Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sistemul Nervos 2

    Uploaded by

    kramer
    9 views13 pages

    Original Title

    sistemul nervos 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views13 pages

    Sistemul Nervos 2

    Uploaded by

    kramer

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    I ALE ORGANISMULUI uMAN ig Functiile de relatie 4, Sistemul nervos gtemul nervos, Impreuna cu sistemul endocrin, majoritatea functillor organismulu. Sistemul reves (SN) are rol In. special in reglarea activitati euatuii $i @ glandelor secretoril(atat exocrine, vg endocrine) in timp ce sistemul endocrin re: in principal functile metabolice. Reglarea acti- Gui ruscuaturi scheletice este realizata de SN rat, at reglarea activitaii musculaturi viscerale ja gandelor (exo $i endocrine) este realizata de SN Eigeaiiv. ntre SN si sistemul endocrin exista o stran- interdependent, Campartimentele functionale ale sistemului nervos Redarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza acivitatea centrilor nervosi care prelucreaza infor- Fatiie primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt tansmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie- care centru nervos poate fi separat in doua comparti- mente functionale: scompartimentul senzitiv, unde sosese informati- ile culese la nivelul receptorilor; scompartimentul motor, care transmite comenzile laefectori. ‘Asadar, fiecare organ nervos are doua functii fun damentale: functia senzitiva si functia motorie. Larivelul emisferelor cerebrale mai apare si func: tia pshica. Separarea functilor sistemului nervos in functii senzitive, motorii si psihice este artificiala si schematica. Ih realitate, nu exista activitate senzitiva fara mar rifestari motorii, si viceversa, iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua. Toata activitatea siste- mului nervos se desfasoara Intr-o unitate, in diversi- tatea ei extraordinaré. *Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din punctul de vedere al formel si * Numai la specializarile cu doua ore / saptamana si la Profil artistic, speciaizarea coregrafie. Sister nervos Sistemul nervos central (SNC) Encefal Maduva spinarii Sistem nervos periferic (SNP) nervi cranieni nervi spinali Ce 7 a] fibre senzitive fibre motorit Sistem nervos Sistem nervos somatic (catre vegetativ (catre muschi muschii netezi si scheletici) ‘muschiul cardiac, glande) sistem nervos parasimpatic sistem nervos simpatic al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuronilor este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvei), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale) si fusiforma (in stratul profund al scoartel cerebrale). in functie de numarul prelungirilor, neuronii pot ‘unipolari (celulele cu conuri si bastonase din re~ tina); au aspect globulos, cu o singura prelungire; pseudounipolari; se afla in ganglionul spinal si au o prelungire care se divide in .T’; dendrita se dis- tribuie la periferie, iar axonul patrunde in sistemul nervos central (SN « bipolari, de forma rotunda, ovala sau fusiforma, cele doua prelungiri pornind de la poli opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti si vestibular ‘Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva); ‘s multipolari; au o forma stelata, piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice Fog rarer rpms ur format din corpul cellar (pericarg. Fig. Stucura neuronuié & neuron moter, b neuron seat 1 dnd; 2. uct 3. nucleo 4. comp neuroma, 5. substanis romstoil: & cele Schwere 7, nod Rarwer, 8 mien 9. enn 1, cloteal onic I reificat u buon terminal. si un axon (scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarele anterioare din maduva spinari, Dupa functie, neuronii pot fi: receptor, care, prin «dou celle de acelesi ose peste 40 de medal cl cel mel pant find actlcsina)_ dimensunl, care sunt ape fant sinaptica in rnee Jor de restr * cella postsnapis — presint receptor ‘ected minima Denna meditorul chime Mod sub actneaimpulsllneros, se ebereaa cute de mediator wecere iors» molecu de chimie infant sinaptica prin aceste locur de jnctiune Fanctonare + mediator chime inteactioneaza cu receptatl speciic de pe. _-_Conducerea est, s€ pare, ‘membrana possinaptica,determinind modifica ale poteniaiui _bidretionela ‘membrane’ possinapice : CConduceres este unidectionala,dnspre terminatiaprsinapicd spre ‘ea postsneplca ~l inaptic, pentru, In. Urmatoarele miisecunde, srl acestora $4 scada accentuat In acest car ia face cul mecanism de protectieimpt aver stimula, care se tealizeaza prin epuivares up va SuPer de mediator chimic (neurotransmitate eel terminate presinaptice. = de rm lor asupra transite i. ‘Unele medicamente cresc.exciablitates nape cfena alee 0 sad (ule anestzce), Reflenul canismul fundamental de functonare @ siste Meceros este atl reflex (sau simply reflex, i eprezinta reaclia de réspuns a centr nor i mlarea uel zone recepoare,Tetmenul de “Spc fos ines de ce moet fo sncez René Descartes (1596-1650), Raspureel Sime cone rellet Perratomica 2 actul reflex este acu reflex, eat dn cinch componente antomice:reeptont at erect Nevo cae eerenta elector (00,10 orl este o structuraexcitabila care raspun- dels simul pin vari de potential gadote propor del eu itesiata stimuli mspitates receptorior sunt clule epee df rengte 9 specalzate in cee senzcie (gustav, 2 Fig 15. Traramiteressnaptick: | termite presnaptick 2. ace ‘alin: 3 fata snap & cela postaaptcs5 recepor audit, vestibular). Ali receptor din organism sunt orpuscull senztvi ~ mici organe phurceuare aca tuite din celle, se conjunctive si terminati nevoase dendrtice (receptor tegumentar, proprietor. Uneor rlul de receptor il indepinese chiar termi tile butenate ale dendrtelor (neurenul receptor olfectv, receptor durerosi. Fg 6. Arc reflec 1 receptor; 2 cae err 3 cent cle cfr decane erik 3 ening : fate ne arrose) canny ores smaenas — La nivel receptorutul are loc transformarea ener ‘ie stimululu tn impuls nervos. ‘hn functie de provenienta stimullu, se deosebese sexteroreceptorl — primesc stimuli din afara organismuius * interoreceptori (viscerorecepto) — primes st ‘mull din inteiorul erganismului (baroreceptor chemoreceptor *proprioreceptori — primesc stimuli de la ‘muschi,tendoane, eriultisinformeazd despre Poxitia corpuul si permit controll misc In functie de tipul de energie pe care 0 prelur creazt: ‘ ‘chemoreceptor’ — stimulati chimic muguri gustativi, epi olfectv, comp carotidient si ortct naciceptorit sunt considerati ca facénd parte din aceasta categorie, deosrece sunt stim: lati de substante chimice elberate de celulele distruse: + fotoreceptori ~ sunt stimulati de lumina: celule ‘cu conuri si bastonager termoreceptori — réspund la variatile de temperatura: terminatitnervoase liber; ‘smecanoreceptori — stimulati de deformarea ‘membrenel celular: receptor pentru tact, vibra si presiune. In functie de viteza de adaptare: ‘fazici — réspund cu 0 crestere a activitai la aplicerea stimulului, dar, in ciuda mentineri aces tuia, ectvitatea lor scade ulterior receptorul lft; * fonicl ~ prezintsectivitate relativ constanta pe toata durataaplicarit stimululié: receptorul vizual La nivel receptorului are loc traducerea infor ‘matiei purtate de stim in informatie nervoasé spec fica (impuls nervos). ‘Calea aferenta. Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatile dendrtice ale neuronilor senaitivi din gangionii spinal sau de pe tralectul unor nervi craieni Prin centri unui reflex se inelege totalitatea struc turilor din sistemul nervos central care participa la actu reflex respect. Sistemul nervos central are tre nivele majore, cu atribute functionale specifice: nivelul maduvel spi nari, nivelul subcortical si nivelul cortical, Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori ‘somatic si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector. Efector. Principali efector sunt muschi strat, ‘TEME | APLICATI Precaliferenta dintre actu reflex si arcu Soocnd schema de mai jos, determina se catia ‘componentelor a-€ ale oe reflex. a _ 4 ase) Coes de receptor, 1M ‘@ Enumerai principale tipuri {Defini centrul reflex si precizatinivelurile my, ale sistemului nervos: ce ‘ et ransmiteree impulsuli NerV0S lay, ears De ce credeti c@ transmiterea gq face unidirectional? rmuschil netezi si landele exocrine, Va reamintim structura sistemului nervos. Maduva spinarii ‘Se geste situats tn canal vertebral, format dg suprapuneresctificilor vertebral, pe care insé ny i ‘ocupa in intregime.Limita superioara a maduvei core spunde gauriociptale sau emnergenteiprimulu ner spinal (Carita inferioara se afla in dreptul vere Drei L2 (fig. 7. t x Tr Gielen mauve spit (sce sagt 1 airs Pa ‘ctptal: 2 lala cerca 3. mada spin canal Vere bra laa mbar 5 onal edly lm terial fembrane ale meningelor vertebale cy ee tect 9 ruiia maduve a sig Feebra L2, maduva se prelungeste cu con ver acesta Cu flu terminal, De o parte | med ul med 2 flu ternal ner deat? "sacral, cu, dele aproape vera, tober onda de cal forme2t exterior al maduvel Peru regiunilor cervical si lombera, maduve Ie ers potini mal Voluminoase, intumescen. fee {giatare) cervicala si lombara, care corespund mem spinale : ngfatuite din trei membrane de protectie care Sun maduve (ig. 16). Membrana exterioaa se rvelese fra mater. Are o stucturafbroasa, reais: ST este separata de peri canaluhi vertebral mt pt epidural ane ninoida are 0 strclur conjunctiva este se rate po mater print-un spl care contine paral cefloraician (LCR) il pater este 0 rembrand conjuntivowvascu- werd co rom, care inveleste, maduva fo care tera rund in sant fisu Ih grosimea ese ese ase arterial sec juva este formal din substana cenusie dis rey eentru, sub forma de coloane, avand, in use transvesel,aspecal tere Hs substantia sect pele, sub forma de cordoane (ig 19, ubstanta conse Bate consttuita din corpul neuronilr, Bara trans: vera Hui formeaza comisuracenusie a made Fig 18. Menge Lnaduva spin: 2 pot wansversi 3 corp Atebrt ney spol. pia mater 6 arnold 7. due mate api spas Yi lat portunil aterale ale Hulu sunt subdivzete In coame:anterioare, latrale si posteroare. Prezinta, in centru, canalul pendimar care contine LCR. anteroare (venrale) contin dispoztiv Somatemotr, care este mai bine dervlat In regi nile cllatarilor. Coarele anterioare sunt mai late si mai Scurte decat cele posterioare si contin doua tipuri de 1euroni somatomotori a carr axon formeazaradact ‘a ventral nervlor spina Coamele posteroere (dorsale) contin neuron ai calor senztive care au semmificalia de deutoneuron (21 Ihlea neuron), protoneuronul (Ful neuron) find si twat in ganglion spina Coamelelaterale sunt viiile in regiunea cervical Inferioara,n regiunea toracala si lmbara superioara, Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionar ai HOT ston parsese miduva pe olen radicn ven ale a nervului spinal si formeaza fibrele pregan- lionare ale sistemulu simpatic. - Intre coameleleerale si postrioare, in substanta ‘aba a maduvel, se afl substanja reticulata a madur vei, mai bine individualizata in regiunea cervicaa $i mat dn neuron pus in een prezet In jurul canallui ependimar, pe tata lungimea sa. Substana aba a Se afla la periferia maduvel si este dispusd sub forma de cordoane in eare gasim fescicule escen dente, situate, In genera perileric, descendent, situ ate spre interior fata de precedentele, si fascicule de asocitie, situate profund, in imediata vecinatate a substanfel cenusi. Fig. 19 Mada pint (ectne trove coxdnul poster 2 snl men posto, 3 cms conse & cau aero 5 ner speak 6. cornu stor 7. coma abs &. sae daa etre 9. cod at 1. radia eter IL gn- ‘on spat 1 radacna poster cordon aera can ‘Sedna cor pose. Freie tore grams TH {ale sensiblitayi TEME §1 APLICATIL Gast rspunsul corect. ‘Macva spina este ita superior ine ‘de vertebrle TI gi LS b.vertebree LI sh cverlebrele CI si LZ: verebrele C2 91 LL CCoamele lsterale sunt visible microscopic pe secfunea transversal prin maduve spinal in reg rile: a. cervicalainferioar,toracelt si lombard inf roar: b, cervicala supercar, torecaléinferoard st Jobo; c.cervcalt inferior, traces lombard ‘superiors 4 cervical i torecala superioar. ® Pl 20 cae ace 1. ge poten 2 ed er Gola 3 aru 4 cores cea 3. mezeclt 6 cere ute 8 wna deuce 9 rc cls 10 red ‘nat I bub rbd I ose cea ep aie dt ‘calle ascendente 19 2) Cail sensbtai exteroceptive termice si dureroase + Cae er se ses in pile Pent Sensi urnast, ca si ent c€2 FMTCR, FECEpIor, gt le nervoaseliere eee se afl in ganglion spinal tot este ungh si aunge 18 FECEPLN. ia axoqy inde in maduv pa an se dy ul postr al maduvel Axonal hi rece in cord searciapes crt AE ak ma 1 a SPinocereelos dos 20. tat SP cep aerate 2 exe proton 2. Fee temic unde formeaza fasciculul spinctalemic tee PO aiectul sau ascendent,trabate mad ioterh rr) cerebral, indreptandu se spre talamus, ve seg neuron se afl 19 talamus. Axonul hi se AM pe scone eer naa somes | pro ictal 4 1 tai tactile grosiere (protopatica Cale He ceceptotl Sunt reprezentati de corpuscul ini aide discurile tactile Merkel eis euronul se afd in ganglionul spinal Dendi Prov neuron, Unga, ajunge la nivelul receptor, ui wa acest trunde pe cla radii pstroae in dro se afla in neuronil senaitivi din cor: oud pose esto neuren rece in cordnul anterior ‘peor ind fascicull Spnealaric anterior care us, sau ascendensrabate madre, tunchil ina gel alors oreo nero sof tlomus. Atel ise A tn sont cerebral in ia emeseaea L Protea sensibiltail tactile fine (epicrtice) «Cae xs caea cordoanelorpostroae, impreuna cen proprioceptive knestezca, ev cae vf desert cate sensbiltal proproceptive ‘caen sensi Kiestzice a bitate Kinesteica simul patil sal mis canvin spit) vilzeaz cle codoereler posteron \eaiapreuna cu sensbltate tact epirtea rit cei ca si pent sensibltate tactia protopatica ace edmp receptor mai mic perry sersbiates Knestenica receptor sunt ceepusel:neurotendncs ai hii Gol si coruscu FP cess a In gangion spa in denista, nga, ojunge la receptr “Axonul de SSemenea lung, patrunde in cordonul posterior, fonménd la acest ivel fesciculul grails (Goll) fasciell cuneat (Burdoch. Mentonam cd fascicl ‘nest apae nual in maduva toracalasuperiar in madiva cervicla Aceste dove fecicule, numite fl asciculespinobubare, ured spre bub. ‘Deutoneuronul se fain nucle rcs si cuneat din bib, Axcnul celui de a Hea neuron se incr Care devin ascendent st formeaza lerniscul media ‘are se indreapta spre talamus, Alea neuron se afl tn talamus.Axonul clu de 2 THea neuron se proectea In aria scxmesteic | * Cale sensbltt proprioceptive de control el mig Aceasta cae este constiita din dou tractur: *tractul spinocerebelos dorsal (direct *tractlspinccerebelos ventral (nerucsat) Receptor acest ci sunt fusurle newromusculre. Protoneuronul est localiza in ganghonl spinal err ‘ita gunge le receptor ir axcrul, pe cae radacint Posterior, nia In maduv, In substana cenuse Deutoneuronul se afl in neuron seni din cor- ‘nul posterior al maduvei Axonul celui deal Hea net ‘on se poate comperta in dows modu: ‘tie se duce in cordanul lateral de aceeasi part, forménd fescicubil spinocerebelos dorsal (direct ‘Tie ajunge In cordonul lateral de partea opusd deci se incrucigeaza si formeaza fascicull spinocere- belo ventral (inrucisat Ambelefascicule au un tralet ascendent, stabot maduva sing in trunchiul cerebral, unde se com- port In mod dif: “fesciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bubuls\ apo pe calea pedunculli cerebelos infer- or, ajunge la cerebe *fesciculul spinocerebelos ventral strabate bubul, Puntea si mezencefall si poi, mergind dea lungul Pedunculli cerebelos superior, sunge la cerebe. ile sensbiltati interoceptive In condi normale, viscerele nu reactionesza la stimull mecanici, termici,chimic, iar influxuile ner Voase interoceptive nu devin constiente. Numai in condi anormale viscerele pot fi punctul de plecare al serzatiei dureroase, Receptotii se gasesc In pereti vaselor si al orga nelor, sub forma de terminatilibere sau corpuscul lamelat. Protoneuronul se gaseste In ganglionul spinal dendsita li ajunge la receptor iar axonul patrunde in maduva, Deutoneuronul se afla in maduvas axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si din aproape In aproape, ajung a talamus. AA lHlea neuron se afla In talamus. Zona de pro- lectie cortical este difuza. Aceasta cale este multist cdiseaza in bulb si formeaza decusatia senliva, dupa naptica a a ee ee Is are originea in cortexul cerebral si controleaza ‘motilitatea voluntard, Fascicull piramial corticospinal) are origin corte ‘cae diferit: aria motore, aria premotor, aria motorie ‘suplimentara si aria motorie secundara, suprapusd ‘ariel senzitive secundare. Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fascicululul piramida, circa "700.000 sunt mielinizate. Fibrele fasciculului pramidal strabat, in directia Tor descendents, toate cele tei etaje ale tunchiuii cerebral $4 alunse Ia nivelul bulbulut se comporta diferit sin jr de 75% din fibre 9 Incruciseeza lay pubeet decusata praia) formand fos vets ncuct my coro eral ea -ordonul lateral al maduvel; a je 2% nel fascicular se tnercigeazs gi formeazs fasciculul pramidal gy, (Cortospna atria, eare ange 19 cordon (roi aceeas parte, ind stat ling fisura med, rep fectul segment o pate di ire rages Imateingiel, se Incruigeaza $i {eC In cordogs anterior opus Fig 21 Cue descendent: cots 4 fscclcuneat 5 feced br 2 face pai (corteospele 3. be seve s mot cae se neues Tn bly tote 6. fas cnet 7. ams 8 meee 9. ere 1D pute Tb radia SoS agp it ips su epi eure cerca regu nba 6. man ce | ‘od bron Hp ees cjectul Wi prin trunchiu cerebral, dn fibre in was pial © desprind fbr cortconuclen scieulg 12 ruclell motor ai nervilor eran) Ca lu anterior al maduve (st che, eo item pmial ae do et son cot, central, de comands ae ner, peter So de exec, care tn mad Sin mice moh see Poe ernie ‘en sister extrapiraidl Taw vgn el coral subcode ora tale nvlutr stomats soe sia, Cale extapitanide create ang za mp st). De ls nul ar pin awe scsi ive stn, stub de un a cel dn mete (ce so abso neg9 formatiaretedb) cen w spre mad prin Tasiclle rgrospioe, ue cetculspinae dee rived rca wsoee et sl vesul~ at coniul cu fas bu ose $i vestiblspinae (ig 2) lo feeste fascicule extepraidale ung tn fa carrot din comul ner a ade nage descendentepiamidle si extraprami. sara ene exercta contol metor vlan da ion pri) automat (ale etepront ty (co fa mascultracheltice Tn acest mod de) sre ton muscles mote sa rote posture st eh corp nrg m3 Pg 2 Madina spi Lascicul goclis 2 asc cues 3 fa. Gu fanimetnposteo 4 Tosce.spnocercos dec Feil osc fundamental lbtea 6. asc promi St 7 faxed rbrospit 8 Tos vestiuorpea aera Stace spntalanse tra 0. ascew specerebes Ine Seat Gowers IL asceul lvospk Toe pect 1 a (Gol retubsput 14 face! spotalame vent Blase ib 1 foc vesbulospal vera fase pram (dec 18 fc fundarental rei: Nervi spinal glk Sia cenecteaes madwva cu receptoth $1 fectoi (somatic i vegetativi, Sunt in numar de 3] de Perechi. In tegunea cervcala exista 8 nervi cervical (prim iese intre osu occipital si prima vertebra cervr- ald) in regiunea toracala sunt [2 ner, apoi 5 in regit- ‘nea lombara, 5 in sacra si unul in regiunea coccigiana. Nervi spinal sunt format in dovs radacine ‘enti (venta mote *osterioare (dorsal), seniva, care preznta pe {raiectul et ganglionul spinal . ‘Radacina anterioaracontine axon neurone so Imatomoter din comul anterior al maduvel s12xoni !eutniorvisceromotert dn jumatates venta a cor nul aera ‘Radacina posterioara (dorsala) prezinta pe traiectul sau gingtonl spinal nivel cava sunt ocala ett neuro scmaloseritiv, ct si neuro visceroseniv. 'Neuronii somatosenitivi au o dendrita lunga, care ‘shunge la receptori din pele (exteroceptor) sau la reeepteril somatic profun din aparatul locomotor (broprcceptor. Axon lo na in maduva pe calea ‘adécini posterioare. ‘Neuronii viscerosenzitivi au si ei o dendrita lunga, ‘cate ajunge Ia receptorii din viscere (viscerorecep- ori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare Trumaduva gi ajung in jumatatea dorsala a coral lr teral al maduve zona visercsenzitva), Radacinle anterioara si posteroara ale ner spinal se unes 5 formeaza trunchil nervui spina, care este int, avand tn structura 8a fibre somatomor tat, visceromotori, somatosenatve, viscerosenztve Trunchiulnerculul spinal iese la exterirul cana: luli vertebral prin qoute intervertebral. Dupa. un Scurttraect dela esa sa din canall vertebral ner vul spinal se desfae In rarurile sale: vetrals, dor sola, meningala s} comunianta alba. Prin 2 cncea ramura, comunicanta cenuse fibravegetativa simpa- tic postganglonara intra in nervl spinal. Remnurile ventral prin anastomazae inte el. for ‘meazao serie de plexurt cerca brabia nba, sacral. ‘In regiunea toracala, ramurile ventrale ale nervilor se disp sub forma ner intercostal Ramura dorsala a nervuli spinal contin, ca i rarmura venta, tat ibe moto, ct i fibre sent ‘ve; se distribu la pelea spatli sa muschil johex Durie vertebral. Ramura meningiala © nervulii spinal contine fibre senzitive $i vasomotoril pentru meninge. Ramurile comunicante pin cea alba tecefbra pregangionard mielnica cu origines In neuronal vis eromator dn corulateral ol maduvel iar prin cea Fig 23 Rex 1. mide snark 2. axonal neu \ 4 Fonull seat, dnd neuron sen Bent tla, SS femur 6. elector 7 axon neon motor, Bde nee ren maton cenusie fibra postganglionara amielinica, find axonul ‘neuronulul din ganglionul vegetaiv simpatc ltero- vertebral (paravertebra, ‘Miduva are doua functitreflexa si de conducere 1LFunetiareflexa & maduvei spiaril este Indep nit de catre neuron somatic si vegetativ. \ 1 Reflexelespinale somatice Prncipalelereflexe spinale somatice sunt reflexele miotatice si nociep tive, dar si reflexul de mers. 3 + Reflexele miotatice constau In contractia bruscd ‘ 2 unui masch, ca raspuns la intinderea tendonub sau. Reflexul se pune in evident lovind cu un ciocan de caueiue tendonul muschulu. In mod curen,aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahi (feflexulahilian) sila tendonul de insert muschiy. Tui evacriceps pe gamba (reflexul rotulian). Reflexele miotatice sunt monosinaptice (fig. 23, Receptor sunt reprezentali de proprioceptori mus. ‘cular — fusurle neuromusculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptv din ‘ganglonul spinal si de prelungirle acestuia.Prelungires vd nevi crnien ~ nev trohear = eit, Au ogee Tn mk ne nea tot in mezenceal. Origine aparents este ves geroad 2tunchill cerebral stb ama wr tigenina Fibreleinervear2 muschiul cbc super cr (ven fig 26), (erecta ¥ de nevi eraieni ~ nero rigement _ ZarSer mies Origine reale a Mibrelor senztive sunt ner ig 21, Nerd rian Vi arr fli: 2 rer mana, ‘Mangtond trigeminal: 4. remura andr. S¢ giseste in ganglion trigeminal stuat pe traseul Nervul, Acestacontne protoneuronul Devtoneur nul belo senatve se flan ruclel trigeminal din trunciul cerebral Fibrele motor au rignea real In nucleul motor a igemenul din punte. Orignea parents se afl pe parteaanteroara a pun. Firele Senzitve se distrbule la pelea feel, lar cele motor inerveaza muschit masteator. Din cele trel tamu Principal ale sal, cele oftalica si malar sunt ser "itive lr ea mandbulra este mista Perechea VI de ner craneni— nerul abducens ~ Sunt nervi motor. Au originea rela In nace mcr a ‘ervll abducens dn pune. Orgies aprenta seat in sanjl buborpontin Flveleinerveaza muschil dept ete al gobuliocur Perechea Vi! de ner cranieni — nerulfacall— sunt nervi mics. care au 3 fibre parasimpatce. Fr brele moto au origineareala in nucleul motor din Punte.Fibrele ustatve ale nervill facial 2uorginea Tn gongionul genicuat de pe trelectlnervuhi, unde Se gseste protoneuronul. Deutoneuronul se afd in ruceut sltar din bub. Fi. 28 Nera ran Vl se distr in rene temporala ronal 2 sulcus 3 mandbul carve 5 genetic Fibcele parasimpatice provin din doi nuclet nucleul lacrimal si nucleul salivator superior, ambi gasindse Jn punte.Originea aparenta se gaseste in santul ulbo- pontin. Fibrele motort inerveazd muschii mimici, Fibrele senzoriale culeg excita gustative de la corpul limbii Fbrele parasimpatice inerveaza gjandele lacr- male, submandibulae si subinguale (ig, 28). ec Avera penne Perechea Vl de ner rns — rr vest locohlear = sunt ne senza so fora diriro component vesbulsa eae fe pe tase ‘gional kt Scapa ao component coher ae fre pe lect gure Cat Remura eae se Indeaptayre nl cole dn pune, ar €=3 ‘stb pre nc vestu dn bub. Perechea IX de nen eae — nei glsofe ringien st nev mes ere fe pase Dace Orgies reo fraer moth se gasest In face big dn bub: Fire serzrise (gusta tive) au prime neutcn In gaglel de pe wach ‘err deutoneuronl nce soar dn bub foe prorat penn an ce site fern bul rigs apaeta se ssl Ins {al vevonva Pree moto se dito uot fetagekl Picce senonle leg LCi gusae din weimesposteriow siti Fie passmpstie things dade parte fg 29, Perehea X de rer ei ~ ner el sa preumogatrel~ sa nen mics crea re frreinpaice Ogee rel fbeke ot e al Ino anbiga Fel serra oy pnd et renin ang de pe set er deta ‘Mndrac to nicks dn bub Fee paste face pron cn nice dora pawl ap, OF Snes el ut ee, Poce fen eweara mscaa linge fg Free sure culeg semble gata Sa bso ridic nb Fee pnsinpae dtu (andlor dn trae eben (1301 Pereches Xi de era une ner accesor sau pha set ner mst Suk aa i dod 30 Nad min Xai 2 in 3 Fe se ‘ase ura bub, eu rigs tn made! amb Ste spol cu eign In com ane a mae ‘et ervste Date pr omar tern ce {rude in evi vg fee ang a mush ange ia pin rari extera, nga muse sterol mon taper (3) Peroches Kid ne crn ~ eri ipgio!= ‘unt ne mot AU ogc ren ued ot at nem stat in bul, Gish sparta se gases ina pee, een mr (CUVINTE CHEIE =~ per lc ners pte nery oct, ney Yea ner tigemen ner abducens, ner faci, eee ules ey gosloingen. new ag ner accesor, nev hipogs Cerebelu Cera cp oprah i ita teres ceterale pin ctl cerebele WPyicemo » ure mater cerebral. Exe tut Mo bulbs» punt cu ear dle ea Ieee Are forma iol fate pezen- ttn Sportune medion. cermisul dou prt ti clumioae, urate ember cerebeloase cok este eg de bub, punt 3 mezeneea punpedrcucrebl infer. ioc 5 sips et Ant pedal conn Tie serene ferent Sinock contin numa ve oererte Seta cereal ete brant de au ld deste anc. Unele sunt necase ‘Spee, dlrtand lance (he) cerebelss, [SE ec core dltess bl cere 1 2 > ‘TEME 51 APLICATI. | ‘Asoc petecile de nervi crenient cu functile estore TMV GX a senativs 2V.VILIKX — b motor BIW, VUXL XN micst 440, va moter sou miest cu fibre Jar alee foarte adinci, in numar de doua, care delim! tears obi cerebelulud Lobii sunt: anterior (paleo cerebe), posterior (neocerebe) si faculonoduior (cticerebe (ig 32 Le exterior, seal un stat de substantacenusie, ‘cre formeara scoarta cerebelui Scoara cerebe Tease inconjaca substanta abby centrale, core wimite prelungiiimintercr, dnd, in ansambla aspect une! Coroane de arbore, de unde si umele de arborele ‘etn interiorul masel de substants alba se gasese zone de substanla-cenusie, care formesza nucle cerebelull Extipares cerebellui produce astenie (scaderea forte! vountare) astarie (burr ale ortostatismulu) atone (Gmindarea tonusul muscular) ‘Dupa citeva tun tuburaie se etenveard prin compensire cortical, Diencefalul Diencefalul (fg. 33) cuprnde: talamusul = releu Orr trerpere sinaptica) pens toote sensbitatile. cu ex Cpl color ofactive aves audtv; metatalamasul yeaa 4 2 Paps et dpe 2 geste 3. Peach gent i hota 8 fu end Sham tb tenpans ce releu al sensation vu saudi; hipotl Imus = cerry superior de interac, rege 9 com ‘nar ae prinpllor font ale ergarsmal pi tte cae meaboltmal interned, secrets endo, temoreghrea, digesta pin cen foxes [sles inl ace comprtanentl mul som ‘gh $8 eplamusil eae nce epi Enisterele cerabrale Eisfere cerebral print partes cea mal volt tivo 8 star manos cel Sut tee ‘de pin comune cle i tsb contin ver ‘ri tro 5 Activites mal emplexs a me bru super kept recent eaearea ce 9.35 Fancy cap cg 2 cpa 3 ‘Sl Re & er pase 3 casa ‘erbei n emis tangs deteina sime So eng nd i sla ope eager cerbre pretta tel fete ney rei neo ez) Pe fata itera (9.3) 36 obser dous rat sn fir tra 2 S30 5 san cong eka Acest srr deentea par Ib iy fea ast ites stl cer lebulp (etapa sat irl bd tenpora sb stay ‘SE cca eta In partes postevoara ‘snare wal pu dnl Impat ob Ing ig 3 Veto nr | ic merece: 2 woke Devers yank 3 rosea ia verted lt (ede cea eda coal pend e fata medial se observ sanul corpus cab In pats postrcara se afl sci eaenring ext este un gan ozntal (ig. 35). Pe fata bazlaTcepe fsa ater ui Sylva, exe impr cess fT it ach or de fsa laterals i lob temporoocepta sul Posterior de sur lateral La rive bull orbital st remarcd un gant cudrecte anteroposterior, sat Clfact, care adspostestebubulcllact (ig. 30). Lateral de snl fact se afl ganurileoritare dspuse sub forma Itere I, Ine core se delim (ean gl orb, bul temperocciitl preana sanju hipocarm ul, saul colsterl i sangloceptotemporal ie ‘cesta se deliieaza tel git grul hpocample # th occipto temporal medial i otera, a cerebel substantia cenusie este dispus sorts fami scan cere, n pou ‘ime, formind ruc bazal (carp sta). Substons abs incorjoura ventcul cerebral seen nb ace ace fot ad Te 3 Ste Mune) rosea cones ent seein een crates ele pe peta ee ctu loc 9 copa cas Com srit (nucle Baza) cepresnts ruc ine Pat sstemulus extopiorii 1 sunt sual rosa satel de talams. Scoarta cerebrala Reprint ell superior de negra a activi sera pero. ‘Stbsanfa sbi a emisferedor cerebral este for rata dn bre de pce comisurle de asocal. Freie de poecte uest in anbee sensun scoata cet sublacen. Free comisurale unese cele ‘bas emilee formind compl clos foil (igor ecra)$)comisura aba onerioaa Fibre de as ‘Se eager din acest emits cerebral ‘Dupe cum sil sconiacecbrlacupinde paleo cortege neceortentl Pacocarten inchs in sistem limbic, contine dou str cele oe conexini inne cu anak {ttn ofactv, ptslomusultalamusuh pile uals ma putin cu neocortex (Cle mai importante componente ale ssterulih Ibi sunt cles factiv format din new act, trl olecty 3 hipocampul. Paeocortexs (ig. 37) ocup 0 zo restrans pe fa mela emiserelr cerebro. Este katt rua in do srt cele este sedi proce Sebo paice slectiverotionale sa ctor de coor Partament instinetv = — ME 61 APLICATI = 8 Ala espns core : ‘medial a eisferekr cerebral 56 fe ed cop se © Gist aspunsul gest Nucl baal pimese Me de laa scoarta cere bral b ters cop strat. substantaneogrt Firele comisirale formeast a corpul cos, bi fominut\e nice! ros 4 comisur abd ater ara Paleocorteut a. afl ne diencefl si neocon tex b, ee In companentaealeaolfectiva& eentne cent iba ormeaza un ac de cern jul encefalt Neocortenul leatit dn gase strat celle, re precints sediulproceselor pshice superioare ~ activ faten nervossasuperioare — ANS. Curent. prin eas ta se Intleg procesele cae stau [a Baza memonie, Tsai, gana create et. uncle neocrtexul se grypeaca in senzitve, asccative si moto ‘= Functle senetive e resizeaa pin segmentee cortical le salar. Funifle asociatice realzeaz’ percepta com peta lami inconaoare si semnicaiadifeielor serzali " Functfe motor Emisfrele cereale controlar tneaga activate motorie somatic, volunta sv hiner Principle stuctr emplcle In acest conte sunt cote motors nue azo (orp sit. Relleree neconaonste si condstonste Reflena necondionat este Inascuts este corec terse specie (ex. reflerl alent, flex de ap rae, Reflenucondiinat este un rspuns..Imata” pe care cen rervost dau unui stimal iil indferent (Gers ‘importants biclgea). La eparia unui sernal bsolit (C0 importants biog animal de expe Fen raspunde ptrun reflex necondtionat. La un evn inferent email pu dni un rspuns sau recreate de cnentare LP. Paviov a descopert post Ditates incre exctntiorindferen cu seis ‘ot sl transformarea lor In stimull onion, pe “sociere — la admiistrerea una stmul absolut (tana) 38 se asoceze un stiml indferet(soncr sau huminos we precesune — stiulul indecent 54 precead excite abso = dorinas ~ animal fie flimand, ate neat Instinct mentor safe dominant In timpulasociet stimullon repelace~ pentru formarea unui refiex cor rot sunt necesare 10 pnd la 30 de sedinge de el boxe. Pavlov a expat mecanismul eaborrt RC Pe baza apa unoe conexun inte cet cotcal ‘nalstoriorvzul sou aoiys aril cotal vege” tative stmulote de exclantul absolut Reflersle condlonse, spre deosebire de cele Innascte, se Inch la ive! coral Ele se sting doco ‘tall condonal ou este Intct di tip in tp pin cel absolut (bie cortical. Pavlov a aratat cb ls bara tuturor activa ne vse sau dova procese: excita sinha “Exclalia est procesl nervos atv cae se mart festa prin Inierea unel acttati sou empliicarea tunel preexistente. Tnhibila este tot un proces activ care se man- {esta prin diminuare Sou sstare une activa ante- ‘are: Exsta inhibit exter ~ necondtionsta(su- prokinara ~ de protect s prin indcte negtva). ‘eterminsta de eimul de afera focarla cortical ‘acts init ntema ~ conditinata (de stingere, de Iniziere si de diferenere), care apare chiar In intron focardi cortieal sci sl este species scoare ceebrle “Ambele procese sunt extrem de mobile, pund radia pe o surat carieala sau sa se concenteze Intra Bon Emit ewe 6 APuCATH OA pil come A re 2 att dd ede aa precast tice SOUS Derr mic sei ae a ad ee ind crt ol a ar smeh ie aac cama Bich pile pine emer pa Tre neocon 26 pen —-i——— Sistemul nervos vegetativ Centrii nervosi vegetativi si legatura le. cu efector Centr ervos stat inranevraxial 5! extraner ak flat in rate eu organele @céror actviaeg Cntceazd frmeazs sstermul nervos. vegeta od sistemuldi nerves vegeav deosebim, st, {ural fntiona un sistem nervos simpatie si und paresimpali. Cele mai mute organe primes © i Yate vagetativa dubia st antggonics. In alte cgay ct ed it Lahr spi? oroon Des oeteiger mora 4 mn pot Soret 2g 3 Ue Oca nes spt Fens alte Siahere posoors Ateseloevscere,plexur vegetative mix, simpatico- osmosis Pe Cent sisternuli simpatic se afla in coarnele late- tale le maduveltoracle 9 lone supercar Plexurle din ere tubuui digest. Tn azul parasimpaticul, bra preganglonar este lungs, in tinp ce fibra postgangionara este scuts, find foarte sproape de organtl respect Le ambele sistem, Ine fibra pregangionara. si cea poslganglonara se eliberesa ecelasl mediator ‘hime seetealina La sistem simpatic, lo copatl perifleric a bret postgangionre, acolo unde aceasia Ia contact eu egal efector, se eibereaz® noradenalia, ior in ‘azul parasimpaicul,aceticolion Pri conttul asupra miocardulsl, muscubturt retede i gndels, SHV coordoneaza octivitatea vis: Cetelor si vaselor sanguine Este vorba, aader, eapte elector core nu sunt In mod obisnult. sub ‘contol volta. "Arc reflex vegetatv re accleas componente cu cel somatic, ferenta consta In modul In ear este Bleatuts ean efrenta ‘Aceasta cuprinde dei neuroni. Prim are corp neurooalsitaat in substanta cenusie medulora 52d Cerebral, it axondl sau face snaps cu cel de al Golee neuron inirun ganglion vegeta. Primul new fon se numeste pregangonar, lar cel de al doles — postgangionsr. rigineafibrelorpregengionare s localzares gan loader vegettvi uta la diferenieres celor dous Eomponente ale SHV: simpatics si parasimpatica i ee patch cloner lected acta {impale sporasnpecleveetaefecte de Sistem payee Enel ms spe Sim eae cee candi cent ssleilul parsimpalic sit sia tt In cava dr cete eect sunt fer catty cats SATE Fano din uri eer cit in Camara Te SAV spate we paresirgtc Siem mvos Nev geo ol pln Atul de seme ae cle Sd soeoe, $294 unde desc cel min mon Sol eves eats proor in Cacistca | SAV snp | SAV paras Resode Nes li atin reflrl cae se desfesouta pe bua arcu llex ye Ce sistema nervos vegeta ea wore 7 kere een ere reeavos vegan ely Stpaea Tl ae cle hs prope rerecrint de CHORIN TPOGSSSEY Tce a Serusione cu occa de el flek sorte lore space poravrerale (ateoverter) rept fers: Perey Nes ctr paw dard vical ecg mange Pmt cann se cae ts eo = dnasenee ae eee tearcvouncisal Tend Nei Vi XX ir paresinpatc sacl pe cen» [bpagacsow® Lanter, Sei goat mor, Deamon ars inrdar de Sein ero ange ec dnote pe oa Spevertoe Intel Ins in ce Sauvese(arveceptn prestecepion cheroreep” Lantre spate paravertebral sero vetbr ee dec ieee x fonder td nei) ou i gogo ul 30 pate Seatac Siegelcxemnciy pote em vega ample upside ala 0 clan verbal. Gang rove” ; oe Se set eke me Seneca eat veers chen iediewt nga sca er epnl pin ramaticome (aemeetel | bien || Never Ney ce sind funda de cn ffl ac tert in| oe, foto alee SENN cae cea feel unor gangonl vegeta lterovertbre, | In cau sistema simpati, saps ne ele Never Nev wereautcomgcl | ca ster snp Su Jtevsceral mp otinlonsa we bc in gn woe peacoat ne ran cand Sena ecemsceal eter aparinand laure prverérale Deorece Componenta simpli acvers organisa per cen ei eg | Sra we esp ie a mec lilo va ate seme de mi wy kp apr tpn betes So ‘nan Se Sm iene ena Rose pais wie ssn ei rr Ee eas was z euro vegeta postangonsy, cart axed) PrtGaghona ese ong, $e ellsuprarensa, Componente parasinpaica (reg de con meu Kealia re teacd de mlelnd Axondl neuronullposgan| IP cau sbtemubi parasimpatic sinapsa ine produc, ce wha desea elects anlagonstesimpat Tet 1 emo cca ons fra pong ce Suge) remain os panini ee povcesne ere fer veenake tae uN nga pninvicesth (opoape device seve ical, Actzne cl dou componente uebule Semul netos oer te need sau nat) Fea afl chiar In ptetelecxgoni cum sunk echibrate peru menineea horeostacie Ne a A cla sera oreo re 0 Can tae ware esr oe tine ean de sci: mn Se it rte ‘Secu S's pci cams mel gt slr core n't ences ppd ‘lc itso meen erg & pg vga 5 mass 6 Vers newe sec 8 reve eet cd mca tate cath eee ora eae i een ee a preeun monoxidul de azt (ig, 39)- ne ae get erste sea mah te se a ee cr i ech cae ‘mictiune) (vez! fig. 41). ; Ba aonineall eee ees Inotitates vaselor sangyine In acest c2z reg a ee Organul efector ti is (ng doar pupil) is tse constrictor puplx) yy ae elect ‘Mosehi lla Gende ocinalt Sudatipar ‘Salvare Castice Iostrale Madsosopearenas cad Frecverts ‘Conducere era de contoctie Vase sanaine Paes ‘Abo brnsic ‘Gnde mucoase Tract gastoitesl Mode Sincere Feat Spina Tre wine Legend inhib idan: fectele stimuléri SYV asupradifertlor organe Efectl stimula simpatice _Efectul stimula parasimpatice Diatrea pupil iin) Nae efect Constictia pup (rio) Reloxre (erzu vedere le stants) Contacte (pentru vedere de aproape) A secrea + seaeta + secrete 2 secrefa a rvel palmar 4 secrets — determina secrete T secrea — determina secrete salar viscoasd salvard aponst LU secrefia + screbo Nuare fect Seceia + secrets horanat uae efect 1 1 1 1 1 Puare fect In pei vscconstetie Distt in cteva tert vascue afecteacd majoras vaselr (ater ‘le din tegument viscee si partial, ‘dn muse sa) Disttie Gonsticie secre + serefia isco + misarea + Inchidrea felaxeatasfocterele (de cle ms mute ee) + deogenain INuare elect = secre exci + seria exorna + conracta iu ae fect fp dds seela inact mtd et va renin Geter conracasctenai_pelaeazafnterd vere tem ‘ei inte scale si singele dient, pacienti pot rimane cu sechele ‘neuologce mr Coma Reprezints aces stare cinica a unui paclent in care _acesta na poate i enn raspunde aio categor fe de stmul. Apliaea repetata a unorsiml provos ‘cel md ellexe priniive de aparare. Daca starea de ome este profund, pot Ups si reflexele cu sedil in trunchil cerebral, cS cele mictatice ‘Are multiple care care implica disfunci la rive eistreor cerebral, dencefau st puns Dine ca 2, cele mal recvente sunt traumatsmede cerebral, hemecagle cerebral sau aectiuicerebrale due sau metaboie Conse Sunt de dous tpt tcatenerecurente si se ma: rifesta doar In aruite stati ex. bol eb, aur Uisme craniene) sou eplesia, bald cronies, ecurent caractrzts prin tac cu debut bese, cu plrderea ongtiene ci atvtate motre necontlat si cara teristic, precum scufenomene senor Este deter: rmineta de stimula excesva a cellel nervoase. Kodddd at adds eee Fe A Sta ne et, [Notiuni elementare de igien8 gi patologie Mesiogjta Inflarata meninglr de rive spinal sau cerebrak. Pate aves multiple ecogt,bocenene sa vl. Encealta Boal inflate aa a cu, eteriuts de prezeota nor vsti ive ster res Cer seu ptr race de iperesbiate i US deur wins sau dro poldhd aha agate Se cxcteratra po fn cera cae oe | Alla! raspunsu corect (Caco elerens din componenta acu reflex face leatura Inte: a. efector si cenil nervosé b. centri rervos efecto: efector receptor d. receptors enti nervost [Neringelecerebrae cupind el membrane, asf a. frontal parietal viscera b parietal, rahnoida sitempora; © dura mater, subdurl pia mater, dura mater, erahnoida si pia mater. — Gist raspunsul gresit “Trnchil cerebral este format da bubul rahidian; b. cerebet puntea lui Var d. peduncull cere bak “Talamusul este staie de interupere sinaptic pentu cle sensbiltatit a vestbulare b.olfatve:c.t2c- tied gustatve. \— Stabily daca enunturie legate prin conunctia-deoarece" sunt adevarate sau false; In cazul in care const dere ca sunt adevarate, determina daca intre ele exist sau nu 0 reaie de coualtate Hipctalamusulrepexinta central superior de integrare reglare si coordonare a principlelorfuncti ale ‘organismulul, deoarece este componenta de baza 2 mezencefaub. Paleocortenul este sediul acer de comportament instinct, deoarece este acstuit din due statu de eeble Cunostntele se dobandese in cusul exisenel pin Invatare, deoerece mu sunt erie. Folosind cunostintle despre ner crane, Incereai sd le sistematizat! sub form un abe potivit mo- dell de mal jos: perechi Origine reala aprent Functin Distrbuja Daca are componenia arasinpatca| Hema cerebrale cera tenia 8 enum cit mal muke drive stuctre ae ptf cbserte pe imagine de mal Grp de afectuni cerebral determinate de i= ‘aes It rive fesutul cerebral, in patie ‘bd su subsranoiian. Reza, de cbc ‘ypere ual vas atromaos, ao petsoana ce jj

    You might also like