MICH PrerrMICA BIBLIE ‘TIPARITA SUB INDRUMAREA $1 CU PURTAREA DE-GHIJAA PREA FERICITULUT PARINTE. TEOCTIST PPATRIARHUL BISERICI ORTODOXE ROMANE.CUVANT INAINTE 7Vsent a rind, Brea Ordos, ce mal bith forma de canontere u Bible flat la indemana cred constitu leoanee Lo l converges clementlor con. ive eu cole atc, Kean mice permancetIntres fain dinre sll Inset de cure nger, prooruch apostl, ‘mucenll si sfins. Drinjaaretoare a crest desea Pe ‘meptle cunostri ni Dumnezeu ss intra negara Ege gt plinies i fu urged! teerea contenplafies sf foes find ens un via comentara af adevdruror de ered] min oars, monumental Icoant a Imparife ceva st vin. Agadan, {sasc, fils ind lem penta jer, -aridca ia plecat fa locul despre cae raise Dumpezeu Tara treia i, rdicind-si Avraam ochil a vizut in depitare Jocul ace. ‘unc a 2is Avram sugilor sale: .Rimnet accu sil ia i copie ne dacem pid acolo $i, nchinéndu-ne, ne vor in toate la vor [usin dec, Avram lemnele cole pet jet, ea ps pe ume si se fl a ar ela Tat im i Foc scutes ‘mando inpeun. Ane! rit sac ui Avan, ttl i, is: Tat. Tar cesta rlepune Ce et, fil me Zia sae at Toe ere ‘vem; dar unde oaia pentru jet”‘Avraam Ins a rispuns: .Ful meu, va ingrji Dumnezeu de ‘aia jentfet Sale”. su dus mai depart anndo\impreun ‘Dumnezeu cruti pe Isaac. lar daca jus aoe de eae i ase Dumnezeaa iit Avraam acolo jets, aafeat emcee ls leglind pe Isaac, ls, pus peje, deasoprakenelo. ‘Apo sha iting maa fa fot cuit a 8 junghie pe fal au ‘Atunctfngeral Dosnului a strgat elie at din cer shai Avraame, Aveaame I" RSspone- acest: ati-ma "Tar ngerl 8 4s: SW owt ride mang asupracopull niei si faci reun ru, ‘ie acum cuinse ot tem de Dammered pentru Mine ni cra ii pe singurl fu a a ‘i idicinda si Avram och pei, ad, In spate un ber bec fncureat cu coarmelefnt-n fi Si, ducindu-se,Avraum Tout ‘erbacul gi -a ads jet ocul ui sae, fo i, Dumnezew rispliteste loi Avraam. Si strigat doua oar {ngeral Domnuli din cer etre Aeaam sa 28: Juratu-M-am pe Mine insu, zice Domo, ef de wreme ce i fice aceasta in raat nic pe singurul tu iu pentru Mine, de aceca te voi binecu “eta cu binecuvanarea Mea, vo nmi foarte neamil a, 2 8 fie ca steele cerlu sca nisipul de pe trmal mari: va stan camo tee dugmanilor ei se vor binecane prin near ‘au toate popoarele pamantula, pent ci ascuitatglasul Meu Tmorcdse, apo, Avra la slug sae, sau dict Ipc unt isu dus la Bee Seba ocuit Avram acolo in Ber Seba (ac: 22, 1-19), Cel ce tubeste pe ft sau pe fled mat mult decdt pe Mine mu este venic de Mine (Mt 10,3). Muntele pe care a vrut Avraam si add jerf pe Issa, fil sv, schema muinile Moria, Ma tri on iit pe acest mute Terusalimul itemplal. Sara a muri la Chiriat-Arba care ei vale, ‘adic in Hebronul de ast, in fara Canaan, im vrt de 127 de fn Atunei Avraum a cumparat de la fal Tui Het un cmp, Jn propre de sejarul Mam. Acolo se alla © pester in peter ‘ceca Too ngropath Sar, sia lai Avraam (Pa. 23, 1-2), THM pATAEUALOR 22 Popoarele care se coboari din Avram: —° Moab Mosbitit Haran oto | gon Amm. Ammon ‘enh aco. Ascii rare av (Edom) ois Ismael smal Malian Madiai (Clsitoria fl sane iazar se duce in Mesopotamia. Avraam, imbitrinind, hemat pe Ehazar,svgn cea ma tind din eas 8a, ere lem toate ete ave, gas: yMerp tn fra mea, unde m-am0 yeciov resent niscut eu la dele mele, vel lua de acolo femeie Ii Isa, fa meu" Apo a hat slug cu sie 2ececlmile feateate cu luc Scumpe ys dis In Mesopotnia, n cetatea lui Nahor $i ito 2, Spe Sar, end ies femelle oad api, a poposit cu ciel a Finns alc dim coat ia 2: ,Doarane Dune eul stip me ‘Aaa, ecae-i-o fn cale ast mil uy tipi meu Avram. Tas eu aula inna aceasta i ec louitoior eth au ia ‘owt api. Dev fata iia vor ice: Pleac urcorl tu si bea ‘Stemi a opunde fea Ba i cimiele ote le voi adpa pain ‘or situ avec fe pe cae To ai indo robuki Ta ase ‘liaar intneste pe Rebeca. Da ou sfiriseel nea cugeta acesea in miles dat eeu urciorul pe umir Rebeca, fecioara care se nfscse fi Bate, Gul Mild, femeis Ini Nahr, fentele ni Avram. ‘Si venind en ia fntin, s-a umplut uciorul a pomitinapoi. ‘tune saga TakAsrasm 9 alrgatTaintea ei sea zst Dm beau puting ap din urcioul tu". ar ea a zs: Bea, domnul meu Sindat ga tsa urcioeul pe Brae ia dats bea ap pind a Ince fat dea mai be “Apol 2sSiclmilor tal am se sot ap pin vor bea tot” Siindata ga degetaturcirul in adpatoare sia alga iar la finn si scoot ap a adap toate emilee. Tar omulaelas uit aes cu tare $ cea, dorind 8 te de ‘sa binecuvntt Dommnul clara su nu ‘Si dich au Incetat toate camille de mai bea, a luat oral acela sia dat un ine de aur si dou bri la mnie et ‘Apoiaincbaro sia zis: A cl ft et vw? Spunesmi, trop, aca se afin casa att tle, ca rime Tacea i Sunt ft ut Bae al Mics, pe care ea -ans- cut ui Nahor™ Apo -a ma i: vem si pales fn mul, sila oi te lo, ea 8 amanet" ‘Ate! sa plecat om cela sia inchinat Domnall liar in casa tui Batuel. Rebeca ins ave un fre, anume Stawiewrbele Rebeca care puss: AS ast sma vorbit om acela Stajungind lao, eis tind cu ciel la nt Sia fis Jt, inecuvantatal Domnall! Penu ee sti far? Eu team gait cash sls peatr cimle tale. Sia ina ml acela in cast Tar Laban a oat povara de pee smiles es dt pai if, far ip camer, eae erau cues Tea dar ap ca si splepicloarcle TApol lea als de mince. Eliazar isa is: .Nu voi manca pin nu vol spunea ce am veit 1". Zis-a Laba: pune ‘Si dupa ce Batel $ Laban au ascaltat toate” cum a vent si ‘cum 8 rugat pe Dumnezeu sr descopere pe vitoare sie afecio= ‘ul supa Su, a 2s eee De ls Dom vine locrul wcesta ‘Soi niet putem spune nimi ile bine et de a at, Reece xe inaiten ta vo i te do 91 fle soie a fectoul stipinulut ‘tu, cam a get Dorm ‘i auzind cuvintele lr, slga tui Avram s- thchinat Dom: nul pan la print. Apo «sco slga trun de agin sf Hua ‘Se urs ine yi le-a dat Rebect, Data, de serene dara fa- teu same i2 ecru Testa Si a doua ri, de dimineats, Rebeca a plecat cu el spre fara (Canaan ia fc soe Ii Isao. “Avast a tri 175 de ani Isaac -aingropat lang Sara (Fac. 24, 1-60), Isa taco [amr rin Ree i ae Rte a fina ml rere fart Cop Sata rug ei Dorn si asta, pn ncutReboe oi Cal ind aea tt upal Scopertcu pc de acxa tau pus mele ay acl deal dx ita a put numelefacon Cop acqin au rescu Ts a june ‘indo Scut iid pe cpl, ar laos reba, plea 5k {sel ip cour ans tube pe spiel ace Anat at Rete bes pe Tacx Tsay i vnde dreptul shu de nt-ndscut. Oda ins a ert Jaco int su a ven ostenit de Iacamp ais sa cate ac “Dir sé mining dn aceasta minare rec sunt mind de Seca Lav 4 sau f Blom (om) Tar ago -0 spun ‘Mide-m! mal inal drop ude ndeaeat Si a a a “Jaca mor Lace flo oped inl nat Atunc Hato fr rhc Sia jr Inv $0 dnd Ta Taco a sh denne mn ‘Atunei Lacov a dat lui Isav pine si fieruuri de linte si ucesta a nc lu apolaa ict va du Shasel a nesocut sav ‘ep su defacto 25). ml wen ent nina a scare pentru 0 mtn ea dat dre de intnseat Ev. 12,18 ‘Bineeuvantarea parinteasel Teese becnntmen ei init cat ‘imbri sac ta sbit vederle ocho a chemst pe Tsp ils cel mal mare, sa is: Jat, a bitty mu ‘Su zat mort mele To, dar, unetle ta, toi sarc ei la imp si adi ceva vat ei faci mince, cum ii place mie, ‘Mor si mining ea 3 tebinecovsteze sulle meu psi nu m0 Rebeca face se binecuvantat cov. Dup cea pleat Is Rebeca ais cite lacov:,Ful meu, asculti ce am Si poruncesc eu raruaraMoR 43 x: Dust la tur, adn de acolo doi er tines unig voi Face din et mncare, cum i place atl tu; rw 0 vei dace tatu a ‘i mindnce, caste bineeovinere tall th iain de a mas ‘Sis dus cov gia ales doi ie si Rebeca a feut din ei man care. Dup aceea imbricat pe lacov cu cele mai bune ane ale a Trav seu pol cil -ainfagurat rales pile goal ale git Jui, apoi a trimis cu mincarea la Ian lacor binecuvntat de saa. $i acest aint a tal sv ais: Ta Tar oe spun: la a Cine et, copia me Zia lac cite tatlsiu: En sunt Tsay, inl thu ndscut ‘Am ficut precum mi-ai poruncit Scoala yi yz Je minded din vi ‘atl eu, ea 8 binecuviteze suet Zia Ise cite fl su: Cum gsi aga curtnd, ful meu 7 Si acest s:,Domnul Dumnezeul iu mi a sos tna”is Isaac iat cre Lac: Apropie-t ste pip il meu, de st i meu, Is. sau mu ‘Ss apropiat cov de Isaac, al su, iar acesta Fa pit fig) Glastl ote glasul Ii aco, ar me sunt mae Ii Tsar Dar nu Pa cunoseut, penis cd mile ha ile fh lay a incon, cn Sti dea te Dunnezcu din ross cou gi din beugl mda pine mitt vn St sljeasct popu. si dpe stn peste fa i fet Sf sinchin fe: cel co teva blestema ie blestemat Sitinccuvinat fle cel ce teva Binecuvna aay vine prea tz, Indah cea spit sane de bincuvnat pe lac hg cu ey Tacov a fi a 8 na, 4 Veni at x va ‘rou ol cae yl ads ta a ice tal Sco, tats) mindnc® dn vnatl fs i, ca ml bine Sine ae a Tar sa, als, Cine ot area i: Ea sunt sy fl ects ‘Atonel ea euremuat aac oy cusemur mare foarte saz Dar cine acl, cea cat iba ad vat sam meat Se inetiname dea ven! tu ram bnscovinat i inewvanat va Tar, auindcuvitle ahi Tos «seat ces mae foarte ureros 93s ira sh Biswas Pe" 7is-a Isaac cite el: A venit tee tu cu igelicine ga uat ‘iceuvioures ino a -Din picid care cA cham aco de seca ma Ingle dol on? Dent aa pt Gepal e nnsea at tum ma pit binecuvintares mea" Apo 2 Tsay ete tal Su" Nt meat ptt 9m biscavinare a ‘aspen’ ath spd am feat peste tine spe to fa lo an fet fi bi pine seu vin an {Brat Dru tine ce fe, fol mea ‘Sia ris ay cre tl su: Tt, care noma oinceuvénare ai w 7 Bncuviteart m3 pe mine, tai i com fas ces, iba gra ica gas 9 inoxput a plang. =r paTEARTLOR 4 Aun, ispunznd sae, sil ui, i tree: Jats, locuina ta va fun plat mds s cer iv tite rons, Cu sabi ta ‘tis ei supus frau ou. Va ven ns vremea end te vet Faica ei sfc jl Ia de pe grumazal ea (Fa. 27, 1-40) Buzele cele griitoare de mincluni sunt wrdclune tnainiea Dommulii. (Pde 12,22). Catitria tu Tacov in Mesopotamia Jas ope anes ta ay De acca a ye aon pent binouvantarea cu care binceuvintase taal su. Sia zis avin cagetl iv: Se spropi lee de elie pentru atl me tunel am sued pe Taco, fatele meu ‘Dar ea spo Rebecti cuvincle loi Iss ul cl mai mare, si eaatrimis dea chemat pe Iacoy, ue cel mai mie, ia i at, Tsay fatele a, vea ise Faabune pe tne, omordndu-te.Acus dar, su meu, asl povata meas diene, ug la Haran, in Meso pot, la ratele meu Laban, sista la el twa timp, pind se va Dotll mia ate, gi pind va mai uit el ee ia facut. tune ‘ot wimite tev lua de acolo, Penta ces fimdn eu nto singurh 2 fir de vol amido ‘Apo, Rebeca as cite Isaac: Sunt sci de viata mea, din prcina fetelorhetellor Dac asi lacov femele ea acest: din Fetele pm acestoia, atunct ia ce-m male bund viata (Fa 77, 4146). Aun, a chemat Isaac pe lov ga bineeuvantat ia po- runcit ind: Sa mei femeie din fteleeanaanelr eich Si mergin Mesopetamia in esa lat Batt, al mame tale, 5-8 fafemete de ola din fete lai Laban, atcle mame tale. $i Dum- nezel cel Atotputoric ste binccwvinteze, te eeasc ge fn Imuleasi $s rsarl din tine popoare mute. Si-t dea binecuvan tare il Avram, ttl meu, Ue st urmasilor ti de dup ine, ea ipinc igi easy ou pe car dat Duna ‘Si ascullind Iacov pe plsini si, a dus tn Mesopotamia, (xe.28, 1). Tacos yede in vis o sear minunat lar acov, iyind in eee Seba, $a dus n Haran46 YecHOUL THSTAMENT Ajunging ins la un loc, armas sf doarm acolo, ei asfin- tise soarele. $i udnd una din pele loculutacelua si panandusi-9 expal,s-a culca fn foul acea. ‘Sia visa cl parc rao seared sprint pe pi, iar ca via tinge cru iar Inger ui Dusnczeu se sian se cobra pe, “Apo St aritat Dornan eapal ci i az. sunt Dom ‘ul, Durmnezel Iai Avram, ttl tu si Durmnezeal ii Base. NO te ferme ! mint pe care dori i voi da ie unas. Ura ‘i vor mul ca pulberea pinnate et inne a apus sl ht, la miazdnoapt i a mize vo bnecsina ru tine Ione ras vate meamurle pant a, Bu st ou tine 1 Voi plan rice cae vel merge! ol Itoarce in pnd acest Sim vi Isa pn nu vo mpi wate cite Yam Sus" Tacoy face 0 figiduingd ar cn sa destepat dn sompul si, Tacov a zis: .Domil este ea adevrat in loc acest sh eu am ‘at, Si splimantndise, aco a is: ,C&t de ificoior este lo {ul acsia | Aceasta nalts fra numai casa ui Durezeu, aceasta pout cer "Apoi sa rdiatlacov dis de-diminea a luat patra ce $0 pu: sese cpa, a puso stp gia tumat pe vara et untcelemn Taco a pus local aclu numele Bete, cei mai nai cts ves aceea se numea Li ‘Sia ficutlacovfigduint,ziind: .De va Domaul Dum nezeu cu mine sm va ova i calea aceasta, in care merg ea ‘Hz, de-mi vada pine i mann hale 4m Tac, dem Yo nioacesinitos la casa tatu meu, atunei Dominul va i Du ‘ezeul men. far pinta aceasia, pe care am puso sip, va fi pent mine casa ui Dumnezeu din fate cte-ni ei da Tu mi, a vaee3 Parte 0 voi da te" (Fac. 28, 822), aco sujst la Laban. Rdicindse apo ac, das in p> ‘intl flor Rs, a Laban, ar lua a 20 de ‘Acesa a dat de sof, mal ni, picasa cea mal mar, Lap pe fica cea mui mie, Rafa Si Dompul era cu Taco. Sau nase luv unspenece fi tn Haran: Ruben incon. Levi, fds, Dan. Nef, Gad, Ayer Iohar Zabudon sos. $a suns Toate bot, vil 0, expe, asi, cimile multe, si mule de gs shynice (Fa. 29-30), Durmneze toate le ucreaca spre bine celor ce iubese pe Dur rnezeu (Rom. 8,28). fntoarcerea tut tacow ‘oy primeste porunct si sentoarc acasl. Durmezeu a is oe it ont Damo Cl ci Sa ait n Bete unde Misi tumaundelemn pe stp si unde Mia feut fun ‘Scout dei acum. ey din pam acest merge masee, Eu vol fe ine 5 co pat I dr, ain eles a trims inant soi a rtele sha, cas Re prim fest, $1 nor indus ol au sp: Am fost a fate t Ts ha, vine in ‘ntimpinarea tu 400d caren. Sis-inspimntai acon, sis: 0, Doamne, siveste-ma din mana fell meu Apo haat in ele ce adacea din viele sale, si imis dar ates, Ts ca ‘Sie imblinzeaea (Fac 31). Tacovprimesteslivtul mame de Israel Si ajungind pope de pa Jaboc, ect toate ae sale pe cellalt mal iain de Toit48 ‘voce. Testavent orion ar cla mas singur Si, iat, cineva a luptat eu dns pin Ta revirsatl rl, Vlznd ns c& mul poate rspune, wee” tating de incholtura coups li i Fa vita ui Tacov incheie- {ura cose, pe cd se lua eu el ‘puns: .Nu elas, pnt nu mv bineeuvants” ii facum mi va mal aumele Leo sae! eve nui tea ip tat eu Danze $c oameni a fost mai tare. $i a bine ‘intat pe Taco. Din acea zi, a sehiopatatlacoy do un pci, let a ‘ima Inheietrafoalui amon (Fue. 32, 23-28), Isay se impack eu Iacov. Atunc,rigicindusiIacov ochit a ‘nut pe Isa ata au, venind cu ce 400 de amen Si, apropin- {use de fatle su, a Inchinat de sape on pn la pnt. bay Ina a alergat in intmpinarea Iu, a imbrist si, cuprinzindvt grumazul, 1 srwuat si av plins amindoi. Apoi a zs Baw: Ce forme enn acelea pe eare eam innit. Lar Lac a rispans "Daur din eel eu care m-a miluit Dumnezeu (am wis mule, {Gas afl undoing la ine”. AtunciIsav a zis: Am seu multe, Frate tne ale tale penra tine 1. ns Ineo astiuit pind facut si primase, i - ntors Iain aces 2 pe cala Sala Sei Taco ip implineste figdduinfa. De sic cov sa indreptat spre Sichem, unde sa ajezat. Si aducindo-s| amine de gids dls ui Durmneze 4 ds la Bete! Unde (se artase Domi, $2 fidieat acolo altar si a ado jertf. Putin mai depare de acolo, "proape de Berle a mrt Rabi, dap ce +a mat cut un bait ‘Aces a fost al dospreccele fi al Tui lacov, st pus numele Veniamin. Sta ingopat taco pe Rahila Tanga calea ce doce la rata sau la Belem ya sdict un slp de path pe mormint ‘Apo a sositlaow la sta, sce acest iain ‘Mam, la Hebron, unde lcuiseri yremeiic Avram ssa. ‘lle ps cae le-a rat Tse a Tost 180 dean Sibi apo el 2 {nit tect la pling si, ind barn 6 Increat de ile i Lau Ingropt fio It sav gi Iacov (Fac. 31-35). Tena si vet fiertai (Le 6,30, Tosif in casa paring si ii i ein ost nd 17a en ol uu si mpreun ew rat si ubeaIsel pe fosif ma sult dee pe tical iu i, pentru el el era copll itr eile ui, si Fac hand ung alta Iosif zaistit de frais Frati li, vzdnd tat Jor beste mal mul det pe ei fur sn putea gi cu el prietenos. Si visind fosifun vs, a sp fajlor si zcandue: Aseulat visu, ce am visa: mise pitea cl legam snopt in arin snopol meu pared s-aridicat sha stat rept, lar snopi vost sau adunat {mprejurl isi sa nchinat seul mew a rai ia zs TAs dornests poate peste ol? Sau poate ai sine stipinest Shen vis last pentru spusce Tui au urd nc si ma mul ‘Ura fratilr Iu fosif erste din ce in ce mal tare. Sia ms sat alt iss spall i tral send Jat, am50 Ecru TESTAMENT nai vist tvs soa, lana unsprezece sees china mis". cera tal su zis Ce inseamnd isl acesta pe eae ai ‘sit? Au dour eu mama frat vom ven x8 ne inci te pin a pine? De aceea it pizmulau fai lira su pls {en avinele acsta in nim ht (Fa, 37, Io), Iosif dus in Bait ot seduce si cercteze pe frais la turme. Dup aces Sa ds ai ui si pase ileal oe la Sichem. $i 28 Israel cre Iosif Dove 9 ter de sunt sos ra i foes semi dul rispuns” Tosi pleet 3 aps pe fai si ls Dotan, Kare, vend de depart, a lat visto! Haider 81 omorim saa ‘im intron put ssh icem ef a maaea © Bar sbi si vom ‘een ce se lege de vir a Ruben is e028", bm ‘rai singe Aruncafi- mai ine fn pel acla din post, dr a re si nuvi le puneti pe ef Tar aceasta 0 ricea ecu gndal de al sepa din mnie loe si ‘rite aca le ttl Iosif vindut de frati si. Cin fas a sosit lost I ea i, scotia La dezbrcat de hain cea lung galas sia aruncat uf dar atu era gol si nu avea apd Dupi aceeasezind si minance pine si ciutnd cu chi or, ci au viz venind dinspre Golaad o caravan de ismaclii ale cor ‘mile era inedreate cu tia, ou balam si cu smim’, pe care le ‘luceau tn Epp Ane as Tada cate fai si: ,Ce vom flo de ‘vom ude pe fratele nos gi vom ascunde singe li? Haider si Yindem ismaeliior scestora, nerdicindu-ne minile supra Ii pent ci efatle nostra gi rupul nostra. Si au ascultat fai Ii Tar elind au wecut negutoit madiani pe acolo, fai au as i a0 Sos pe losif din past ras vindut pee smaelior eu 20 de arzin $i acestia au dus pe Tosi In Exit. Cand fins intors Ruben la put Sica vizat pe losin pt el sa rup hainee si intorcandu-s la Frais a 2s: Baul mii! Inotr sk apuc eu acum 7 acov pling pierderea flu si, loi. Atunci eau hat hina uj losis, junghilnd un fed, au mat hina in sage gia imis-0| {atu fo, sunt: Am gst aceasta: vezi dee hina falta sa ru”. Sia cunoscute Inco gia is, hana lui meu, L-a mincat faci slbatid pe ful meu ‘Aluneis- rut lacy hainele sales acoperit cu sae cope lesa plas pe ful su ile mule, Dupi,aceea, a adn ot lui lacoy gi toatelcle ui pau vent cas mange; dare nw s.se mage ci ziea:,Plinging, md voi coboe nad a al mew" (ae 37, 1235), Gandurle Mele mu sunt ca sndurile voatre:sctile Mele ma sunt ca ale vaste ice Domnal (ls. 5,8) Tosi a Puttar [ert ati ncredere stipinutl sia, Dap sss lor in Epipt,negustoi ismaelit au vindut pe ls ut Putifar, ‘ eipetenie de Ta curtza Tui Farson i comandantl gai I, Dost2 ecru restart nul Ins era eu Tosi si woate ete fScea et Domnul le sporex in mana ii ‘De ceca aflt los ecere nantes spin su i pus peste cina si toate ete Vea Te-a dat pe mina Iu os ‘Si bnecuvintt Dumpeze asa egpeanuli pee Tosi era binecovintaea Dominuli peste ce ave el sh Mt nna I Tosi este tare fn spite ar Ls citva imp dup venzca sain ipl, femela stapanaui 4a s-a pus oc pe Toi inden pciiase cu ex losif In a i ,Cum fe ev acest mare la {sh pte Hainea Dumnezeulai meu Shinto 2a intat ls in cas dup ebusile sal si, nefind in cas yeunel din casi ea -a apc de hind, vn s- tind cu Losi ns -a smut sind! hia in maine ea fugit lar ft vind aceasta, cain se videased fate a lest afar, str i jue sa 2 sur: Priv, ne-aadus ae saga un eve, {x S31 bai joe de not. Cia net la mie si mi-a ns: Cults ‘cumin '” Eu in am strignt tare. Auzind el eb am ridicat asl st lt srg, istadu-i bain la mine, a fats iesit fara” Sian ‘ind Putfr cesta de la femela sa -2aprins de mnie gi aun ‘at pe losin tem (Fac. 39, 1-20), a lal meu, de voiesc plctost ste ademeneased, mute io (Pe 1 1). Tosi in temnigs sit ajunge mal mare pest cei inchig Singur ir nil un Spm er Tosi nem ned Dumnezev era cael sa vasa silt asopa I st at ul ecere naintea ma mare tert, inet cesta dat emia pe mana i St dup ctv timp mak mare ‘hic ol mak marl paral egelu presi faitea sips Tor $1 mnt Faraon pe amdado st -a pus sub pa inven as {ajecniel talon unde er eis los Sno dimineas end 2 int fost nevus tg nln inte, lend De ‘runt ast tise fle voaste "ar laa rspuns: Am Visa ste ‘ise sare a cine ne leu”, Zia lor les, Oare, lui ma Sunt ek de la Durmneze? Spunet-mi, da, vsle vous Iosif lewiesle vsul paharnicului. Atunci pabamicul a zis Eu am vizat in vs cf era Inantea mea o coats de Vie; si coanda sceea aven te vit: ap anton flit au crest stragur Sis. copt. Si paar [ui Faraon eran mana mes: 9 pea ed am Tat un strugure si ram stows in paharul at Faraon am dat pabarl in mina uk Faron ‘Acestua ls zis: at Muiea vsull tu; cele wel vite inseam eile. Dup tel zl vn adue ante Faraon de de storia tate va pune iar fm lua a9 vel da Tui Faraon pas Ful in nd, cum fceai ma inant, cid eal paharic le el. De, lind vei fla bine, ad mint gi de mine emi bine de pane entr mine cuvani la Fara $i ma Scout din inchisoarea acest ‘let eu sunt fut din man evreilor: nici act n-am fScut i tic, ca fa arunca in tema aceasta sf eulstevisul marelulpltar:Vardnd mai-marce ptsr ca teat bine, ais ee Tos: $i eu am vsat un visite ‘eam pe ap tei panere cu pain. iar panera elma de deasupra Se afla Toate flue dealt cout, din care mandnc3 Fara, pls cerull le cuguleau din panerl ce de pe capal meu” ‘Réspanzind acest, ost Jt lovin isa ts ‘cle tei panrefasearnd tre zle. Dupe ile Faraon ii va hua apa st va pinzura pe un len, pase cerlu i vor eugul area de pe ne ‘Timpal adeverest tlmcirea lui lost. Dp we ile, arson a pus ipo! insu pe ma-maele pabane, ar pe manele pita "emori intocmai precum pezsese Tost Insd ma-maele pour rica sama ads ante de osc awit (Pac. 39, 21-40, 23), rep vor mosten! pdmdatl si vor locu fr veacul veaculu pe el (Ps. 36,29) Ridlearea n rang a ll Tosi 'araon vseazi niste visuri care nlinigtese. La doi ani dpi aceea, a vist Faraon un is, Se faceac§stitca lang lu, sate a fei din ru gape vac fumoase la inftigare 9 tase la tup si psteau pe mal. Tar dupa ele at fet alte spte vac, rite La chip 5 slabe la teup asa pe mall lulls celelate vac vail cee res slabe Tarp at mancat po cele sate vac frumoase la hips ras la up: se ez arsonApo iar adormit ya mai vsat un vis: at erica dint tulpin de gi sept spice frumoase spline; dup ele au isi alte Sapte spice subpin soci palite de van de rin; siecle sop Spice sei pie a0 mineat pe cele jap spice gras 9 pline. Sia ‘weit Faron sa ees cd avis. ar diminesya a tulburat dual ui Faraon sa trims 8 cheme ot map Eph pet mee a tte pve arann Iosif este chemat la Faraon. Si nici unul dinte feleptit Fgiptli nea pout tl visele li Parson. “Atune| maicmarele pabarics-aadus amine de Tosi sa spas dT Fraon; i Faraonachemat a dna pe lols i-a is: Am visit un vis stare cine mi leu. Sia rispans lsif:.Nu cu, c Dumnezeu va rispunde penis lnitea li Faraon™. Dupl acces arson a istorii gee e visas Tosi leuieste visele lui Faraon. Dupd cea ispivit Faron de istorst, ost» 2: Viel I Praon este nul: Dumnezeu a vest Tui Faron cee ce vost fac, (Cele pte vac rumeoaseintearnd sapte an; cle sap spice framoase insearin pte ani visu fs este unl ‘Cele apte var urlte 3 slabe, care a fey dup ele fnscarmn sapte ani; de asemenes si cele sapte spice, sect pte de vl de "ASI, inseam gape ani. Vor gapte ani de foamee. Tat pentu ce am spus eu li Farion 4 Dumpezev a arta lu cole ce voieste fac Tati, vin sapte ani de belsog mare in tot pina! Epi Dupe vor ven sap aide Toamete eva uta tor begugul acta ‘in pana! Fpl st foametea va Scans toa tara. $i belsugul de lard nue va mai sim (ard, dup fonmetea care va rm, ‘i va fi fore grea Tare visl sa arta de dows oi ui Farton, aceasta fnsearnd ‘ua ete hort de Dummezeu eS El zorest ca splines ‘Si acum, si slap Farson un Bt pricept i njlep ts pun peste pimaaval Epp. 88 porunceaed, dar, Farson tse und Supraveghetr peste a cas adune fn cel sate an de belsug {'cincea pore din wate oadee piminnului Egptuli. Si string aceia tots pine de prsos in acest ani buni ce vin 0 adune tn ‘etl pi sub mana ut Faraon so pseze pre hand. Hrana “Tar PaTUAREMLOR 55 aceasta va fi de rere in far penta cei ste aide foumete, ere ‘or urma in ara Egipul ea si mu par ara de foamee". Tesi este ridieat Ia cel mal mare rang. AtunciFarson a zis ‘tre ls. ,De vem ce Dumncze ja descoper fe toate acestea, rw se afl om mai inflept si mai prceput dec ine Si dar peste casa mea. De cuvintul iu se va pov tot poponal meu ss ‘hai prin ronal me oi fm mare dct ine. at ee pn ast ste tot pimanal Egipul is scos Faran icll din dogotl Su ia pus in eget ui os, La mbreat cine de vison 3 pus lan dea meer tl Tu. Apo porunct se pra In doua ursur asa strige inne li: Cen genunchi™. ‘Sia pus Faron lies mumee ect Pane [vere cee Iosif eran vst de 30 de a