triunghiuri. Cunoscând adâncimea stratului reper in fiecare sonda (din
diagrafiile electrice) se realizează o impartire a fiecărui segment in segmente mai mici,
fiecărui punct de pe dreapta ce uneşte doua sonde fiindu-i acordata o valoare de
adâncime. Astfel, intreaga reţea de drepte este impartita in mici segmente, iar punctelor
de pe drepte le sunt atribuite valori de adâncime. Unind punctele de egala adâncime, se
obţin curbe de egele adâncime, adică izobate.
3
 Adâncimile reperelor respective citite pe diagrafii sunt cote absolute.Avand in
vedere ca la suprafaţa sondele pot fi situate la nivele diferite este necesar ca reperele
măsurate in sonde diferite sa fie raportate la un nivel unic, care dupa cum s-a mai arătat
se ia, de obicei, nivelul marii. Astfel, din cotele absolute se scade elevaţia sondei si se
obţin cotele izobatice.

1.2 Fixarea poziţiei iniţiale a contactului titei - apa

- Trasarea limitei apa - titei, s-a realizat prin studierea diagrafiilor electrice
a sondelor, si anume prin observarea atenta a contactului apa - titei.
- Odată aflat acest contact in fiecare sonda in parte, s-a citit adâncimea la
care acest contact se afla, s-a aşezat pe profilul geologic intocmit valoarea citita, apoi,
având in vedere ca, contactul apa - titei este întotdeauna orizontal s-a trasat o linie
(care cuprinde valoarea citita pe diagrafie) orizontala aflându-se astfel contactul apa -
titei in acoperişul si culcuşul stratului.
- Pentru exactitatera calculelor, s-a ales ca, contactul apa - titei sa se ia
la jumătatea distantei dintre culcuşul stratului si acoperişul acestuia (deoarece limita
apa titei nu este perpendiculara pe strat).
- Limita hidrocarburi – apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor
de rezistivitate.
- Aceasta limita hidrocarburi – apa prezinta doua contacte cu stratul
productiv: un contact pe acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor doua
contacte pe harta cu izobate prezinta, la randul ei doua contururi: un contur interior (pe
culcus) si unul exterior (pe acoperis). Intre cele doua contururi se gaseste asa numita
zona de contact.

Se construieste harta cu izobate pentru fiecare sonda si se determina adancimile

din culcusul si acoperisul rezervorului de hidrocarburi precum si de adancimea de
situare a limitei apa-titei in functie de diagrafii.

- S-au facut urmatoarele notatii:

Ha – adancimea la acoperisul stratului;
Hc – adancimea la culcusul stratului;
h – grosimea bruta a stratului;
Ht/a – adancimea la care se afla contactul titei/apa;
Ha* - adancimea izobatica la acoperis;
Ht/a* - adancimea limitei titei/apa de la nivelul marii;
E- elevatiile

4
 ℎ = 𝐻𝑐 − 𝐻𝑎 = 𝐻* − 𝐻* ;
� �

* *
SONDA Ha Hc Ht/a E Ha Hc* Ht/a h hef

766 1360 1410 1700 90 1270 1320 1415 50 29

589 1728 1786 1700 384 1344 1402 1415 58 31
514 1497 1550 1700 66 1431 1484 1415 53 36
586 1737 1790 1700 355 1382 1435 1415 53 34
𝐻 = 𝐻 − 𝐸;
*
𝑎 𝑎
*
𝐻 =𝐻 −𝐸
𝑐 𝑐

𝐻* = 𝐻𝑡⁄𝑎 − 𝐸
𝑡

1.3. Realizarea secţiunilor geologice

Secţiunile geologice sunt reprezentări in plan vertical.Cele mai adecvate

sunt secţiunile transversale, deoarece ne oferă o imagine mult mai realista asupra
înclinării stratului decât secţiunea longitudinala.
Secţiunile geologice pot fi construite fie din datele avute pe diagrafiile
electrice, fie cu ajutorul harţii cu izobate.
In cazul nostru, secţiunile geologice au fost întocmite cu ajutorul harţii
structurale obţinute prin metoda triadelor.
Astfel, s-a ales profilul care reprezintă dreapta ce uneşte doua sonde de
explorare gata date, cu panta cea mai mare. S-a reprezentat la scara aceasta distanta
(dintre cele doua sonde), tot la scara s-au reprezentat si punctele ale căror valori de
adâncime le cunoşteam sau le-am aflat prin metoda triadelor, apoi, unind cu o linie
continua aceste puncte s-a obţinut profilul geologic al zonei studiate, realizând astfel
grafic cum arata stratul pe care il avem de analizat (stratul colector) si inclinarea sa.
Realizarea sectiunilor geologice si a hartii structurale asigura o imagine clara
a zacamantului si a pozitiei lui in cadrul structurii, permitand rezolvarea problemelor de
determinare a rezervelor, de amplasare, de urmarire a deplasarii contactului apa-titei in
procesul de exploatare.

5
 1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluid

Complexul productiv mai inlude si intercalatii de strate impermeabile, care trebuie

puse in evidenta si inlaturate de la grosimea totala a stratului.

Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se identifica si

se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atat dupa curba de
potential standard cat si dupa rezistivitate, apoi se face o medie.

SONDA :589

NR. hef saturat 𝑃𝑠 + 𝜌

CRT. PS 𝞀 ℎ𝑚𝑒𝑑 =
2
a 10 8 9
b 14 12 13
c 16 2 9
31

6
SONDA :514

NR. hef saturat 𝑃𝑠 + 𝜌

CRT. PS 𝞀 ℎ𝑚𝑒𝑑 =
2
a 12 - 12
b 16 - 16
c 8 - 8
36

SONDA :586

NR. hef saturat 𝑃𝑠 + 𝜌

CRT. PS 𝞀 ℎ𝑚𝑒𝑑 =
2
a 8 8 8
b 12 16 14
c 10 - 10
32

SONDA :766

NR. hef saturat 𝑃𝑠 + 𝜌

CRT. PS 𝞀 ℎ𝑚𝑒𝑑 =
2
a 18 16 17
b 10 14 12
29

7
 1.5 Calculul volumului brut al colectorului

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamintelor de hidrocarburi, delimitat in

culcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3.
∑𝐴i · ℎi
h𝑚𝑒𝑑 =
∑𝐴i

𝑉𝑏 = 𝐴𝑝 · ℎ𝑚𝑒𝑑

Calculul ariilor productive :

Aria zonei productive de determină măsurând pe harta cu izobate aria trapezului

cuprins între faliile F1, F2 si F3 si limita titei – apă de calcul.

Pentru determinarea ariei, s-au împărtit zonele respective în triunghiuri, iar ariile s-
au calculat cu următoarea formulă:
𝑏·ℎ
𝐴= ;
2
Unde :

 b - Baza triunghiului ;

 i - Inaltimea triunghiului; (Ambele citite de pe harta) .

Tinand cont de scara hartii cu izobate, rezulta urmatoarele arii productive

corespunzatoare fiecarei sonde :

Sonda 586:
110 · 36
𝑆1 = · 25 = 4,950 ℎ𝑎
2
103 · 94
𝑆2 = · 25 = 8,111 ℎ𝑎
2
50 · 7
𝑆3 = · 25 = 0,4375 ℎ𝑎
2
70 · 51
𝑆4 = · 25 = 4,46 ℎ𝑎
2

8
 𝑆5 = 65 · 55
· 25 = 4,468 ℎ𝑎
2
𝐴586 = 4,95 + 8,11 + 0,437 + 4,46 + 4,468 = 22,38 ℎ𝑎

Sonda 766:
240 · 33
𝑆1 = · 25 = 9,9 ℎ𝑎
2
243 · 80
𝑆2 = · 25 = 24,3 ℎ𝑎
2
𝐴766 = 9,9 + 24,3 = 34,2 ℎ𝑎

Sonda 514:
14,5 · 4,4
𝑆1 = · 25 = 0,00797 ℎ𝑎
2
145 · 44
𝑆2 = · 25 = 7,9 ℎ𝑎
2
𝐴514 = 7,9 + 0,00797 = 7,9 ℎ𝑎

Sonda 589:
140 · 37
𝑆1 = · 25 = 6,475 ℎ𝑎
2
142 · 100
𝑆2 = · 25 = 17,75 ℎ𝑎
2
142 · 19
𝑆3 = · 25 = 3,37 ℎ𝑎
2
𝐴589 = 6,475 + 17,75 + 3,37 = 27,4 ℎ𝑎

Aria productiva a intregului zacamant :

𝐴𝑝 = 7,9 + 22,38 + 34,2 + 27,4 = 92,2 ℎ𝑎

9
Calculul grosimii medii pe zacamant:

10
 ∑4 ℎi · 𝐴i
i=1
ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 = 4
∑i=1 𝐴i
Unde :

 Ai - Ariile productive corespunzatoare fiecarei sonde ;

 hi - Grosimea medie efectiva corespunzatoare fiecarei sonde ;

29 · 34,2 + 31 · 27,4 + 36 · 7,9 + 32 · 22,38
h𝑚𝑒𝑑 = = 30,93 𝑚
92,2

Volumul brut :

𝑉𝑏 = 92,2 · 30,93 = 30137460 𝑚3

CAPITOLUL 2

PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS PERMEABIL

2.1 Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului

(porozitate, permeabilitate, saturatie in apa ireductibila, coeficient de compresibilitate al
rocii), se vor folosi datele din carote din tabel. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele
nr.2 si nr.3) se vor separa pachete de roci.

In acest capitol se vor determina valorile medii pe zacamant ale permeabilitati,

porozitati si saturatiei in apa interstitiala.
1. Porozitatea, m.
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau
fisuri. Cu ajutorul porozitatii se măsoară capacitatea rocilor de a inmagazina fluide.
Porozitatea poate fi de doua tipuri: porozitate efectiva (care reprezintă raportul dintre
volumul total de pori si volumul brut) si porozitate dinamica (reprezentata prin raportul
dintre volumul de pori comunicanţi si volumul brut).
Porozitatea variază in funcţie de adâncime si depinde de natura rocilor. Ea
poate fi de doua feluri: primara si secundara Valoarea pororzitatii se poate afla pe cai
mecanice (pe carote) sau prin metode geofizice.
Cunoaşterea acestui indicator are importanta in calculul resurselor si in
alegerea agentului de dezlocuire.

11
 𝑚𝑠 ∑ 𝑚i·ℎi
= ∑ ℎi ;

unde: mi – porozitatea masurata din carote;

hi – grosimea pachetului de roca;

Valoarea medie a porozitatii pe zăcământ se poate determina pe cale statistica,. Daca

stratul productiv poate fi separat pe grosimea lui in mai multe pachete (ceea ce s-a
făcut in capitolul anterior), atunci porozitatea medie trebuie calculata cu relaţia:

𝑚𝑚𝑒𝑑 ∑ 𝑚𝑠j·𝐴j
= ∑ 𝐴j ;

17 · 20,3 + 12 · 19,2
m766 = = 19,84%
29
18,2 · 9 + 17,6 · 13 + 17,1 · 9
m589 = = 17,62%
31
12 · 19,7 + 16 · 19,5 + 8 · 19,5
m514 = = 19,56%
36
8 · 17,25 + 14 · 17,9 + 10 · 14,2
m586 = = 16,58%
32

19,84 · 34,2 + 17,62 · 27,5 + 19,56 · 7,9 + 16,58 · 22,4

m𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = = 18,33%
92,2

2. Permeabilitatea , K

Permeabilitatea reprezinta insusirea unui mediu poros de a lasa sa treca prin el

unul sau mai multe fluide, cu mai multa sau cu mai putina usurinta. Permeabilitatea este
o masura a rezistentei rocii la curgerea fluidelor prin porii ei.

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietate a unui mediu de a permite

curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează ci toate cele trei
categorii de permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă si relativă.

Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea măsurată fată de o

fază când porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respectiv.

12
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată fată de o anumită fază, când în
porii rocii sunt prezente două sau mai multe faze. Din acest motiv i se mai spune si
permeabilitate de fază.

Permeabilitatea relativă se exprimă ca raport între permeabilitatea efectivă si cea

absolută, pentru acelasi zăcământ. Se poate vorbi, de asemenea, de o permeabilitate
relativă fată de apă si o permeabilitate relativă fată de gaze.

În acest subcapitol ne interesează determinarea permeabilitătii absolute pe zăcământ.

În general, rocile prezintă anizotropie în ce priveste permeabilitatea, adică
permeabilitatea prezintă valori diferite pe diverse directii în zăcământ. Astfel, se va
defini permeabilitatea paralelă cu directia de sedimentare (stratificare), numită adesea
permeabilitate orizontală, si o permeabilitate perpendiculară pe directia de stratificare,
numită si permeabilitate verticală. În cele mai multe cazuri, valorile celor două
permeabilităti diferă sensibil. Cum curgerea fluidelor în zăcământ este spatială, în
ecuatiile de miscare se va utiliza o valoare medie pe zăcământ, între cele două
permeabilităti.

∑ ℎi · 𝐾||
𝐾||𝑠 =
ℎi
17 · 679 + 12 · 706
K||766 = = 690,17 𝑚𝐷
29
9 · 456 + 13 · 407 + 9 · 412
K||589 = = 422,67 𝑚𝐷
31
12 · 765 + 16 · 386 + 8 · 386
K||514 = = 512,33 𝑚𝐷
36
8 · 592,5 + 14 · 942 + 10 · 841
K||586 = = 687,43 𝑚𝐷
32

∑ ℎi
𝐾ß𝑠 = ℎ
∑ i
𝐾i
29
Kß766 =
17 12 = 542 mD
+
521,5 576

13
 Kß589 = 31
9
13 9 = 378,52 mD
· ·
372 385 376
36
Kß514 = 16 = 331 mD
12
· · 8
495 284 284
32
Kß586 = 14 10 = 285,71 mD
8
· ·
436,5 467 157

690,17 + 542
K𝑚𝑒𝑑766 = = 616,45 𝑚𝐷
2
422,67 + 378,52
K𝑚𝑒𝑑589 = = 400,59 𝑚𝐷
2
331 + 512,33
K𝑚𝑒𝑑514 = = 412,66 𝑚𝐷
2
687,43 + 285,7
K𝑚𝑒𝑑586 = = 486,57 𝑚𝐷
2
616,45 · 34,2 + 400,59 · 27,5 + 433,33 · 7,9 + 486,5 · 22,4
K𝑚𝑒𝑑 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = = 504,78 𝑚𝐷
92,2

3. Saturatia in apa interstitiala

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, țiței și gaze. Prin
urmare, se poate vorbi de o saturație în apă, o saturație în țiței și saturație în gaze.
Numeric, saturația se exprimă ca raport între volumul de fluid din pori și volumul
respectiv de pori și poate lua valori între 0 și 1, respectiv între 0% și 100%. Într-un
anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze. Saturația în apă ireductibilă,
pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de exploatare.

Cunoașterea saturațiilor ireductibile este foarte importantă la evaluarea resurselor

și a rezervelor de hidrocarburiși la prevederea comportării zăcămintelor în exploatare.
Determinarea se poate face cu ajutorul metodelor fizice (determinări în laborator, carote
mecanice), prin metode geofizice (din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza
ecuațiilor de bilanț, folosindu-se datele de producție).

14
 Saturația în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg în funcție
de compoziția chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de structura porilor, de
capacitatea de udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturații se apelează la niște
relații similare cu cele folosite la determinarea porozității.

Se va determina saturatia in apa interstitiala medie pe zacamant. Saturatia in

apa interstitiala medie se va calcula ca medie ponderata in raport cu grosimea stratului:
∑ ℎi · 𝑆𝑎i
𝑆𝑎i 𝑠 =
ℎi
Unde :

 (Sai)i - Saturatia in apa ireductibila pe pachetul de grosime medie, hi ;

hi - Grosimea pachetului de roca (a, b, c) ;

𝑆𝑎i 766 = 17 · 29,85 + 12 · 31,9 = 30,69%

29
9 · 31,2 + 13 · 30,8 + 9 · 33
𝑆𝑎i 589 = = 31,55%
31
12 · 100 + 16 · 100 + 8 · 100
𝑆𝑎i 514 = = 100%
36
8 · 30,95 + 14 · 30,4 + 10 · 33,7
𝑆𝑎i 586 = = 31,56%
32

34,2 · 30,69 + 27,5 · 31,55 + 7,9 · 100 + 22,4 · 31,56

S𝑎i 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = = 37,03%
92,2

2.2 Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori și fisuri. Determinarea volumului de

pori al rocii, rezervorului este absolut necesară pentru evaluarea, în continuare a
resursei geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi următoarea
formulă:

𝑉𝑝 = 𝑉𝑏 · 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧

Unde :
15
  Vb - Volumul brut al rezervorului ;

 Vp - Volumul de pori al rezervorului ;

mmedz - Porozitatea medie in zona productiva ;

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori si fisuri. Determinarea

volumului de porial rocii rezervorului , este absolut necesara pentru evaluarea in
continuare a resursei geologice .

Pentru determinarea acestui volum se va utiliza urmatoarea formula :

𝑉𝑝 = 𝑉𝑏 · 𝑚𝑚𝑒𝑑 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡

𝑉𝑝 = 30137460 · 0,1833 = 552 419,641 𝑚3

CAPITOLUL 3

PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

Folosind anexa 4 se determină ecuaţiile de variaţie a factorului de volum a

ţiţeiului bt, raţia de soluţie r şi vâscozitatea dinamică a ţiţeiului

Tz

P bt µt µg rs bg

bar - cP cP Nm3/m3 10-3

P0=160 bt0=1,220 µt0=1,8 µg0=- rs0=94 bg0=-

ps=130 bts=1,250 µts=1,5 µgs=177.10-4 rss=94 bgs=8

pab=19 btab=1,122 µtab=2,2 µgab=112.10-4 rsab=25 bgab=65

Rezerva de titei se poate calcula astfel:

16
 1 1
𝑁 = 𝐴𝑝 · ℎ𝑚𝑒𝑑 · 𝑚𝑚𝑒𝑑 z · (1 − 𝑆𝑎i) = 922024 · 30,93 · 0,1833 · (1 − 0,3703) ·
�𝑡0 1,220
= 2772142,268

 N - rezerva de ţiţei;

 Ap - aria productive;

 Vb - volumul brut al zonei productive;

 hz - grosimea medie a zăcământului;

 m med Z - porozitatea medie pe zăcământ;

 Sai - saturaţia în apă ireductibilă pe zăcământ;

 bt0 - factorul de volum al ţiţeiului la presiunea iniţială.

Rezerva de gaze se poate calcula astfel:

𝑀 = 𝑁 · 𝑟𝑠0 = 2772142,268 · 94 = 260581373,205 𝑁𝑚3/𝑚3

Ap= aria productiva;

Vb = volumul brut al zonei productive ;

hz= grosimea medie a zacamantului;

mmed.z= porozitatea medie pe zacamant;

Sai= saturaţia in apa interstitiala pe zacamant;

bto — factorul de volum al ţiţeiului la presiune iniţiala

TEMPERATURA DE ZĂCĂMÂNT

𝑇𝑧 = (𝐻𝑡/𝑎 + 𝐸𝑚𝑒𝑑) · 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 + 𝑇𝑚𝑎

𝑇𝑧 = (1415 + 223,75) · 0,03 + 10

𝑇𝑧 = 59,16

Ht/a - limita ţiţei / apă,Ht/a = 1415m;

Emed - elevaţia medie,Emed = 223,75 m;
17
gradT = 0.03 °C/m - gradientul de temperatură;
Tma = 10°C - temperature mediului ambient.

3.1 PROPRIETATILE TITEIULUI

Coeficientul de compresibilitate al titeiului

Coeficientul de compesibilitate este parametrul prin intermediul căruia se exprimă

elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în cadrul forțelor
care determină deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibilitate
este definit ca raport al variației volumului cu presiunea și volumul însuși și anume:
1 𝑑𝑉
𝛽= · , 𝑇 = 𝑐𝑡 ;
𝑉 𝑑𝑝

Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii și cu un

coeficient de compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:

𝛽𝑟 = 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 · 𝛽𝑝 ;

Unde :

 βr - Coeficientul de compresibilitate al rocii ;

 βp - Coeficientul e compresibilitate al porilor ;

 mmedz - Porozitatea medie in zona productiva (pe zacamant) ;

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, în lipsa unor determinări pe

carote,între 1·10-10 1/Pa și 2·10-10 1/Pa, în cazul rocilor plastice (nisipuri), sau se poate
utiliza diagrama de mai jos în cazul rocilor elasto-plastice (gresii, calcare).

18
Fig.2.1. Calculul coeficientului de compresibilitate ;

Avand in vedere faptul ca din tabelul 1 rezulta ca rocile din zacamant sunt nisipuri,
coeficientul de compresibilitate al rocii este :

𝑏𝑡𝑠 − 𝑏𝑡0 1, 250 − 1,

220 = 8 · 10−4𝑏𝑎𝑟−1
𝖰 = =
𝑡
𝑏𝑡𝑠(𝑝0 − 𝑝𝑠) 1, 250(190 − 130)

Pentru determinarea legii de variaţie se folosesc condiţiile unei drepte ce trece prin
două puncte .

CAZUL 1: p = psat.....p0

rs = constant.

a) Pentru determinarea legii de variaţie a factorului de volum brut:

𝑏𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝
=
𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡0 𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡
𝑏𝑡 − 1, 220 160 − 𝑝
=
1, 250 − 1, 220 160 − 130
𝑏𝑡 − 1, 220
= 160 − 𝑝
0, 003 30

30(𝑏𝑡 − 1, 220) = 0, 003(160 − 𝑝)

30𝑏𝑡 − 36, 6 = 4, 8 − 0, 003𝑝

41, 4 − 0, 003𝑝
𝑏𝑡 =
30

b) Pentru determinarea legii de variaţie a vascozitatii:

µ𝑡 − µ𝑡𝑠𝑎𝑡 𝑝 − 𝑝𝑠𝑎𝑡
=
µ𝑡0 − µ𝑡𝑠𝑎𝑡 𝑝0 − 𝑝𝑠𝑎𝑡
µ𝑡 − 1, 5 𝑝 − 130
19
 =
1, 8 − 1, 5 160 − 130

20
 µ𝑡 − 1, 5 𝑝 − 130
=
0, 3 30

30(µ𝑡 − 1, 5) = 0, 3(𝑝 − 130)

30µ𝑡 = 0, 3𝑝 − 39 + 445
0, 3𝑝 + 6
µ𝑡 =
30
CAZUL 2 : p = pab.....Psat

a) Pentru determinarea legii de variaţie a factorului de volum brut:

𝑏𝑡 − 𝑏𝑡𝑎𝑏
= 𝑝 − 𝑝𝑎𝑏
𝑏𝑡𝑠𝑎𝑡 − 𝑏𝑡𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏
𝑏𝑡 − 1, 122 𝑝 − 19
=
1, 250 − 1, 122 130 − 19
𝑏𝑡 − 1, 122 𝑝 − 19
=
0, 128 111

111(𝑏𝑡 − 1, 122) = 0, 128(𝑝 − 19)

111𝑏𝑡 − 60 · 124, 54 = 0, 128𝑝 − 2, 432

0, 128𝑝 + 122, 11
𝑏𝑡 =
111

b) Pentru determinarea legii de variaţie a vascozitatii:

µ𝑡 − µ𝑡𝑠𝑎𝑡 0, 7
µ𝑡𝑎𝑏 − µ𝑡𝑠𝑎𝑡

µ𝑡 − 1, 5
2, 2 − 1,
5
µ𝑡 − 1, 5
21
 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝
=
𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏
130 − 𝑝
=
130 − 19
130 − 𝑝
=
111

22
 (111µ𝑡 − 166, 5) = 91 − 0, 7𝑝

111µ𝑡 = −0, 7𝑝 + 91 + 166, 5

257, 5 − 0, 7𝑝
µ𝑡 =
111

c) Pentru determinarea legii de variaţie a raţiei de soluţie:

𝑟𝑠 − 𝑟𝑠𝑎𝑏 𝑝 − 𝑝𝑎𝑏
=
𝑟𝑠𝑠𝑎𝑡 − 𝑟𝑠𝑎𝑏 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑎𝑏

𝑟𝑠 − 22
𝑝 − 19
94 − 22 =
130 − 19
𝑟𝑠 − 22
= 𝑝 − 19
72
111
111(𝑟𝑠 − 22) = (𝑝 − 19)72

111𝑟𝑠 = 72𝑝 − 1368 + 2442

72𝑝 + 1074
𝑟𝑠 =
111

3.2 Propietăţile apelor de zăcământ

3.2.1 Solubilitatea gazelor în apa de zăcământ - G'

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decât in titei, dar nu
este de neglijat. Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculează cu
relaţia:
𝑋·𝑌
𝐺′ = 𝐺(1 − )
10000
unde:
G- este solubilitatea gazelor (raţia de soluţie) in apa distilata , in m3n/m3 ,pentru a cărei
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;

23
X- mineralizatia (salinitatea) apei, in meq/l, determinate prin analize de laborator;

24
Y- corecţia salinitatii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G = 2 m3N/m3

𝑋514 = 1109, 40 + 97, 55 + 19, 85 + 1216, 5 + 6, 61 + 3, 25 = 2453, 16 𝑚𝑔𝑒𝑐𝑣/𝑙

𝑌 = 0,055

𝐺′ 2453, 16 · 0, 055
514
= 2(1 − )
10000
𝐺′514 = 1, 973 𝑚3𝑁/𝑚3

𝐺′ = 1,973
Pentru citirea de pe diagrama a solubilitatii gazelor, G, si a corectiei salinitatii, Y, se
calculeaza o presiune medie cu relatia :
𝑝0 + 𝑝𝑠𝑎𝑡
𝑝𝑚 =
2

25
3.2.2 Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ - pa

Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ este un parametru sensibil în special, la

variaţia structurii. Ea scade cu creşterea temperaturii şi creşte cu creşterea
concentraţiei în săruri.

Pentru determinarea văscozităţii dinamice a apei de zăcământ vom determina:

Salinitatea pe sonda - 514 :

𝑛

𝑌514 = ∑ 𝑦i = 25517,22 + 1955,10 + 242,81 + 43139,11 + 318,11 + 235

i=1
= 71470,35 𝑚𝑔/𝑙

1l apa……….1040000 mg................71407,35 mg saruri / l apa

100 mg..............S%

S=6,86 %

26
Factorul de volum al apei 𝑏𝑎 = 1

Se citeşte din diagrama din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de
zacamant:

µ𝑎 = 0,5 · 10−3𝑁 · 𝑠/𝑚2

3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate - β'a

Compresibilitatea apei este influenţată de presiune, de temperatura, de concentraţia in

electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in soluţie.

Coeficientul P’a variaza cu temperatura, cu presiunea si gradul de saturaţie al apei

mineralizate cu gaze.

𝛽′𝑎 = 𝛽𝑎(1 + 0,05 · 𝐺′)

𝛽𝑎 = 4,25
27
 𝛽′ = 4,25(1 + 0,05 · 1,973) = 4,669
�

unde:

𝛽𝑎 - coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in soluţie; se citeşte din

diagrama din figura 3.4 ;

G’- solubilitatea gazelor (raţia de soluţie) in apa mineralizata de zacamant

28
 CAPITOLUL 4

AMPLASAREA SONDELOR DE EXPLOATARE

Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productia

maxima de titei cu cheltuieli minime. Amplasarea sondelor de titei se face in functie de
modul de manifestare a energiei de zacamant, de regimul tehnologic de exploatare
adoptat, de configuratia geometrica a zacamantului.

Amplasarea sondelor se face in funcţie de regimul de exploatare, de geometria

zăcământului si de gradul de neuniformitate al colectoarelor. Principiile de amplasare a
sondelor sunt:

- sondele se amplasează in şiruri paralele intre ele si pe cat posibil paralele cu

conturul de închidere;
- amplasarea se face in funcţie de contactul titei - apa din culcuş deoarece stratul
se inunda intai in culcuş;
- numerotarea şirurilor incepe dinspre conturul titei - apa către conturul de
inchidere;

- distanta dintre contactul titei - apa si primul rand de sonde este destul de mare
pentru ca inundarea incepe de la acest contur;

- intre ultimul sir de sonde si falia de inchidere trebuie lăsata o distanta optima de
80 -100 m pentru ca interferenţa cu falia sa nu fie intensa;

- numărul de sonde de pe primul sir va fi mai mic decât numărul sondelor de pe

celelalte şiruri din aceeaşi cauza a inundării primului sir;

- numărul de sonde de pe ultimul sir este cel mai mare deoarece acest sir ramane
in final ultimul care va produce;

- nu este recomandat sa se exploateze cu mai mult de doua şiruri pentru a nu

apărea fenomenul de interferenţa intre sondele de exploatare.

Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d, dintre ultimul sir si contactul titei apa.
Distanta dintre siruri va fi :
𝑑
𝑎= ;
𝑘

unde:

k- numarul de siruri. Consideram k=3.

29
 𝑑 475
𝑎= = = 158,3𝑚;
𝑘 3

Distanta de la contactul titei apa pe culcus la primul sir de sonde este:

𝑎1 = 1,05 · 𝑎 = 1,05 · 158,3 = 166,215𝑚 = 33,24𝑚𝑚;

iar distanta dintre penultimul si ultimul sir va fi:

𝑎𝑘 = 0,95 · 𝑎 = 0,95 · 158,3 = 150,38𝑚 = 30,07𝑚𝑚.

Sondele de exploatare se vor amplasa in 3 siruri paralele.

Raza redusa a sondelor

Sondele reale pot fi imperfecte dupa doua moduri:

- dupa gradul de deschidere;

- dupa modul de deschidere.

Raza redusa rs este raza pe care ar trebui sa o aiba sonda perfecta ca sa se

comporte identic cu o sonda reala. Se determina din ecuatia:
425
𝑙𝑛 𝑟𝑟𝑠 = 𝑙𝑛 −[ + 0,6] ;
(𝑙+1,5)·𝑛·𝑑
𝑟𝑠

unde:

rs - raza sondei după sapă, în cm ; , rs=8,89 cm;

rrs - raza redusă a sondei;

l - lungimea canalului perforaturii realizate în strat, în cm ; l= 3...6 cm,

n - numărul de perforaturi pe metru liniar de coloană; n=20...45 gloante/m liniar;

d - diametrul perforaturii, în cm.

Se obtine:

𝑙𝑛 𝑟𝑟𝑠 425
= 𝑙𝑛 8,89 − [ + 0,6] = 0,15 ;
(4+1,5)·45·1,2

rrs= 1,16 cm

𝑙𝑜
𝑔 𝑎
30
𝑟𝑟𝑠
=
4,
1
3
5
𝑚

31
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4 4 4 4 4 4
d 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2
n 20 25 30 35 40 45
rrs 0,039 0,157 0,371 0,657 0,98 1,16

Din fig. 4.2( diagramă pentru determinarea distanţei dintre sonde) citeşte raportul Ϭ/rrs
𝜎
4
𝑟𝑟𝑠 = 1,55 · 10 => 𝜎 = 179,8𝑚 = 36𝑚𝑚
Numărul de sonde de pe şirurile intermediare se calculează cu relaţia :
𝑆 1300
𝑛𝑠 = = = 18,05
2𝜎 2 · 36
unde: S este lăţimea zonei productive ( fig 3.1 ), respectiv lungimea şirului de sonde ;

Pe şirurile intermediare ( 2 ,3 , , k - 1 ) numărul de sonde este acelaşi . Pe primul şir se

va amplasa un număr mai mic de sonde decât pe celelalte , având în vedere că şirul 1
va fi inundat primul şi deci, sondele respective vor lucra o perioadă mai scurtă de timp .
Notând cu nsi numărul de sonde de pe primul şir, avem :

𝑛𝑠1 = 0,88 · 18,05 = 15,884 ≅ 16 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Pe penultimul şir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte şiruri,
deoarece se va inunda ultimul şi în faza finală a exploatării va trebuii să dreneze cât mai
complet zona productivă . Se notează cu nsk numărul de sonde de pe ultimul şir şi
avem :

𝑛𝑠2 = 1,36 · 18,05 = 24,548 ≅ 25 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

𝑛𝑠3 = 1,36 · 18,05 = 24,548 ≅ 25 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Cunoscând raza redusă a sondei ,rrs rezultă semidistanţa dintre două sonde . Sondele
laterale se vor amplasa la o distanţă o faţă de faliile Fj , respectiv F2 ( fig 4.1 ) si la 2Ϭ
între ele . Cunoscandu-se S1=1310m S2=1300 m,S3=1290 m se determina 𝜎1𝜎2𝜎3:
𝑆1
𝜎1 = = 40,9𝑚 = 8,18𝑚𝑚
�𝑠1 ·2

32
 𝜎2 = 𝑆2
𝑛
· 2 = 26𝑚 = 5,2𝑚𝑚
𝑠2

𝑆3
𝜎3 = = 25,8𝑚 = 5,16𝑚𝑚
𝑛 ·2
𝑠3

33
 Capitolul 5
CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE

Construcţia sondelor se referă la modul în care se realizează comunicarea strat

productiv-sondă de extracţie. Dacă această comunicare are loc prin peretele ”viu” al
sondei (sonda este netubată), pe întreaga grosime a stratului productiv, se spune că
sonda este perfectă din punct de vedere hidrodinamic.

Această situaţie se întâlneşte destul de rar în practica exploatării, numai în cazul

colectoarelor puternic consolidate. În mod curent, după traversarea stratului productiv,
sonda se tubează, se cimentează în spatele coloanei, iar comunicarea strat-sondă are
loc prin intermediul unor perforaturi practicate în coloană şi inelul de ciment.

În acest caz, se spune că sonda este imperfectă după modul de deschidere. Dacă
comunicarea strat-sondă nu se realizează pe întreaga grosime efectivă a stratului
productiv, atunci se spune că sonda este imperfectă şi după gradul de deschidere.

Imperfecţiunea sondelor introduce în zona de filtru rezistenţe hidraulice

suplimentare. Aceste rezistenţe hidraulice suplimentare determină reducerea debitului
sondei imperfecte, comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din
punct de vedere hidrodinamic se poate calcula cu relaţia:
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝
𝑞𝑡 = 𝑅
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐
𝑡 𝑡 𝑟𝑟𝑠
Unde :

 kt - permeabilitatea efectiva pentru faza titei ;

𝑘𝑡 = (0,6 ÷ 0,8) · 𝑘𝑎𝑏𝑠 ;

𝑘𝑎𝑏𝑠 = 𝑘𝑚𝑒𝑑𝑧 = 504,78 𝑚𝐷 ;

𝑘𝑡 = 0,76 · 504,78 = 383,63 𝑚𝐷 ;

 Δp - caderea de presiune strat-sonda :

∆𝑝 = 𝑝𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡 − 𝑝𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎 ;

 ht - Grosimea efectiva a stratului saturata cu titei ;

ℎ𝑡766 = 29 𝑚 ;

ℎ𝑡589 = 31 𝑚 ;

34
 ℎ𝑡514 = 36 𝑚 ;

ℎ𝑡586 = 32 𝑚 ;

 μt - Vascozitatea titeiului la presiunea initiala de zacamant :

𝜇𝑡 = 1,8 𝑐𝑃 ;

 bt - Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant :

𝑏𝑡 = 1,220 ;

 rrs- Raza redusa a sondei :

𝑟𝑟𝑠 = 1,16 𝑐𝑚 ;

 Rc - Raza conturului de alimentare :

𝑅𝑐766 = 145 𝑚 ;

𝑅𝑐589 = 145 𝑚 ;

𝑅𝑐514 = 105 𝑚 ;

𝑅𝑐586 = 145 𝑚 ;

Sonda 766 :

Δ𝑝 = 1 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 29 · = 30,4025 𝑚3⁄𝑧i = 351,881 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
1
𝑞 = 𝑅𝑐 =
𝑡1
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 145
𝑡 𝑡 1.8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 29 · 1,5
𝑞𝑡1,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 3 3
145 = 43,73 𝑚 ⁄𝑧i = 506,15 𝑐𝑚 ⁄𝑠 ;
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 29 ·
2 = 58,31 𝑚3⁄𝑧i = 674,87 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑞 = 𝑅 =
𝑡2
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 145
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 ,5 𝑏𝑎𝑟 ;
35
 2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 29 · 2,5
𝑞 = = = 72,89 𝑚3⁄𝑧i = 43,5879,703 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑡2,5 𝑅𝑐 145
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,01

36
Sonda 589 :

Δ𝑝 = 1 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 31 · = 31,16 𝑚3⁄𝑧i = 360,71 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
1
𝑞 = 𝑅𝑐 =
𝑡1
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 145
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 31 · 1,5
𝑞𝑡1,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 3 3
145 = 46,75 𝑚 ⁄𝑧i = 541,06 𝑐𝑚 ⁄𝑠 ;
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 31 ·
2 = 62,33 𝑚3⁄𝑧i = 721,41 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑞 =
𝑡2 𝑅 = 145
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 ,5 𝑏𝑎𝑟 ;

2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 31 · 2,5
𝑞𝑡2,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 145 = 77,91 𝑚3⁄𝑧i = 901,76 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,0116

Sonda 514 :

Δ𝑝 = 1 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 36 ·
1 = 37,47 𝑚3⁄𝑧i = 433,72 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑞 =
𝑡1 𝑅 = 105
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;

2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 36 · 1,5
𝑞𝑡1,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 105 = 56,21 𝑚3⁄𝑧i = 650,59 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,0116

Δ𝑝 = 2 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 36 · 2
𝑞 = =
37
= 74,95 𝑚3⁄𝑧i = 867,45 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑡2 𝑅 105
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 ,5 𝑏𝑎𝑟 ;

38
 2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 36 · 2,5 3 3
𝑞𝑡2,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 = 105 = 93,68 𝑚 ⁄𝑧i = 1084,31 𝑐𝑚 ⁄𝑠 ;
𝑅𝑐 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
0,01
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠

Sonda 586 :

Δ𝑝 = 1 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 32 · = 32,17 𝑚3⁄𝑧i = 372,34 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
1
𝑞 = 𝑅 =
𝑡1
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 145
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;
2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 32 · 1,5
𝑞𝑡1,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 3 3
145 = 48,26 𝑚 ⁄𝑧i = 558,51 𝑐𝑚 ⁄𝑠 ;
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 𝑏𝑎𝑟 ;

2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 32 ·
2 = 64,34 𝑚3⁄𝑧i = 744,68 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;
𝑞 =
𝑡2 𝑅 = 145
𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑐 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑡 𝑡
𝑟𝑟𝑠 0,01

Δ𝑝 = 2 ,5 𝑏𝑎𝑟 ;

2 · 𝜋 · 𝑘𝑡 · ℎ · ∆𝑝 2 · 𝜋 · 383,63 · 32 · 2,5
𝑞𝑡2,5 = 𝜇 · 𝑏 · 𝑙𝑛 𝑅𝑐 = 3 3
145 = 80,43 𝑚 ⁄𝑧i = 930,85 𝑐𝑚 ⁄𝑠 ;
𝑡 𝑡 1,8 · 1,220 · 𝑙𝑛
𝑟𝑟𝑠 0,01

Debitul total produs de cele patru sonde la aceeasi presiune diferentiala se caluleaza cu
relatia :

𝑄𝑡 = ∑ 𝑞𝑡i ;
i=1

39
𝑄𝑡(1 𝑏𝑎𝑟) = 29,15 + 31,16 + 37,47 + 32,17 = 129,96 𝑚3⁄𝑧i = 1504,20 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;

𝑄𝑡(1,5 𝑏𝑎𝑟) = 43,73 + 46,75 + 48,26 + 56,21 = 194,94 𝑚3⁄𝑧i = 2256,31 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;

𝑄𝑡(2 𝑏𝑎𝑟) = 58,31 + 62,33 + 74,95 + 64,34 = 259,93 𝑚3⁄𝑧i = 3008,41 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;

40
 𝑄𝑡(2,5 𝑏𝑎𝑟) = 72,89 + 77,91 + 93,68 + 80,43 = 324,91 𝑚3⁄𝑧i = 3760,51 𝑐𝑚3⁄𝑠 ;

Datele calculate mai sus se cumuleaza in tabelul urmator :

SondakthtRc Δp bar 1 Qt
mDcmcm 1.5cm3/sm3/zi 337.4329.15
766383.6328290014500 2 506.1543.73
2.5674.8758.31
1 843.5872.89
1.5360.7131.16
2 541.0646.75
589383.6328310014500 2.5721.4162.33
1 901.7677.91
1.5433.7237.47
2 650.5956.21
514383.6328360010500 2.5867.4574.95
1 1084.3193.68
1.5372.3432.17
2 558.5148.26
2.5744.6864.34
586383.6328320014500 930.8580.43

Tabel 15. Calculul debitelor potentiale ;

5.1 Calculul cumulativului de titei si al factorului de recuperare

Rezerva de titei se calculeaza cu relatia :

1
𝑁 = 𝐴𝑝 · ℎ · 𝑚 · (1 − 𝑆𝑎i) ·
�
;
𝑡0
= 2772142,268
1
𝑁 = 922024 · 30,93 · 0,1833 · (1 − 0,3703) ·
1,220

Cumulativul anual se calculeaza cu relatia :

∆𝑁𝑎𝑛 = 𝑄𝑡 · 365 ;

41
∆𝑁𝑎𝑛(1 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(1 𝑏𝑎𝑟) · 365 = 129,96 · 365 = 47436.57 𝑚3 ;

42
 ∆𝑁𝑎𝑛(1,5 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(1,5 𝑏𝑎𝑟) · 365 = 194,94 · 365 = 71154.85𝑚3

∆𝑁𝑎𝑛(2 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(2 𝑏𝑎𝑟) · 365 = 259,93 · 365 = 94873.14𝑚3

∆𝑁𝑎𝑛(2,5 𝑏𝑎𝑟) = 𝑄𝑡(2,5 𝑏𝑎𝑟) · 365 = 324,91 · 365 = 118591.42 𝑚3 ;

Factorulul de recuperare se calculeaza cu relatia :

∆𝑁𝑎𝑛
s= ;
𝑁
∆𝑁𝑎𝑛(1 𝑏𝑎𝑟)
47436.5719
s(1 𝑏𝑎𝑟) = = = 1,71 % ;
𝑁 2772142,268
∆𝑁𝑎𝑛(1,5 𝑏𝑎𝑟) 71154.85
s(1,5 𝑏𝑎𝑟) = = = 2,57 % ;
𝑁 2772142,268
∆𝑁𝑎𝑛(2 𝑏𝑎𝑟) 94873,14
s(2 𝑏𝑎𝑟) = = = 3,42 % ;
𝑁 2772142,268
∆𝑁𝑎𝑛(2,5 𝑏𝑎𝑟) 118591.4
s(2,5 𝑏𝑎𝑟) = = = 4,28 % ;
𝑁 2772142,268

Δp Qt ΔN an εan
bar m3/zi m3 %
1 129.9632 47436.57 1.71
1.5 194.9448 71154.86 2.57
2 259.9264 94873.14 3.42
2.5 324.908 118591.4 4.28

Tabel 2. Valorile factorului de recuperare ;

Factorul de recuperare trebuie sa fie cuprins intre (2-3) %, iar din acest motiv se alege
:

𝑄𝑡 = 194,94 𝑚3⁄𝑧i ;
{ s𝑎𝑛 = 2,57 % ;
∆𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;

Debitul corespunzator unei sonde este :

𝑄𝑡 194,94
𝑞 = = = 48,73 𝑚3⁄𝑧i
43
𝑡
4 4

44
 Capitolul VI. Regimul elastic

Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea

de zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie (pz > psat). Zacamantul de titei va
lucra in regim elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramane superioara
presiunii de saturatie. Gazele sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor
prin mediul poros, in zona productiva, va fi omogena

Deplasarea titeiului prin pori care talpile sondelor de extractie va fi determinata

de destinderea elastica a acviferului (impingerea apei) si de destinderea elastica a
zonei productive

Fig. 1. Domeniul regimului elastic pe diagrama

de stare ;

In cazul zacamintelor de titei in forma de

banda liniara, curegera apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele
intre ele. Acviferul poate fi de marime finita sau
infinita. Presiunea de zacamant, este
superioara celei de saturatie, coeficientii
complecsi si de compresibilitate ai zonei
productive si acvifrul adiacent au marimi
insemnate. Calculul de prevedere al comportării în exploatare în regim elastic se face în
două variante:

1. Se dă dinamica debitului sondei comasate ;

2. Se dă dinamica presiunii .

Fig. 6.2. Zacamint in forma

de banda liniara ;

45
 6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate

Asimilând sonda productivă cu o macrosondă (sonda comasată), aceasta va

exploata acviferul adiacent cu debitul Qa.
Dacă se impune o variație în trepte pentru debitul sondei comasate, atunci căderea
de presiune la peretele sondei comasate se va calcula cu o relație scrisă pentru
simetria liniară:
𝑛
𝑝 − 𝑝 = 𝜇𝑎 · 𝐿𝑎 · ∑(𝑄 − )̅ ̅ · 𝐹(𝑡̅ −
𝑄 𝑡
̅);
0 𝑛 𝑎j 𝑎j−1 𝑦 𝑦−1
𝑘𝑎 · ℎ · 𝑆
j=1

𝐹(𝑡) = functie de timp adimensional (o cadere de presiune adimensionala), functie care

se poate determina cu ajutorul diagramei :

Fig. 6.3. Diagrama pentru calculul lui “𝐹(𝑡) “

Timpul adimensional pentru miscarea liniara se va calcula cu expresia :

æ𝑎𝑞
𝑡̅ = ·𝑡;
�𝑎2
Unde :

 𝑡̅ - Timp adimensional ;
 æ𝑎𝑞 - Piezoconductibilitatea acviferului ;
 La - Lungimea acviferului ;

46
 Date necesare

Presiunea initiala de zacamant :

p0 160 bar
Presiunea de saturatie
p sat 130 bar
Ratia de solutie la presiunea initiala de zacamant,
rs0 94 Nm3/m3
Grosimea efectiva a stratului productiv,
h 30.93 m
Latimea zacamantului ,
S 1300 m
Lungimea zonei productive
Lp 200 m
Lungimea acviferului
La 13000 m
Volumul de pori
Vp 552419.6 m3
Permeabilitatea efectiva fata de apa
ka 504.78 mD
Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant
bt0 1.22
Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie
btsat 1.25
Saturatia in apa interstitiala
Sai 0.37 %
Saturatia initiala in titei
St0 0.63 %
Coeficientul de compresibilitate al titeiului
βt 0.0008 bar-1
Coeficientul de compresibilitate al apei
βa 4.25 bar-1
Coeficientul de compresibilitate al rocii
βr 0.2 bar-1
Porozitatea medie a colectorului
m 0.1833 %
Vascozitatea apei de zacamant
µa 0.0005 Ns/m2
-1
βa' 4.25 bar

47
 Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex de
compresibilitate al acviferului :

𝛽* = 𝛽 · +𝛽 · 𝛽𝑟
+ ;
𝑆 𝑆
𝑎𝑞 𝑡 𝑡0 𝑎 𝑎i
𝑚
0,00002
𝛽* = 0,0008 · 0,63 + 0,0000425 · 0,37 + = 0,0006303 𝑏𝑎𝑟−1 ;
𝑎𝑞
0,1833

Coeficientul de piezoconductibilitate, æ𝑎𝑞 :

𝑘𝑎 5.0478 · 10 −13

3𝑎𝑞 = = = 0,873 𝑚2⁄𝑠 ;

𝜇𝑎 · 𝛽 ·
* 0,0005 · 6,303 · 10 −9
· 0,1833
�
𝑚
Etapa I

 Se da treapta de timp, ∆𝑡1 = 𝑡1 − 𝑡0 , ∆𝑡1 = 1 𝑎𝑛 . Se calculeaza timpul t1

adimensional:
3𝑎𝑞
𝑡 = 365 𝑧i𝑙𝑒 ; 𝑡̅ = · 𝑡 = 0,8373,5234 · 365 = 0,0239 ;
1 1 2 1
�𝑎 13000

 Din figura 6.3, rezulta ca 𝐹(𝑡̅1 ) = 0,21 ;

 Se impune O𝑎1 = 194, 94 𝑚3⁄zi .

 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia :

𝑝 −𝑝 𝜇 ·𝐿 0,00005 · 194,94 · 0,21 ;
= 𝑎𝑄 𝑎 · 1300
· 𝐹(𝑡̅) = ·
𝑎1
0 1
𝑘𝑎 · ℎ · 1
5,0578 · 10−13 · 30,93 · 1300 86 400
𝑆

𝑝0 − 𝑝1 = 151741,78 𝑃𝑎 = 1,51 𝑏𝑎𝑟 ;

48
 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva, W1 :

49
 W1 = 𝑄𝑎1 · 𝑡1 = 194,94 · 365 = 69 400 𝑚3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :

(𝑏𝑡 · ∆𝑁)1 = (𝐿𝑝 · 𝑆 · ℎ · 𝑚) · 𝛽* · (𝑝0 − 𝑝1) + W1 ;

�

𝑉𝑝0 = (𝐿𝑝 · 𝑆 · ℎ · 𝑚) = 200 · 1300 · 30,93 · 0.183 = 1474061,94 𝑚3

𝑉𝑝0 · 𝛽* · (𝑝 − 𝑝 ) + W
𝑝 0 1 1
∆𝑁1 =
𝑏𝑡
1474061,94 · 6,3 · 10−10 · 1,51 + 69400 3
∆𝑁1 = = 56885,53 𝑚
1.220 𝑎𝑛
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :

∆𝑁1 56885,53
𝑄 = = = 159,79 𝑚3⁄𝑧i ;
𝑡1
𝑡! 365

 Numarul de sonde necesar va fi :

𝑄𝑡1 159,79
𝑛𝑠1 = = = 2,81 ⟹ 3 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
𝑞𝑇 56,86

 Factorul de recuperare :

∆𝑁1 56885,53
s1 = = = 0,0205 % ;
𝑁 2772142

Etapa II

50
 Se da treapta de timp, ∆𝑡2 = 𝑡2 − 𝑡1 , ∆𝑡2 = 1 𝑎𝑛 . Se calculeaza timpul t2
adimensional:
3𝑎𝑞
𝑡 = 730 𝑧i𝑙𝑒 ; 𝑡̅ = · 𝑡 = 0,873 · 730 = 0.049;
2 2 2 2
�𝑎 1300

 Din figura 6.3, rezulta ca 𝐹 (𝑡̅2 ) = 0,35 , iar 𝐹 (𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) = 0,21 ;

 Se impune O𝑎2 = 259, 92 𝑚3⁄zi .

 Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate cu relatia :

𝑝 −𝑝 𝜇𝑎 · 𝐿𝑎 · 𝐹(𝑡̅) + (𝑄 − 𝑄 ) · 𝐹(𝑡̅ − 𝑡̅)]
= ·
𝑎1 2 𝑎2 𝑎1 2 1
1 2
𝑘𝑎 · ℎ ·
𝑝1 − 𝑝2 𝑆
0,00005 · 1300
=
5,0578 · 10−13 · 30,93 · 1300
194,94 259,92 − 194,94
·[ · 0,35 + ( ) · 0,21] ;
86 400 86 400

𝑝1 − 𝑝2 = 303483957 𝑃𝑎 = 3,03 𝑏𝑎𝑟 ;

 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva, W2 :

W2 = W1 + 𝑄𝑎2 · (𝑡2 − 𝑡1) = 69 400 + 259,95 · 365 = 164273,49 𝑚3 ;

 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :

𝑉𝑝0 = (𝐿𝑝 · 𝑆 · ℎ · 𝑚) = 200 · 1300 · 30,93 · 0.183 = 1474061,94 𝑚3

𝑉𝑝0 · 𝛽* · (𝑝 − 𝑝 ) + W
𝑝 0 1 2
∆𝑁2 =
𝑏𝑡
1474061,94 · 6,3 · 10−10 · 3,03 + 164273,49
𝑚3
51
∆𝑁2 = = 134 650,41
1.220 𝑎𝑛

52
 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :

∆𝑁2 − ∆𝑁1 134 650,41 − 56885,5

𝑄 = = = 207,92 𝑚3⁄𝑧i ;
𝑡2
𝑡2 − 𝑡1 730 − 365

 Numarul de sonde necesar va fi :

𝑄𝑡2 207,92
𝑛𝑠2 = = = 3,65 ⟹ 4 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 ;
𝑞𝑇 56,86

 Factorul de recuperare :
∆𝑁2
s2 = = 0.5% ;
𝑁
6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate

Dacă se impune o variație în trepte a presiunii la peretele sondei comasate, atunci

se determină cumulativul de apă ce va pătrunde în zona productivă la momentul tn.

Se consideră o variație liniară între două momente de timp succesive.

Cumulativul de apă parcurs de sonda comasată este determinat de destinderea

elastică a acviferului.

W = (𝐿𝑎 · 𝑆 · ℎ · 𝑚 ) · 𝛽 * · ∆𝑝 · 𝐹 (𝑡 )̅ ;
�

Algoritmul de lucru:

- se dă pasul de timp ;

- se impune căderea de presiune ;

- se calculează cumulativul de apă ;

- se calculează cumulativul de țiței ;

- se calculează debitul de țiței extras ;

- se calculează factorul de recuperare ;

- se determină lungimea frontului de inundare ;

- toate sunt variabile până când presiunea atinge valoarea psat

53
 Date necesare

Presiunea initiala de zacamant :

p0 160 bar
Presiunea de saturatie
p sat 130 bar
Ratia de solutie la presiunea initiala de zacamant,
rs0 94 Nm3/m3
Grosimea efectiva a stratului productiv,
h 30.93 m
Latimea zacamantului ,
S 1300 m
Lungimea zonei productive
Lp 200 m
Lungimea acviferului
La 13000 m
Volumul de pori
Vp 552419.6 m3
Permeabilitatea efectiva fata de apa
ka 504.78 mD
Factorul de volum al titeiului la presiunea initiala de zacamant
bt0 1.22
Factorulul de volum al titeiului la presiunea de saturatie
btsat 1.25
Saturatia in apa interstitiala
Sai 0.37 %
Saturatia initiala in titei
St0 0.63 %
Coeficientul de compresibilitate al titeiului
βt 0.0008 bar-1
Coeficientul de compresibilitate al apei
βa 4.25 bar-1
Coeficientul de compresibilitate al rocii
βr 0.2 bar-1
Porozitatea medie a colectorului
m 0.1833 %
Vascozitatea apei de zacamant
µa 0.0005 Ns/m2
4.25 bar
-1
βa'

54
 Destinderea elastica a acviferului este data de coeficientul complex de
compresibilitate al acviferului :

𝛽* = 𝛽 · +𝛽 · 𝛽𝑟
+ ;
𝑆 𝑆
𝑎𝑞 𝑡 𝑡0 𝑎 𝑎i
𝑚
0,00002
𝛽* = 0,0008 · 0,63 + 0,0000425 · 0,37 + = 0,0006303 𝑏𝑎𝑟−1 ;
𝑎𝑞
0,1833

Coeficientul de piezoconductibilitate, æ𝑎𝑞 :

−13
𝑘𝑎 5.0478 · 10
3𝑎𝑞 = = = 0,873 𝑚2⁄𝑠 ;
𝜇𝑎 · 𝛽 * · 0,0005 · 6,303 · 10−9 · 0,1833
�
𝑚

Se impun urmatoarele perioade de timp si presiune:

o t1=365 zile
o t2=730 zile
o t3=1095 zile
o p0 =150 bar
o p1=149.72 bar
o p2=149.019 bar
o p3=145.470 bar

Impunem un qt1=…. (ex: 30 m3/zi)

qt1 25 bar
• Se impune caderea de presiune: Δp0 0.14 bar
∆p =(p -p )/2 ∆p = 0.14 Δp1 0.3505 bar bar
0 0 1 0
Δp2 1.7745 bar

 Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva :

W1 = (𝐿𝑎 · 𝑆 · ℎ · 𝑚) · 𝛽* · ∆𝑝2 · 𝐹(𝑡1̅ ) ;
�

t1 0.024531426 F(t1) 0.21

t2
W1 0.049062851 m3
10396.44713 F(t1) 0.35
t3
W2 0.073594277 m3
17327.41189 F(t1) 0.38
W3 18812.61862 m3

55
 Cumulativul de titei extras, pe etapa, va fi :

ΔN1 10609.70759 m3
ΔN2 18074.58512 m3
ΔN3 22262.86811 m3

 Debitul cumulativ de titei, pe etapa, va fi :

∆𝑁1
𝑄𝑡1 = 𝑚3⁄𝑧i ;
𝑡!

Qt1 29.06769202 m3/zi

Qt2 24.75970565 m3/zi
Qt3 20.3313864 m3/zi

 Numarul de sonde necesar va fi :

𝑄𝑡1
𝑛𝑠1 = ;
𝑞𝑇

ns1 1.162708 sonde

ns2 0.990388 sonde
ns3 0.813255 sonde

 Factorul de recuperare :

∆𝑁1
s1 = %;
𝑁
ε1 0.003827259 %
ε2 0.006520078 %
ε3 0.008030926 %

56
 CAPITOLUL 7

PROPRIETATILE SISTEMULUI ROCA-FLUID

7.1. Curgerea bifazica titei – gaze:

Se va determina variatia permeabilitatilor relative Kg, Kt functie de saturatiile Sl, St, Sg

St S Sg Sl Kg Ktg logΨ
0.000 0.000 0.630 0.370 1.000 0.000 1000000.0
0.100 0.159 0.600 0.470 0.690 0.001 3.035
0.200 0.318 0.500 0.570 0.419 0.010 1.614
0.300 0.476 0.400 0.670 0.212 0.052 0.614
0.400 0.635 0.300 0.770 0.079 0.163 -0.312
0.500 0.794 0.200 0.870 0.016 0.398 -1.404
0.600 0.953 0.100 0.970 0.000 0.824 -3.605
0.630 1.000 0.000 1.000 0.000 1.000 -1000000.0

 Sai – saturatia in apa interstitiala ;

𝑆𝑎i = 0,3703

 St – saturatia in titei: 0 ≤ 𝑆𝑡 ≤ 1 − 𝑆𝑎i ;

 S – saturatia normalizata: 0 ≤ 𝑆 ≤ 1 ;
 Sg – saturatia in gaze: 0 ≤ 𝑆g ≤ 1 − 𝑆𝑎i;
 Sl – saturatia in lichid: 𝑆𝑙 = 𝑆𝑎i + 𝑆𝑡 ; 𝑆 𝑎i ≤ 𝑆 𝑙 ≤ 1 ;
 Kg – permeabilitate relativa gaze: 𝐾g = (1 − 𝑆2 )(1 − 𝑆) 2 ; 𝐾𝑔 ∈ [0; 1]
 Ktg – permeabilitate relativa curgere bifazica titei-gaze: 𝐾𝑡g = 𝑆4 ; 𝐾𝑡g ∈ [0; 1]
𝐾𝑔
 ƒ= ;
𝐾𝑡𝑔

Se vor trasa graficele: Ktg = f(Sl); Kg = f(Sl) ;logΨ=f(S )

57
 7.2. Curgerea bifazica titei-apa:

j Sa S St Kta Ka Kta/Ka fa dfa/dSa

0 0.37 0.000 0.63 1.000 0.000 1000000.00 0.000 0.000
1 0.40 0.047 0.60 0.921 0.000 8773.777 0.000 0.012
2 0.50 0.206 0.50 0.641 0.009 73.403 0.039 0.389
3 0.60 0.365 0.40 0.395 0.049 8.133 0.269 2.302
4 0.70 0.524 0.30 0.204 0.144 1.423 0.678 4.088
5 0.80 0.682 0.20 0.078 0.318 0.246 0.924 2.460
6 0.90 0.841 0.10 0.014 0.595 0.024 0.992 0.677
7 1.0 1.0 0.0 0.0 1.0 0.0 1.0 0.1

58
In acest caz se determina variatia permeabilitatilor relative Ka, Kta in functie de Sa.

 Sai – saturatia in apa 𝑆𝑎𝑡 ≤ 𝑆𝑎 ≤ 1

 St – saturatia in titei: 0 ≤ 𝑆𝑡 ≤ 1 − 𝑆𝑎i
 S – saturatia normalizata: 𝑆 = 0 ≤ 𝑆 ≤ 1;
𝑆𝑎−𝑆𝑎i

1−𝑆𝑎i
 Permeabilitatile relative pentru curgerea bifazica titei-apa:
𝐾𝑎 = 𝑆3 ; 𝐾𝑡𝑎 = (1 − 𝑆1,5)(1 − 𝑆) 1,5 ;
 fractia in apa: ;
ƒ =
Q𝑎
= 0 ≤ fa ≤ 1 ;
1
𝑎 𝐾 𝜇
1+ 𝑡𝑎 𝑎
Q𝑎+Q𝑡
𝐾𝑎 𝜇𝑡
,unde pentru μt se va atribui valoarea corespunzatoare la presiunea de
saturatie; 𝜇𝑡 = 1,5 𝑐𝑃
 derivata fractiei in apa la saturatia in apa se va determina prin diferente finite
centrale:
𝑑ƒ𝑎 ƒ𝑎j+1 − ƒ𝑎j−1
=
𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎j+1 − 𝑆𝑎j−1
Se vor reprezenta graficele Kta, Ka = f (Sa); kta/ka = f(Sa); dfa/dSa, fa = f(Sa)

1.000
ka;

0.800

0.600

0.400 ka=f(Sa)
Kta=f(Sa)
0.200

0.000
0.000.200.40 0.60 0.801.001.20
Sa

59
 kta/ka=f(Sa)
1000000.00
100000.00
10000.00
1000.00
100.00
10.00
Ka ;

1.00
kta/ka=f(Sa)
0.100.00
0.01
0.00 0.200.400.600.801.001.20

Sa

Cap 8 : REGIMUL GAZE DIZOLVATE

1) Impunem treapta de presiune începând de la presiunea de saturație (recomandat

5-10 bar).

60
n p bg µg bt µt r
- bar - 10-3 - - m3N/m3
0 130 0.008 0.017 1.250 1.500 94.000
1 120 0.013 0.017 1.238 1.563 87.514
2 110 0.018 0.016 1.227 1.626 81.027
3 100 0.023 0.015 1.215 1.689 74.541
4 90 0.029 0.015 1.204 1.752 68.054
5 80 0.034 0.014 1.192 1.815 61.568
6 70 0.039 0.014 1.181 1.878 55.081
7 60 0.044 0.013 1.169 1.941 48.595
8 50 0.049 0.013 1.158 2.005 42.108
9 40 0.054 0.012 1.146 2.068 35.622
10 30 0.059 0.012 1.135 2.131 29.135
11 20 0.064 0.011 1.123 2.194 22.649
12 10 0.070 0.011 1.112 2.257 16.162

2) Pentru calculul bg, μg, bt, μt, r am folosit legile de variație calculate în primul
semestru :

0, 128𝑝 + 122, 11
𝑏𝑡 =
111

257, 5 − 0, 7𝑝
µ𝑡 =
111

72𝑝 + 1074
𝑟𝑠 =
111

8, 298 − 0, 057𝑝
𝑏𝑔 =
111

1, 1197 + 0, 006𝑝
µ𝑔 =
111

3) Impunem descrescător saturația în țiței (Stn) începând de la 1-Sai până la o

valoare aleasă (recomandat 0,4...0,3).

61
n Stn Krt Krg Qt RGTn Qg Δ(ΔN') nn- ε Δt T
1

- - - - m3/zi - m3N/zi - % zile ani

0 0.630 0.15723 0.083 100.00 73.01 7301.48 1.30 0.00
1 0.625 0.15259 0.086 94.00 50.81 4776.39 2.67692 2.12 3040.791 8.33065
2 0.600 0.12960 0.102 77.46 54.63 4231.44 3.04127 2.92 4209.613 11.82837
3 0.575 0.10931 0.121 63.49 63.37 4023.53 2.62605 3.70 4790.213 13.45689
4 0.550 0.09151 0.141 51.73 76.98 3982.20 2.13072 4.47 5187.283 14.57109
5 0.525 0.07597 0.163 41.86 96.56 4041.69 1.66086 5.22 5476.603 15.38809
6 0.500 0.06250 0.188 33.60 124.15 4171.89 1.25693 5.96 5711.938 16.04237
7 0.475 0.05091 0.213 26.74 162.95 4357.77 0.92862 6.69 5937.132 16.67974
8 0.450 0.04101 0.241 21.07 217.91 4591.71 0.67163 7.39 6194.679 17.40643
9 0.425 0.03263 0.271 16.42 296.66 4870.32 0.47610 8.09 6535.474 18.35391
10 0.400 0.02560 0.302 12.63 411.23 5192.84 0.33081 8.76 7035.45 19.76079
11 0.375 0.01978 0.336 9.57 580.95 5560.53 0.22513 9.42 7833.659 22.00159
12 0.350 0.01501 0.371 7.13 837.79 5976.29 0.14982 10.07 9243.597 25.96173

4) Se calculează permeabilitățile cu ajutorul ecuațiilor lui Corey:

krt=S 4n
krg=[1-(Sn)2]·(1-Sn)2

5) Se calculează debitul corespunzător treptei de presiune

𝑘𝑟𝑡
( )
𝑄𝑡1 = 𝑄𝑡0 𝜇𝑡𝑏𝑡 1

𝑘
( 𝑟𝑡 ) 0
𝜇𝑡𝑏𝑡
6) Calculăm RGT
𝜇𝑡𝑛 𝑏𝑡𝑛 𝑘g𝑛
· ·
𝑅𝐺𝑇𝑛 = 𝑟 + g𝑛 𝑏g 𝑘𝑡𝑛 · 1000
𝜇
𝑛
7) Se determină debitul de gaze extras:

Qgn = Qtn*RGTn
8) Se calculează cantitatea de țiței extrasă de la tn-1 la tn pentru un m3 de
pori,corespunzător unei trepte de presiune 2 · 𝜇
g𝑛
∆(∆𝑁′)𝑛 =
𝑛−1
𝑅𝐺𝑇𝑛 + 𝑅𝐺𝑇𝑛−1
9) Se determină factorul de recuperare

62
 s𝑛 = 1 − 𝑏g𝑛
· 100
𝑏
𝑆𝑡0 − 𝑡0
�
𝑡𝑛

10)Se determină timpul în care presiunea scade de la presiunea de saturație la

presiunea impusă
∆(∆𝑁′)𝑛
∆𝑡 = 𝑛−1
𝑘𝑟𝑡
1
(𝑟 +𝑟 )· · [1 + (𝜇𝑡𝑏𝑡 )𝑛
𝑄 ]
4 𝑛−1 𝑛 𝑡𝑛−1 𝑘𝑟𝑡
(𝜇𝑡𝑏𝑡 )𝑛−1

11) Timpul total (T)

12) Se construiește graficul "Comportării zăcământului în exploatare"

(RGT, p, Qt, St, e) = f(t)

Comportarea zacamantului in exploatare

P, Qt,εRGT
140900.00

800.00
120

700.00
100
600.00

80 500.00 p
Qt
Epsilon RGT
60 400.00

300.00
40
200.00

20
100.00

0 0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00
Timp , ani

63
 CAPITOLUL 9. :INJECȚIA DE APĂ

Injectia extraconturala se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale Proiectarea

unui proces de injectie presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte: amplasarea
sondelor injectie; determinarea necesarului de apa; determinarea receptivitatii sondelor
de injectie; determinarea presiuni de injectie; alegerea pompelor de injectie.

In ceea ce priveste amplasarea sondelor de injectie se dispune pe un sir, paralel

conturului apa/titei si dispus in afara contactului titei/apa exterior. Sondele de injectie
trebuie plasa in acvifer pentru a se evita influenta permeabilitatilor de faza deci pentru a
avea o cat mai buna receptivitate.

In ceea ce priveste distanta de amplasare a sirurilor de injectie fata de conturul

petrolifer, aceasta este conditionata de satisfacerea a doua cerinte:

1. deplasarea cat mai uniforma a frontului de dislocuire;

2. o cat mai buna comunicare intre sirul de injectie si zona productiva, o eficienta cat
mai buna a injectie.

• Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste modelul

Buckley-Leverett. Acesta este un model idealizat care considera colectorul omogen si
izotrop. S-a introdus notiunea de curgere fractionala prin zacamant.

• Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se rezolva pentru doua situatii:

• existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;

• existenta unui sir de injectie si doua siruri de extractie.

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua etape:

1. pana la patrunderea frontului in sondele de extractie;

2. dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.

Injectia de apa se face la bilant:

𝑄i𝑛j = 𝑄𝑒𝑥

Qex- debitul de fuid extras cu un al doiea sir de sonde

64
 𝑄𝑒𝑥 = 𝑛 · 𝑞i𝑠 = 25 · 9.42 = 235.5 𝑚3/𝑧i

n-numarul de sonde =25

• Pozitia frontului de dezlocuire este dat de relatia:

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎 = ·( ) ·𝑡
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
�

• Din masuratori au rezultat distantele pana la sirurile de sonde de reactive

𝑙 = 180 𝑚

• Timpul de patrundere al apei in sirul doi este dat de relatia:

𝑙2 · 𝑚 · 𝑆 · ℎ 1
𝑡𝑝2 = · = 6475,12 𝑧i𝑙𝑒
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
(𝑑𝑆𝑎)
𝑆𝑎𝐹

65
Etapa I: Profilul saturatiei pâna la patrunderea apei in al doilea sir de sonde de extractie

• Se alege un timp t, mai mic decât timpul de patrundere in al doilea sir de

extractie:

𝑡1 < 𝑡𝑝2 = 3000 𝑧i𝑙𝑒

• Se aleg doua valori ale saturatiei Sa ∈ (SaF ; 1)

SaF=0,87

S’= 0,9

S" = 0,95

• Pentru t1 = 3000 se calculeaza pozitia frontului de dezlocuire la saturatiile alese

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎𝐹 = ·( ) · 𝑡1 = 171,26 𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎′ = ·( ) · 𝑡1 = 31,87 𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎" = ·( ) · 𝑡1 = 13,26 𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

• Pentru t2 = 4000 se calculeaza pozitia frontului de dezlocuire la saturatiile alese

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎𝐹 = ·( ) · 𝑡2 = 228.34𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎′ = ·( ) · 𝑡2 = 42.50𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎" = ·( ) · 𝑡2 = 17.68𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

• Pentru t3 = 5000 se calculeaza pozitia frontului de dezlocuire la saturatiile alese

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎𝐹 = ·( ) · 𝑡3 = 285.43𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

66
 𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎′ = ·( ) · 𝑡3 = 53.120𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ

67
 𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎" = ·( ) · 𝑡3 = 22.10𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

• Pentru 𝑡𝑝2= 6475,12 se calculeaza pozitia frontului de dezlocuire la saturatiile alese

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎𝐹 = ·( ) · 𝑡𝑝2 = 369.64𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎′ = ·( ) · 𝑡𝑝2 = 68.80𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎" = ·( ) · 𝑡𝑝2 = 28.62𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

Etapa II profilul saturatiei dupa patrunderea apei in sirul doi

• Se alege un timp mai mare decit timpul de patrundere in sirul doi 𝑡4 > 𝑡𝑝2

68
𝑡4 = 8000 𝑧i𝑙𝑒

69
 𝑡 4 = 𝑙2 · 𝑚 · 𝑆 · ℎ · 1
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
( )
𝑑 𝑆𝑎𝐹
𝑑ƒ𝑎 𝑙2 · 𝑚 · 𝑆 · ℎ
( =
𝑑𝑆𝑎 ) 𝑆𝑎4 𝑄i𝑛j · 𝑡4
= 0.70

• Din grafic se citeste valoarea saturatiei in apa corespunzatoare momentului t4

𝑆𝑎4 = 0.5
• Se iau 2 valori ale saturatiei cuprinse intre 𝑆𝑎c(𝑆𝑎4 ; 1)
𝑑ƒ𝑎
𝑆𝑎5 = 0.55 => ( ) = 1.6
𝑑𝑆𝑎
𝑑ƒ𝑎 𝑆
𝑆𝑎6 = 0.60 => ( ) =2
𝑑𝑆𝑎 𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎4 = ·( ) · 𝑡𝑝4 = 363.00𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎5 = ·( ) · 𝑡𝑝5 = 159.76𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ
𝑑ƒ𝑎
𝑄i𝑛j
X|𝑠𝑎6 = ·( ) · 𝑡𝑝6 = 127.81𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑡4 = 9000 𝑧i𝑙𝑒
𝑙2 · 𝑚 · 𝑆 · ℎ 1
𝑡4 = ·
𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
( )
𝑑 𝑆𝑎𝐹
𝑑ƒ𝑎 𝑙2 · 𝑚 · 𝑆 · ℎ
( =
𝑑𝑆𝑎 ) 𝑄i𝑛j · 𝑡4
= 0.625
𝑆𝑎4

• Din grafic se citeste valoarea saturatiei in apa corespunzatoare momentului t4

𝑆𝑎7 = 0.65
• Se iau 2 valori ale saturatiei cuprinse intre 𝑆𝑎c(𝑆𝑎4 ; 1)
𝑑ƒ𝑎
𝑆𝑎8 = 0.75 => ( ) = 1.68
𝑑𝑆𝑎 𝑆 70
 𝑑ƒ𝑎
𝑆𝑎9 = 0.85 => ( ) = 1.8
𝑑𝑆𝑎 𝑆

71
 𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑆𝑎7 = ·( ) · 𝑡𝑝4 = 459.430𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

𝑄i𝑛j 𝑑ƒ𝑎
X|𝑠𝑎8 = ·( ) · 𝑡𝑝5 = 171.17𝑚
𝑚·𝑆· 𝑑𝑆𝑎 𝑆𝑎𝘍
ℎ
𝑑ƒ𝑎
𝑄i𝑛j
X|𝑠𝑎9 = ·( ) · 𝑡𝑝6 = 159.76 𝑚
𝑚 · 𝑆 · ℎ 𝑑𝑆𝑎
𝑆

72
73
BIBLIOGRAFIE:

1. Nistor, I. : Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1999 ;

CONCLUZII :

Proiectul de la disciplina “PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR DE

HIDROCARBURI” este unul dintre cele mai importante proiecte pe care studentii din an
terminal trebuie sa il intocmeasca .

In cadrul acestui proiect am invatat principalii pasi ce trebuiesc parcursi pentru o

proiectare a exploatarii reusita . Am recapitulate intocmirea hartilor si sectiunilor
geologice si am extins cunostintele prin aplicarea unor metode noi de calcul . Am
studiat principalele problem si dificultati ce pot sa apara in timpul unei proiectari , dar cel
mai important , am invatat cum sa evitam aceste probleme si cum sa le rezolvam .

De asemenea , am invatat tipurile de zacaminte cu caracteristicile sale si care este

abordarea corecta in momentul in care trebuie sa gandim exploatarea acestor tipuri de
zacaminte .

74