3.2.

AGRICULTURA

 Este ramura producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi creşterea animalelor în vederea
obţinerii de produse alimentare şi materii prime. (G.Erdeli, coord., 1999)
 În termenul generic de agricultură se regăsesc ştiinţe şi ocupaţii distincte (D.Rus, 2014):
- acvacultura – creşterea plantelor şi a animalelor care trăiesc în apă;
- agrofitotehnia – cultura plantelor de câmp, a plantelor tehnice şi furajere;
- avicultura – creşterea păsărilor de curte;
- apicultura – creşterea albinelor;
- horticultura - creşterea legumelor, pomilor fructiferi, viţei-de-vie, florilor, plantelor ornamentale,
plantelor tropicale şi a plantelor de seră;
- moluscocultura – creşterea melcilor şi a scoicilor;
- piscicultura – creşterea peştilor;
- sericicultura – creşterea viermilor de mătase;
- zootehnia – creşterea animalelor domestice.

 Cultura plantelor (tabel 1)

Cultura Grâu, porumb, orz, ovăz, secară, orez, mei, sorg
cerealelor
Cultura legumelor Anghinare, broccoli, conopidă (se utilizează floarea)
clasificate după Lobodă, salată, spanac, ştevie, varză, varză de Bruxelles (se utilizează frunzele)
părţile lor comes- Ardei, gogoşar, castravete, dovleac, pepene verde, pepene galben, roşie, vânătă,
tibile căpşună (se utilizează fructul)
Fasole, linte, mazăre, năut (se utilizează păstăile şi boabele din păstăi)
Cartof, cartof dulce (batat), ceapă, usturoi, gulie, sparanghel, ţelină, ridiche, sfeclă
roşie (se utilizează tulpina, bulbul, tuberculul sau rizomul)
Hrean, morcov, pătrunjel, păstârnac (se utilizează rădăcinile)
Cultura plantelor Din zona caldă Palmierul de ulei, arahidele, cocotierul
Cultura oleaginoase Din zona temperată Floarea soarelui, soia, in, rapiţă, măslin - acesta se cultivă
plantelor
pentru fructe şi pentru ulei
Plante cultivate Din zona caldă Trestia de zahăr
pentru zahăr Din zona temperată Sfecla de zahăr
Cultura plantelor In, bumbac, cânepă, iută
textile
Cultura plantelor Borceag, lucernă, trifoi
furajere
Cultura altor plan Tutun, hamei
te tehnice şi orna- Plante ornamentale de grădină şi de apartament
mentale
Cultura arborilor Din zona caldă Bananier, ananas, curmal, arborele de cafea, arborele de
şi arbuştilor fruc- cacao, arborele de ceai, mango, avocado, papaya, graviola,
tiferi kivano, jabuticaba ş.a.
Din zona temperată Măr, păr, prun, corcoduş, cireş, vişin, cais, piersic, nuc, gutui,
viţa-de-vie, zarzăr, dud, corn, kaki, fistic, rodie, specii altoite
(alun, mur, zmeur, afin, coacăz), citruşii (grapefruit, portocal,
lămâi, clementin, mandarin, pomelo, switi), ş.a.
Din zona caldă Cuişoară, dafin, ghimbir, ienibahar, muştar, nucşoară, piper,
Mirodeniile scorţişoară, susan, vanilie
Din zona temperată Ardei iute, busuioc, cimbru, chimen, hrean, leuştean, mac,
mărar, salvie, şofran, tarhon
Tabel 1

65
 Creşterea animalelor domestice (zootehnia)
 Cuprinde o serie de forme: păstoritul nomad, transhumanţa, creşterea animalelor în gospodării, creşterea
intensivă a animalelor în complexe specializate.
 Include creşterea bovinelor, ovinelor şi caprinelor, cabalinelor şi bubalinelor, porcinelor, păsărilor.

Fig.2 Fig.3
Sursa: https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#safe=off&q=pastorit (fig.2)
Sursa https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#safe=off&q=plecarea+turmelor+in+transhumanta (fig.3)

 Factori generatori în dezvoltarea agriculturii

 Factori fizico-geografici
- Relieful determină etajarea pe verticală a culturilor. Ex.în M.Anzi (0-15°lat.S), altitudinile maxime până
la care plantele de cultură se cultivă, sunt: citricele şi bananierul - 1800 m, trestia de zahăr - 2500 m,
porumbul - 3500 m, grâul - 3700 m, cartoful şi orzul - 4000 m.(G.Erdeli, C.Şerban, G.Vlăsceanu, 2000)
- Clima are un rol hotărâtor în cultura plantelor. Fiecare categorie de plante are un anumit optim termic în
care vegetează în condiţii normale. Clima determină de asemenea variaţii latitudinale ale plantelor de
cultură.
- Apa împreună cu substanţele nutritive din sol, condiţionează fertilitatea solului. Fiecare categorie de
plante are şi un anumit optim hidric în care vegetează în condiţii normale.
- Solul asigură suportul de hrană pentru plante şi animale. Pe Terra există soluri cu grade variate de
fertilitate.
 Factori social-economici şi tehnologici
- Personal cu calificare superioară şi medie în domeniu (ingineri agronomi, medici veterinari, tehnicieni)
- Echiparea tehnică (utilaje mecanizate: tractoare, pluguri, grape, cultivatoare, semănători, maşini de
erbicidat, maşini de recoltat, prese de balotat ş.a.)
- Măsuri agropedoameliorative: irigaţii, desecări, îndiguiri, folosirea îngrăşămintelor chimice şi naturale,
biotehnologii.

3.2.1. EVOLUŢIA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRACTICILOR AGRICOLE

 Apariţia agriculturii a marcat o treaptă evolutivă suprioară, respectiv transformarea vânătorului-
culegător într-un cultivator sedentar.
 Primele plante cultivate au fost: orzul (China, India), grâul, ovăzul, secara (din Orientul Apropiat până
în Europa de Vest), orezul (Asia de Sud-Est şi China), meiul (China, India, Mexic), porumbul (Mexic),
cartoful (America de Nord, Centrală şi de Sud), curmale, măsline, struguri (Orientul Mijlociu), cafea
(Africa de Est) ş.a.
 Primele animale domesticite au fost: câinele (Asia de Sud-Est), oaia, capra (Orientul Mijlociu),
bovinele (Asia de Sud-Vest şi regiunea Mediteraneană ), porcul (China), cămila (Asia Centrală), calul
(Rusia), lama (America de Sud), curcanul (America Centrală şi de Sud), găina (India). (G.Erdeli,
C.Şerban, G.Vlăsceanu, 2000)
 Ştiinţa şi tehnologia au făcut ca practicile şi activităţile agricole să evolueze continuu. Un rol important
l-au avut progresele tehnologice din domeniile sistemelor de irigaţii, ingineriei genetice, producţiei de
utilaje mecanizate, biotehnologii ş.a.
 Activităţile agricole au o sferă mai largă decât practicile agricole. Activităţile agricole presupun un
ansamblu de practici proiectate, organizate şi desfăşurate pe baza unor operaţii şi metode aplicate şi
verificate, care au drept rezultat obţinerea unor producţii agricole superioare.
 3.2.2. TIPURI ŞI STRUCTURI TERITORIALE AGRICOLE
 Structura teritorială agricolă se reprezintă printr-o formă de organizare agricolă ce redă aspectul
morfologic al terenurilor agricole şi tipul de exploatare pe care se bazează producţia acestora.
 După forma de proprietate, modul de organizare, structura culturilor, echiparea tehnică, intensitatea sau
frecvenţa practicilor agricole se deosebesc următoarele tipuri şi structuri/subtipuri teritoriale agricole
(tabel 2).
Tipuri de Structuri/subtipuri teritoriale agricole
agricultură Caracteristici. Exemple de ţări
Câmpul de cultură ,,se deplasează” prin părăsirea
Agricultura Agricultura itinerantă terenurilor cultivate şi translatarea culturilor pe
primitivă terenuri noi. Amazonia, Africa Centrală, Malaezia
Creşterea producţiei se bazează pe extinderea
Agricultura mixtă suprafeţelor cultivate care se îmbină cu creşterea
extensivă animalelor. Europa de Sud şi Est, America de Sud,
Africa de Nord, Orientul Mijlociu
Agricultura Agricultura fără irigaţii Se practică pe suprafeţe mici, pe terenuri în pantă
Agricultura propriu-zisă Agricultura cu irigaţii Este specifică plantelor ce au nevoie de multă apă
tradiţională (preindustrială) (orez). China, India, Indonezia
(de Cultura plantelor (mai ales cereale şi plante tehnice)
subzistenţă) asociată cu creşterea animalelor se practică pe
Agricultura latifundiară suprafeţe/proprietăţi mari private numite latifundii.
America de Sud, Africa de Nord, Orientul Apropiat şi
Mijlociu, Spania, Grecia
Se obţin producţii mari de pe aceaşi suprafaţă datorită
lucrărilor agrotehnice moderne şi investiţiilor în
Agricultura mixtă intensivă mijloace de producţie atât pentru cultura plantelor cât
şi pentru creşterea animalelor. Europa de Vest, SUA,
Australia, Noua Zeelandă
Nu se bazează pe practici tradiţionale, producţia se
realizează cu maşini, capital şi tehnică industrială. Se
Agricultura Agricultura specializată axează în principal pe cultura grâului, a plantelor
modernă tehnice şi pe creşterea animalelor. Europa de Vest,
(comercială) SUA, Canada, Australia, Argentina. Mai este
cunoscută sub denumirea de ,,agricultura fără ţărani”

Este caracteristică regiunilor tropicale unde cea mai

Agricultura cu plantaţii mare parte a producţiei este destinată exportului în
ţările industrializate. Ex.de plantaţii: cafea, ceai,
ananas, banane. Brazilia, Ecuador, India.
Are un caracter centralizat, dirijat, dominant extensiv,
Agricultura socialistă cu structuri teritoriale şi producţii moderate. Se
practică în China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba.
Agricultura periurbană Axată primordial pe cultura legumelor şi florilor în
sere, solarii şi complexe de tip agroindustrial.
Tabel 2

67
 3.2.3. REGIUNI ŞI PEISAJE AGRICOLE
Regiunile agricole
 S-au constituit de-a lungul timpului într-o dependenţă aproape totală faţă de factorii naturali. Din acest
motiv există o concordanţă a regiunilor agricole cu cele fizico-geografice, cu caracteristicile
hipsometrice ale reliefului corelate cu parametri biopedoclimatici. (L.I.Ilinca, A.Tătaru, R.Pipirigeanu,
2012)

 Caracteristici specifice regiunilor agricole pe Terra

Condiţii de mediu, economice Practici şi activităţi
şi tehnologice
Regiunea agricolă ecuatorială
- Temperaturi ridicate tot anul,
precipitaţii abundente
- Ţări slab dezvoltate, cu resur-
se tehnologice reduse
- Terenuri agricole limitate, so-
luri lateritice cu fertilitate
redusă
Regiunea agricolă subecuatorială
- Două sezoane, unul umed şi
altul uscat, temperaturi ridicate
tot anul
- Ţări slab dezvoltate cu resurse
tehnologice reduse
- Terenuri agricole cu fertilitate
slabă
Regiunea agricolă tropicală-aridă
- Deosebiri termice pronunţate
de la zi la noapte, precipitaţii
foarte reduse
- Ţări slab dezvoltate cu resurse
tehnologice foarte reduse
- Terenuri agricole foarte re-
strânse şi slab fertile
Regiunea agricolă musonică
- Temperaturi medii anuale
ridicate, cu diferenţe sezoniere
de aproximativ 5ºC, precipitaţii
bogate în sezonul umed
- Terenuri agricole cu fertilitate
medie şi redusă
Regiunea agricolă mediteraneană
- Două sezoane - vară şi iarnă,
cu diferenţe termice de cca.
Culturi agricole dominante Animale
agricole specifice pe suprafeţe întinse domestice cu
frecvenţe mai
mari
- Vânat şi pescuit - Palmierul de ulei, cocotierul, - Păsări de curte,
- Creşterea animalelor mici arborele de cacao, arborele de ovine, caprine
pe lângă casă cauciuc (proveniţi din vegeta-
- Culturi agricole itinerante, ţia naturală a pădurilor
cu producţii mici pentru ecuatoriale)
subzistenţă - Se cultivă mai frecvent orez,
porumb, mei, manioc
- Practici şi activităţi agrico- - Culturi de orez, porumb, - Bovine, caprine,
le de subzistenţă sorg, mei, leguminoase, ovine, păsări de
manioc curte
- Arborele de cafea, arborele
de ceai, arborele de cauciuc,
trestie de zahăr, susan,
arahide, palmierul de ulei,
mirodenii
- Practici pastorale nomade - Culturi de citrice, curmal, - Caprine, ovine,
- Culturi irigate în lungul grâu, arahide, mirodenii, cabaline, cămile,
văilor mari (Nil, Niger, legume (în parcele) păsări de curte
Senegal) şi în oaze, pentru
subzistenţă
- Practici şi activităţi agrico- - Culturi intensive de orez (2-3 - Bovine, bubali-
le extensive de subzis- culturi pe an), porumb, mei, ne, caprine, păsă-
tenţă soia, tutun, trestie de zahăr, ri de curte
- Practici şi activităţi agrico- batat, arahide, susan, legumi-
le intensive şi specializate noase, iută
(orez, ceai, cafea) - Plantaţii de ceai, cafea
- Pescuit intensiv
- Practici şi activităţi agrico- - Culturi irigate de orez şi - Bovine, ovine,
le extensive şi intensive bumbac caprine, porcine,

69
15ºC, temperaturi medii anuale - Practici şi activităţi agrico- - Culturi neirigate de grâu, păsări, cabaline,
14-18ºC le specializate porumb, orz asini, apicultură,
- Precipitaţii variabile cu canti- - Pescuit - Citrice, măslin, viţă de vie, sericicultură
tăţi mai mari iarna smochin
- Terenuri agricole întinse, pre- - Leguminoase, plante tehnice,
dominanţa solurilor de tip tutun
Terra-rossa
Regiunea agricolă a latitudinilor medii (temperată)
- Patru anotimpuri, temperaturi - Practici şi activităţi agrico- - Cereale, plante tehnice, - Bovine, ovine,
medii anuale 5-12ºC, precipita- le extensive (subzistenţă) cartofi, leguminoase, zarzava- caprine, porcine,
ţii variabile, care scad spre - Practici şi activităţi agrico- turi păsări de curte,
interiorul continentelor le intensive, în sere - Pomi fructiferi, viţă de vie cabaline
- Terenuri agricole întinse cu - Practici şi activităţi agrico- - Plante furajere, păşuni, - Apicultură, seri-
soluri fertile le specializate de tip fâneţe cicultură
periurban şi agroindustrial
- Pescuit şi vânat sezonier
Regiunea agricolă subpolară
- Climă rece cu temperaturi - Practici şi activităţi agrico- - Culturi de orz, ovăz, secară, - Vânat (renul în
scăzute în cea mai mare parte a le de subzistenţă bazate pe cartofi, legume pe suprafeţe Nordul Canadei),
anului pescuit şi vânat mici focă
- Precipitaţii foarte reduse - Activităţi agricole speciali- - Păşuni şi fâneţe slab - Creşterea renilor
cantitativ zate (cultura legumelor în productive pentru tracţiune,
- Soluri slab fertile şi pe sere şi creşterea vacilor lapte, carne
suprafeţe mici pentru lapte în preajma - Bovine, ovine,
centrelor urbane) cabaline
- Piscicultură
Tabel 3.

Prezentaţi trei deosebiri dintre regiunea agricolă ecuatorială şi regiunea agricolă mediteraneană.
Vă puteţi referi la oricare dintre următoarele: condiţii de mediu, economice şi tehnologice, practici şi
activităţi agricole, culturi agricole specifice, animale domestice cu frecvenţe mai mari.
Răspuns:
1. în regiunea agricolă ecuatorială sunt soluri lateritice, slab fertile, iar în regiunea agricolă mediteraneană
soluri cu fertilitate mai mare de tip terra-rossa;
2. în regiunea agricolă ecuatorială se practică agricultura itinerantă şi de plantaţie, iar în regiunea agricolă
mediteraneană agricultura extensivă, intensivă şi specializată;
3. în regiunea agricolă ecuatorială se cultivă, mai ales, porumb, mei, manioc, iar în regiunea agricolă
mediteraneană, citrice, măslin, viţă de vie, cereale, bumbac.

70
 Peisajul agricol
 Reprezintă un spaţiu geografic cu formă şi întindere variabilă, a cărui trăsătură dominantă o reprezintă
fizionomia terenului cultivat, frecvenţa culturilor agricole, a animalelor şi a practicilor agricole.
 Caracteristici specifice peisajelor agricole
 Peisajul câmpurilor cultivate deschise – suprafeţe mari parcelate în care predomină cultura cerealelor;
 Peisajul câmpurilor cultivate închise – terenurile agricole şi gospodăriile particulare sunt delimitate de perdele
forestiere, garduri, ziduri din piatră, şanţuri şi cuprind culturi variate: cereale, leguminoase, plante tehnice ş.a.;
 Peisajul pomiviticol colinar – suprafeţe mari ocupate cu pomi fructiferi şi viţă de vie, situate între gospodării sau
construcţii de tip fermă;
 Peisajul pastoral colinar şi montan – se remarcă prin creşterea intensivă a bovinelor şi ovinelor pe pajişti
întreţinute şi suculente şi în sistem extensiv, în spaţiile montane şi deluroase cu păşuni mai slab productive;
 Peisajul agricol mediteranean – predominanţa culturilor de citrice, măslin, viţă de vie, pe suprafeţe mai mici
cereale, bumbac, legume, smochin, căpşuni;
 Peisajul agricol al oazelor – specificitatea este dată de cultura curmalului şi în plan secundar a porumbului,
meiului, legumelor şi citricelor;
 Peisajul agricol musonic – marea extensiune a culturilor de orez (2-3 culturi pe an), alte culturi specifice: trestie
de zahăr, grâu, porumb, mei, batat, iută, ceai, cafea;
 Peisajul agricol nord-american – plantaţii cu grâu, porumb, bumbac pe mari suprafeţe, în jurul unor ferme de tip
ranch;
 Peisajul agricol latino-american – se caracterizează prin proprietăţile unor mari latifundiari sau a unor consorţii
financiare, se cultivă bumbac, banane, cafea, soia, trestie de zahăr;
 Peisajul agricol periurban – caracteristic regiunilor preorăşeneşti în care predominantă este cultura legumelor în
sere şi solarii;
 Peisajul agricol subpolar – suprafeţe mici cultivate cu ovăz, secară, cartof, creşterea renilor;
Fig.5 Fig.6
Peisaj agricol__________________________________ Peisaj agricol________________________________

 Peisajul agricol mixt – se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă a practicilor legate de cultura plantelor
cu creşterea animalelor.

Fig.7 Fig.8
Peisaj agricol__________________________________ Peisaj agricol________________________________

Fig.9 Fig.10
Peisaj agricol__________________________________ Peisaj agricol________________________________

Prezentaţi o deosebire dintre peisajul câmpurilor cultivate deschise şi peisajul câmpurilor cultivate
închise.
Răspuns:
- în cadrul peisajului câmpurilor cultivate deschise, suprafeţele cultivate sunt mari, predominant cerealiere,
iar în cazul peisajului câmpurilor cultivate închise parcelele sunt mai mici (delimitate de garduri, perdele
forestiere, ziduri din piatră) şi cuprind culturi variate, specifice: cereale, leguminoase, plante tehnice etc.