You are on page 1of 23
9 ROMANIA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $! LOCUINTEI ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR 8-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucurestl, sector 1 Tol: 0-040-1-212.62.01; Fox: 0-040-1-312.09.84 ORDINUL DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D. wo ‘din 17 jonuarie 2001 In conformitate cu regulementul de organizare #!functionare ot Administratiel Nationale a Drumutilor,stobiit prin Hotérarea de Guvem nr. 1275/1990, modi: caté s completaté prin Hotératle de Guvem nv. 24/1994, 276/194, 250/1997 #1 612/1998, #1 in baza controctulul de management nv. 4125/1994, Inchelat cu Ministerul Tronsporturllor, Dania Bucsa - manager al Adrrinistratlel Notionate a Drumutiior - RA, emite ummatont ‘ORDIN: Att. 1, $8 oprobd .Normativul pentru dimensionares sistemelor rutiere suple #1 semiigide (metoda onaitica)* indie, PD 177 - 2001 Ait.2.De la data emiter prezentulul ordin i Inceteaz’ aplicabilitatea prevedertia Ordinulul MT 332/23.02.1998 de aplicare a .lnstructiuniior tehnice departamentole pentru dimensionarea sistemelor rutiare rigide sinetigide” Indic. PD 177-76. Att. 3, Aducerea la indepinire a prezentulul Ordin ravine OROP 1-7 1 CESTRIN. ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $I SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICANY PB 177-2001 | Elaborat de: = SEARCH CORPORATION i VICEPRESEDINTE TEHNIC: tng. Stefan HARATAU t DIRECTOR DEPARTAMENT: Ing. David SUCIU | ‘SEF PROIECT: Dring. Georgeta FODOR | VERIFICATOR: Ing. Cametia CAPITAN CUPRINS NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analiticd). INDICATIV AND 3, Stoblirea traficului de calcul 4. Stoblrea capactil portonta Io rive pot crural 5. Alegerea alcatuidl sstemutu rutior.. 6. Analza sistemului rutier la solicitarea osiel standard .... 7. Stabilrea comport sub trafic a sistemutul rater. 8, Exemple de calcul . re BEBERE 8s Anexa 1. Referinje Anexa 2. 1, Coeficienti de evolutie a traficulul rutier TT 2. Coeficienti de echivalore in osl standard... ‘Anexa 3. Programul pentru calculul tensiunilor si deformatilor specit- ce In sistemele rutlere th Romania - CALDEROM 2000 1, Generation 2. Ipoteze de calcul .. 3, Mod de rezolvare @ problamel mecanice 4, Datels de introre .. 6. Utllzarea practic’ a programutul CALDEROM 2000. 6. Exemple de calcul NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SIS- ‘TEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICAT PD 177-2001 1, PREVEDERI GENERALE 1.1, Prezentul normativ se referd la metoda anaitica de dimansionore o sis- temeler rutiere suple sl semirigide, Domeniul de aplicare 1.2. Prevederle normativuui se apiicé la dimensionarea sstemelor rutiere pentru: “+ constructil de drumutl nol, drumutl expres, autostrézl st strézk + modemiz6i de drumuri pietuite exstente: + lucréri de reabiitare a drumutllor (lérgirea pri carosabile, bent! suplimen- tare de circulatie, varionte). lo drumurile din clasele tehnice |. il sit Pentru drumuti din clasele tehnice IV §V, apicarea prezentulul nommatv esta facuttativé. in acest coz se adopta structuri rutiere conform Cataleguiul de struc- tut tio pentru crumuti publice, elaborat de CESTRIN. 1.3. Sstemele rullere clmensionate conform prezentulul nommativ se vertices din punctul de vedere al rezistentei la actiunea fenomenului de inghel - dezghe!. conform prevederiior STAS 1709 / 2. 1.4, Terminologie, conform STAS 4032 / 1. cu uimétoorele complet: = anul modemizéril drumulul - anul in care se face omenojarea complexé a crumulul, prin executarea si a unul sistem rutler cu Imbrécéminte modarna (Gistem rutier suplu sou semitigic); = fisurare reflectiva - procesul de transmiters la suprafata parti coresabile o fisutlor de conkactie hicrouiicd sau tormicé din stratutie alcatuite din agre- gate naturale stablizate cu fant hidraullc! sou puzzolanici. in cazul rantorsé- flor drumutlor existente, acest proces se poate refer! Ia trasmiterea fo supro- fata nol imbracaminti bituminoase o fisurlor $i/sau a crépétutior existente in vechea imbidicéminte rutierd: ‘Aprobot de: ‘MINISTERUL TRANSPORTURLOR J ADMINSTRATA NATONALA A DRUMURILOR] cu avizul nr, 99/1088/18.12:2000 BULETIN TEHHC RUTIER “nul, ara 2001 4 vv _ perioada de perspectiva - periooda de timp, expamati In onl. pena core fe stabileste traficul de ccicu al sstemul rutior crdtor omogen - soctor de drum corecterizat concomitant prin oceleos! Sate privind teoficul de calcul, ipul de pamént, tipu cimotefic ol zone Core este stuct drumul 9 regimu hidrologic ol complerul ruler. Sector Grogen de drum este caracterizat prin aceeas! oleate o ssterulu eutier: temperature echivatent a stratutlorbiluminease - temperatura penttu care summa degraddrior procuse de solcitarle troficulu pe pareursul unul an. pen tuo distbutie date a temperatutlor. este egala cu degradéile produse de ‘ceotoas solictet ale traficukd, dar penitu temperatura constant @gcn °C): «atic de caleul - numérul de ost stondard cu sarcina de 118 KN. pe bonda ‘de circulatie cea mai solcitat6, echivalent vehiculelor care vor circula pe ‘drum pe perioada de perspectia. 1.5, Reglerentaiie tehnice conexe sunt date in anexa V- 16, Acest normativ intoctieste capitol cl Insituctinior tehrice deportornen Jole pentru dimensionarea dstemelorrutere dgide sinedgide, indlcaty PO177-76. 2. PRINCIPI DE DIMENSIONARE 2.1 Dimensionorea sistemelorrutiare suple i semiigide se bazeazd pe Indep nitea concomitenté a urmatoaretor citer: '* pentru sisteme rutiere supte: r deformatia speciticd de intindere admisio¥6 fo baza stratutlor bitumh: noose: - deformatio specticd de compresiune adrrisibia la nivekd patil crumd «+ pentru sisteme rutiere sembigide: deformatia specticd de inindere admisbi6 a baza stratulor bituminoose: vTensiunea de intindere admisibid lo boza stratutui/stratulor din ogre gote naturale stabilzote cu lant! hidrauile sou puzzoianici, - gofermofia speciicd de compresiune admis la nivel paki drum 2.2. Meteds onalticd de dimensionare s© bazeazt pe stabil unel cleat «9 setemulu utler,in conformitate cu prevedetle prescripilor tehnico in vidoot® $ verlicarea stat de sofettare a acesiu, sub actunea traficuby de calcul, ast- * neat sa ndepnecsc4 citetlle de dimensionare mentionate to punch 2. °2.3, Pentru dimensionarea ssternelor rutire supie s somiigide este necesor st se efectueze in preatabil stud. tn vederea obtinett umétoarelor date: eompeattia# intenstatea traficus evolutia'n perspective o acestlc: caractersticle geotehnice ale pamantuil de fundore; BULETIN TENNIC RUTIER 42 Sra en Sierware 2008 OD VY - fegimul hicrologle ol complexulu rutier (tipul profiulu transversal. mogul de osigurare @ scurgeril opelor de suprafots. posbitatle de drenare. rivetul ape treatice). 2.4. Dimensicnarea sistemulul rutier comporta ummatoarele stape: + slobiliea fraficului de calcul, conform capitotutd 3; + sida capacitéi portonte la nivelul patulu crumutu, conform capitol d: + alegarea unei olcdtuir a sstemuli ruler, conform copitoluui §: + analza seternutulruer la solcitorea sie standard, contorm copitoltul 6: + sloblitea comport sub trafic a sistemutui rutier. conform capitol 7 3, STABILIREA TRAFICULUL DE CALCUL 3.1. La dimensionarec sistomelor rutiere suple si semirigide se la in considerate traficul de calcul corespunzétor perloadel de perspectiva, exprimat in csi stan- dard de 118 KN, echivalent vehiculelor care var circula pe drum. 3.2, Osia standard de 115 kN (0.8.118) prezinté umstoarele coracteristic: ~sarcina pe role duble: 87.5 kN - presiunea de contact: 0.625 MPa + fo2a supratefel clculore echivalente supratefel de contact pneu-drum: 0.171 m 3.3, Perloada de perspective 3.1. Petloaca de perspectivé va fiindicaté de beneficiorul tucrési. Ea se sto- bileste in cadrul primel faze de proiectore, avandu-se in vedere atat traficul ac- tual cat sl evolutia in perspective a acestuia. 3.3.2. Se recomanda adoptorea-unei perioade de perspective de minimum 18 ani in cazul constructilor de autostrdzi, de crumuri expres. de drumuri euro~ pene 3icelorlalte categori de drumuti din clasele tehnice | sill si de minimum 10 ‘ani in cazul drumurior din clasele tehnice I IV si V. 2.3.3. in cazu dimensional sistemelor rutiare de pe bende de largire a pari corosabile a drumurilor existente, la tucrérl de reabiltare o acestora, perioada de perspectiva va fl aceeay ca cea care se lain considerare la dimensionarea stro- tutllor de ronforsare ole sistemului rutier existent. 3.4, Compoatta s!Intensitatea traficulut ‘3.4.1. Compozttia #!intensitatea traficului corespunzétoare unu! post de recen- sdmant se apiicé pe sectorul de drum aferent acelul post conform sectorizéxl refelel facutd cu ocozia ultimull recensémant general al ci-cuiatial 3.4.2. La lucrérle rutiere importante, cum sunt constructile de drumuti noi, de ‘drumuti expres sl de cutostiézi, amenojért de nodurl rutlere etc... core Impun cur noasterea.curentlior de clrculatie pe ansamblul unet rejele de crumuri, datele cin BULETIN TEHNIC RUTIER “aul. arware 2001 43 oO recenséméntul de ciccuatie vor f compietate, dupa necesita. pin anchete de ‘ckculatie, efectucte si prelucrate in cadrul unui studi de trafic prin core se va ‘imula hoficul atat pe crumutie nol cat sipe reteaua existenté. 12.4.3, Pentru modernizérl de drumur existente se va lua ih coneiderare posibl Htotea de cttagere a une pari din traficul de pe drumuie existente in 20n8. pre- ‘cum side pe alte cdi de comunicatie. ca umare a creéri unor consi mai avon tojoase de circulatie (curtarea duratel de parcuss. reducerea chettulelior de transport, cresterea confortui sl sigurantel circulate’). ‘Aceste redistibuil ale circulatiel sunt rezuttate dintun studi de trafle pentru felecua/sectoarele ce drumuri din zona in caus. 43.44 In ca2ulstréalor sin cel ol drumutior judatene, comunola si vicinale, in situatia In care pe tronsonul de cum supus modemiz6ri nu @ functionat nici un post de recenzore sau se anticipeaz6 redistibuli de trafic, este recomandobi st se efectueze un stud de trafic pentru stabirec Intensitéti medi zinice anuale ‘actuale $1 de perspective o traficulu a comporitiel acestvia. 3.8. Evolutia in perspectva a traficutu utter 43.5.1. Coaficienti minimal de evolute, stobill! pe baza ultimulu recensimént generol de circulatie pentru perioada 1995...2015, pe grupe de vehicule sunt doti in onexa 2, Valotile acestor coeficlenti de evolutie vor fl fsactualizate dupd fle- care recensémant general de ckculatie de calre Administrafia Nationala a Dru- mutitor (AND), 3.52, La prolectarea lucrésior importante de drumurl de clas6 fehnicé |, ts dupé Caz tt se impune stabtiea evolutieln perspective a traficutulin cadrul unul sludiu de trafic. Acest studhy necesita determinarea evoluttal acestuia pe tipurt de traf: local, de origins, de destinatie si de tranait, pin examinarea susolor generatoare ole acestora. ‘Oddata estimat prin ancheta de circulatie orlgine-destinalie (0/0) traficul ge- nerot/atras céitre flecore zond de trafic din terltorll de Infuenté al drumulul prin procedee spectiice de modelare matematicé a troficulul se pun in evidenté Curenfil de circulate (matticele de trafic O/D) sise afecteoza traticul pe retequa tutlerd actuald si de vitor Tnlocuind in modelul de trafic calat pentru situata actuolé potentioiele de frofic actual generat/atias de flecare zoné cu cele de prognoza si modeland reteoua rutierd de perspectivé prin Introducerea fronsoanelor de crumur nol se vor obfine vatorie fluxutlor de trafic de perspectiva piin procedurl spectice de afectore a traficuki pe retea. La stoblrea traficului de calcul de perspectivé se vor avea fh veriere att compoaitia troficulul cat sl varatia acestua in timp explicitondu-se th final vatorlle BULETIN TENG RUTIER 44 Sel 1 anoa 2001 a BULETIN TEHMIG AUTIER de trafic pe catego de vehicule la nivelul traficulut mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizontur de timp. (3.5.3, Studile de trafic pentru drumurle europene supuse modemizdrii sau pe clte crumuri deschise traicului greu Trebuie 3 ia in considerare prezenta in com- poalia trafic a autovehiculelor cu sarcing pe osie cuprinss intre 100 kN 115 KN. ca.umare o creste limite maxime a tonojelor pe osia simpli de la 1000 a 110. Incozul aulovehiculelor cu suspensie pneumatic’ care vor cicula pe aceste du- muri, in confornitate cu prevedetie Legi 82/1998 de aprobare a Ordenantel ‘Guvemutul nr, 43/1997 privind regimul drumuritor. 3.6. Cosficientil de’ echivalare in osi standard a difartelor tipul de autove- hicule. 3.6.1. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN stabiliti pe baza rezud- {otelor utimutulecensémént general de cicuatie sunt prezentati in tabelul 2 cin onexa2. 3.6.2. Valorite acestor coeficienti vor fi reactualizate de cétre AND dupa fie- care recensémant generat de ckcultie sou ca uimare a studilor de trafic etac- tuate. 3.7. Stobilrea traficuti de calcul ‘3.7.1, Traficul de calcul se exprima in milicane de osil standard de 115 kN (m0) 1s@ stobleste pe bazo stuctutlfraficulul mediu zinic anual in postutle de recenzare aferente sectorulul de drum, cu relatia: reratsnatrenxceninn TE ty omosd od eae Me roel cot 2s “naman do clea dun on op spo S permesia no cq - Coeficientul de reportitie transversalé, pe benzi de circulatie $1 onume: = pentru drumuri cu dousd §i trel benzi de circulatie cy = 0.50; “nw caret ou poet nate oor eo c= 048 ny. ~tvorice ede unica owas veneust dy gua Sarto rset ocerternad So ccs: par contr de even veil’ dupa corer me Nae corn oplote 2 Sura, cut a pn rpm pie -cootcer.d oe vere cn gpa cotaptr Kaa porn do poociva ca cnsceate (iP ome wpe endrorfylaman zn 45 o fag ~oeficientl de echivalore of vehiculelor din grupa Kin ost standard de 115 KN, conform anexei 2, tabetul 1: 4.7.2.1n cazuin cate se dspune de date privind intensitated taricuti mechs ainic anual osi standard de 115 KN, actual side perspectiva. raficui de calcul sa stobileste cu reiatio: Rositse * Ros tise Ne = 365 10°X Pp x CX > (mos) @ in care: 365, Pp st Cy au semniicatile de moi sus: Posiige ~numérul de osk stondard de 115 KN, corespunzator anului de dere n exploatare a crumulul (anu R), stabilt prin interpolare; estise ~numérul de os stondord de 115 kN, corespunditorsféxstuld perioodel de perspectiva luaté in considerore (anus F),stabilt prin interpolare. 43.7.3.4n cozul drumutlor pe core recenséméntu de ckculatie s-a efectuat pe tlecare banda de circulotie, pentrustobiea troficulul de colcul se vor uaa con tidorare rezullatele recensémantulul de pe banda cea mal solcitats. in acest caz, cosficientul de repartiie transvarsald este c= 1. 3.7.4, Mociicarea perioadei de pespectivS. In vederea corelésl acestela cu ‘data dért in exploatore a crumuli, Impiicd recolcularea traficulul de calcu stn consecinid, redimensionorea sstemulu ruler. 4. STABILIREA CAPACITATU PORTANTE LA NIVELUL PATULUI DRUMULUL 44.1. Suportl sternulu ratier este consttut in terasamente aledtuite din pe ménturi de fundaxe, in conformitate cu prevederte STAS 2914 si eventual dint-un thot do forma, in conformitate cu prevederti STAS 12253 31 este coracterzat in Vodorea dmersionérl prin coracteristicle de daformabiitate: modulul de eto ticitate dinamic si coeficientul ful Poisson. 14.2, Coracteristicile de deformatiitate cle poméntului de fundare se stoblesc in functie de pul péméntuiul, de tipul clmateric al zonel in core este stuct cru: mul side regimul hidrologle al complexulul rutier. "22.1, Tputle de pomont, In confornitate cu STAS 1243, sunt prezentate fabetul 1, 7) Tabelul 1. Tipurile de pamant pe baza clasificaril pamanturilor Cailicarea Yraicere de Grenuatares cotegaia |toude| pamantuter |plosictote [Agia [Prat | NSP paméniiul jpément} —contorrn 1% % % % SUAS 1283, Fr] Fiets cuniip |_aib 10 [eu 30y 67a focal sub 05 mm rreeeret aby 10.20 u fractn sub 0.5 men Tip pratos, e. | eee | 2-2 | os | 0.90 | 36.100 Fat, pot nisipos, Py | protargios. erat | 0..25 | 0.90 | 35..100 } 0.60 [Coosve exgtos nsipos ‘Agi oroiS pratoasa. orgta P 5 | eon, gaa | mes 1S | 30.100 | 0.70) 0.70 prGtoosé nisipoosd 222, Repariiia fipurlor climaterice pe tertonul far este aratata in harta din figura 1. 4.2.3, Regimul hidrologic se diferentiaza astfet: - regimul hidrologle 1, corespunzator conaiiilor hidrologice FAVORABILE, cor form STAS 1709/2: - regimul hidrologic 2. corespunzdtor condiilor hidrologice MEDIOCRE $1 OEFA- VORABILE, conform STAS 1709/2. notat: 20: pentru sectoore de drum situate in rambleu, cu inaittimea minind de 1,00 m: 2b: pentru sectoare de drum situate: “Th rambleu cu tnéitimea sub 1,00 m, “a nivetul terenuiul, In profil mixt, ~debleu. “42.4. Valotile de calcul ale modululul de elosticitate dinamic sunt prezentate In tabelul 2. ULETIN TENNIC RUTIER fica trate 200; 47 218 ude Bogs ae MIMI tp ctimatertc BULGARIA fig. 1. Horta cu repartitia tipurlor climaterice pe feritoriul Roméniet c Tabelul 2. ‘re de calcul ale modululul de elasticitate dinamic al pamantutui de fundare Tipul Regimu = 2 Tipu pomentit 5 é climateric | hidrologic 7 a = it Ep. MPa. 1 70 Ed ' 2a ms = 18 2b 0 70. 10. 1 80 w 20 100, 65 - | 20 70 2. 1 0. 35. x " 2a o 2 a 50 6 42.5, Noloares de calcul a coeticientulul lul Poisson se stabilesta in functie de tip pémantulul, conform tabaluiul 3. Tabelul 3. Vatorile de calcul ale coeficientului tui Poisson Pentru paménturi Tipul de pamaar er P, Pe Pr % [Coafcientul ui pokson | _ 027 0.30 0.30 035 | 0.2 43. 1 cazui terosornentetor executate din deseutt de cariera sau din cenusd de termocentralé se recoranda umatoarale valor ale coractertsticlor de defor- mabiitate: = dejourl de carieré y= 100MPa = 0.27 ~cenusd de termocentiad —Ep= S0 MPa a2 Pe sactoarele de dium in exploatare pe care rambieutle cu fost reaizate din ‘oceste materiale se recomandé stabilrec valorilor de colcut ale modululll de olosticitate dinamic pe boza rezultatelor mdsurétior de deformabiltate cu de- fectometre cu sarcina dinamic®, “44. Imbundttrea copacttail portonte fa rivelul patulul crumului se poate face ‘tin prevederea unui srat de fond, in’conformitate cu prevederte STAS 12253. 44,1, Sirotutle de forma pot f clcatuite din: + materiole necoszive: = poméntutl necoeaive: - materiale granulare din pietrultl exstente; BULETIN TeMNNC RUTIER nul tava oor 49 2 = deseurt de corler’: + 2gura Brut de furnal inalt + materiale coeaive: - pamanturl coezive lratate cu var: = porndntualstabilzate cu zgU"6 granulata st var: = pomantur stabiizate cu ciment; -agregate natuiale stabiizate cu lant! puzzotenicl. 4:82. Modul de alcétuire 0 stratul de formé se stablesta pe bazé de colcule tennico-economice, in functie de materialele care aleatulesc terasamentele. de materialele disponibile in zona drurmulti side functila stratulul de forma, att in pericada de executle a crumuiul, cat s!in cea de exploatare a acestuia. 1443, Coractetislicle de deformabiiate ale materiolelor din stratul de forma sunt in funcfie de tipul acestora, #1 anume: + pentru materiolele necoezve: - valoarea de calcul a modulului de elastictate dinomic (E,,) este In functe de cea a materiolelor din stratul suport (E,) si se colculeazé cu uimétoared relate: Fy, =0.20Kh,@ XE, MPO) ®@ in core hy, este gfosimea stratulul de forma, in mm: - coeficientul ll Poison are valoarea 0.27. « pentru materiatele coezive, in conformitate cu tabelu 4. 2.4.4. Pentru folosiea rajionald « agregatelor naturale in straturle de funciatio se recomands £0 s9 osigure Ia nivelul patului drumul o copacitete portanté finn’, caracterlzaté prin voloarea modululul de elosticitate cinamic echivalent ‘al ssternulul bisttat (strat de formd - pamant de fundare) de min. 80 MPa. Gros! mea stratulul de forma necesard reaiizarl aceste! capacitatl portonte se stor fbileste cu ojutorul dlogramel din figura 2 pentru straturle de ford ain matericle necoezive # cu cea din figutle 3, 4,5 s16 pentru stroturle de forné din matericia ‘coezive, fh functie de modulul de elasticttate cinomic al materialulul respectiv. 5, ALEGEREA ALCATUIRII SISTEMULUI RUTIER 5.1. Sstemele rutlere 0 céror dimensionare face oblectul acestui normaly se clasificd in functe de alcdture in doud tipurt =sisteme tutlere suple; = steme tutiore serririgide. go musta renewcnuren na 4, aruaie 2004 Oo Tabelul 4. Volorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru materialele coezive din stratul de forma Woduil de siostictare Denumifec material 110 Diograma de stobare a mo- ‘duki de elastictote ctnamic or echWvolent gen) fa rivell potulu crumulul in functie de ‘modulul de elasticitate 7 Mocodamn 8 ee eee Bolost : Mito ostalicd 3S ZTE Teese Ga awar err dn Toompente f= = Tee ee bolest soudin pémant — | stratulinferior [Macocam. @ [Teal oe stoptizat mecanizsiun | 10cmpeniu | Mocodam serripene= stot superior diiboiast | stratul superior | rat sou penetrat cu 8 = | 00) do} aa] lamestec optima! tun Un strat inferior dr Toem pening |= = T= Tao lse olost dun stratsuperor | stratulinterir — [Macaciom, 3 T= T= Tee ee | 4 ema cover dinplots spatomare. | 2cmpentu__ [Macadam semipenetral 8cmindoua sort 63-90 sau plohd statu superior [sau ponetrat cu bitum + | 9] 40) dof = J statu spore omestec optimal Mirko ostaticd e|_06| dal dal = Tempenia [= == [eal (= stratuinferor [Macadam =| 9a} dal [= re) 21 em pentru Un stat inferior dn bolast, | stratu milociu un strat milociy din Biocoj | Inctusiv 5 cm de piatré brutd sun stat de} nip) Mixturd ostatics 8 = | 20] da}- | - fegaizare din plotra sparta | 6 em pentru satu de egateare| Tabelul 6. Variante de alcdituire a sistemului rutier semitigid © ‘SiGiu Ge nSOT, Siarea baw ImpSeomars BioTINOOS [Grosmiminms Groaniminmne | Casa lernicé 0 rumuts| Grosm minine pee lconsmuciive.cm | Meddeseature Jeonsiuciive.cm| 1 [| tL m [iv |v | constwctive, com ‘Agregate naturale star 8" pentiu clasele Bolost 8 Tate cu lion nickoxstc: 2 = | = | do}ee |e |ivsiv, 10° pantns sou puzrotonici caso it 8" pentru clasele Mitr estatic’ 5 do] aa] da] dc | do}. iv siv Unstathietordnbocas —Opentusrant Went covets is un strat superior din agregatelinterior Riad spare rrpnais cu: snaturoie stabiaate cuionti |12 pentru siotu: | spit bitumot 2 + [+ | 20] [oo |# icrautci sou pwzotonici superior ‘Agiegate naturale siobr B penta casa NV Tate cu ion hicrouic! 2 0] 0] do]ao |. 10° pentru close sau puzzotonici Ist penruccsste Note: * cursculmaniost fauériratacive 9 sJole pamantulul de fundare (modulul de elasticitate dinamic. E, in MPa si coef Clentul ti Poisson, 1. 6.2. Valotile de calcul ale coracteiisticilor de deformabiltate ale rnatericietor din suport sister rutier se stabilesc in modul umditor: 6.2.1. in cazul in care nu este prevézut un strat de forma, caracterisicie de doformabiltate sunt cele corespunzdtoare materialelor din terasomentt, in con- forritate cu prevederte cop. 4, 622.in cazu'tn care este prevézut un strat de forma, se stabileste moduiul de olasticitale dinamic echivelent al sstorului bistrat (strat de forma - materiale din tercxamente), in functie de tipul stratului de forma, de grosimea acestula #1 de volocrea modulutul de elosticitate dinamic al pamantulul de fundore, cu ojutorul figuilor2..6. 6.2.3, Voloarea de calcul a costiclentului li Poisson este cea corespunzétoare matetialelor din stratul superior al terasornentelor rutiere sau din stratul de ford. 63. Coracteristicile de deformabiltate ale bolastulul sou ole materiatelor din pietrurea existentd se stobilesc in modul umd = valoarea de calcul a modulului de elosticitate dinarnic este ih functie de cea a matetiolelor cin sratul suport (E,) # se colculeazé cu retata (3); - coeficientul lui Poisson are voloared 0.27; 6.4. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic sl ale coeficientu- |uilui Poisson pentru materialele necoezlve din stratule de bazd 3! de fundatie se stoblesc conform tabelutu 7. 65. Valorile de calcul ole modulului de elasticitate dinamic sale cosficientu- lui lul Poisson pentru agregatele naturale stabilzate cu lkantl hicrouiici #1 pu olanict din stratutle de fundatte sl de baza se stabilesc conform tabelutu 8. 6.4. Volorle de calcul ale moduiulul de elastcitate dinamic al mtutlor osfcl- tice din sratul de bazd si din straturle Imbrécomintel bituninoase sunt in functie de tioul cimateric al zonel in core se incadreazé drumul, conform tabelUul 9. 4.7. 1n cazul in care compoaitia mbxturl asfattice dintr-un strat va fl dferité de cea din prescriptite tehnice legale'n vigoare, conform tabelUul 9, valorie de col- cul ale modiulului de elasiictate dinamic vor fistabiite cu echipamentul complex pentru testarea in regim dnamic a mixturior asfaitice, conform Instructiuntor fennice privind determinarea moduli de elasticitate dinamic al mixturlor asfol- tice indicativ AND 542. BULETIN TEHNIG RUTIER, 62. sl. ¥favade 2001 Tabelut Malotte de calcul ale corocteristicilor de deformobilitate peniry matericlele necoezive din stcturle de bard si de fundotie [Modul de elasiciote dinomic (6] Coaficieniul ui Denurites materi Mea. Poison Macodom semipenetrat sau penetal 1080. oz [Macadam 00, 027 Plat6 spond mare son 6390 00 027 Pialrd spr6, omestec optimal 00 027 loca) de prot bruta 300 ‘027 Bolast. omestec optimal 300" 027 [Bolovant 200, 027, * Noth canara h cave Gcei¥o mlodola GSGTue;C cn srt infeor do fundale, Maduid Ge So Nletate dmc 9 stobteste conform punctiAd 63, Tabelu & Valorlle de calcul ale coractetsticitor de detormabiticte penitu agregatele naturale stobiizate cu fanil hidraullc si purzolenicl [Modul de slaticate Ginamic (] Coencientar ki Denumizes motofotsul Meo, Poison (u) ‘AGrogote naturcie siblzate cu crnent| pent strat de bazé 1200 0.25 peniy stot de fundotie 1000 025, ‘Agregate noturalo stabiizaie cu bani puzotanict + 2gusd gronulats: = penitu stat de baz 1200 025 -penitustrot de ftundatio 700 025 “+ conus de temocentroks pentru strat de bas 800 025 - pent stat de fundatie 100 025 “tut vuconic =peniu strat de boxe 200 025 pent strat de fundatie 750 025 6.8. In cozutle ih. care sstemut tutier are moi mut de pat stratus tiers, doud s0u tral sratut utlere, alcdtulte din acelosi tip de materiale (misturd asfatic’, platré sparta sou balast) acestea vor fi caracterizate prin: ~ grosimea totalé a pachetulul de stratut in em: “modulul de elostictate dinamic mediu ponderat (E,) al pachetuli retpectv de statu rutlere, care se colculeazé cu retatia: En ELE xhy/ EP (MPO) o core: & = modulul de elasticitate dinamic a materialulul din stratul |, in MPa: hy + grosmmea statu |. n om. yen rene AUT arts Tiamsane 2007 OF o Tabelul 9. Valorie de calcul ole coractoriscilor de detormabiliaio ale mixtutlor aslatica pu [ip cimatere (ail [fe cimatere W | Coetelentay stronsul [Modul de elasiictitate dinomic | Poisson (y) @.Meo. : Toul mistut csfotice Mid astatice prepa- [urs 3600. 200. rate cu bitum tip 080/100, faganea, "3000. 3600. [se 17/1 ‘bows, "5000. ‘5600. Mistui asfaliee cu bitum | wwe 4000) 4500, modticat.ind, AND 539 _fiaganuré ‘3500 “2000 /Mintut osfalice stabizara| cure. incl AND 839: awa Nip MASF 16, 3300 000 Hip MASE 8, 3000 3600 035 ticitate dinomic mediu ponderat. 6.9, Analiza sistemuiul rutier 1a soticitorea osiel standard comporté catoutul deformatilor specifice si tensiunilor in punctele cittice ale complexuiut rutlet, co- tactertate print-o stare de sollcttare maxima. 6.9.1. in azul sistemelor rutlere suple se caiculeaza urmatoorele: - deformatio specifica orizontaté de intindere (¢,) la baza straturor bitu- minoase, in microdeformati 3 - deformatia speciiicé vertical de compresiune (,) Ia nivelul patulul

You might also like