CARTEA DE TEATRU
asemenea u n act de a t i t u d i n e social-politică
Ion Tbbosaru
PRINCIPII
GENERALE
DE
ESTETICĂ
Purtînd t i t l u l „Principii generale de este­
tică"* şi cxpriinîndu-şi încă d i n p r i m e l e p a ­
g i n i caracterul de curs u n i v e r s i t a r , cartea
p r o f e s o r u l u i I o n Toboşaru îşi p r o p u n e , p r i n ­
tre altele, să reliefeze, d i n p u n c t u l de vedere
al r a p o r t u r i l o r i n t e r d i s c i p l i n a r c , d a r şi d i n
acela a l informaţiei, u n d o m e n i u caracterizat
p r i n p r o l i x i t a t e . Contradicţia se v a l u m i n a
dacă v o m l u a în considerare scopul p r i n c i p a l
al acestui demers, care este acela a l f a m i ­
liarizării studenţilor u n e i facultăţi c u u n
p r o f i l teoretic aparte (I.A.T.C.) c u u n i v e r s u l
v a l o r i z a t o r a l esteticii. Cartea conţine t r e i
m a r i g r u p u r i de p r o b l e m e , legate de pers­
p e c t i v a estetică ( d o c t r i n e , categorii, sisteme
de relaţii şi condiţionări etc.), de procesul
genezei şi a l receptării operei de artă şi de
p a r t i c u l a r i z a r e a acestora în analiza t e a t r u l u i
(spectacolului) c o n t e m p o r a n . Necesitatea lă­
m u r i r i i p r i n c i p i i l o r şi conceptelor f u n d a m e n ­
tale este rezolvată într-un m o d
dar n u p r i n c o n s t i t u i r e a u n u i sistem perso­
n a l , c i pe baza legităţilor generale oferite
de m a t e r i a l i s m u l dialectic şi i s t o r i c , l a care
se face apel, în m o d expres, în p r o b l e m e l e
cele m a i abstracte şi m a i controversate, c u m
ar f i aceea a o r i g i n i i a r t e i , a r a p o r t u l u i d i n t r e
oonţinut şi formă etc. M i l i t a n t i s m u l este,
astfel, u n a d i n t r e trăsăturile f u n d a m e n t a l e
ale e x c u r s u l u i întreprins, întrucît, după c u m
sc csubliniază în c a p i t o l u l i n t r o d u c t i v , „ î n ­
suşirea esteticii reprezintă neîndoielnic u n act
de cultură u t i l exprimării în i m a g i n i a v i e -
* Ion Toboşaru, „Principii generale
estetică", Editura Dacia, 1978.
https://biblioteca-digitala.ro
ţii pe eare c r e a t o r i i o reflectă în artă, de
pe l i n i a formării u n e i concepţii înaintate
despre viaţă şi l u m e , a u n u i crez a r t i s t i c
i n d i s p e n s a b i l fiecărui creator." P o r n i n d de
a i c i , s t u d i u l îşi v a asuma, pe lîngă aspectul
prospectiv specific cunoaşterii ştiinţifice, sar­
cina şi d a t o r i a u n e i p o l e m i c i , m a i m u l t sau
mai puţin i m p l i c i t e , în care sînt v i z a t e r a ­
p o r t u r i l e d o c t r i n e l o r estetice, în c a d r u l isto­
r i c i civilizaţiei omeneşti, şi m o d u l c u m răs­
p u n d aceste d o c t r i n e determinărilor f u n d a ­
mentale ale societăţii. Acest demers oferă,
astfel, c r i t e r i u l şi perspectiva cercetării asupra
categoriilor estetice, care sînt cele socotite
clasice, ou sfera cea m a i largă : f r u m o s u l şi
s u b l i m u l , c o m i c u l şi t r a g i c u l etc. I o n T o b o ­
şaru foloseşte u n l i m b a j o r i g i n a l , în care
adjectivele p r e i a u adesea l o c u l ( o u şi r o l u l )
conceptelor, creînd o v i z i u n e m a i puţin spe­
cializată, d a r care plasticizează şi face m a i
a n t r e n a n t d i s c u r s u l , „punerea în scenă" a ele­
m e n t e l o r de bază ale t e o r i e i estetice, c i r c u m ­
scrisă In n i v e l u l accesibilităţii. Tensiunea
diductică operează a n u m i t e mutaţii în e x p r e ­
sie, c o m p a r a t i v cu n o r m e l e i m p u s e de aşa-
zisul bun-simţ c o m u n , spre a t o t a l i z a , m
gesturi l a r g i , consecinţele s t u d i u l u i a b o r d a t .
S t i l u l o r a l a l a u t o r u l u i corespunde, astfel,
perfect t i p u l u i dc estetică pe care-1 practică.
Secţiuni a p a r t e sînt acordate în v o l u m
corelaţiei d i n t r e artă şi societate, creaţiei a r ­
tistice — investigată atît d i n p u n c t de vedere
genetic, cît şi p r i n p r i s m a teoriei g e n u r i l o r
— , p r o c e s u l u i receptării operei dc artă. î n ­
c h e i n d v o l u m u l , c a p i t o l u l i n t i t u l a t „Prolego­
mene I a estetica s p e c t a c o l u l u i c o n t e m p o r a n "
reprezintă o contribuţie personală Ia teoria
u n u i d o m e n i u cu u n statut o r i g i n a l . I n t e r e ­
sul este împărţit, a i c i , între cercetarea i s t o r i e i
a r t e i s p e c t a c o l u l u i naţional şi legităţile şi
virtualităţile descoperite de ştiinţa t e a t r o l o ­
giei, d a r , aceasta, în funcţie de cerinţele
i m p u s e de p r o b l e m a t i c a actualităţii, de „ v o ­
caţia angajată" a a c t u l u i a r t i s t i c . Fără să-şi
e x p r i m e neîncrederea în posibilităţile t e o r i e i ,
Ion Toboşaru constată, totuşi, r e l a t i v i t a t e a
acesteia, în relaţia sa c u v a l o r i l e estetice
c o n s t i t u i t e : „tentativele de a d e f i n i arta în
sui-generis,
m u l t i p l e f o r m u l e implică u n efort şi a v e m
convingerea că ele n u p o t c u p r i n d e în între­
g i m e v a r i a n t e l e concrete şi p a r t i c u l a r e "ale
f e n o m e n u l u i artistic v i u . "
Din n e f e r i c i r e , repetate greşeli de t i p a r
îngreunează, pe a l o c u r i , l e c t u r a acestei cărţi.
Adăugarea u n e i erate l a sfîrşitul cărţii a r
f i e l i m i n a t , poate, unele c o n f u z i i .
V o l u m u l semnat de Ton Toboşaru c o n s t i ­
tuie o preţiousă mărturie a l o c u l u i pe carc-1
ocupă t e a t r u l , în c a d r u l s i s t e m u l u i de invă-
ţămînt şi, totodată, o lectură deosebit de
instructivă.
de
Valentin Dumitrescu
83