Interventii pentru elevii cu ADHD Irina Crumpei-Tan a: Universitatea Alexandru loan Cuza’, ie Rezumat Tulburarea cu deficit de atentic/hiperactivitate este tulburarea psihiatrica cel mai frecvent diagnosticat’ in randul copiilor. Pe m&sura ce simptomele sunt tot mai cunoscute si crite- riile de evaluare si diagnostic sunt optimizate, numarul celor diagnosticati este in crestere si cuprinde gi alte categorii de varstt. Dificultitile de concentrare si hiperactivitatea afecteaz grav functionarea scolar a indivizilor cu ADHD. Atat performanja academica, cit si relajile sociale au de suferit, In perioada formativa a copitiriei si adolescentei impactul acestor snfe poate fi devastator pe termen lung. Interventiile timpurii sunt esenfiale pentru a diminua consecintele. In ciuda controverselor, tratamentul medicamentos este adesea esential pentru ameliorarea simptomelor moderate gi severe, ins nu este suficient, Strategiile psihocomportamentale sunt complementare si aduc o contributie semnificativ in controlul simptomelor. Capitolul de fa( isi propune s& treaci in revist cele mai utilizate strategii nonfarmacologice, validate stiintific, aplicabile in mediul scolar. aoe ‘Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD) este o tulburare de neuro- deavoltare definit’ prin deficit de atentie, dezorganizare si/sau hiperactivitate/impulsivitate (American Psychiatric Association, 2016). In Tabelul 1 sunt notate principalete simptome ale acestei tulburiiri. Desi fiecare dintre ele poate aparea izolat si la persoanele fard ADHD. natura cronici si durata simptomelor care conduc Ia afectarea functions $i dezvoltirii individului fac diferenta dintre normal si patologic. DSM-5 identifict trei subtipuri diagnostice : cu deficit de atentie predominant, predominant hiperactiv/impulsiv sau xt. . a tultwrarea afecteazA intre 5% $i 7% dintre copii Ia nivel global (Witlcutt, 2012). Baistteont ral adesea diagnosticalideedtftele, cu oratide 2: 1 pint la 51, in functie de context iI de evaluare (Barkley, 2015). Explicatiile pentru aceasta discrepant Variant, Bavetii cu ADHD sunt mai adesea hiperactivi si impulsivi, tn timp ce fetele variant. Bet Covent simplome ale Uipsei de atenie (Vaughn eta.» 2014), In acest fe, hi resiagnosticai, it ftele subdiagnosticae, In afard de biasul de gen, exist Diietii pot fi supradinere validate stiinific care contribuie la ratele diferte de diagnostic ins& si diferente biol as =4 te —-_ = Scanned with CamScanneroe CONSILIEREA IN SITUATIE DE CRIZK de vrsti scolar& erau cel mai adeseaidentigs tot mai frecvent prescolari, adolescengi sj ada; argi de diagnostic, optimizarea criteriilo, fa ste de la an la an. (Barkley, 2015). Pand de curand, copiii cu ADHD, dar acum sunt diagnosticati (Conrad, 2008). Date find aria mai d diagnostic si popularizarea tulburarii, prevalenta ei cre Tabelul 1. Simptome reprezentative ale tulburdril cu deficit de atentie/hiperactivitate Lipsi de atentie aa _ Eyueazi in efortul de concentrare asupra detaliilor, adesea face greseli din neglijenys ‘Are dificultaji in menjinerea atentiei cind efectueazA sarcini sau in timpul jocului Pare si nu asculte cind i se vorbeste direct Esueazi in finalizarea sarcinilor Dificultiti in organizarea sarcinilor si a activitatilor Eviti sau nu se angajeazi in sarcini care presupun efort mintal sustinut Pierde obiectele necesare indeplinirii sarcinilor sau activitatilor Este distras de stimuli externi Uitt frecvent aspecte legate de activitajile zilnice Hiperactivitate i impulsivitate ‘Se joact nervos cu mainile sau cu picioarele, lipsit de astampar Incapabil s& rimAni agezat pentru perioade prelungite de timp Alearga si se catira frecvent in situatii inadecvate Ti este dificil s4 se angajeze in activitati distractive in liniste Este frecvent pe punct de plecare”, ca si cum ar fi condus de un motor Vorbeste excesiv Rispunde brusc inainte ca intrebarea si fie incheiatt Are dificultati in a-si astepta rindul Intrerupe sau intervine in activitatea altora Sursa: Adaptat dup’ American Psychiattic Association, Manual de diagnostic si clasificare statisticd a tulburdrilor mintale, ed. a $-a, 2016 ADHD este un diagnostic controversat, marcat de prejudeciti si mituri (Gargiulo, Metcalf, 2016). inci din anii '70 au existat voci care au contestat diagnosticul, acuzind tratamentul psihoactiv in randul scolarilor, cauzele necunoscute gi limita fragili dintre simptomele tulburarii si comportamentul problematic contextual al copiilor. Unii critici sustin ci diferentele dintre copiii cu ADHD si ceilalti copii ar putea fi considerate diferente temperamentale, in timp ce alti admit diferenele neurologice, dar sustin ci se fac excese in atribuirea diagnosticului (Conrad, 2008). in ciuda acestor voci izolate care pot afecta perceptia social a acestei tulburari, specialistii din domeniul snatigii mintale si cerceta- torii preocupati de acest subiect consider’ ADHD un diagnostic legitim. Ei evalueazi tratamentul psihoactiv ca sigur si validat stiintific, 1, Provocari scolare pentru adolescentii cu ADHD Dificultatile scolare sunt una dintre cele mai importante probleme eu care se confruntt copiii si adolescentii cu ADHD. Ei au note semnificativ mai mici, sunt plasati mai ade in sisteme de educatie special’, ajung mai adesea in situatia de repetentie si aban Scanned with CamScanner—INTERVENTI PENTRU ELEVH cy ADHD qt al., 2011; Molina et al., 2009; Langbe wt erent a ie e eee or mal mare ratte , aN de nerilor eu ADHD ieee Sa leap Sor 3) in formele de inva wan et al., 2013). $e (um simnaziului marcheazA debutul unei perioadetumultoase pentru levi i’ cu schimb&ri importante in plan fiziologic si comportamental fy acelag care isi profesorii asteapta ° autonomie Sporitd in aceastt nouk etapa (Eccles, eee te provocari cumulate au un impact sporit in adaptarea elevi , Roeser, fh, Ares 1 simptomatolo, ‘fice dont At adaptarea elevilor cu ADHD. sly iy constant al simptomatologici specifice din primii ani de scoala se int i peo ranzitiei 1a gimnaziu, indicind o agravare tranzitorie a simptomelor in toate rei domenit (Langberg et al., 2008). Persoanele cu ADHD intampins dificultati m1 ee elailor sociale, Pot interactiona deficitar cu colegii si profesorii lor, adesea mu gine si lege $i SM pstreze relatii autentice de prietenie si prezintd un rise sporit de sa jzare in clasi comparativ cu ceilalti colegi (Stormont, 2001 ; Hora, 2007). Ca rae atucuror acestor dificult3ti, tulburdrile anxioase si depresia au o prevalenti crescuti Sil elevilor cu ADHD (Barkley, 2015), De asemenea, adolescentii cu ADHD sunt wr pedspusi SX comitt acte de delincvenga si si consume substanje psihoactive de la visa de IL 7 (Molina eae 2007), pistrand o dispoziie crescuti si de-a lungul anilor i (Molina et al., 5 ile timpurii pot ajuta echilibrarea sanselor pentru copiii cu ADHD, permi- jaivle un parcurs firesc pentru implinirea potentialului personal dincolo de eticheta faqmsicd, Nu intimplitor cele mai multe dintre programele de interventie structurate atu copii cu ADHD au fost gandite prioritar pentru contextul scolar. in acest cadru, opi pot fi urmarifi atat intr-o manier& structurati in timpul orelor, cét si nestructurat ispaze, efectele tratamentului pot fi usor contorizate si inregistrate, profesorii pot fi copa ca observatori de incredere, iar tratamentul poate fi implementat frecvent pe cia indelungatX (Evans et al., 2014). lon scolar decit colegii lor ¢ fac simtite si in freeventa Wimant universitare si postli- 2 Strategii si interventii amentul optim pentru ADHD combin& medicatia psihotropa cu ajustiri obiective Fs Ftcilor educationale si cu interventii psihosociale implementate consecvent acast si fa ‘ald Barkley, 2015), Capitolul de fat isi propune si treact in revisti cele mai utlizare “gli nonfarmacologice, validate stiinjific, aplicabile in mediul scolar. 4, Ajustdri ale practicilor educationale tue ‘Strate, ndul adolescentilor cu ADHD se ile aplicate si studiate cel mai adesea in rindul cen r 18). Asn wet siustrite individualizate ale practicilor eduayiona °C an fi ificari ale practicilor scolare, care menjin aceleas! arse oe Pie ok medieae Sh Be re ham an treaty bilit asupra accesului elevului Co rr anu prin examen ta ig attison et al,, 2013). De exemplu, elevil cu ADHD Perna 0 hucrare, °¢ de examen scris, pot primi céteva minute in plus pe a Scanned with CamScanner6 CONSILIEREA IN SITUATIE DE CRIZA i i structurate. Ei trebuie s& aj sau sarcinile care le sunt destinate pot fi mai ee ot i afoaae patel pee ae wa acelasi bagaj informational, dar beneficiaz4 ey vatporsil Spre deosebire de intervening informatiei, pentru a compensa deficitul dations! Win dobindirea de noi abiling psihosociale, ajustarile practicilor education dalle medil eorespunsitoare viecet mntru ca adolescentii cu ADHD s& implineasc& sarc’ tevul si tei, i ‘ectivul lor este adaptarea standardelor, pentru ca clevul si fack fayy Sisaninpiee ispune. Ajustirile au un impact centrat asupra performantei lor, cu abilitatile de care dispune. Ajus Eile lisvactisls ect soete scolare, lsdnd alte dificultati asociate, cum ar fi abilitail + comportamentele isrupti jincvente, neadresate. oe oe naaltt ative obicei grupate in patru categori Ajustirile prezentritor Presupun adaptarea modului in care instructiunile, temele sau evaluirile sunt expuse elev Ajustrile rAspunsului sunt adaptir ale conditilor in care acesta poate spunde laceringe sau ale dispozitivelor pe care le poate folosi pentru a rispunde. Ajustiril le de orar se referi la organizarea timpului disponibil pentru rezolvarea unei sarcini. Ajustarilespatiuluj au in vedere modifictri ale locului in clasa in care elevul realizeaz sarcinile si ale disponibilitatii persoanelor prezente pentru a-l ajuta : alti elevi, profesorul de sprijin etc, Desi multe dintre ajustiri, cum ar fi organizarea instructiunilor, disponibilitatea profe- sorului, prezentirile structurate, ar putea fi fncadrate pur si simplu la bune practici educationale si ar putea fi de folos tuturor elevilor, putinele studii care s-au aplecat asupra acestor strategii raporteazK sustinere minima pentru beneficiile directe pe care acestea le-ar avea asupra elevilor cu ADHD (Harrison ef al., 2013). Cercetari suplimentare sunt necesare pentru a garanta eficienta fiec&rei strategii din categoria ajustarilor educationale, Tati mai jos céteva dintre cele mai folosite strategii (Brock, Jimerson, Hansen, 2009) : Durata sarcinilor trebuie sincronizat& cu disponibilitatea atentional& redust a elevilor, Temele trebuie si fie scurte sau impirjite in sarcini mai mici, feedbackul pentru rezolvarea cu succes a exercitiilor, prompt si la obiect. Pe parcursul proiectelor mai lungi se pot lua Pauze pentru a preveni pierderea atentiei. Dificuliatea sarcinilor trebuie de asemenea adaptat4 nivelului cognitiv si informational al elevului. Sarcinile prea grele pot genera frustrare si pierderea atenfiei, necesitind concentrare sporiti pentru perioade mai lungi. A incepe cu sarcini mai usoare si a creste Progresiv dificultatea lor, pe masurd ce elevii dobandesc incredere si interes, reprezint& © alt strategie cu rezultate semnificative. Instructiunile directe, acordate de profesor pe parcursul sarcinilor, sunt mai eficiente decét munca individual’. Luarea de notite sporeste beneficiile acestei strategii, asociindu-se Cu note crescute, concentrare superioari pe sarcini si grad de infelegere ridicat. De asemenea, instructiunile ar trebui sX fie scurte si specifice, formulate in cuvinte putine si clare. Este de folos daci li se cere elevilor cu ADHD si reformuleze instructiunile in propriile cuvinte. Meditajiile oferite de colegi sunt asociate cu progrese academice si comportamentale in randul elevilor cu ADHD. Chiar si doar 20 de minute pe zi pot fi suficiente pentru a inregistra progrese. Colegul care oferd meditatiile ar trebui s& fie de acelasi gen cu clevul cu ADHD, si aiba rezultate academice mai bune $i abilitZti sociale superioare. Programarea activitdjilor si materiilor de-a lungul zilei ar trebui sX {ink cont de dinamica puterii de concentrare a elevilor cu ADHD. Concentrarea scade pe misuri ce ziua scolar avanseaz4. Sarcinile solicitante ar trebui programate in prima parte a zilei find urmate de materii si activitaji care necesit un grad mai scAzut de atenti¢ si concentrare. De asemenea, sarcinile mai putin agreate ar putea fi urmate de sarcini plicute, pentru a motiva rezolvarea celor dintdi, Scanned with CamScannerv INTERVENTI PENTRU ELEVI CU ADHD a obsinut prin cresterea stimularii si prin vari js " orcas cu performante mai bane. Poster color eg eet once 1 oi forme diferite, machete, ime, colorate, animati,prezentii serise : a os pentru ; mentine senile clevilor asupra ae ae in prezentirile ale fi i organ jzarea asigura predictibilitatea cil ; ut DUD au nevoie. Mentinerea unui orar See activitatilor zitn seagate Pt ameliora performanja acestor elevi. Este uilea orem” J csi fe din timp. De asemenea, o planificare scrist a eee Se gs ensiale marcate, poate ajuta lao mai b at ale ile clare, ferme, reamintite de mai multe ori infuse a i agile sagt Scbematic pe ere clase sau chiar pe bance clots Gene 8 SS noul actvitate si dupa pauze, regulile pot fi Sse eer ee waite AE ‘utomonitorizare pot fi prezentate elevilor folosind ote vik nde ee, invayandu-i s4 urméreasc’ identi soiree veuale juni sorisCs identificarea corect& a problemei, ime vane rezolvare $i urmiirirea lui pas cu pas. Elevii pot rim © areas ae si le aminteascd implinirea acestor obiective. Abilitiile de ee ee wa ae selectiva si reduc impulsivitatea. soowttorizare ui de munc& in cazul elevil ea ri ilor cu ADHD este in mod ideal stabili de ei ins Comportamentele problematice sunt redu: i et as ci Co se atunci cind lucreazi dupii Posibilitatea de a alege dintre mai multe sarcini poate ajuta intreruy senelor disruptive st cresterea concentrarii pe sarcini. E important @ mulls done ee lege i verifice informati sau abilitii similar. Exercijille fizice ar trebui Programate periodic. Un repertoriu de exer sz last poate i planificat a interval fixe, Elev cu ADHD au difteulti timing teal pentru perioade indelungate, Chiar gi miscarea minima i ! necesari pentru a lucra la cleulator poate avea un impact pozitiv cu privire la concentrarea asupra sarcinilor. Nevoile eae pot ri de 1a 0 zi la alta, iar profesorii ar trebui s& fie flexibili in a rispunde inplicarea activa poate ajuta elevii cu ADHD s& isi mobili i cared a si mobilizeze energia in activitiyi snsrutive. Li se poate cere s& se ocupe de videoproiector, s% noteze ideile princi bls urmireast planl ectii “on + st notes elle princi iarea stimulilor externi se poate realiza pri i i i ca stimu prin plasarea elevului in apropierea rn si mai departe de ferestre sau surse de zgomot pentru a reduce distrageril Jugeteenissnpr sar or. Elementele puternic stimulante, irelevante, cum ar fi Fa Pere sau imagini fr egaturd eu lectia, ar trebui indepirtate, Distragerile {Ste in impul sacinilor sunt cele mai deranjante pentru copii eu ADHD si ar trebui de stente y imbari nganizatt corect si meade eee si ajustiri premeditate, este important ca atat pArintii, cat si cadrele ame moe a sPecificul tulbura ‘ADHD gi si fie ct mai flexibili si disponibili Coseind gi sn rocesil de predare si invatare dup’ nevoile imediate ale acestor elevi. “ii cy ADHD and nevoile lor, se poate crea un mediu de invdtare optim atat pentru iustatile pret cat si pentru colegii lor. lev reeiilan educationale sunt utile pentru a crea un mediu de invajare optim wi 0 intele D, anticipand nevoile lor, permitandu-le o concentrare sporitd asupra ni ating” ai bund a regulilor gi instructiunilor gi limitind situasiile frustrante ete dace Totusi, ele produc in special schimbiiri contextuale si adesea nu sunt hu sunt insofite de interventii psihosociale mai profunde. Interventiile ~~ Scanned with CamScanner~a78 CONSILIEREA IN SITUATIE DE CRIZA i idat de multiple cercetati, pot fi sufi ree rtamentale au un impact valida I ice end sunt insojite de tratament medicamentos (Brock et al., 2009). 2.2. Intervengii comportamentale bazate pe gestionarea consecintelor Interventiile comportamentale sunt adeseori imparfite in interventii axate pe antecedent si Fe eeasine iercatils axale pe antecedente vizeazi Tee neatentiei si comportamentelor disruptive, prin modificarea mediului sia strategilor de predare, Asif) aceste strategii coincid in mare parte cu ajustarile practicilor educationale descrise maj Sus. Pe de alti parte, strategile bazate pe consecinfe presupun manipularea urmatilor un comportament pentru a-i scidea frecven{a, Manipularea antecedentelor $i consecinjelor in mediul scolar se asociaza in medie cu un efect moderat spre ridicat asupra schimbirij comportamentale (DuPaul, Eckert, Vilardo, 2012). intre strategiile de manipulare a consecinfelor se num&r’: programele de intirire cu jetoane, Suspendarea intiirilor Poritive, negocierea contractuali a consecinfelor, extinderea programului de intiiriacasa, Analiza functionala a comportamentului este oportund inainte de conturarea intervene} optime. Adeseori comportamentele disruptive produc beneficii imediate copilului care le produce, ceea ce mentine perpetuarea lor, Atentia dascalului, atentia colegilor, sustragerea de la sarcin’ sunt céteva dintre functiile posibile ale comportamentului. Interventiile care decurg firesc din analiza functional presupun asocierea beneficiilor identificate cu alte Comportamente, mai adaptate, astfel incdt copiii s& nu mai aib& nevoie de comportamentul Problematic pentru a le objine. Dac, de exemplu, atentia profesorului este beneficiul vizat, solutia ar fi ca profesorul s& interactioneze cu elevul atunci cand respecti regulile si se concentreaz asupra sarcinii si s& il ignore cdnd se abate de la instructiuni. Programele de intdriri cu jetoane sunt superioare laudelor simple pentru sarcinile implinite cu succes, fiind semnificative, dar simbolice, putdnd fi administrate in mod specific, consecvent si imediat. Astfel, ele m&resc productivitatea academic si comporta- ‘mentul adecvat al elevilor cu ADHD (DuPaul, Stoner, 2014). Pentru a elabora un sistem de intarire cu jetoane trebuie urmafi mai multi pasi. in primul rind se vor selecta céteva situatii problematice care vor fi vizate prin programul de intarire. Situatiile vor fi apoi definite prin comportamente cuantificabile : un numar de exercitii realizate intr-un anumit interval, comportamente adecvate cu ceilalti colegi in pauze etc. Se va selecta tipul de jetoane. Copii sub 9 ani prefera recompense tangibile, cum ar fi jetoanele de poker sau abtibildurile, in timp ce pentru cei mai mari un sistem de puncte pe un card poate fi suficient. Prescolarii pot avea dificultiti in a injelege principiile economiei cu jetoane, Laudele si imbratisrile sunt mai potrivite pentru aceasti varst. Urmatoarea tapi Presupune atribuirea valorii unui jeton, Sarcinile sau comportamentele pot fi imparite in unitati de performanta, Sarcinile mai dificile pot garanta mai multe jetoane, Valoarea Jetoanelor va creste progresiv. In faza initiali, standardele trebuie fixate astfel incit Succesul si fie la indemand. Cadrul didactic va realiza apoi, alturi de elev si paringi, 0 listd de privilegii si activitati placute elevului, cu valori diferite, pentru care vor putea fl Schimbate jetoanele. Jetoanele trebuie sX poatt fi schimbate in privilegii zilnic, pentru ca Programul si fie eficient, Evaluarea programului trebuie si fie continua, iar modificri in natura $i valoarea privilegiilor pot fi ficute pe parcurs ori de cate ori este nevoie. Ultima etapa vizeaz& generalizarea efectelor pozitive la alte situatii si contexte. In acest Scanned with CamScannerINTERVENTII PENTRU ELEVII CU ADHD ~ ‘S79 jtuatii problematice asociate vor fi identi . oe ert. Recompensele cu jetoane vor fi che ie dresate cu ajutorul risotto reat pentru fiecare etapl de rezolvare, va fies ial ee e0 revolvareainregului exer os Dricbeasca lui este o strategic de Tetragere a privilegiilor, com 5. al POP wplicale impreund, cele dou’ programe au 0 eficient aria ioe ony. to ‘Pal comportamentelor nedorite, pe ling explicaile verbae, copi 4 Oy mre prestabilit de puncte in functie de importanta comportamentului Se pata retragerea punctelor sX se realizeze consecvent, int-o atmosfrt Ov, explicand At mai specific care a fost comportamentul penalizat. Costul poreie o forma de pedeapsi si prezint riscul compromiterii intregului sistem Sst gnu este aplicat eu gril sie patie. Programul de intariri trebuie injeles init primul rand ca un sistem pozitiv, de recompense pentru efortul depus si pit inite cu succes. in acest sens, € important ca elevii s& primeasct mai multe ie IP rd si sm ajune niciodatd Ia un total negativ de puncte. Dac& se afl ett pe Fetivele programului de intiiri trebuleregdndite, srcinile recom se ite icisi mal mici si abaterile minore jgnorate, Criterile de pealizare Ma srcte pe rmasur o= copiii se obisnuiesc cu sistemul si incep s& céstige 7 tie puncte prin comportamente adecvate. ssc ul comportamental (DeRisi, Butz, 1975) presupune negocierea si redactarea j set de reguli contractuale intre un profesor si elev. Vor fi stipulate comportamente pile cine, precum $i obiective specifice, cuantificabile, care odati atinse vor fi eat Me cu actvitlti si premii preferate de elev. fn acest tip de intervengie, nu mai He cvtermediare de intirire, timpul intre realizarca comportamentului $i cra lung, Trecerea gradual de la programul de intarire cu jetoane putea fi oportun’ pentru a facilita generalizarea comportamentelor vizarea motivatiei. Totusi, este important in cazul copiilor cu ADHD, jegiile cAstigate si fie primite in aceeasi Te ar trebui si fie simple, fara pasi multipli Complexitatea si dificultatea sarcinilor vor cath sist ssmpenst fiind bun contract ar ieinbile si internal tas in perioada scolii primare, ca pri Cain strategiile anterioare, la inceput sa drelvare, cu un nivel de dificultate scazut. cage progresiv, pe miisura ce copii se obisnuiesc cu tehnica. Tiyoortle zilnice pot fi 0 forma eficientt de continuare a interventilor desfiisurate ical, in medial de acast. Profesorii pot completa rapoarte simple care si cuantifice ‘onportamentele, performantele si dificultatile elevilor de-a lungul zilei. Se asigura astfel j sistemul de intiriri poate ‘iodae mai unitard a comportamentelor problematice, si teefcia de o varietate de privilegit cfstigate Ia scoalt, care pot fi realizate acask. 23, Intervengii multimodale pe ee multimodale abordeazi dificultitile copiilor cu ADHD din mai multe per- | Prgamar tt timp, vizind o schimbare uniforma in mai multe planuri interconectate. fave cele Challenging Horizons” (PCH) (Evans, ‘Axelrod, Langberg, 2004) este una Aap ntl ceteetate intervenit pentru copiii cu ADHD din gimnaziu si liceu, ic alae at valuat-o raportind progress semnificative in domeniile social, Tide) ial (Evans ef al., 2014). Au fost evaluate dou versiuni ale programului, ll after. ; school si modelul de mentorat. — Scanned with CamScannerEA IN SITUATIE DE CRIZA a it de-a lungul unui an interventie structurata de-a It 7 $COlar, tre Model after-school rote pe 2. consiliri implica sunt de obce stun zile pe sipuimins, 180 A brandi si cadre universitare, Ietventie vizea2t mai muy Pea pcpevoltarea abiliiior academice (uarea tlegdturil dintre oe Ride dimensiuni : dezvol ilitatilor interpersonale (ingelegerea leg? © compor tal studiu), antrenarea abil Dbiective de dezvoltare personalai, alinierea con ident 4 aa arth in peswocal ii bets = a “obiective), abilititi sportive (pentru exersarea abiliay mentulu rsonal e es structive pentru petrecerea timpului {i i soca 6 pent ur nlode nn scurte cu const pny ey mentor (iezaressne de Isr includ a nee et 3 primeasc feta sre rr etingerea oblectivelor). fn fiecare lund au Toe joo" despre pasti urmatori de ficut in atingerea i strate oe tai pre pagl | clrora li se vorbeste despre adolescent, ADHD si strategii Cficiente de Daud omporamentlor problematice. Enlace bane # bed Prin discus i si pin si prin observarea elevilor in timpul orelor gi in pass EAA Te titan eeeciok DECREE de a face strategile PCH mai acces, incluzan cteva din dimensanle modellu anterior in eadral programului solar, Ang jal a scoli,precum profesor si psihologi scolar, se intélnesc sAptimanal cu elevi pets, 2 le prezena strategiieficiente de organizare, de studiu si de realizare a temelor penny acasf. Aceste interveni au fst selectate din modelul after-school pentru c& au un mpeg iret asupraperformantel eolare. Angajai implica se intlnese regulat cu mento, pentru a discutaeventualele dificult. Mentori au si rolul de a inv&ta levi tei de Tezolvare a problemelor pe cae le pot folosi ori de cite ori se confrunti cu o situate dif Programu! teme, organizare si abiitaji de planificare (Langberg et al., 2008) a fox claborat ca o completare a PCH. Acest program se desfsoari de-a lungul unui semestu, {n cadrul a 16 sesiuni de 20 de minute fiecare, De obicei, psihologul scolar este cel ean ‘nvatt elevi de gimnaziu gi liceu eu ADHD abilitti de organizare a timpului gi spatult $i abilititi de planificare, Progresele sunt estimate, cuantficate gi li se atribuie de a inceput un sistem de recompense. Sunt previzute si dout intélniri a cite o orf ce adolescentul gi familia sa pentru a discuta progresele, obiectivele gi sistemul de iti, CONSILIERI 580 3. Concluzie Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate este Patologia psihiatrica cel mai frecvent diagnosticats la varsta copilaiei. Statisticile arata clar dificultitile intampinate de copii si adolescentii cu ADHD in adaptarea la cerinjele scolare. Ei se confrunt’ semnificatiY mai des cu abandonul scolar, Tepetentia, absenteismul sau notele mici. Existi inst si protease interventii validate stiinyitic, care s-au dovedit a eficiente in adresarea acestor redeem. 1h acest capitol, am discutatuneledintre cele mal folocin strategii si imervent nonfarmacologice validate stiintific, aplicabile in mediul scolar, Ajustirile practicilo comalicnale Sunt cele mai freevene solu folosite, Ele acne oa asupra antecedentelot eens problematice, Incercdnd 8 limiteze ocaziile care favorizeazA milk ior. Nu vi it i i i tu ict neal evr cu ADHD. Re ee compan snore Ele nu sunt sufici mbar de dural Programele de intitiri cu jetoane, open ee rea chime cfteva dintre strategiile care actio Costul rispuns; “4 Scanned with CamScannerINTERVENTII PENTRU ELEVII CU ADHD pentru a obtine Tezultate, aceste strategii trebuie ay “ ioe rat pe obiective gi recor Fee aPlicate adecva nil, contral ve mpense, regulile trebui eevat, intr-o govt ood ideal strategiile ar trebui contiuate aoa gine eu elev , . Cele mai eficiente ‘ati, St imodale. Ele abc i i fi Foe cele multimodale. Ele al ordeaza dificultitile copiil ‘fea sunt in acelagi timp, vizénd o schimbare uniformi in wat reins ee esa elt mal impure a simptomelos, nto mmatledt neem grate Ai edcamentos, adaptri contextuae gi interven selene ca e ramen ‘ ‘ ° jp A mediu! fami ial, poate ajuta copiii cu ADHD s& isi ating’ potentialul 4 m in Prgnosticall primit. satsic Association (2016). DSM-5 : Manual de diagnostic $i clasificare stats eign hiinale. Bucutesti: altura Medical Callisto. ioe ames Recent longitudinal studies of childhood attention-deficit/hyperactivity disorder: ap. 2018)- Rs ind questions for further research. Journal of Abnormal Psychology, 125(2), ‘themes al HIS (ed. (2015). Attention-deficitiyperactivity disorder: A handbook for diagnosis and een # edition. New York, NY: Guilford Press. He merson, SR. & Hansen, R.L. (2008). Identifying, assessing, and treating ADHD “ ‘ghool Dordrecht: Springer. ‘ F 08). Attention Deficit Hyperactyvity Disorder. In Parrillo, V.N. (ed). Encyclopedia jlems. SAGE Publicatiins, Inc. ‘social probl ae ; at ‘ efit & Buz, G. (1975). Writing behavioral contracts: A case simulation practice manual. Tinvis: Research Press. fal Gi, & Stone, G. (2014). ADHD in the Schools, Third Edition : Assessment and Intervention Smueges. New York: The Guilford Press. neal. G1, Eckert, T.L., & Vilardo, B. (2012). The Effects of School-Based Interventions for ‘aenion Deficit Hyperactivity Disorder: A Meta-Analysis 1996-2010. School Psychology Review, (41), 387-412. tcl, 1. & Roeser, R.W. (2011). School and community influences on human development. in MH. Bornstein & M.E. Lamb (eds.), Developmental Science : An Advanced Textbook, 6° eition (pp. 571-643), New York: Psychology Press. tas, S.W,, Axelrod, J., & Langberg, J.M. (2004). Efficacy of a School-Based Treatment Program ‘ar Middle School Youth With ADHD : Pilot Data. Behavior Modification, 28(4), 528-547. fas, W,, Langberg, J.M., Egan, T., & Molitor, S.J. (2014). Middle and High School Based luerentions for Adolescents with ADHD. Child and Adolescents Psychiatric Clinics of North Anerica, 23(8), 699-715, Talo R. & Metcalf, D, (2016). Teaching in Today's Inclusive Classrooms: A Universal Design terme Approach, 3" edition. Boston: Cengage Learning. | tJ. Bunford, N., Evans, $.W., & Owens, J.S. (2013). Educational Accommodations Students With Behavioral Challenges. Review of Educational Research, 83(4), 551-597. fe, tho {2007). Peer functioning in children with ADHD. Journal of Pediatrie Psychology, 326), ts i. a, Pelham, W.E., Molina, B.S.G. et al, (2011). The academic experience of male high Wepg 4 pets with ADHD. Journal of Abnormal Child Psychology, 39), 451-462. tener Pelham, W.E., Molina, B.S.G. etal. (2013). Young adult educational and voca ion Ley lr diagnosed with ADHD. Journal of Abnormal Child Psychology, 4(1), 27-41. Tetra Erstein, J.N., Altaye, M., Molina, B.S., Arnold, L.E., & Vitillo, B. (2008), ion to Middle School is Associated with Changes in the Developmental Trajectory a i — Scanned with CamScannerCONSILIEREA IN SITUATIE, DE CRIZA ss i nts of ADHD SymptomatolOBy Young, Adolese Prycholog, 10) erigz, Cu» Simon, J, & Graham, A. (2008), reg, ove the academic functioning of styqer* ot ein, J ; ation skills i jion to imp! ion skills interv eDuondst ‘School Psychology Quarterly, 23(3), sora Wig s with ADHD. Journal of cr, ical oy an org: Attention Deficiv Hype sand Predictors of Ad | types. et al. (2011). Patterns clessern | Langbers, 1M.» Mp terormance at Gomple of Children with Attention-Defcivtiypecete antes mt adolescent Psychology, 404), 519-831, thy i nical Chi ) Mola BS po isha, ip eral. (2007), Delinquent behavior and emerging su ‘use in the MTA at 36 months: Prevalence, course, and treatment effects. Journal of the, Amott “heademy of Child & Adolescent Psychiatry, 46(8), 1028-1040. ries Moline 8S.6., Hinshaw, $.P, Amol, L-E et 0h 2013). Adolescent substance un ody of attention-deficithyperactivity disorder (ADHD) (My the iment t0 childhood treatments, and suse) # multimodal treatment st function of childhood ADHD, random assi x medication, Journal of the American A ‘of Child & Adolescent Psychiatry, 52(3), meet Molina, B.S.G., Hinshaw, S.P., Swanson, IM. et al. (2009). The MTA at 8 years: Py 263, Malownp of hildren weated for combined-type ADHD in a multisite study. Journal ge iid & Adolescent Psychiatry, 48(5), 484-500. al of the American Academy of Chil Stormont, M, 2001). Social outcomes of children with AD/HD : Contributing factors and ing i. ations for practice. Psychology in the Schools, 38(6), 521-531. Vaughn, S., Bos. C.S., & Schumm, JS. (2014). Teaching students who are excepti awe Tisk in the general education classroom. New York, NY: Pearson. ceptional, diene cutt, E.G. (2012), The Prevalence of DSM-IV Attention-Deficit/Hyperactivity Di Meta-Analytic Review. Neurotherapeutics, 9(3), 490-499, peractivity Disorder: 4 Scanned with CamScanner