Professional Documents
Culture Documents
Dictie Sort RND
Dictie Sort RND
Medii
49. "Sighitibum ala bim bum bam", strigătul cilipanezului în
căutarea baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil
abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-
elefanto-camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop
deoarece mâncase citopiperazină și se brohănise cu brohoteele în
drămandău.
50. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează
conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o
imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei
ireproşabilităţi.
51. O mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să
fuflendească fuflendi-fluflendărească pe mierloiul fuflendoiul
fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-
fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendărească
pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţa.
52. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi
desoriginaliza când cel mai original dintre originali se va
desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se
va desoriginaliza, regele Paragarafaramus nu se va
desoriginaliza.
53. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival
cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără
rival, egal și actual.
54. Spre sfânta sa soră Suzana se suie,
Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie,
Şi-n susur sarcastic suspinu-şi şopteşte,
Şi-odată pe scara sucită se opreşte.
55. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar,
auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a
lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.
56. Un codobăturoi a putut să codobăturească pe o codobăturiță
dar o codobăturiță nu a putut să codobăturească pe un
codobăturoi.
57. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei,
dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriţi ai
papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.
58. Ceea ce cerea celebrul Cicero, gemând, geniilor degenerate,
n-au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioșilor cetăţeni certaţi cu
cerinţele cercurilor centrale.
59. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură și un codobăturoi,
codobăturoiu codobătureşte codobătura, codobătura nu poate
codobăturî codobăturoiu.
60. Spre sfânta sa soră
Suzana se suie
Spăşită din suflet suspinu să-i spuie
Și-n spaima-i se zbate și-n spasm se izbește
Şi-n susur sarcastic suspinu-şi şopteşte,
Și șterse și slabe suspinele-i sunt
Și-și sfâșie-n spusa-i tot sufletul sfânt.
61. Șapte sape late
Sapă-n sus șâite
Peste șapte sate
Și-alte șapte sape
Stau șirag smălțate
Ca să sape-n spate
Peste șapte sate.
62.
Lungi
63. Cele șapte muze
Cu priviri de zuze
Scriu ca să se amuze
Versuri andaluze.
Șase călăuze
Încearcã s-acuze
Cinci femei lehuze
Că ar fi farfuze.
Patru buburuze,
Roşii archebuze,
Bâzâie ursuze
Zburând pe peluze.
Douã autobuze
Lovite de-obuze
Au lumini difuze,
Și defect la diuze.
Refren:
Bâldâbâc babâc buluc
Cacealma ciubuc calmâc
Hodoronc hâtâr hulduc
Papalaz popaz papuc.
Speciale
Se cheamă trufie
o maladie dintr-o mie,
ce e să fie ca o beție,
ca o manie, apatie sau agonie
când cu tărie și mânie adie,
ca o stihie cenușie,
ca o leșie sălcie,
și e-nfrăție cu ce se știe
că e prostie, și nu e mândrie
cum el o știe din inepție,
căci pe vecie ce e trufie,
nu știu să-i fie de hac să-i vie
vreo doctorie sau terapie.
Câte bordeie
atâtea curcubeie
în ploaie să steie,
știubeie să ieie,
din putineie să beie!
C. Ieri nu era nicăieri, nici pe palier, nici sub palmier, nici în iederă sau buruieni, fie că trebuie, fie
că nu e voie, iar acum în miezul zilei se pieptăna cu o mizerie de perie, lua dintr-un cuier de fier o
pălărie cu paiete, avea lornietă și colier cu pietre scânteietoare, și ele rotofeie ca el, avea
maniere de pieton în întârziere, care piere șovăielnic într-un moment prielnic și fără piedică la
ieșirea din Ploiești, și se pierde în troiene ca un proiect ieftin de statuie pe piedestal.
Ar vrea să priceapă, de ce în povestea lui întreagă ceva nu se leagă, nici nu seamănă cu zicerea:
"promitea marea cu sarea"; întrebarea e prea grea și acum îl durea o măsea, iar afară-i vremea
rea; dar de ce n-o-ntreabă pe ea fără sfială, dacă ne-a scăpat vreo greșeală!? Tot el neagă fără
seamă că-n preajmă-i o cheamă, ca-n foi de ceapă să înceapă să-i ghicească cea soartă firească;
apoi ciulea urechea când auzea o cucuvea, vedea cum se deschidea o lalea, încăpea pe o treaptă
dreaptă ca să stea, în gură cu o lulea când bea cafea-ntr-o cafenea sau făcea, colea, o
coșcogeamite cacealma cu belea ca o lichea sadea.
Din zbor prindea o bezea (nu pe-a mea!) cu mișcarea aleasă, nu știu de unde culeasă, că n-avea
leafă decât pentru o acadea din care beteag rămânea dintr-un cheag de la peltea; și îl prindea la
iuțeală o amețeală, iar atunci își dădea în vileag tot aleanul. Când aprindea lumânarea îl apuca
jalea și întristarea și rămânea așa cu o curea ce lucea pe pantalonii săi de catifea; după toate
acestea, dumnealui n-avea mintea întreagă să-nțeleagă, că nimeni nu-l așteaptă cu pâinea și
sarea să-l petreacă până pleacă!
Mai sar scântei și din bordei unde-i Grivei cu trei purcei și doi pisoi de pe lădoi ce fac în doi un joc
vioi ca de viespoi în roi vâlvoi; mai sunt și cucuvăi croncăi pe clăi, dulăi și potăi pe văi, cimpanzei
mititei și cu cârcei, cu schiau! de miau! și de bau-bau!.
Jupoi un vulpoi, scot din butoi un iepuroi cu usturoi și un crustaceu rozaceu din eleșteu, pui șalăi
în tigăi pentru mâncăi, un pui verzui în fundul coșului, și căpăstrui pe gâtul calului. Mai iau și-un
interviu unui bocciu în [INCOMPLET]
În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit într-un restaurant self-service, i s-
a servit o spumă siropoasă în sosieră, o semiconservă slinoasă-unsuroasă și alte substanțe
seroase și sățioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.
Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius Iulius Augustus și Titus Flavius
Vespasianus, care aveau o serioasă sursă de semințe de susan, posesori ai unui soi stas,
consistent și persistent, sesizabil numai într-un subsol lutos, nisipos, spațios, somptuos și
luminos ca Sirius, stea solară, astru cosmic suspus și suspendat într-un suspans suspect de
suspensie, pe care l-a scos de sus și l-a ascuns jos ca să nu se lase dus de nas.
Apoi, într-o ipostază de asasin sfătos, în nonsens sau consens cu un sărman senerisim, speră și
spuse supărăcios, în sinea sa, că astă seară va subzista ca Sisif în osânda lui Zeus și se puse a
glăsui cu un glas sau glăscior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, când fortissimo, când
pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi scris într-un post-scriptum
pesimist și rămas în manuscris, de un igienist anestezist, dispus să susțină cu ipsos un dispensar
igrasios, de-sine-stătător și neaspectuos, până când un studios solipsist ce filozofează silogistic,
stors de stres isoscel, a silabisit sfios, sofisticat și fără sens, substantive în semison și
semiconsoană, despre care s-a scris și s-a spus răspicat în subsidiar și insidios, că statistic s-ar fi
sustras de la clasicism și s-au subscris la islamism.
Atunci, un succesor de plexiglas, sănătos, spătos și musculos; strâns cu presa, insistase obsesiv,
posesiv și cu substrat, în plină sesiune la o sucursală, să se sisteze sistemul fiscalist sezonist,
prescris cu strabism și stângism dar și cu un prisos respectuos, mai presus de un parazitism
odios.
Dar nu este destul de sigur dacă așa brusc și subit se sfârși povestea!
Suspenzi amenzi pentru comenzi de benzi, de lăzi și de căzi, vinzi grinzi, prinzi oglinzi, botezi
cirezi, cazezi chinezi, refuzi harbuzi, scuzi mofluzi și acuzi ursuzi, cazi și te arzi, notezi și dictezi,
inovezi când boxezi, cedezi când donezi și mizezi când dublezi, oftezi când dansezi, etalezi când
ornezi, comanzi doctoranzi flamanzi, pătrunzi căci corespunzi și te ascunzi să nu răspunzi.
Mai lucrezi în livezi, excelezi când pozezi sau filmezi, brodezi, pictezi și colorezi, patinezi și schiezi
când cad zăpezi, radiezi când crezi că te bazezi pe dovezi, visezi și evadezi ca să te distrezi dar
abuzezi când fumezi și inhalezi.
Dacă te scuzi, te acuzi; mai bine oftezi când vezi niște obezi și nu cutezi să te așezi ca să cinezi. În
loc să te superi, mai bine să pierzi niște monezi verzi sau să rozi cozi de electrozi, iar ca să scazi,
azi la amiazi te scalzi în stropi calzi și îți recomanzi, ca la gurmanzi, ascensiuni pe Anzi!
B. Șaptezeci de bibilici
nici prea mari și nici prea mici,
zeci de saci cu raci sugaci,
lilieci vreo douăzeci,
niște cuci și cinci bursuci,
toți cu voci de ventriloci,
cam poznași și nărăvași,
jucăuși și bătăuși,
un arici cam tremurici
fără niciun fel de-amici,
doi boboci cam nătântoci,
nici feroci și nici precoci
și câțiva buldogi ologi,
îi găsești făr' să greșești
în cărțile de povești,
la lingviști și fabuliști,
umoriști și moraliști,
lângă licurici, furnici,
turturici și rândunici,
vârcolaci, gândaci, gânsaci
și berbeci vreo patruzeci,
dar și printre mormoloci
în album la zoologi.
Și așa ai să găsești
la Pitești sau la Mircești,
poate-n Huși sau la Buhuși
la vreo cinci-șase mătuși,
maci, măceși și chiar lăptuci,
fragi, cireși, caiși si nuci
și dovleci pentru ghiveci
pus în beci în veci de veci
de un vraci ce umple saci,
când mai greu, când mai dibaci,
cum le faci și le desfaci
plăcințele și colaci,
lipicioși și lunecoși,
arătoși, sfărămicioși,
pentru copilași voinici
îmbrăcați ici în tunici
sau în șepci și sumănici,
în galoși mai călduroși
dar cam roși și nu luxoși,
buni la cei pizmași, trufași,
la așa zișii amici
cărora ți-e să le zici:
o! sunteți așa frumoși,
grași, burtoși și cam gomoși,
ca niște gogoși pufoși!
O stâlceală de dialectolog labil, fără plural și ghilimele, cu licăr literal într-un așa halal... sau halat
de flanelă ori lână, deloc filial, luat fără cicăleală și dilemă de pe litoral... sau lateral și lineal ca un
linoleum liliachiu de foliolă de la o foliculă din celălalt liman fluvial și deloc laringal, aflat alandala
într-un dialog local și loial de chelălăială liliputană.
Câțiva viticoli ridicoli caută printre rădăcini de mărăcini crocodili docili, bâtlani și pelicani
dolofani, gâscani corsicani, ovini și canini bizantini, șacali infernali, ceva vlăjgani de curcani
năzdrăvani și motani contra șobolani roșcovani, cum ar fi niște asasini de spadasini capucini, care
sunt rivali glaciali dar loiali.
Trec pe sub castani castelani melomani, un fel de baritòni atoni și afoni, ca niște găini prin ciulini
pe la vecini sau țâțâni de pe la uși la stâni în care stau ciobani și cârlani orfani, spâni cu căpățâni
ca niște pâni sau somnambuli creduli cu căciuli, golani huligani și cleptomani, ani de ani dușmani
pentru bani și gologani.
Amâni și iar amâni de săptămâni, apoi suni luni cu plecăciuni să faci tocmeli fără păcăleli pe bani
și iar bani, cu artizani profani și șarlatani, dezbini, îmbini și combini clini, pui butoni cu electroni
la spioni, faci fântâni pentru stăpâni hapsâni, anini ciorchini pe arini prin buruieni în poieni la
Moreni, îndemni la poemni pe săteni ruteni, suspini și leșini lângă crini, parcă ai avea plămâni de
câni bătrâni.
Nu vrei răfuieli de rebeli, minciuni și gărgăuni de nebuni între balerini, arlechini și manechini
cabotini, juni bruni cu perciuni, pietoni în pantaloni bretoni, mandarini beduini, sultani
musulmani, căpitani veterani din Balcani sau mareșali geniali, demni și solemni.
Vezi că sunt utili niște bibliofili senili sau soli benevoli, hamali navali orientali, moșneni doljeni și
dunăreni sau niște orășeni de la Câmpeni, dar [INCOMPLET]
Ce mai tura-vura, era trecut de trei când îl crezură prea tânăr, după părerea lor, și când
suprasaturați porniră în grabă către gară.
Treci printre meri, peri și alți pomi fructiferi, deseori auzi greieri sau cum zboară păsări, grauri și
fluturi, apoi vezi țipari bondari și țânțari ce-ți sunt adversari.
Uite câți oameni mari, ce-i drept cam măgari, sunt îmbrăcați în șalvari, poartă ochelari vulgari
fiindcă-s cam avari; deodată apari, ceri flori în multe culori de la grădinari florari și apoi iar
dispari printre aceiași oameni mari.
Arareori sau deseori simți adieri de dureri căci tremuri de friguri când călătorești cu trenuri;
zbieri și ceri mângâieri dar nu speri să scapi de dureri și atunci inspiri și expiri, adică respiri în
timp ce transpiri de atâtea alergări prin gări sau când te măsori cu răufăcători fiindcă ei sunt mai
mari și mai tari.
Te miri din priviri și nu încetezi să admiri cocotieri fructiferi ce nu-s de ieri, de-alaltăieri, curate
averi pe care ai putea să le oferi în negocieri.
Între două plecări, veniri și reveniri - că te și miri de-atâtea porniri și opriri - când ești pe drumuri
cu treburi, desfășori observatori chiori printre creneluri, de câte ori cunoști producători sau
băutori de vinuri.
Cutreieri când nu mai treieri, ai vrea să pleci ca niște porumbei voiajori prin țări și marinari
călători pe mări. Scuturi firimituri, mănânci murături lângă muguri de struguri, ceri ochelari
pentru globi oculari fiindcă nu prea știi dacă trebuie să citești pori sau peri, mori sau meri, sori
sau seri, adori sau aderi, dări sau gări, mări sau nări, hori sau nori, duri sau suri, veri sau seri, tari
ori rari, dar e sigur că ceri beri în seri, câțiva pari mari și tari pentru feciori cu bujori în obrăjori,
pe la moară - pe la mori, pe sub soare - pe sub sori. [INCOMPLET]
Noi
dictie.ro
112. Un prestidigitator împopoţonat şi încotoşmănat, cuprins de o
megalomanie herculeană imperturbabilă, în plină
contemporaneitate, face cu minuţioasă şi irezistibilă
ingeniozitate, dar şi fără unilateralitate, o fantasmagorică
demonstraţie cu un paralelipiped contondent trapezoidal în stare
de ireversibilă imponderabilitate.
113. Îşi însoţeşte demonstraţia când cu o bolboroseală de un
primitivism antediluvian, ori, cum se poate spune, de o
neinteligibilitate şi incomprehensibilitate de-a dreptul
halucinante.
114. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind
clocotitor.
115. Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificațiile
milimetrice înmagazinând endometacinul lucidității
memorialisticii înmărmurite numismatic.
116. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau
pipăind pampoanele laptopurilor.
117. Lumânările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor
liliachii.
118. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu
triajele gergevelelor.
119. Gigi giugiulea giulgiul Giurgiului.
120. Ce cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse și cetățeanul
cerșetor.
121. Cici citise cincinalele lecitinei încercând cioarecii
încercănați ai Ciociolinei ciocolatii.
122. Sosia sistemică sâsâia suspinând sarcastic isterizându-se
serios.
123. Sașa şuşotea șosetelor însuşiri şiruitoare.
124. “Animalele” lecturau uluitor de repede cursurile de medicină
buconazofaringiană.
125. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.
126. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului.
127. Un baban nabab bănuia babordul labradorului.
128. Cititorul licita acid Dacia adâncită.
129. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.
130. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.
131. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.
132. Inelele elene elementare electrizează analele electorale.
133. Un crater reazimă amnezia.
134. Un plop plimba aplombul laptelui.
135. Zebra Zizi zicea zidarului în zâzania zilelor zicala
Lizicăi.
136. Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei într-un şah hahaleric.
137. Noi nu ne nimeriserăm minunăţiile lănţişoarelor remunerate.
138. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile
leniniste.
139. Xenia xeroxase axa maximelor axiome.
140. Casa săritorilor răsuflaţi ţesuse sarsanalele suspinelor.
141. Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.
142. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea
divei Fifi.
143. Sarcastic susurul susanului ascuns sâsâia solitar.
144. Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei
ţeţe.
145. Inalienabilitatea abilității indexului pro-palestinian era
contrafacută de Mavalhasan al-Trabulsi.
146. Pneumono-ultra-microscopic-silico-volcani-conioză.
147. Paraskavedekatriafobia e mai grea decât
hipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai ușoară decât
venustrafobia, ablutofobia sau chiar logizomecanofobia.
148. Hipopotomonstrosecvipedaliofobia: este o fobie formată din
“numai” 32 de litere care, culmea, semnifică teama unui individ
de cuvintele lungi.
149. “În urmă cu aproape 1000 de ani se năştea, Ghiyath al-Din
Abu’l-Fath Umar ibn Ibrahim Al-Nisaburi al-Khayyami, adica Omar
Khaiām, poet, matematician, filosof şi astronom persan.
150. Beau vin și mi se spune de unul și altul:
151. “Să nu mai bei, căci vinul dușman este de moarte al lui
Alah”. Atuncea, zic eu, pentru Prea-Naltul voi bea păgânul sânge.
E-un act de pietate.
152. Ghiyath al-Din Abu’l-Fath Umar ibn Ibrahim Al-Nisaburi al-
Khayyami s-a născut la 18 mai 1048, într-o familie de fabricanţi
de corturi, de unde și numele, Khayyam însemnând "cort" în
persană. Şi-a petrecut copilăria în oraşul Balhi (în nordul
Afghanistanului de azi), unde a și studiat.
153. Înainte de a câștiga recunoașterea ca poet de geniu, Khayyam
se remarcă în postura de matematician și astronom. Scrie mai
multe lucrări de algebră și teorie muzicală încă înainte de a
împlini vârsta de 25 de ani. Sub mecenatul unui proeminent jurist
din Samarkand, scrie cel mai important tratat de matematică al
său, Demonstrație a unor probleme de Algebră. Khayyam a fost unul
dintre primii matematicieni care a enunțat critici la adresa
ipotezelor geometriei euclidiene. Acestea au stat la baza
formulării geometriei non-Euclidiene. Se ocupă, în premieră, de
rezolvarea ecuaţiilor cubice și este atras de postulatul
paralelelor al lui Euclid, pe care încearcă să îl demonstreze.
154. În același timp, Khayyam studiază mișcarea corpurilor
cerești, compilează tabele astronomice și contribuie esențial la
reforma calendarului din 1079, măsurând lungimea precisă a unui
an până la a 11-a zecimală.
155. În a doua parte a vieții, publică o culegere de catrene –
sau rubayate, scrise în pentametru iambic, puternic influențate
de poziția sa filozofică, cât și de condițiile sociale și
ascendența religiei islamice. Odată cu traducerea catrenelor în
limba engleza, Omar Khayyam – poetul ajunge să îl eclipseze pe
Omar Khayyam – omul de știintă. Se pare că a scris între 1200 și
2000 de rubayate.
156. Temele predominante în poezia sa sunt moartea spiritului
uman și fragilitatea existenței, dragostea și vinul ca elixir al
durerii. Omar Khayyam moare în Iran în anul 1131.
English
157. “If a shipshape shipshop stocks six shishape shop-soiled
ships, how many shipshape shop-soiled ships would six shipshape
ship shops stock?”
158. “A noise annoys an oyster, but a noisy noise annoys an
oyster more”
159. “Peter Piper picked a peck of pickled peppers, a peck of
pickled peppers Peter Piper picked. If Peter Piper picked a peck
of pickled peppers, where’s the peck of pickled peppers Peter
Piper picked?”
160. “Betty bought some butter, ‘but’ she said, ‘this butter’s
bitter’ and a bit of better butter would make a better butter. So
she bought a bit of butter better than the bitter butter and it
made her butter better, so it was that Betty bought a bit of
better butter”
161. “Three tree toads tied together tried to trot to town”
162. “Amidst the mists and coldest frosts, with barest wrists and
stoutest boasts, he thrusts his fists against the posts and still
insists he sees the ghosts”
163. “Two witches had two watches. Which watch did which witch
watch?”
164. “A tutor who tooted a flute tried to teach two teachers to
toot. Said the two to the tutor ‘is it harder to toot or tutor
two tutors to toot?’”
165. “Sheila uttered a sharp shrill shriek and shrunked from the
shrivelled form that slumbered in the shadows”
166. “Once a fellow met a fellow in a field of beans. Said a
fellow to a fellow: if a fellow asked a fellow, could a fellow
tell a fellow what a fellow means?”
167. How much wood could a woodchuck chuck if a woodchuck could
chuck wood?
A woodchuck could chuck no amount of wood since a woodchuck
couldn’t chuck wood.
But if a woodchuck could chuck and would chuck some amount of
wood, what amount of wood would a woodchuck chuck?
Even if a woodchuck could chuck wood, and even if a woodchuck
would chuck wood, should a woodchuck chuck wood?
A woodchuck should chuck wood if a woodchuck could chuck wood, as
long as a woodchuck would chuck wood.
Consoane 1
DTDT DTDL DTDR DTDN
DTLD DTLT DTLR DTLN
DTRD DTRT DTRL DTRN
DTND DTNT DTNL DTNR
Consoane 2
O și U în față.
A se citi din ce in ce mai repede
Ș J CE CI GE GI S Ț
ȘJ ȘCE ȘCI ȘGE ȘGI ȘS ȘȚ
JȘ JCE JCI JGE JGI JS JȚ
CEȘ CEJ CECI CEGE CEGI CES CEȚ
CIȘ CIJ CICE CIGE CIGI CIS CIȚ
GEȘ GEJ GECE GECI GEGI GES GEȚ
GIȘ GIJ GICE GICI GIGE GIS GIȚ
SȘ SJ SCE SCI SGE SGI SȚ
ȚȘ ȚJ ȚCE ȚCI ȚGE ȚGI ȚS