Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Glandele Endorcrine

    Uploaded by

    kramer
    9 views5 pages

    Original Title

    glandele endorcrine

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views5 pages

    Glandele Endorcrine

    Uploaded by

    kramer

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 5
    Fc hrdameree a rarer urn 3. Glandele endocrine ‘Gandele cu secrete interns sunt formate din epi tell secretori, ale caro celule produc substan active, rumite hore, pe ear i elbereaza direct in singe. Hormonii sunt substante chimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei si produc cfecte caracteisice. Se considera glande endocrine hipotiza.suprarenalel,toida, paratioidele estcul, ‘ovarul, pancreasulinsulr,timusul,epiliza’'s, tempo- ‘er, placenta (ig 57). EExista i alte organe care. in afae functie lo pin ‘pale, 2 si celule cu rol endocrinantrl plore sere- tw gastrina, duodenul seereta 6-8 hormoni cu tol in reglarea actvtai secretorl si motor a aparatust Aigesti,rnichiul secreta renina si ertropoietina ete. Th plus, uni neuronihipotalamici s lator organe nervoase aus] activtate secretorie, proces nuit neu Tosecrete, care reprezints tot o functie endocring [Astfelsistemul endoctn este conceput ca un sistem Fig 57 Gade endian pes epifnt2 trad 9 retrle 3 gandssuprenln pancreas tes Gon ‘eens & pate Gnd puta 9. polars ‘anatomo functional complex, controlat de sistemul rervos, avand rolul de 3 regla $1 coordon pe cale LUmorld actvateadifetlerorgane pe care le inte {read in ensarbiul functilor organismal Principal rol al dlandelor endocrine const In regorea metabotismului celular. ‘Hormonilsint elberat in singe si sunt trans- porta! spe toate clue coxpul. Hipofiza Locelizata la bara encefausi inapoia chiasmel coplce, pe saun turceasca 2 osu sfenoid, hipofza Glands piitare) are forma rotunta si diametrl de Bem. Cantareste 500mg. Est acai din ret lb anterior, mijocu (ntermediat) si posterior. Lobul anterior si cel intermedia constiuie adenohipofia, iar lbul posterior, neurohipofiza. LLobul anterior este partea cea mai dezvotata a sande! constiind 75% din masa hipofize i timp ce fobut intermedia represintarumai 2%, ind neds by © simpa laa eptella,aderenté de fobul posterior. Inte hipofia si hipotalamus sunt relat anatomice si functonae, Anatomic, hipofza este legata de aces: ta prin jp pitutara Inte regunea mediana a hipot- lamusut 9 adenchipofca exstao legatura vascular reprezenatd de sistem porthiptalamorhipotzar, descrs de anatomistlromén Grigore T. Popa impre: tuna cu Unna Fielding Inte hipoalamusol anterior neurhipofza existe actu nervos hipetlamorhipo faa. Pin aceste legit vasculresinervoase si prin Produit de neurosecrefe, hipotalamusul controleaze siregleaza secretia ipo fer pin intermedi aces tela, coordoneaza actvitetea Intreguul sistem endocrin fig. 58) Adenohipofize, Este stuata in partes anterioaa, dar se intnde s Poster, nconjirdnd aproape complet neurchipoica Hormenii adenchipofie’ sunt glandultrop,avdnd a organe tints alte glande endocrine (ACTH. TSH, FSH, LH si non glandulotropi (STH, prolactna). Hormonal sematotop (STH), denumit si hormon de restr, stimuleaza, impreuna eu iasuina, hor ‘moni toident si gonad cresterea organist ‘STH stimuleaza condrogeneza la nivel catisjelor de reste metafzare (dafiacepifzare), delerminand ‘festerea In ngme a oaselor, Majritatea efectlor Sits eat nde prin ate nt stem de tor de cresere nuriti somatomedine. s berate Sth prt ngones cst ng! de voltaea oaselor lat. Stimuleaza crsterea Muschi Si viscerelr, cu excepia cei. STH determina © retenie de comput ai Ca. Na K.P si N. Fig. 58 Lettre nrvonse sl vaste Npotlmoipoie: 1 orp nearest 2 oto nectar sere rapes edn 4 puta 5 nsuchiptien 6 ko nemesis 7 sdenohpatea SR Sather pet Ts ae Hipersecteia acestui hormon are consecinte (in functie de vars) asupra denvltarlscmatice si mela- bolismului. Daca hipersecretia de STH survine inainte de pubertate, se produce gigantismul Individulatinge tall de peste 2 met prin cresteres exageraa in hing ime 2 extremiaior. Intelectul nu este afectat. Dups pubertate, se produce acromegalia,caracterzata pin ‘resterea exagerat a caselor feel a mandbulel, a oa seor late, In general, dar s Tngroserea buzeor, creste- rea viscereor (hima, fiat, nih mba) si aungrea ‘eagerata a mailers picioareoe. Hiposecretia produce la copil oprtea cresteilso- imatice, dar nu 2 celei neuropshhice. Boala se numes- te piticism (nism) hipoizar.Indivii sunt de tlie ‘mica, 120-130, dar proportionat deavoltt si cuin- teleciul normal Prolactin, numitsihormonul mamotrop sau luteor twop (LTH), stimuleaza, la femete, secreta lactata a slandei mamare, sensbiizata de estrogen si proges- teron. Prolactina este un inhibitor al. acuvitajt onadotrope, find capabila 8 prevind ovuatia. ‘Secretia de frolacins in afarasarcini este stmt e efertul fa stress phic $i chrurgcahhipoghce- mie, somry tn timpul sarin, secrefia proactne creste grad, atingsnd un var la nastere si evenind la nivelul e control dupe aproximatv 8 zie. Suptul determina cresterea temporara a secrete de prolactins, Hormonul adrenocorticotrop (ACTH — cortico- lwopina) stimuleaza activtatea secretorie a glandet cortcosuprrenae,crescand concentra sangvnd 2 ‘ducocoricoior i hormone sexosteroi Asupra Secreie de mieraleorucoa, efectle ACTH sunt ‘mai reuse. In afara acbuniindrecte, ACTH stimu leazd direct melanogeneza In celuele pigmentare (felanocite),producand inchiderea culo pel iperscreia de eorticotropina produce eat efec- tele exces de gucacorticn cits efectele mele Toetrstmubstoae, [a nivel. tegument (abet bronat). Tiposecreia de ACTH produce efectele caractri- vee le de gece (ea caicossre Hermeonultreotrop (treostimuina ~ TSH) stimur lea sinter si secetia de hormoni trident Fperse ele de TSH ponte duce la hpericiism (de exer plu, boala Basedow) ar hposecreta duce la insuft Senta troidana. Hormenii gonedotropl (gcnadostimulinele) contr leaa functia gonadee. Hormonul folculastimulant (SH la barbet,st- rmuleazd dezvoltarea tublor seminifers spermatoge rez, far, a femel, determing cresterea st maturaree foieuull de Gras ssecelia de esvogen. Hormonal luteinizant (LH) acioneazs, la barbat, pin stimuareasecretiel de androgen de care celle: Fe inerstioletesueuare Leydig La femaie, determi 1a ovulataaparta corp gaben a cari secrete de progestern s estogenio stimulesza Lobul intermediar (milociu) Repretnta 2% din mesa hipoizel Anatomic, face pare din edenohipeia. El seerela un hormon de Slur a pigmentogenezei mumit hormen melane- ‘tostimulant (MSH), care are acelasi precursor cag ‘ACTHUL Hipotalamusul seereta un harmon de inh bare a secrete de MSH. Lobul posterior (neurchipofiza) Hormonii eliberati in circulate de catre neuro Fipofiza sunt vasopresina (sau hormonul antidiuretic ADH) si oxitocina El sunt secretal in hipotalamusul anterior, jar punerea lr In circulate se face sub ifr ‘enta hipotalamusului prin ta ptuitara ‘Vasopresina, denumita si hormonul antidiuretic (ADH) are ca actune principal cresterea absorbtiel facultative a ape la niveultubilor distal scolectori {ai nefronulu. In afar de reducerea voluruli si con ‘cenrarea urine, ADH produce gi reducerea secretilot tuturor glandelor exocrine si, prin aceasta, contribule la mentinerea volumulul lichideor organismului. In ‘doze mari, ADH produce vasoconstrctie. Hiposecretia acestul hormon determina plerderi ‘mari de apa, in special prin urna, @ carl cantitate nce rarer ergs yay, Poste alunge pan la 2011n 24 de ore. Bosla dabetu Insipid,survine in Teiun ale hipotalarmusul sau ale neurchipoie Oxtocina (ocitocina) stimuleaza contactia muscu laturit netede a uterulu gravid, mal ales In preajme travail, si expulza lapelui din glanda mamara Ghucocticoa sunt teprezerat in spiel de corizon si Hdrocartizon (orzo). Ciculs in singe gat de protenl plsmaiceO mic fractoe bers 1 Sotaotll exec efecele metabobce specie. tect specificeasupre unor orgae si yesuturt ‘gn es Ral | Siem ios catablan ster motel ones ‘Derbi etein lc Cipine Lr de stot tole a mtpitce ae “| (fomemies nd de ett pc So basa meron toe bows ‘ JE ee eee. lu flogie tn metabo iteredar Metabo Ral Proude Teall n me oll 3 Sebel nea Cueide peel mae TH 1 Mc ase gon et plots Hipersecreta de glucocoticoi determina sindro- ‘mul Cushing In care predomina seme dereglilor metabolism! ttermedias. Bohaviipreznts obed- tate, abet si hipertensune. Hiposecretia se intl reste In boala Addison 3. Hormoni sexosterold sunt reprezertai de dou ‘rupe de harmon, unit androgen (aerator celor ‘Secreta de tesicul sali estroge (eernanataricelor Seceta de ovare) Acfunes eestor hormoni © com pleteaza pe cea a homonlr sexual respectv. Roll lor ‘Se manfests in speca In cazul apart si denvokar Carctereor sexusle secndore El determina, baie cresteres bari si musta, denvotarea lingehd st Inggosarea voci denvetarea scheletulul sie mase muscular La fete, stimulesza dezvoltrea gandel ‘maar, depunereoIpidelr pe slurs coapse et. Medulosuprarenala (MSR) Reprezina portiunea medular a glandelorsupre- renal. Anstomic. #1 functionsl, medulaaglandel suprerenale este un ganglion simpatic, ai carui new ‘oni nu au prelungr Hormori secretaji de medulra se numesccatecot amine: adrenalina (epnefrina), In proportie de 80% roradrenana (norepinefina), in. proportie de 20% ‘Aefunea acestorhormonl este Idertica cu stimularea sistemului nervos simpatic. Prinipalele ectuni ale ‘eestor hormonl mediator chimici sunt: s asypra apart cardiovascular, produc tahicerde, vasoconstrice si hiperensiune. Creste exctabiitatea ini adrenalina dota Ins vasele musculre si le corr tract pe cele dn pele, mucoase si vscere. Noradens- Tina are predominant actuni vasoconstitoare, ‘supra aparatulll respirator determing relaxre musculature netede si dlatarea bron, ‘ asupratubulu digestv determina relaxarea mus- ‘cular netede a peretlor si contrectia sfinctereor Inhiba mejortatea secetilo. Conractasplina si fiatut ‘sasupra metabolsmulul glucdic si Iipdic produc ‘lcogenois si hipergicemie, mobilzarea grasimilor din rezerve si catabolsmul acizlor gras. Adrenaline te efecte predominant metabolic si energetie: alte achuni — data pupila, contract fibrele ne- tede ale muschior rector al fru de par. Produc sera cortical, annette gi fic. timuleazdsisternul Feticult activator ascendent. ‘Att secrella coricale, cit si cea a medulerel su- prorenale sunt stimulate in cont de stress (stiri de Incordare neuropsihica, de emoti, taumatisme, fig s2u caldura excesiva etc). Acest hormoni au un rol Important in reacia de adeptare a orgasm infer {a diferitelor agresiuri interne si externe. pom CuvINTE CHEE cortcosuprarenal, mineralo-corticoix, glucocort- colt, sexosteroz adrenalia, nradrenalins, bosla Conn, boala Addison, sindromul Cushing ‘TEME §1 APLCATH Haron esta de suprrena sunt de tr: a ilpidca c.glcidict d.fosolpidica. ‘de aldosteron determint: a edeme: Dhipotensiune:c sciderea capaci de efor ede: me § Furcie hearer ne Tiroida Este localizata in zona anterioara a gdtuli intro capsuléfibroasé (loa tiroide). Glanda are doi fbi le teral, unit intre ei prin istmul tiroidan. Tesutul secretor (parenchimul glandular) este format din Celule epiteliale organizate in folcul, in interiorul Cérora_se afld un material omogen, vascos, nuit coloid (fg. 60), Acesta contine treoglobulina, forma dde deposit» hormonilor troidien, toxina si tit Jodotronina Tireoglobulna este o protein sinteizx ta de celulele foliculare. Prin iodarea moleculelor de tirozina din structura tireoglobuline,rezulta hormeni tiroidieni (tiroxina si triodotronina) Sinteza her monilor si elberares lor din cobid in sange se face sub actiunes TSH hipofzar. lg 6. nda tl: lange: b. gn trois L cele fo lave 2 cle 3 fecal vahee Ine folculi tioidieni se gisese celle speciale rumite celule parafliculare sau celule .C, care se- creta caleitonina Hormonil troldien! cresc metabolismul bazal 51 cconsummul de energie si au un rol In procesele mor fogenetice, de crestere si diferentere celulara gi tsu- lara. Aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la rivelulsisternului nervos. Efecte asupra metabolismulul intermedia. glu: cidie — hiperglicemie; lipidic — efect hipocoleste- rolemient; proteic ~ catabolism. aD ee oe Eecte specfice pe sistere si organe iste su erin Elect j ec 1 Vo reverie contac oo ‘cardiac; vasodilatatic: | ij set 1 onl fea de cena promptiudnes rspunsul reflex de tip micttic Apart respirator 1 ampltudines si fecventa rmisailor respirator ‘Sistem nervos ‘stleaza diferenierea neu- roll devotares normal a sloapseor, milrizarea Hipofurctiaticidiana duce la consecinte variable ‘in furcie de virsta. Dacé suvine la copilul mig, se produce o incline a dexvoltai somatic si psiice ‘are poate merge pana la crtinism. Daca survine la adult se produce dos o dminuare a atentiei, memo- Tei si copactat de invatre Indferent de vars pro- cesele energelice sunt reduse, metabolsmul bazal este scan lr tesuturile sunt imbibate cu un edem ‘mucos(miedem),pielea devine uscala Ingrosaa produce ciderea paul, apare senzaia de fg. iperfunctiaiodiana este caracterizaa prin eres tereametabolsmulii bazal cu 100% si tubure functionale prin accentuarea efectecefiologice ale hormonir. In anuite tipuri de hipetridism, bok navi prezinta si prota globilor ocular exoftalie). ‘Oaks aleciune a glande! trode este gusa ende- rica, Guga este 0 crestere natomies a glande nso {it de obcei de hipofunete. Cauza gusei este pre- Zena in alimente sin apa de baut a Unor substante cimice oxidant, numite substante gusogene. Acti nea acestora se exercta in mod negatv,producénd hipertfia glandei nual in regiunile sarace in id. Regare secrete ride! se face print-un mece nism de feedback hipotalamohipotizetircion. Cletonina La nivelltioidt si paatroideor, fost puse in evdenta cele dferite de rest eptl lui glandular, mute ceule .C. Ele secreta un hot ‘mon hhipocalemiant (care ata fixarea Ce In ose), num ealetonina, *Paratiroidele Sunt patru glande mici, stuate cate dous pe fate Posterior lobilor trident, continand celulele prin Cipale care secrets parathormonul i cellele parafo- liculae, identice cu celulele .C* dela tiroida, care Se ‘eta eaeitonina, Parathorrnonul (PTH) este activ asupra osu, tn chiuul si tractuui digestiv, fie prin efecte direct, fie prin efecteleviteminei , a care! secretleo contoleaza. Hipercalcemia si hipofosfatemia sunt rezutatul efectelor conjugate ale PTH, prin activarea osteo- clastelor, cresterea absorbiieiintestnale a calciul, stimularea reabsorbie tubulae a calcilut in nefronul distal si inhibarea reabsorbtie! tubulare a fosfatior anorganici Fipercalcemia inhib secretia de PTH, sinvers. In caz de hipersectetic, ae loc rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane, iar calcil_aflat in exces in sange se depune in jesuturi sau formeaza calcul urna Caleitonina Stimulul declansator al secretiel de CT este hipercalcemia, iar rezultatul global al efectelor sale este hipocalcemia, peo-CUVINTE CHEE ——S] im teidan,colid fic rida. tick nd, toi tiroxina,twlodotrnina,pralrmen | catonina ! Saito ‘TEME $I APLICATIL (© Precizat efectele hormonilortroidien!asupra sis- temului nervos. © Completa spaile bere. Caleitonina este un hormon secretat de cellele Cale i de celulele ale ‘© Enumeraji modalttie prin care PTH determina ‘resterea calcemie si scaderea fosfatemic. Gree earns Pancreasul endocrin Pancreasul endocrin este impicat in contrlul rmetabolismuluiintermediar al glucideor, ipideor si Proteinelor prin hormoniisecretati si consta din insule de celule endocrine — insulele Langerhans (fig. 6). ‘Acestea contin mai multe tipuri de celule secretor, dintre care celulele « (20%), care secrets glucagon, si celulele (60-70%) care secret insulind Insulin 2 fost pentru prima oar descoperita de ‘cercetatorul roman Nicolae C. Paulescu in 1921 Perr itu redescoperiea et, In 1923, canadienii F'G. Banting si JR. Macleod au primit Premil Nobel. Insulra este singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolsmele intermedia si singurul hhormon hipoglicemiant. Deficitul de insulina (diabetul zaharat) constitule boala metabolic complexd, caracterizata prin Efectele metabolic ale insula Metabolism Fret Tesut adipos Muschi ce 1 aicooenogmesn —Tuanpotl de guest rrapra de ghcons Lhconegenes —T smeia de gear Tae 1 Srteza de oiooen pide 1 posers 1 sce gece sac a t s ioe co Proc 4 prota 1 capure ances 2 1 sine prota Fc hncrale de panel enn Drezenta valorlor crescute ale glicemiel la deter ‘minati repetate si care, in evolutia ei prezita hiper glicemie, glicozurie, poliure, poldipse, polifagie, Sezechilibre ecido>dazice si electroltice. Complice: tile boli provoaca. si compromiterea_morfofunc: tonald a unor fesutur si organe de important vital, *Epifiza (glanda pineala) Este situa intr tuberculi cvadrigemeni superior si inta tn componenta eptalamusuldt ‘Anatomic si functional ae cone cu epi ‘musul, cu care formesza un sistem neurosectetor ep talomo epitzer Epifiza secretd melstonina, cu actiune frenatoare ‘asupra functiei gonadelor si vasotocina, cu putemice *Timusul ‘Are un rol de glanda endocrina (fig. 62) in prime parte a ontogenezel, pana la pubertate. Este o lands u structura mixta, de epitelu secretor si organ lim. fatic. Are locaizare retrostemala. La pubertate,invo Tueaz, fara sa disparé complet 5 Fi, 62 Thmunt |. ainge; 2 gone tide: 3 tee: 4. os plamin ‘cum ar fi sistemele nervos, cardiovascular sau excre: Camexcesul de insulina se carecterizezza prin hipo- fcemie severe care poate compromite: dramatic Funetia sister nervos. ‘Glucegonul si efectele sale sunt prezentate in urmatoarea schema. actune antigonadotropa, mal ales ant-LH. Extractele de epiiza au si efecte metabolice, att in metabol- mul lipidc, uci, protec, eat si in cel mineral Epifiza ar legaturi stranse cu retina Stimuli lumi nosi produc pin intermediul nervilorsimpatil 0 re ducere a secefiei de melatonin. Le intunerc, secre: lia de melatonina reste, anand functia gonadelor. tn organism are atat rol de organ limfatic central, cats de dads endoeina Desi nt au fst ndvduazati boon co alr 8 cunost 0 sere de efecte ae extractor de tus Lctne de rina a dervoirigonadsor, 2 aclune de time a miners ose 3 elect de ope Storr Functiletiusuu sunt pute blcate de hor moni ster care determin lnvola acest erga Uae histo «tus este lobule format dno reten de elle retulre, inte cae 8 af imate Acestea sunt celle emotofrmatoare Primo (tem, migrate din maava hematogent $tansfomate sb nue factor callin ele Imilomasare de pT Tmoctl nsaninea organe le periferice joni limfatici, splina, re nie pinged ito ;ndocrine NNanismul hipofzar Secretia inadecvata a hormonului de crestere in perioada copilaviei duce la nani hipofiar. Casexia hipofizera (boala Simmonds) Hiposecretia hormonulu de crestere la adult deter- mind aceasta suferita rard, caracterizata_ prin I mbatranire prematura provocata prin atrofietsulara ul Reprerinta cresterea in exces a corpuluiinteg sou numa a anrnitor segment, datorata secrete in exces ¢ hormonuli de ester la cop ‘Acromegali Cowata de secrets In exces a hormonuli de crestee Io adult. Se-marifesta prin cresterea In sgrosime a oaselor hung) sia Yesutulr mol mat ales fata maine si picoatle Diabetul Insid Este provorat de defiitul secretor al ADH. Simptomele includ posi, polisie si dezechilibre ionice. Se trteaza prin aport exter de ADHL ‘Bona Basedow-Graves (gus toca) Inplca martea de volum glands! roide azocits

    You might also like