Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Analizatorii

    Uploaded by

    kramer
    7 views8 pages

    Original Title

    analizatorii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views8 pages

    Analizatorii

    Uploaded by

    kramer

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    2, Analizatorii Anlizatoril sunt slsteme morfofuncionge pin termedil carora, a nivel cortical, se relzaza analiza cantata gi caltativaa stmullor dn medul extem si inter, care acioneaza asupra receptor. Excitatile propagate pe calle senzve determing, In aril cortiae, formarea de senza Fecare analzator este alcatut din el segmente: perfec, Intermedia si central ‘Segmentul pee (receptor este oformeliune specials, care poate percepe o anumita forma de energie din medil exter sau intem, sub form de stimu ‘Segrentul intermedia (de conducere) este format din elle nervoase prin care impulsul nervos este ‘uansmis la scoarta Cerebrala. Cle escendente sunt ddrecte si indiecte, Pe caleo directa, cu sinapse putine,impulsurie sunt conduse rapids prolate ino ate orca spec fies fiscarl analzator, ar pe clea indrecta (sistema retcurascendent acivats),impuisurle sunt conduse lent si proiectate cortical, n mod difur si nespecii central este reprezentat de aria din scoarf cerebral la care ajunge cae de conducere si In nivell earls impulsurle sunt wansfrmat in ser- ati speciice. Analizatorul cutanat Pieles Pielea este un imens cémp receptor, datorita ‘numeroaselor si varatlor termina ale ensizatorul utanat exe informeaza centri nervosi_ superior asupra proprietor si fenomenelor cu eare organis imal vine in contact In piele se gesesc receptor tact, termi, dure ro, de presiune si penta vibra. Pilea constiuie Invelisul protector si sensbil al cxganismul si se continua a nivel erficlor natu role ale organismului, cu mucoasele. Este actus de la supraata spre profunzime, din tre stratur: epider ‘mul aflat In contact direct cu medi exter, dermul Sthipederml sou tesutulsubcutanat (ig 42). Epidermul este un epitelu plrstrtiicat kerati rat. Profund, prezina stretul grminat, fr supert fa statu comos. In epiderm nu patrnd vase, acesta find brant prin’ osmora. din ‘ichidul intercelular. Epidermul Contne, insa, termina nervoase libre. ‘Dernul este o patra conunetiva densa n cre se asese vase de singe si limatice, termini nervoase $1 anexe cutanate (rele de par si canlele glandelor exocrine), Este format dintrun strat spre epi Furit derml pap, sun stat spre hipodern, mam erm eticula. Th stu poplar se fa papel dermice, cre riste ridiatur tronconice. Pe suprafata deget) papile sunt mai evidente si formeaza niste ene mate reste paplte, © cor Intipaie ‘mprentele, cu importanta In medicina legals 5 ‘criminals, ‘tratul reticular este constitu din fibre de coags fibre eastice formand fascicule groase. Element Ceblare sunt relatv rare. este alcatut din tesutconhnctv cu un nurse varie de celle aipoase In hip Se afl bub flu de par, glomeratgandelor dbipare si corpuseuli Vater Pain. Receptoril cutanati dn plele exit termina Ibere si ncapsulte, Terminale Hbere sunt rborzatt dendriice reutoniloc senatvl din gangionil spinal. dist print celulele epidermal Exista fice nervoase care se termina sub f unui cosule n jurul unor eee eptetle si care slituie discurle tate Merkel care recepfioneazd rnuli tact. TeminaieIncepsulte. hb hpoderm se corpuscul.pentu sensbilittea tact, comp Vater Pocint cei mai mar coxpuscul. In dem se gasese corpuscli Meissner, Kraus Roffn pentru Sensibiltate tact _ Corpus Ruin sunt consider sf receptor pent cal ar corpscul Krause = pentru rece Bile esi sed ceceptriorpentu mol multe pon de sensi Et topes segentle per Fee cel pln we tip Ge analator oct, temic sider. Recopiorl tact fac pare dn cxtegca mecan- recor ind sti de deforma mecerc Sint oat in drm Sunt mal numero! egy Ines ora p Pin intemal acest ecepto Se pot genera sen tactile, de pes su rat 6; Secale in partes supereara demu te cpioneaca anger Copineul Meisner, sure ‘ear cet stat ma profond,presoes cor pascal Rtn). “atin pounce se afscoxpuscli Pac care se adoptees lone apd sf recepineaes bral ite cc edge terminate nerooseIbee care pot Greco atngeea’ s!_presines.Corpscal GolghMezzon sunt o.vartate a copusclloe ata-Pain, nal lela In Npodermal ule! dagen Receptor ermici sunt termina nervoase liber, co damn me ertinante Exit do pr So Ge ut put tne ind temperate te Shen sade ~ receptor pnt rece ~ 3 cel Se ut impels tue! cin tempest cutan- create receptor pen ald: Receptor pen Tee i depaune muerc pe cl pet cal. Tepe fete extreme’stimuleoss gl receplol penta ‘deere lgrecepte TRecepor pentru duere sunt n pincpl te rin rece Nbr, ns 1 Feeptr extant por worumite pula care pot terete © tere daa sunt simula exces Receptot petra there stm de tel estegai de fectni~ mean ell chil =, se odopteca pun sau dele ‘n precent stmt Mal mat peste simul I pate dce in cresteren in nstiate a Src. Gata receptor actatn serra arpa receptor ous neron wpa n Sens bitten earls este ai egumeaa 8 ciel si mule determina model In fla de dscacare 9 ferenu respect, Soprafoa cimpuld receptor ste inraprt vers proporionl cu densi recep trod percepte dstncts 2 dous puncte dete ese Efrain To coe pin sumulsres 2 dout puncte. aproite, sublet perepe.atingetea Fecania dine el: Valoare acest ara Inve 2 ten ws mb mm In arate zoe de pe teacl poster. CWINTE CHEE I el | epider, der, hip, corpuscul Meisner, or | | puscul Ruffini, eorpuscul Vater-Pacni, corpuscul Frouse, corpuscul Golg-Mazzoni, discuri Merkel, termina nervoase bere TEME $1 APLICATI (© Alli raspunsul corect. ‘Segmentul periferle al unui analzator este reprezentat de: a. receptor; b caleaaferentsc. clea celerentis d. efector. Epidermal are in structura sa: a. 0 patura super ficials germinativa; b. un rumar redus de caplare ‘sangvine: c terminal nervoase liber: d. glomenii landelor sudoripare ‘Receptor pentru durere: a, sunt stimulat de fac: tori mecanic, termici si chimict b. se adapteaza gor in prezenja stimuli; <. intra in -perioada tefractara absoluta” in cazul persistentel stimulus 4 toate raspunsurle sunt corecte. @ numeral receptoril cutanall si descriett olul acestora ©Utiizand cunostintele Insusite la. studirea sis- temulul nervos, stabi calea urmata de segmental intermediar si localizatl segmentul central pentru ‘sensbilitatea tact grosiera (protopatics). Lucrari practice Evidentierea sensibiltsi tactile ‘Sensibitateatactla nu este repartizata uniform pe toata suprafata piel. ona ‘Materlalul necesar:estexiometru Weber, ever tual un compas. i ect trens ve rem ambee maini tn vasul cu aps la 30° pereeputi stimuli temic? Tn masora in care laboratorl este dotat cy termoesteriometry, se va folosi In acelas! mod q \ ‘Mod de tucru Discrminarea specials se poste determina cu eter esteziometrului Weber - un compas special fi perceputltolat dol stimuli apicat eu care pot : ‘Struttan Cele dous varfur ale compasuli sunt per- esteziometrul epute separel dacd se afl Is 0 anumia distanta Evidentirea sensibitti dureroase ‘ul de celal s se masoara In rilimet.Distanta ‘cca mai mice ls care vérfule sunt simjite separa 4 ocuitatea tacts, dferita In anumite regiuni ale copuhi Pen evdenteres sensibitat dceroase uttaate cups ifeparea,ovies cu oil tial eguentul ese Ins recomend Teac pesubet mon sau pe ale de itr din tv ese de nels. : ited preeat se orgnzezeodsete ta pe expetentele atercae cSnd seria enced uot facto noc Este cUnoseut cede reflex de gaa (ap Bronsespnalats tine cd suspends tuper ise pune pe trce sa pe abdomen o| Imbibata in ai sulfuric 5%: este Indep tmembrl infer. Evidenerea sensi temice Este To roport cu temperatura copulit Ter moceceptori unt raspandi peste tt Inder, find tal rumerosi pe. buze si in-mucosa.bucss ; CCorpuscul Rules sunt sensi Ie emperor de peste 23°C; temperature peste 50°C dau senzajia de dure, find. pecepute ca ars. Coppuscull | ‘Kruse sunt mol sensbil otemperaturl sub 20°C, ‘sub 10°C ind pereepu casera durercose. Mod de rs Feceptres sri de cll ree se ict ibid rin sin ye 300 de secande nase cu ap dee tenpert pete de erenre otra stn im pote pecan ta pi compas loses el vse cu pu Lempert 530°C respeaty 40°C 9 se inode 0 1 9p 20°C eatin lc 98 ‘si apol se introduc simultan Evidenireaamprentelor | Material necesar: tsier®, Us neg, co hares £20681" can a ‘Mod deters “Amprentarea se face prin presares usard a deget Intro tues s opoi,pe 0 coals de ‘objinandu-se imprimarea forme’ papilelor ‘Se constata, prin comparati, ca sunt foarte dif

    You might also like