Gee. Jo-0¢-01¥ TEST 1. Sentimentele sunt trairi afective intense, de lung durati, relativ stabile, specific umane, conditionate social-istoric. Pr | UL . : 2. Daca emofia este pasagerd, simpla, dezordonati, pasiunea este durabilé, complexa, organizata. Ay 2-~ 3. Teirile afetive au proprietatea de a-e-gonvert-uncl in altel, adic de a putea fi “vazute, “cite” “simyite” fy Mom 3 4. Psihologia clasificd pasiunile in doua mari categorii: pasiuni lucide si pasiuni nobile. FE /——~ 5. Rolul de autoreglare (al expresiilor emofionale) in vederea adaptarii mai bune la situafiile cu care ne confruntim se refera la faptul ¢g-o“persoana poate plange pentru a impresiona, a objine méngdierea, acordul sau ceea ce si-a propus. F = —> img jan] oe 6. Emotiile curente sunt legate nu atat de obiecte, cat de o activitate pe care o desfigoara individul. F (~ 7. Afgetelg sunt procese afective simple, primitive si impulsive, puternice, foarte intense gi violente, de- a ane, ‘apartie brusca si o desfagurare i : 8. Afectivitatetyste consideratt ca fiind components BENS infrastructural a psibicului, dar si nota lui definitorie, deoarece omul se diferentiaz profund de roboti si caleulatoare. Fo compa £ 9. Sentimente ca dragostea, ura, invidia, gelozia, admirafia, indoiala, recunostinta includ elémente de ordin intelectual, motivational, voluntar si caracterizeazA omul ca personalitate. A 10. Emofiile superioare sunt sentimente cu o orientare, intensitate, grad de stabilitate si generalitate foarte mare, antrendnd intreaga personalitate. (| t— 11. Pasiunile oarbe sunt fondate pe trei centre de interes fundamentale: Eul, Altul si Lumea, iar accentuarea lor duce la adevarate psihoza pasionale (delirurile revendicative, erotomania, gelozia morbida). J A— 12, Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese si autodepasiri evidente poarti denumirea de optim motivational. F —3 miy. & oop: 13.Nu orice idee este convingere, ci doar cea care oe individ 0 valoare, 0 certitudine subiectiva, care il ajuta sa stabileasca ceea ce este valabil, optim, necesar sa distinga intre bine si rau. A 14, Cand individul isi d& seama de deficitul de substanje nutritive din organism si se orienteazi spré~ inlaturarea lui, trebuinta s-a transformat deja in motiv. WA 15, Motivatia afectiva isi are originea in activitatea exploratorie, in nevoia de a sti, de a cunoaste, de a fi stimulat senzorial, forma ei tipicd fiind curiozitatea pentru nou, complex, schimbare, F F a 16. Ca si generalizari ale emofiilor, sentimentele pot fi: intelectuale (curiozitatea, mirarea, indoial¥), estetice (admirajia, extazul) si morale (patriotismul, datoria). A A 17. Emotiile superioare pot aparea in activitifile intelectuale, in reflectarea frumosului din realitate si in realizarea comportamentului moral. AY 18, Tire afeetive de provenientl orgapicd se refera la reacfile emotionale ce insojese si coloreazt afectiv orice act de cunoastere. FF 5 Gaal off ol grec. top. 19, Afectele sunt procese afective complexe ce sunt insofite de 0 expresivffate bogati, se manifesta direct, uneori necontrolat, ducdind chiar la acte necugetate. FF = L~ 20. Oriente global, nediferenfate, situative si Muctuante, ositante, freltative mu pot fi considerate fiind interese ci cel mult un inceput de cristalizare a acestora. AY 21. Cele trei faze ale formarii gi difamicii sentimentelor sunt: faza de cristalizare, cea de maturizare gi cea de decristalizare. comp ha 22. In categoria proceselor afective primare includem: emofii curente, emotii superioare si afecte. F 23. La baza Piramidei trebuintelor se afla trebuinfele de securitate, iar in varful acesteia cele de autoreglizare Posie ml oak, > poten ( bie.) “a BEMinistorul Educatii Nafnala Conirul Najonal de Evaluare gi Examinare B. Citi, cu atentie, textul de mai jos: .Imaginatja nu este decat fructul memoriei noastre.” (Pierre Bonnard) Pomnind de fa textul dat, réspundeti urmatoarelor cerinte: 1. Menfionati doud procese psinice la care face referire, in mod explicit, textul 4 puncte 2. Precizatitrei caracteristici ale unuia dintre procesele mentionate la punctul 1 6 puncte 3. Construiti un exemplu prin care sé ilustrafi una dintre formele imaginatiei. 4 puncte . 4. Argumentat}, in aproximativ cinci randuri utiitatea uitari 4 puncte ‘SUBIECTUL al Itea {30 de puncte) + Citi, cu atentie, urm&torul text: ‘ Portretul moral ce s-ar putea face lui Descartes nu cere prea multe cuvinte. Boinavicios din fire, flosoful nu putea avea decat un caracter de om inchis in sine, ursuz si putin ipohondru. Pe ‘acest fond de slabiciune fizicd, se altola o anumité lips& de curaj, dac& nu chiar de slabiciune ‘morald, cum afirma uni istorici. Descartes este temdtor faf& de tot co @ inc autontate pe vremea ‘sa $i, deci, th primul rand, fat de Biserica. Nu vrea s-o supere cu nimic, li cere in mai multe randuri aprobarea, iar cénd aflé de condamnarea lui Galilei, renunt’ pentru o buna bucaté de vreme si mai dea la iveala lucrérile sale stintifice. Dar acestor tréséturi de slabiciune Ii se altura EM umorgoliu pe care nu tof! filosofl ! au $i prea putin 1! prociama. Descartes nu se sfeste s& sc de veacur, atune! cand se géndeste la durata Invat&turil salo; are intotdeauna in minte pe «Str&nepotilnostrin, fe temandusse si nut judece acestia proa asprW pentru cele ce n-a fEcit, Arce Lhe fie gahdindu-se cu satistactio_c&-i_vor_fi_recunoscétori pentru calle pe care le-a_deschis, *(Y Neprietenos, fra s& fie legat de ai sai, fara SH se Shaltuasea sumeteste pentru ceilalti, dar si fara ve ‘s& alba ispitele lor, adic& paicatele lor, el nu avea nimic mai bun de facut decat s& traiasca singur. © A avut, omeneste, meritul c& a Infeles aceasta si nu s-a ales alta viat decat cea in care-si putea da masura.” Constantin Noica, René Descartes Pornind de la textul dat, réspundeti urmatoarelor cerinte: (Cn) lentionafi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Descartes. Precizati, din fext, doua idei/afirmatii prin care sa justificati raspunsul dat. 6 puncte Considerati c& Descartes era o persoand orgolicas&? Precizati, prin apel la text, un motiv prin ‘care s& sustinetf réspunsul dat. 4 puncte C,\Textul precizeaza, cu privire la Descartes, od este temator faf& de fot ce e inc autoritate pe (o etn ‘sa. Mentionati, pe baza textului dat, doua motive care susfin acest fapt. 6 puncte Prezentati, In aproximativ jumatate de pagina, caracterul lui Descartes, conform teoriei lui G.W. 10 puncte Oem tun argument prin care s& respingeti afirmatia potrivit creia creativitatea nu depinde ‘Allport, evidentiind o trésatura cardinala si doua trésaturi principale ale caracterului acestuia, deans Ae 4 puncte D. Allpentia elonat, trdadtiG. & ae nents: tempore = mReLMdon , Z - pons ae eae ‘Simiare Pagina 3 ain 3TEST 1. Definiti memoria, imaginatia, limbajul si gandirea. 2. Construifi cate un exemplu pentru oricare 6 procedee imaginative. 3. Prezentati “reactualizarea” — cel de-al treilea proces al memoriei. 4. Mentionafi etapele rezolvarii de probleme. 5. Argumentati in aproximativ 5 randuri faptul c& memoria este select 6. Mentionati trei caracteristici ale imaginatiei ca proces psihic. 7. Mentionati trei deosebiri existente intre memoria umané si cea artificiala. 8. Construiti cate un exemplu prin care sa ilustrati trei dintre operatiile gandirii. 9. Prezentafi succint o forma voluntard si una involuntard a imaginatiei. 10. Argumentati in aproximativ 5 randuri, ideea potrivit cdreia “intelegerea unei probleme este o conditie necesara pentru rezolvarea acesteia”. 11. Prezentati teoria lui MEHRABIAN si ZIPF. 12, Mentionati si prezentati 3 caracteristici ale memoriei. 13. Mentionati 5 caracteristici ale conceptelor empirice. 14. Construiti cate un exemplu prin care sa ilustrati 3 dintre functiile limbajului. 15. Construifi un exemplu prin care sa ilustrafi utilizarea strategiei euristice gi unul pentru utilizarea celei algoritmice. 16. _Prezentati conceptul de “uitare”. 17. Mentionati si prezentati 3 caracteristici ale gandi 18. Argumentati in aproximativ 5 randuri, ideea potrivit cdreia dezvoltarea limbajului conditioneaza functionarea celorlalte capacitati si procese psihice. 19. Construifi céite un exemplu prin care sé ilustrati trei dintre calitatile memoriei. 20. Precizati 3 caracteristici ale limbajului intern gi 3 ale limbajului scris.ye vo FOG eolé Mino De fomu ro B Cogt KO com 7 Ga) Foy TZ. Dob oie Sai & Lea kee & Cpe fl aie - eo avmicomunl fevroas? 1 7 ee asapamnal hy ea an Bale 7 ag EF Amolinals tm mewiomam & jamie Lk yosios Ms auld, dink ae o “ahSien dat of pm erobt6Xi veo, (ershoon +. oe segost | sas —vo corte fy abe eee o- ek does. Gowdt joa ak ono don price Om h onachiiC Smdlok . De ead emai st JG wh Confpeet perspte: os sndok tex bh oan © te eee Cle Cry gi don rom le -— Comfavennerrnal ee ra. Vw@oonad: Ra oct obligel nit ean daa ‘Poe “ie cind, otis bee! seni, ve 0. a i © ox rupee Syn eamtinnduw , odne oft Tet sae al be cum daa mine ms UO Fl2] ( Eu cunt itd odometer dim und & vedow pir rd ee oom mawsie “ise. cabal Ce Eu cant! ob tétc dim amet de vedow ie ie odume eine exloCki ou maveie | ge sicki ém perk & ved omereti ante odume: otume cial ma don kim GRo & om oh eebnitote, Eu ounk obbuiott dim pase re & vebn onstoliank shee -eSmol ex ofen oi ebuslo * dim + Geo & om,TEST 1. H. EBBINGHAUS a apreclat c&: . Ouitarea este destul de mare, chiar masiv8, imediat dup3 invitare s1 apol din ce in ce mai lent; b. cele tre forme ale uit8ril sunt: totals, partials, lapsusul; ¢.ofnvatare nerational& (supra/subtnvdtare) va conduce la fenomenul de uitare; Ga ‘mal sigur mijloc de combatere a uit&riil reprezint& repetarea materialului memorat. 2, Capacitatea de a acumula cunostinge mereu nol, de a le organiza si reorganiza pe cele vechi, de a le depisi sau uta pe cele necorespunz&toare, se refer’ la calltatea memorlel numit’: @mopinate b.vlum a . promptitudine 4d. fidelitate 3, TrBinicla pastrBrii se refer’ a. gradul de precizle, de corectitudine si acuratete a recunoasterl $i reproduceril; ‘@cele memorate sunt conservate corect, ntr-o form& acceptabil3, pentru o perioada mai lungé de timp; Le .engramarea se realizeazS repede, cu mare economie de efort side repetitii, 4d. cantitatea de material pe care o putem acumula si cu care putem opera. —> Yolum 4. Caracterul necsar al memoriel decurge din faptul c&: . Se bazeaz3 pe procesarea ascendent& si descendent& a informatiei; @ ea este implicatd in marile comportamente ale vietil omulul: cunoastere siinvatare, inteligenté, creativitate, ete v ¢. €a poate s8-si elaboreze mintal scopul si planul desfasuraril activitatil, s4-si regleze permanent actiunile, s3 evite erorile; 4. apare atundlcind in organism se produce un dezechilbru ce se cere imperios refScut 5. Specializarea memoriel nu poate fi ntélnité la: ASjrivelul proceselor/fgzelor memorie Brwetut legilor memoriei wou ¢. nivelul confinutului activitatil psthice; ar i 4.nlvelul organetor de simt. af 6. Autenticitatea memordril logice se refers la faptul a. aceastd form& se bazeazé pe infelegerea celor memorate; reuneste trun to organi ttl loge eg verbal) \umérul repeti*‘lor in cazul memorsiillogice este mult mal mic dec&t cel al memorSrii mecanice; 4. cele memorate sunt conservate corect pentru o perioad’ lungs de timp. 7. Nu reprezintocaltate a memerie: [ — ltateg X_coneef— - b. recene 4. fidelitatea ipourhe & u$ 1. Mare parte din materialul care se stocheaz§/4i se pastreaz8 in memorie, este, de fapt, materialul provenit prin contactul henner cu realitatea eee Comes enkeme & 2P&strarea este un “proces AP c. Intelectiv-operationals —> ng 4d. absracformalé —> 35 ._ldenticaréa miloacelr,strateiior de uerutn mempria de lunga durata” constituie: O etapa a rezolvarii de probleme; O form’ de realizare a reactuaizirit; €. Un factor care influenteaz3 rezolvarea de probleme; d. O forma a pastrérii, alaturi de cea de scurté duraté. 9. Cea mai frecventa forma de reallzare a limbajulul oral este: a. Monologul ® Dialogul . Alocutiunea we 4. Colocviul ). Generalizares— Este operatia de extragere a unor insik Intreaga clas’, categorie de obiecte ©) Este operatia prin care insusiie 5 lutorl SPpacaN fenomene «© ImplicS evidentierea asemandrilor si déosebirilor eseniale dintre minimum dou obiecte, persoane, evenimente dup’ minimum un criteriucomun —> Gern/>~ Presupune reasamblarea partilor componente ale unui intreg, uneori dupa o alt& schema entiale, a unor invariangi cognitivi, insusiri comune pentru 0 Co Intreagé clas3 de obiecte, 41. problelnelé bine definite sunt acelea care: t- Implic§ modalitsti euristice de rezolvare @) Se rezoiva prin strategi algoritmice ‘c. Implied demersuri cognitive bazate pe intelegerea spontand sau discursivs 4. Solicits demersuri bazate pe gindirea euristics Limbajil este procesul psihic de intiparire si rconstruire a realitatii la care subiectul nu are acces; . Limbajul este activitatea de comunicare interumana realizata prin intermediul limbii si a tuturor resurselor ei; forma de baza naturala si concreta a limbajulul este vorbirea; & Printre functile limbajului regdsim: f. ludic8,reglatorie, expresiva, de comunicare, cognitivi, persuasiva, etc. d._ Limbajil intern este instrumentul de lucru al géndir. B Urmatoarea afirmatie{nu estqadevaraté in legatur’ cu limbajul: b. 13, Urmitoarea afitmiatie este adevarati in legatur’ cu memoria: f Volume } a materialului scade cu timpul, pe ct vreme pastratea idellor princig n i seade cu timpul DF contnutulareseriiat crest. Pastrarea, ca proces al memoriei, este prin excelent’ un proces pasiv, mai putin dinamic, deoarece nu impli orgahizarea si reorganizarea informatilor memorate, includerea lor n sisteme de not legsturi; ¢ Selectivitatea memoriel presupune capacitatea de a acumula cunostinge mereu noi, de a le organiza $1 reorganiza pe cele vechi, de a le depsi sau ulta pe cele necorespunzatoare. @carcersicle menor sit: tails patra, tata reason, vim ment, promptitudinea reactualizarii, rapiditatea intiparirii, mobilitatea memoriei./ 1 Procesarea ascendenta este dirijati de datele ...i: ‘Pde experientele individului, inclusiv cele perceptive, de imaginile mintale acumulate in timp, 2. Procesarea descendent este dirijata de. este operafia gandirii prin care se stabilesc ... Intre minim doua obiecte, pe baza unui criteriu dinainte stabilit. 4. Gandirea este procesul psihic care se desfigoare tntr-un plan mintal, subiectiv, uzind de ~ Si operafii cognitive cu ajutorul gfrora realizeaza procesare profund’ a din UWKtute} ) ae ‘este un demers de tip deductiv: din anumite . atribute ale unor fenomene, categorii de obiecte. i" pe 6. Abstractizarea si generalizarea opereaz astfel incat, pe masuré ce sunt relevate insusirile ..S, acestea sunt extinse la categorii din ce in ce mailargi. (_- 7, Spre deosebire de conceptele empirice, cele stiinffice nu sunt personalizate, nu exerci’ un atasament pentru c& surit neutre, aparfin cunoagterii nu pot fi contrazise, puse la AMEE se déduc este 0 cunoastere bazata pe informafiile obfinute prin procesele A si prin reprezentari ok al ‘gindirii; ea reprezint’ un obstacol fn cunéagtere, o situafie faja de care repertoriul de rispunsuri ale subiectului ‘ing eee 10, Etapele rezolvarii deprobleme sunt, n érdine, urmitoarle:. ‘probleme, reprezentarea internd a a problemei in memoria .4: ~ identificarea de lucru trategiilor de rezolvare, . geri) pun in relafie cunostinjele, stocate In ‘explicafit; tn mod obignuit, situafie prezentt Prin care noua situatie este asociati cu o situatie deja asimilati, mjeleasi, C— 12. In gandire, selectivitatea Ppeteazi in baza operatiei de surprinderea unor tnsusiri necesare, a unor invariangi j aceste trasaturi Pot fi... ~~ la 0 intreaga categorie de obiecte, fenomene, situatii sau evenimente. _ este un demers de t ode la de la fapte gi ip , lla particular la general, pt date conerete spre generaliar tot mai cuprinsatoare 14. In cazul strategiei: rezolutive cerinjele sunt lefinita, slab structurata, caracter ipotetic, probabilist, dupa formula ,ce-ar fi1. Strategia algoritmica: ‘@ exprima o convergenté deplina intre problems, mijloacele de rezolvare gi solutie; b. este aplicabila in rezolvarea problemelor slab definite; ¢. nu sustine rezolvarea problemelor gcolare care fi ajut4 pe elevi si dobandeascd cunostinfe stabile, verificabile; d. exprima o divergenta intre problema, mijloace gi solufie, problema este slab definit4, cerinfele sunt vag formulate. 2. Infelegerea: a. Reprezintt domeniul rezolutiv al gandi (Exprima cel mai bine dimensiunea procesuala a gandirii, care descrie modul cum sunt prelucrate, procesate informatiile; Cc c. Presupune extragerea unor insugiri general valabile pentru o intreaga clasi de obiecte; 4. Exprima aplicarea unor reguli, principii la cazuri indiduale, particulare. 3. Comparatia este: 1 a. operafie de extragere a unor insugiri esenfiale, a unor invarianfi cognitivi, insusiri comune pentru o intreaga clasa, categorie; b. descompunerea unui intreg in p&rtile lui componente gi stabilirea rolului gi semnificatiei fiectrei parti la nivelul tntregului; .reconstituirea unui intreg, uneori dupa o alt schema. o '(d. evidengierea asemanarilor gi deosebirilor esenfiale dintre minimum doua obiecte, persoane, evenimente, fenomene dupa minimum un criteriu comun; 4. Operatiile fundamentale ale gandirii sunt: a. inducfia, deductia, abstractizarea, sinteza, comparafia, analiza, euristica, particularizarea b. generalizarea, comparatia, sinteza, analiza, abstractizarea, inductia, deducfia, particularizarea c. abstractizarea, inductia, deductia, particularizarea, engramarea, reactualizarea, pistrarea, injelegerea . infelegerea, algoritmica, generalizarea, comparatia, abstractizarea, inducfia, deducfia, particularizarea 5. Reprezint& o caracteristica a gandirit: a. selectiva Zi ¢. prompt ca hoe d. activa 6. Cand oamenti pricep ceva anume prin w ef tnfeleg un lucru in relatie cu un alt lucru; astfel, putem infelege ceva nefamiliar in termenii altui lucra tnfeles deja. @analogie b. sinteza cc. cuplaj informational 4. substitutieTEST ar Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor afirmatii: Fi = 1 10. 11. 2. 2B. 14. 15. 16. 17. Unul dintre factori care influenteaza rezolyarea de probleme este lipsa de motivatie sau motivarea excesiva prin teama de esec, teama de sanctiuni sdudnti iparea unor recompense foarte mari, Strategie rezolutive sunt numeroase, dar pot fi grupate in doua mari categor in functe de tipul de probleme si de mijloacele utilizate in rezolvarea lor. |n procesarea descendenta, intelegerea este rezultatul unui demers mai indelungat de acumulare de informati care sunt reunite in grupari succeslye-*~ Spre deosebire de conceptele stiintifce, cele empirice nu sunt personalizate, nu exercita un atsasament atu; ve Pentru ca sunt pays apartip cunoasteri yniversale, nu pot ficontrazise, puse la indoiala. + Genpraicatea este operats de extiSQere nr insusir esentiale, a unor invarianti cognitive, insusiri comune pentru o intreaga clasa, categorie, Rationamentul surprinde regularitatea si faciliteaza extragerea si formularea unei concluzii generale dintr-o multitudine de cazuri particulare,_2* J Sistemele asoci ive ~ ca mecanism al intelegerii - pun in,relatie cunostintele, experientele stocate in memorie cu situatiile prezente si avanseaza explicati “Aplicarea strategiilor Tru Spas de-a doua etapa a rezolvariide probleme, “7 Caracterul abstract-formal af gandirii se refera la faptul ca demersurile noastre afi final tats) "un scop bine defini eleborarea unui rodel mintal, a unor explicail si a unor raspunsuri cu priviet la implicate, consecintele situatillor problematice. —-——~ Operatiile de analiza, sinteza si comparatie constituie instrumente mintale importante mai ales in procesarea ascendenta, dirjatadedate. | = (- Perceptia este o imagine panoramica, adica ea reconstituie in plan mintal si apoi reda integral si simultan toate informatiile despre obiect. ~ — U~ Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza cu usurinta, rapiditate si precizie ceea ce este mai putin intens, ‘mai ascuns, dar semnificativ pentru scopurile omulul. ©) Interactiunea directa cu obiectul da imaginii perceptive caracteristica de a fi obiectuala, adica de a fi intotdeauna imaginea unui obiect anume. *» = UL“ ‘in procesarea directa, dirijata de date empirice, gandirea este mijlocita prin experienta perceptiva, prin imaginile reprezentare, iar toate aceste date sunt stocate in memorie si vehiculate cu ajutorul limbajului. . = @— Conceptele stiintifce se constituie in copilarie si pe parcursul scolaritati prin acumularea si sistematizarea unei experiente concret intuitive, intr-o maniera ascendenta Le ‘Atat senzatia cat si reprezentarea nu se pot forma decat daca stimulul este prezent. Tonalitatea afectiva a unei senzatii se refera la faptul ca senzatiile pot fi insotite de trairi afective negative sau Pozitive, in functie de experienta anterioara a SB. vv Content , Be Ahr YMEITPELE RRA. SE PROB CEITE UPRERATL CAN D/Re a : re R- (estes a =) oP tke tp RE re AL dows a AENOR IC - ee . mm AA 7 & Y ‘ Che acT eet oye!2. Imaginatia este un proces pe baza combin&rii $i 3. Imaginatia implic& mecanismele al activitifi mintale, permite ‘cele mai variate relatii. \/ 4. Reveria se desfisoard in timpul stirilor de. $4 0.24 ahem. N..; pomind de la ceca os . s& apard iruri de imagin gi....... 948, 5 5. riedePreanus, Const in tnlocuirea intr-o structur existent a unui element sau a unei functii cu ceva nou, \/ 6. Imaginayia creatoare este cea mai activa, i voluntaré form’ a imaginatiei; ea se desosebeste de ts Pentru ca este orientati spre ceea ce este posibil, ce fine de ....4 be i Vo 4 oA RE, 7. Multiplicarea sau omisiunea se refer’ la lor; efectul nou rezulté din inmultirea unor 8. Dispunand de imaginatie, omul poate s&-si elaboreze mintal activitigi, pe baza cliruia si se conduct, si-si regleze permanent aib& mai mare eficienja. eee 9. Imaginatia este specifick numai omului, apare pe o ahumith treapta Le apiirut alte ... funcfii psihice care-i pregitesc desfisurarea: dezvoltarea limbajului, evolugia inteligentei, imbogafirea experienfei de 2240, {in toate formele ei de manifestare; cuvéntul, ca instrument selectiva a ideilor si reprezentirilor, vehicularea si punerea lor in umane, inovand, invent, seed ee 11. Functia rie a Timbajthg ‘se poate realiz STAD ec imtyye. pees reo te ee Q prin comenzi de conducere, comands. 12. Funetia de.....paeasn ‘aceste confinuturi find 2. (transmiterea unor tririafective ‘weas® (Imagini, descrieri, concepte, teorii, ide) si'.§ exprimarea emofiilor si impulsurilor). ‘mail 12. Limbajul este a¢tivitatea de .. Sone. interumaai realizata prin intermediul ‘tuturor resurselor ei; forma de baz, natural gi concret& a limbajului este vorbirea. ~~ 13, Limba, ejte un sistem complex de OU... simboturi si reguli “Pareto comin cd 14, Psiholingvistul american N. Chomsky considerd cf exist o ftuturor limbilor si copiii invaji s& vorbeasc pose resupune transmiterea unui confinut de la o .||. Se refine mai bine materialul cu care subiectal opereaza, decat acelasi material care actioneazd pasiv asupra analizatorilor. PE \y 2. Limbajul scris este adresativ i contextual, implic& prezenta a cel puin unei persoane céeia i se adreseazA mesajul. == 3. Limbajul si gndiea sunt inseparabile si se dezvoltttinpreunt, se susin si se fntemeiazA reciproc. 4. Limbajul scris est} forma cea mai evoluati a limbajului care se dobandeste prin interiorizarea Hmbajla ora Ee * 5. Comunicarea verbal& se realizea28 cu ajutorul limbii, este 0 comunicare simbolicd intrucst cuvintele sisbolioeaz® obiecte, imaginli, persoane, situatii. (/ 6. Durata si forma pistrrii sunt in strinst dependents de condite in care a avut loc memorarea, de particuaritiile ‘aterialuluide'memorat, de strea psiho-iiologicd a subiecului. fF. \/ 7. Imaginaia tece dincolo de experienta pe care o are fecar, ransformind-o,recombinind- gi ajungind Ia noi rezuttate. Ky 8. Momentele de intense tir afectivai sunt urmate de un maximum al productivitiii imaginative. F= 9. Functia reglatorie se poate realiza ,din interior” prin mijloacele limbajului intern ca expresie a autoreglajului ‘constient si voluntar sau se poate exercita asupra altora prin comenzi de dirijare, conducere, comand&. Vv 10. Caracterul l procesual al memorici rezida in faptul c& ea se realizeazs in faze, in etape, cu ajutorul unor actiuni pail ioe, cum arf ntptrrea/ ‘memorarea si pastrarea~ Le r nnovkuc Gin ones, 11. Trtinicia pAstriri presupune capacitatea de a acumula cunostinte mereu noi, de ale organiza si reorganiza pe cele vechi, de a le depasi ‘sau uita pe cele necorespunzitoare. F: > gn Broken /elpatieito ko. / Bea 12. Ca proces bognitiv, imaginatia TealizeazA 0 procesare special a datelor inigiale provenite din experient’, datorit& ‘bu numai intergcfiunflor complexe. ci si unor procedee proprii si unei combinatorici care-i sunt caracteristice. Pr \-” 13. Memorared intenfionat3 are un caracter nesistematic, find in functie fie de particularitaile stimulului (de obicei rejinem stimulti mai.deosebifi ca noutate,intensitate, semnificaie), fie de cele ale subiectului (starea de mai mare sau de mai redusd recptivitate psihied).P > On wn Qonotkn oinkumste L” 14. Printre cei mai puternici stimuli ai imaginatiei creatoare sunt: interesul pentru nou, trebuinfa de autorealizare, {ncrederea tn posibilititile propri, curiozitatea, tendinta de a explora necunoscutul. f\ | \/ 15. In timbajul scris nu ne putem permite libertitile dialogului, nici micar ale ‘monologului, iar mijloacele de expresivitate sunt riguros stabilite si nu se face abuz de cle. [2 : Aaileloe ond ces) t 16. Dupa cum sia H. EBBINGHAU: Timbajul este un ax al sistemului psihic uman care face posi fenomenul deconsiing F > Poul | Pepdoal Lo ux 17. Cercetatorul G. ZIPF a demonstrat c& interlocutorii sunt impresionati de cuvintel: le folosite in proportie de 7%, de ae : : i : Foy Hehnoloiom intonatie de 38% si de comunicarea nonverbalA in proportie de 55%. > 18. Cel mai semnificativ indicator al comportamentului nonverbal este contactul vizual; in primul rind, contactul vizual regleazé dinamica dilogului, atunei cénd dorim sa initiem o conversatic cu cineva clutim sa-icaptim privire, ‘poi in timpul convetsaieischimburile de priviri régleaz& alterianfa comunicarii. FL ( don oi pet wl - + mol 1 | orb - em Conde) 5 Ast em => earopen 5 Ym — dom’ ne) 19. Visul din timpyl somnuly! evolueazs fntr-o dire fanteist, iar persoana le urmireste pasiv gi din elind in cfind eee heehee Maindgedxigaa! Fry mu nook Inkawer oe poate interveni cu o nsoart dinjare in direqtia dorinfelor, OD (ian ee 20. in vis, se peires si fenomene de reordonare si sisematizare a informafilor; de aceea, combindrile din timpul visului fe le vor sprijini pe'cele din starea de veghe, fi¢ vor fi chiar rezolvari ale problemelor teoretice si practice care {i friménti pe om. wzToma Cue oe ve we One otuma. eel ne see ePoricun : ae n [eomes expiorolwe . © dio extn Bripims Tm Odi vito wa 1 ler eee r De caw Teedke, oumt ess cou mayera & ee o of Lien inferior M1 dferaniend pe om nd Ti mbnypaionds ehtine eos canoes active: & 65 ashore pow ewifors be oma Lim fi okenult oGnacvel opropiere npr pe Gn BOK: coe Lipset Pe wnioviolea ph mow a0 dea oe onmfh hime CormpGx P Ton mp ome aa fe ocho boa Stwobii Be vcr mi 1 ed oetion toad dims eee Meike Crea be pope fssectn op autve , De Go, expenon ae tun & ne prodaors ot co lm Bice ot infer dt FNGLIMATIA infers ghiveat Pe lo CREATIVA, va pk nahofoebia. Tm maveca deo LSE Co. som oe Fr rime ex mwlilon UPTINEN MoTivATIOM AL 8 Notuctio mm fubuie eonnidirchd — tn im Ferjarutoks bo obtmaniz uner Gmina a pesyacla’. : jm frwn@?® @ vo@ore aim, co adn arse 7 pine, C1 aad Te pte : c: ee Pen Parcaoot? & om mivel clypeue & F re ecto kifeniteth fome 98 "vita omens eeen @ palate . a oat @ pep Laid. A ee oe hon » ea feoneba, sd lire eubot Ym cant aantes, prablama oO popomets @i or wma prodkicn, Rebate bm be simbtnnstole mob oat a smpeee pofemonte e ipondnts 4 emp bu folko, soivititn pe am 3 ¢ Canebdai® ork ax oadkk ed =” pone. al ee oan fouman ve men. eppic teks nts eee eon! pe! Tow pe phe porfirmocnte: dapat gona caoota dim crane aco : leu est tm'ha eaSniqren imfrnitii mabye ot pod! Ufo ® rentine ck cmor rman eherpondentr & adievers 5 ca est fiver ek v0 i 0 phorum sabbochiond i data jon toni fo! phen Dh Oe wi parformonteink nox a pute o! alle oxebk == & oimppG pre omdmand anenk. im timrittes mo. urst2) Fientiotea ponema ee ve ee _ am aniemi® aber deud vovde' \ Q a imeruct & S => oubcprugrea a émnifeotiei non Di Fresttole, neneiow® ¢ pooyee prow a Giouk ee : . stot Fm dypGmirii oor mm vs fi expels! od - mobi livene oe arw pumateon 7 dp onir) ema => oubenativ ot tae TP Marialitere, ot eyes G & uke ie ose, 5 monte diam con (rumba me noadea © cha ehui roche Orn Deer kPreatloka nontiort e amedie opr cote to. fino rma iecomk’ pt neoGrvnea er ©. aa. 9€ ebtion rain oefivmea oot ypno br doui vos hid e inf : chigantres S im PNApew est Ire Cou dfresltotta none + rmocnip: imbemni tefiirmeti votier im aemel ww e. > tum @ imbeme: tote medica emahivat e Sm wodwl vetivibdtii, bubuie ak oe cee ae fil pofiaments Ci a perfrumombel oft anol smo bk . con aot Tma@mn mur deo! Qe naa. Grew a ponowdl Bi, Ci 0 Te dysbain & paribi Glib ln a Stenaly emotivotiond & Oy pp cuckrorma ane ane outodypd- pine eat Gmk poor dooms & rust & oyainesve feta bubue ao & la a optitud ov E hime ea mive Bk & oopirofie md fie eH ppufion pork pooibiGleti@ & momen te drehvie vitot mieiodets seams prea mon e dmntre to ceitoft e erieu |oond on irotii P La Fotoim epy men : ' me a ei a 7 eel (eee ne von fe pt a oO gery la e fort, ofnnerte prio o por ° Limb -6 Pebul Ac ne)VOOR) MAM eG ne es mmamoi idai - voor core ne epmtoprene om ta bumte@ — imdvidsly Sunt 7 dou mb ae sayriro ti fap oun ablgues® odie inf pk ofrchoitoke 8 ouerlible mati & rem omental cl > poriumd lene im pum ‘im Compat, r oom ent eenatomt aromovolt = | 4) aiemt ers enenoment di © eta nent mum virulent opdawk Cémd aunt contortion = = dei - Rio! r : = odes | Re Imbd -m (t- Tm So pra fencns a te CG Dee unt Poook putamen, ef pot och el win i hion Fampohiva | ea, pet vetions el pete a foushimols Qu & Conan re apeeo pues 9m pits dk iongpiow, idx woes pbs mmbucpa Cuinterftdt El uf Gers : ok experienta propre dwonimd oetiaindat fea ee uno | Pomc ensGn ‘ foo i. “ od fiemerw'ni@ ’ riGiokd fraonitie okie afer pe Mu UPUBeh o ai 0, Paremals mitus & grote imvfobies tl & Denadlt & inched Fe fy & PpeaBebh® Gur png gmolifet, ex bemyoo! cena. fe Ge cost tel me ako voli pe © voto Stee on tonpabennt fr ‘ =m ofweturg ao. a ideo Qu ConakoniG | nomdmenti & poh ow ons bot ne imelad tre e&oen Jando en he i otis t ni ngraenifreotio v) @ cventeowr o Persons» dPionikt fon fe & cmodul de eein ) deanul direction i eont 9) tents oocols, by otmpul viekicn eo iakii obser, penondd ooprermd . peop areant dak oeUren Tee gues ace ope Vie [ere | et 4 Peru ioke 01 tuoboe Pasrctnontt oneiGabakt fownttiee at & eviotolizore o otsbne. oes dk muble odor ttt! of ru fimoBrreoess Cran pournnct for a ro vee fi cate MULT gm Tm um imdvid af ca! om sf -2 Primot 2 oer db ke ccna, bet f ome cubcend mo compe dust hank Jmnbrunele unt [or ono iow p 6 Poomi tow Foeat ef Gente & 1 =o bv okies Cement ve vo E hve ra tenba vel? camer Kimhe, Fm Onientoua opr ¢ oth itd prisy pum " r et enfuotya fo 4 4 ochiviowuQar mento! n trdiws ew eo chu 0 raobi ld « poder r io ae ee cm doporibsGlok o enn eo hoter sre puree eats ale veimler + peneveremta Z. Comvimpori@ aunt ide: odsrme sem pero Gm otwcline olitetis mee povenes J palit hat ee Jom tom eood. a7 Plu aie idee @ eonvimpou Ci Donk AGE ' GER Ce sentes yor. tm devid & vd oon ds core- 1 ogubs Sonu atu Grag ren Poe Cantifu dion S J volobil oc die~ : ime& ai rd opie ti mgd frumeru! me Pu onshul eon OnPals wi alkeG 7 arth a obepens Os PU ootunat é a. & opdrore * stands estos rleptinfeums Gon a povsd mo vb oie es ee Gx fo Paes —o iondivi prs bucs. FT Motvel tonsbhue accbooliadri fm pe ded eee SoG oda & omtanilok gmk sen dui del te & stem LLP ahd d oubakmte mabutve kin epomsar ck ot cuemyetd opr Toildlarcres Ga, Dubunfa a-0 bromfomst oe nla took restive sunt Tand eomebiomte byeT a et Exod veel cmative | 0 adam pu be fot mu e eben &Gonitot, dor core indy 8 autoot ten oct vito Gon ou Imbel decunn auurerte na delomere ort orm 4 Gon Comrade hoon nana wr a8t a ; Sp= dnehire'd tubuimts » MoT iy Ul oS efeetvora term ps bootie foun g ‘Motive "paok pi font eG o oetive Mobil ew elompord eetivns " cushion onupebe Brien tore Segmonkt mehvvl regent Lt griewtotiv dereok ional Curdd 9 Pohswd jwkrohi vm, 092 ir est problema core rm pune eu @ ott 2 fo | fe oPral dente 0% eo. Pemal vol pk a oe Gn ne ° ws © svemtors alolo omen ihs « & fel & Liunstoon to umw See Th jmkreoe& ceprtmhl grienidar reGehive 9 P nelohy atebiG : ootmite “bomen 4 ochv tok eehve| tm fonetit & ge Cm, pet fi ole Tm: Comt ima | Loe Fo) Pasenon, sng imbpritcha Pics ae | by Setumdon: Poronsk =m - porhieh pools L : Lée ) ek o om aunt ome bh & | biatbore / ners t. | ol _ g dex volt SeuiseaChurad Prdpe/ finde 3 miner A A \ i Me Ure nou mmeegmiarme & g ralowor. kresnem — polue pareune pdmd cane i a umelke a ienotumunte ee pies ccm ee Wen by metric <> cork . on” oP, ccemte E ouPecenteo omal ed dy. b Cece feefinnte ont inc» be pag ppiritee > cumorku © — ee { i teh n . } dusts Che : : & Prwpie I Phrensbnt Meus be > com amieora IS Cesperort inka "4 Monlow o ee loo Precne iembkuromba a bub usonte Cor obole. Gk 5 eckpeui & bul far domeniod, poe ia gd : Abuofe ree eee _ odoups Tmet 3 edepous ‘ Cepmihwe ups Tek 8 adie ine & eomeadoms Toth 24° & trebvi mts @ ca old} mos im prebobils cx est «omer toner cotta cube ous opare co martivotie dedf ducd ceo praddd evo fot oa. tiofeuta ( end La wei ain’ | t OUCeAI UM, & ume tbuinte mot dips nabinfunaa olin mu ne poo rose,emsolal,B chrono. pre TIEMORIA’ Tonto , ak soupol, Seponedon. velit Se» ce sri oe jee tree ol oa hea chod, asa ibeitds™ pasha oe 5 pao rile sea) nap hte ee cena CoC, Irak oe Wii ses | i “fade tke feats eR, pre eter ockivi too. ate © becom — no sl , gobo a nd tionks. / manok omnak on ea ot or Tewdtdrui, wor Sa ome Sie. 2 Teh te, Se, tron oH Crus PRocese Di FORME + pmemowne : pe 224 Veumboag /imbmti omoke WY 2. Porc o ved 1 * ima Gam toad / inet eden nak . pepe 51 1. pmseomi ed foe vasun eur “ae roe ef ros lef fincas => i ember Ore wn eonoeltrn meniatemstie oa = i Henoritehi@ nti fae em fumebse & | pontiewloai w bonito Gon PTE CWei€ . okt & odtivifoka ~~ ¢ de rmime) eof amet bimw oth 9 ad anal Pe RB [meokot elie a f : mdb oot) + 7 # ¢ fi AV f pespes oe date tomabontiact) Aen fom Ber bs a oboe (vst) oes prrtenhina ve @ mmannd im ort vite te | fe Ue Mapousent al “ee Com de fii: £ pre pum ewe oxy aman + prsporssia 0 rir efore T ki Powntiote Dr L. pimnpla apedom o mmotrio tu bus cine fa sacl & oa =m Kimmy 9 opofia i. =) Tewerfeua formats EB a Peck OS | ca Sfiaodkt: te set,“ S : aan mmo a \ eee Huet: cee ree ti farstunct = filmit facut cle ph fe Teak vA some & rot ericlal apes deoene Aueuni Peak y Yep ew ie & otuelut ec 16% no eda] to od xi ® i ion frcoordt & Mehoraren BO McaRon ei Cat urd cuctr: [pap bi @s - on we moe poretiar | et ao Pee out beitok © Cogan extol : duck vifoke ee yn vanal nsf some SHIH omulat c A Gl trae tulornu Merowa mu to copie im aituot ional parwdulori- Pes ery natin ek pe 4 odetl ato per oe ¢ aoe gre y rpooartores mee ei tam , oid imbtlvine FP Pome 02,01 Te Ran Ta 5 om o Sine rmoi bime |r Cad A ue dite moi °F 2 Siadkligh M a ™ pack meme eee de Gree Le imhumem ie & MeENoRARE I Moe Sie Monte OF ‘elo esa Aono me Sheehy enfrs ome dor i LGAripi ee ot Hinge et ETaen eeTol roe Loefe S08) ouue de : post - acheme ve ‘don 0 ° eee ae ta fod in Tom \Cochamatt . atin ee lee cand plone, dni promi, A BRwWT wa totus owt endian Tn Gtunk rot iomoh fan. 8 Goma Ce Menoka uner me mye nO GT ve BE actor _ Ue eee Be papal et Paouss tr ¢ retake got ot Fol O door 2 ie ben eS sacl at ola Ge : ot de erniera + vEnako nr edsbok be howl Sa » pat epena : Scour flee Gale ov wnsri err 4 R © ed, Toe, - Jones rlee GON RE Gnpsto™ Promote. prim ss = nie + ent wen- [verbold] Simul ol okt iibor ¢ wet fone a" eral ote e servi mele me retin asda Vice Geesk [emir Fol Tee ooh vt | Se hs ; 8 $ tot a VS mpi F mvmogobionot ae sane eB “s € eTu- comPlumkorse tobe ar ‘ Coy aoe ied ad tram gf thal 98 Ce Mme em Hcl a n Wn, interne bn “ onpinotis@ > ome n Cr Dp a> dorimfe Exiot a ara of mESTE oS ae a cor! pits pet + PropRin 2 Prey pha L Losies #7 / to erivelit ’ tei Porte oR On ae AO emcw et: rn oe nee ne uschust ey fmewst, ee de Pres Chit ae bn de Trait : nde: "alte, ant, roe ae fee rah iany, poten ‘ech wns, af che rs Pe myn Sef weighed Mob / 3) math | VLG comamrbimtele ce prboverd; Nida 9i pik ME MoRiA, e we @ le vo ie 3 ne & yer, duce 1 al “i ade gene i eaiee SRN Good eter emo OS ea iende, atm, oem b 3 Gari ah oode trump peudnts’ egomtal de vv, emo@E& SuBi gc TUces)Pkima mak Oi ore - m poo rmebii ee Nace nd mates © Bminte, aks dirs crack a \ Gumnilner: foleo ¢ options Fm out opti lect, 7 i matiurmunt ete CSmsl @ opabot Woone L OMis CTELE Corl eunilion 5 abn 5 acl fi ‘ re / ¥ tov AriTOL GANdve fersc®il @ imbeCipites! > pubimda- ne de mic a ne te Qua woe AYEe quat Plena meas atte w al cmarton® lip ore. othe mot tome MWRarmot own ol Sean Ge. > optimal a O44. - mi yet cm Gmearoren Me gemried Le a ponksnis fie & tondiGiiG oppotia bse rmumseis i porbeaGuley.@ mobruoGaG ~ wochicroaa oe racbrore ee neds ear Tue eooty . os ruarerke od imboduce o ove & ennuni fico otihwie 3. re a cepoventa me Ladin de omwmowe oienhstun otihuie FaetoRi /toriePre @Weie s SS ormnbsiomta)! [ce = firohie oe Laat nntign€ merges eT 5 Finn Qoteoe in hilo; too Grol Ff te : fen ‘ Nene. oop Piet Ma eptr wie. fet Gp Satya ow nese wey anes | Co nt -/ unerwre nifi- fomilionPeeoeducGi tora § aesoltus th ‘veold/ Fobeonea! pyhimeus pre we simp wideatioun Cela mmemowle tm ve- Imoi mde Ging oto» aGn mem acte oo hole out dus vibra Om = & pus excelente um votbs Pes Th paotin okiy | emp igor AL aol e med pum kmommie nat omira. Feeumoceku = nto. im fina iGo omer ooh na mR e COS -m a : 7S (&imehade-m vint eegEriiA obi- RBS, oni cn ne ebm eat Mbohy kone at 7 sha, @ moby noi ampli e mibohy moi mk i Powmatiss © ap wre moot be comp Bad , com pero. fi witole, cunt moder ee C A ee + peeeptic pundmol wap corn © OA Upunint ds 0. Quins oF amei Cérat ame re { @ mneoon dre mone ‘Ten oikuct im pe europa med ne com Rub ox racehuclnon repro Gu 28 naokees Gal oc buck eel rmotuctut / mob, 45 cot fel dest oat im seni mito, SU- oa miow . i RigeToLvi ot! gusmd tm vedi ee Par 2 a Abucetund enhroperns. efin: hae ‘dime Rows niat ORL Tm eon a foot marmencts = omb ck mn — rim ote bape oper ies 5 eomphiontiros * ia ee & foun vo bantor pal ipsohean mokono ° ao. 7 a eran ormbele deapun & acde b Ponte de practi «sip ay & des fie! a Spon ‘tee ett 2 omen noptoondni foork re cou a Jug unsere i al J y rrmole ue i te predawrn wo ofoe Loneluue dm ah 9; = i Povmoti& coun Gok rmicomnic ver fi re dok wild , in e@ ae ver peatel Gem ‘engl = enumeuS) Ymbumsisterte mofriche = BFUBiEeTUL retina ee @-i ve fi min on FakSAire One Coe) ruse | rayredace ox Gua tl oof ferio®s Gn. f autsti8) moterto ewe emote cBal mu exert eo -m ee. Genk , VOU deoka os Lanpockah bi i. elas fi : “ oo voi(revet oe = By Ri EeTILl ——_ = ahenlov tstiG tb ce oetivi tee a ea ee Onan Gena, genndt fenchionf i oe Ahi ttok SNe oli buns Jornal. fpeots | adsl iounie SAP ss Porta Legile Ff i : 8T.0¢ ations = bum emokriolul en cone SUM iE CTE ereord = DECAT moktniobat2. cons fow oak dim Gorin i Ti pankirdns SCOPE! if d TZ. perabion soot bime amaltric®e cow eontihaie cootirmatal | ae me pol of odhvitdtti 5 MECAT al tor 4, oot iow PABIVL onupao. AHALIZATOR: icor Ti. ne retin ened Dim pmoleio®e corr € mol arrest & xl ReeritA omerisont SupiEevryi Be. ne aahione pene hiew emolerio®al Con CORE SPUN DE imo Con Qupiees Vvi Zt afi aner bie motuotse ASREATL OECAT moter Qa DEtAGREABIC in Bim DEH e@nearie DECAT m YervioGae IMIDIFE RENT ord a SoWigerul thse ot fobersccrat tipul de emumamie cone-| o vor ee moi emunOt Truk Povmrorae wat Gp dont al mle fructus 2 punores ochui to} Gr ot p are Be fe vleckt « Gn, tm Rctie di Trnprafarsni, vo Pr ask “f i Be queers: CALITAT: 2 TveGrmal eombfotes es Core yrutvm spona FT eGoteatote / onsbibtote / oyp Be otwmubrus a Gua oreu ne ee 8h veh: \qibokea ich ps Fane Ramos MW ta minim & efat phe . fete elIh. WWimea pronens 1Q eenaen rule out cornet Couek 7s prec Teatn - 2 Pov Lcapih ile DZ. exoekitoleo / fi &@tote ac Chul 0H u [cia Oeurlee Cora ekibadiers w promplite dine reoebvoledrii 1 ropide cx eumsoatene \nepiat dp ctirmubone reer dst CARRCTERISTICILE « T, oekvd a Z. nebebivd ze aituctionele vz sented bild DZ. cmiglet UITAREA 2 motunct. 5, coring il, omanen ht” Cons rot 02 OURS Riteml af a De deuce Oetedes ae ne ee Mora vilahe (oad otre [* mei lieiton’ eons ee @ ae snore rope eam uf — ibdns 5 emoriod ehyior, ie poet . voi im oO eomd Gir dot daps: frwdfor > ofpoé oh! ce ao pesd pf oumays eSmal oheyee eee ol ne ee Polbn tor > Pind nivols eae. Anion. een / proud Foe Sanun [asters mare nkornt CommaTere portiots =m pee vitora f repthife . ee 9 dokb ont rle oue « goto « ging ous oi. o os a & pet fo ler one BowigeT Ol yrte im lowmnot ti re wold ore t ve ne & our means ob owe we CoS wa a eveclrucl Fewest ons cranoti ool, lena fi fieente > supait ofa & ohuosts a oe rr Testi cone atte mb b pont EJ. dion Koha de one bend anime omKc eto tmucpoan!8. Orice proces de rezolvare a unei probleme incepe cu: a. elaborarea ipotezelor privind modul de rezolvare a problemei b. formularea si verificarea ipotezelor de rezolvare a problemei © reformularea problemei, stabilirea cunoscutelor si necunoscutelor 4d. alegerea unui model rezolutiv, urmata de verificarea solutiei considerata ca optima 9. NU reprezinta un procedeu imaginativ: a. algoritmica b, schematizarea ¢. diviziunea si rearanjarea d. adaptarea 10. Urmatoarea afirmatie nu este adevarata in legatura cu gandirea: a. Inductia si deductia sunt operatiile care descriu cel mai bine evolutia gandirii pe verticala cunoaster . intelegerea exprima cel mai bine dimensiunea procesuala a gandirl, care descrie modul cum sunt Prelucrate, procesate informatille problema este un obstacol cognitiv, o bresa in cunoastere, o situatie fata de care repertoriul de raspunsuri al sublectului nu este suficient pentru a o intelege 4. rationamentul deductiv surprinde regularitatea si faciliteaza extragerea si formularea unei concluzii generale 1-0 multitudine de cazuri particulare 11. Exactitatea sau fidelitatea reactualizarii se refer’ la faptul ca: a. cele memorate sunt reactualizate corect, precis sicu acuratete ». cele memorate sunt conservate corect,intr-o forma acceptabila, pentru o perioada indelungata de timp . _engramarea se realizeaza repede, cu mare economie de efort si de repetitii 4d. SB are capacitatea de acumula Informatil mereu noi, de a le organiza si reorganiza pe cele vechi, de a le depasi si uita pe cele necorespunzatoare 12. Capacitatea de a induce idei si stari emotionale unel alte persoane este asigurata prin functia limbajului numita: a. dialectica b. expresiva . simbolic-reprezentativa d. persuasiva SUBIECTUL II 8. Cititi cu atentie textul de mai jos: Ww, Asek), “Prelucréi natie| Au la baza diversitatea informationala stocata la nivel mneaic si care poate sta la dispozotia SB atunci cdi ‘are nevole.” 1. Mentionati doua procese psiice la care face referire, in mod explicit, textul. 2. Precizati trei caracteristici ale unuia dintre procesele mentionate la punctul 1. 3. Construiti un exemplu prin care sa ilustrati una dintre cal ‘memoriei si un exemplu pentru o forma voluntaré a imaginat 4. Argumentati, in aproximativ 5 randuri, utlitatea fenomenului uit’ ohucturoklote + plecuni eehekivi tole: O ep peerTEST SUBIECTULI 1 Faptul ca perceptia unul anumit oblect este concomitenta cu aceea a elementelor care il inconjoara si cu care se imp, se refera la caracteristica percepti le afi: a. obiectuala b. contextuala Ca procese psihice cognitive, senzatille se produc: . In absenta actiunil stimulului asupra unui analizator b. Inurma perceperii repetate a obiectelor . prin actiunea directa a stimulului asupra unui analizator d. Intotdeauna in mod voluntar Desfasurarea reprezentarii, proces senzorial si cognitiv, are ca efect formarea une imagini @. concrete, bogate in continut numita concept b. schematice, esentializate, panoramice numita si simbol figurativ ©. primare, separate, figurative numita semiconcept d. concret singular, schematice numita notiune stiintifica Leonardo da Vinci a proiectat obiecte care au fost efectiv realizate cateva secole mai tarziu, folosind: a. imaginatia reproductiva si reveria b. imaginatia reproductive si strategiile algoritmice .imaginatia involuntara si strategiile algoritmice d. imaginatia creatoare si strategiile euristice Functia limbajului care presupune prezentarea de argumente pro si contra unei teze, in cognitiva c. dialectica dd. expresiva ‘Trecand pe lange casa prietenel sale, Irina evoca din minte aspecet legate de interiorul acestei case in care intrase de zeci de ori, intrucat reprezentarea sa est a. primara b. generala . contextuala d. individuala Viata psihica a omului fara memorie ar fi: a. prezent fara trecut b. scenariu al viitorului ¢. prezent fara trecut si fara viitor d. oanticipare continua a activitatilorCape Te, ues Lipre ei foce ca rm etivot ia Aa& Admimd deratemotd hootied AL LMQUMe "J lu nuotim ere: Cm environ. Hemt inn — en oetivitote Bel ertomn ental deelomaat po fo Comey manta obenokt a aterii & snteealtele, Enertiol pt. motvotie & foplal C2 On lewtigcs * oti vee at imPu| oiemeord, chelomsenrd Prim inkrenedel eomevivms iowere imPGonteors fod bora east votiomold: rm PCO Hohvofia @ © pSyphie iem partons tm pr@rol ourtorlinu: im ds dalGi , 0 fonts crete 0 sma bole prbe o Urmo ena. Son czocm md ed, aelectoots > to oedien erstonss. imP@renteGr exime 2@ vr Oniam Coes probes Lpemdat dk chuclind motvctionc’ /20v coc. aemnibiGreore d feud ewoorea Ea imPGemtele exter me, BSeamd- 0 moi mult nou rmoi pein p? warble toe. Re eu fer te tates p propucloets bse | ig PiPORI Ee fy fechre. de bowl 08 pamanilitis forte maha fund, o4! mo fandom enks® Prpmome, eehilibas! bigpeihore ed af 3 tm egnditi@ og Gert [lg >» Demaiasmd trimbelh nudhilibsore Prema aMorivaria DEE: Metivotis e ome omblol ahiemaliCar imbrmi ce baton di- ‘ ono 0 e meeeaitote ole a%a- dreetia aoki ofdeout Gn ot rile eniowavloi & Miembeoxd sraparto mental re dieijens Cc Gee otumei cdmd im Qoomiaw nt probe om ‘ a. nef Sead - ee eechilibre ee oe Cete | Pudi ve Pye Mer ie a aanecgriamul oi hue delok ex i d-o fe emi ke oeti vente cee poetou ex tern & eoana imbrmd a nabans & ohuchat pebCer ook voto ee ute defenomiooht re" ch amusl obit jen tenons KCopleTi ¢ T Aerivake ie ans Di Fos | ee GE MTIALIEA REN DE Eerie: BeuLor eee on hse ‘ pee Gon drelomenrs Timed octivme stow & matesifole oon ot E apeeified trebieienteGr ce ono dimormicd teoehi kt, De BoI EA CY oncenTa ineRTA eRe Se OF Con TINA CVO AGITATIE ; RivlGe ba o Tn eoROrne jrrreens 6 ridauizerR va Pen ATISEACERER LOR oe t deelomoorea oetinmiler Q edive : Rniours ghren tw doponbiCtok a venp ile amofou 5 a P r J cet votou” 0 eo. ved rea veers otdri de meeerifote a directiomorea : Sem im oriemtorea of embes Pe ccep :TEST 1. Ca procese psihice cognitive, senzatille se produc: a. in absenta actiunii stimulului asupra unui analizator b. in urma perceperii repetate a obiectelor CZ © prin actiunea direct a stimulului asupra unui analizator d._intotdeauna in mod voluntar 2. Procesarea ascendenti: a. este dirjata de leg, reguli, norme, principit ® este o evolutie a gandii realizata prin invatare, educate, instructie scolara fo este un demers de tip deductiv — (a2) este modul natural de evolutiea gandiii umane ; Faptul ca demersurile noastre au un scop bine definit: elaborarea unui model mintal, a unei explicatii sau a unor raspunsuri la diversele situatii problematice, se refera la caracteristica gandirii de a fi: finalists B. procesuals c. mijlocits Le d. abstract-formali 4 Operatia fundamentalé a géndiril prin care insusrile extrase cu ajutorul abstractizarii sunt extinse la o intreaga clasa de obiecte, fenomene, se refera la: @. comparatie b. inductie c. analiza @ seneralizare 5. Spre deosebire de senzatii, perceptia reflecta obiectele in totalitatea insusirilor lor in mod: simplu si elementar clar si precis unitar si integral v schematic si figurative e@res Un arhitect primeste © comanda pentru proiectarea unui ansamblu rezidential; imaginea mintala a acestul ansamblu de ctadiri pe care arhitectul urmeaza s8-l transpund intr-o machetS face referire la a. imagine senzoriala 7 b. un cdmp perceptiv © oreprezentare general d. osenzatie vizuala\ 7. Operatia inversd analizei, care reasambleaza pértile intr-un tot unitar este: a. generalizarea b. abstractizarea a sinteza d. comparatia 8. Inabsenta géndiri a. at&t memoria cat si imaginatia ar functiona normal . procesul memoraris-arrealiza normal, dar celal imaginatiei nu doar imaginatia s-ar realiza, nu si memoria vu @_memoria siimaginatia nu st-ar putea indeplin integral functile9. Imaginatia feproductiva permite: a. reprezentarea mentald involuntar& a unor realitati prezente sau trecute, percepute anterior b. construjrea voluntara a unor idei si imagini noi, ingenioase prin combinarea inedita a datelor experientei . derularea mentala si stab cenzuratd rational, a unor imagini si idei prin care se realizeaza fictiv dorintele @ ‘reconstructia mentala a unor fapte, evenimente doar pe baza unor relatari verbale, fara sprijinul unui material concret i 10. MEHRABIAN apreciazd c&: 4 a. exist d relatie inversa intre frecventa silungimea cuvintelor — ip b. exist ¢ gramaticd universala ce se afla la baza tuturor limbilor si copill invatd si vorbeasca auzindu-| pe altii inbazajunor mecanisme innascute. —> Clrerna 2 © inter dutorii sunt impresionati de cuvintele folosité in proportie de 7¥4/de intonatie de 38% si de ‘comunicarea nonverbalé in proportie de 55% d. cuvintele monositabice au o frecventa de 50%, cele de dous silabe 30%, cele de trei silabe 13% —-Y Uf 11. Organizarea nou a unor parti uyor de identifica care au apartinut unor lucruri, fine, fenomene, se referd la procedeul imaginativ numit: a. analog ve © aglutingre ¢. modificare i. substititie | 12. Urmatoarea afirmatie NU este adevarat8 in legaturé cu memoria: a. se refie mai bine materialul cafe constitule tonfinutul sau scopul principal al activtati, decat cel care face parte din cohditillerealizdri scopului. °° b., pastrarea informatiilor sau conservarea lor este acel proces al memo iq core presupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mal indelungat a celor memorate © _ memorarea mecanicd este superioaré celei logice prin: autenticitate, economicitate, productivitate d. exactitatea sau fidelitatea reactualizarii celor memorate indici gradul de precizie, de corectitudine si acuratefe a recunoasterii si reproducerii " 13, Urmatoared afirmatie NU este adevaraté in legaturd cu mo a. cele dou’ segmente ale motivului sunt: cel energizant/dinamogen si cel orientativ/directional b, motivatia négativa este produsd de folosirea’unor stimuli aversivi (amenintarea, blamarea, pedepsirea) si se asociazi cu efecte de abtinere, evitare refuz idealul este 0 formatiune motivationalé coghitiv-valoric’ de maxima genbeafitate, ce cuprinde ansamblul parerildr, ideilor, teoriilor despre om, natur&, societate 4d. interesele sunt orienta selective, relativ stabile si active spre anumite domenil de activtate 14. Urmitoared afirmatie NU este adevarati in legaturd cu gandirea: a @ mecanismul intelegerii are la baz’: cuplajul informational, sistemele asociative si schematizarea 'b. conceptele émpirice sau semiconceptele sunt instabile, se restructureaz fn timp, sunt supuse hazardului, sunt prbbabiliste il iene c._ strategia eutisticd exprima o divergent’,‘un conflict, discordanta intre problems, mijloace $i solutie d. problema este un obstacol cognitiv, o bres in cunoastere, o situatie faté de care repertoriul de raspunsuri ale SB nu este suficient pentru a o intelege 15. Visul din timpul somnului: ® constd dintr-o inlantuire de imagini, emotii, reflectii care apar in stayéa de somn paradoxal si fafa de care subiectul este mai mult spectator b. se desfsoara in timpul starilor de veghe si de relaxare, cAnd SB isi lasd gandt cc, este cea mai activa, complexa si voluntara forma a imaginatiei d. const’ proiectarea constienta a drumului propriu de dezvoltare in acord cu potentialul personal si cu s& vagabondeze cerintele societatipele oe | TEST lee : Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor afirmatii: 1. Motivul poate fi definit ca fiind mobilul care declanseaza, sustine energetic si orienteaza actiunea. ft « 2. Memorarea neintentionata are un caracter nesistematic, fiind influentata fie de particularitatile stimulului, fie'd cele ale subiectului. LV 3. Trebuintele secundare sunt innascute, specifice omului si animalului si au rol de asigurare a integritatii fizice organismului. F Pierwse 4. Idealurile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care imping, impulsioneaz spre actiune. F gomicwgaite 5. Motivatia pozitiva este lusa de stimularile premiale (lauda, incurajarea) si se soldeaza a asupra activitatii sau relatiilor interumang, cum ar fi erea activitatilor, preferarea persoaneldf, etc. 6. wi fee Slat ata | impinge spre realizarea = fiGerese i Geers} evidente, 7. Cuvantul este instrument mintal remarcabil de puternic: daca ‘imaginea se poate substitui obiectului, cuvantul st poate substitui atat obiectului cat si imaginii acestuia. Kb 8. Insusirea si utilizarea limbajului pot fi separate de activitatile copilului, de relatia cu parintii, de dialogu permanent cu acestia, F 0 Lb“ 9. Persuasiunea poate apela la tehnica argumentarii, dar si la tehnici mai discrete cum ar fi amenintarea voalata sat promisiunea unor avantaje deosebite. A (-~ 10. Sunt convingeri numai ideile valoare care se contopesc cu trebuintele si dorintele subiectului, cu aspiratiile si nzuingele lui, cu trasaturile lui de personalitate. 9 ie 11, Motivata S8etva isi are origines in activitatea exploratori, in nevoia de aati, de a cunoaste, de a fi stimula senzorial, forma ei tipica find curiozitatea pentru nou, complex, pentru schimbare. ~~ 12, Un copl care invata pentru nota stu pentru cai sa promis un cadou, un ana care opteaza pentru o profesiune datorita salariului mare garantat pentru practicarea ei, sunt impulsionati de motivatii extrinseci. 4 13, Daca omul nu at avea imaginatie, ar reactiona orientandu-se numai pas cu pas, nu ar avea o directie precisa, ar invafa fragmentar. REY 14, Se retin mai bine materialele agreabile, decat cele dezagreabile, cele dezagreabile decat cele indiferente. [¢-~ 15. Pentru a avea un fect pozitiv, este bine ca nivelul de aspiratie sa fie cu putin peste posi subiectului. P 16 -Convingorile Mt telate refernte spirituale, atractii irezistibile ale Persoana sau o activitate, fara a viza foloase materiale sau avantaj litatile de moment ale lui centrate pe un obiect fizic, 0 17. Reactualizarea prin recunoastere presupune suprapuncrea modelih Peste cel aflat in mintea SB,pe cand reproducerea - confruntarea si compararea mintala a modelelor in vederea extragerii celui optim. 18, Visul de perspectiva evolueaza intr-o directie fantezista, iar persoana il Wa pasiv si, din cand in cand, poate © interveni eu o usoara dirijare in diectia dorintelor. F” ew Rio Sums ve Cumboad a3 Zz Rilo Dna | Chex i Oxipnenvd oe 7 f=l Fl iS +f 7 a pf % ae rie eT E bo@ees B Gera pratepit Bn oa Cra oe & wus ot Ofibobe - ae pono a Fapodeke 4A joe La nd oO ie PMO fromed | Qorues a none Caradnypoo) ik Shre C fleoaes cos be t se Lvid. of wot A pishuwa frome eee) poke No ie cchsemoWr : : i tm dbo) dxtare [Sie obo OW mre Sra waif 7 : Keon on) Ve a be pion! Hid ioTEST 1. Procesarea ascendent&: este dirijata de legi, reguli, norme, principii . i Poste o evolutie a gandirirealizata prin invatare, educatie, instructie scolara _ KeL-Lerok eS ™ G. este un demers de tip deductiv este modul natural de evolutie a gandirii umane 2. Faptul ca demersurile noastre au un scop bine definit: elaborarea unui model mintal, a unei explicatil sau a unor raspunsuri la diversele situatil problematice, se refera la caracteristica gandirii de a fi: finalist / Q procesual’ a c. mijlocits 4d. abstract-formals 3. Operatia fundamentalé a gandirii prin care insusirile extrase cu ajutorul abstractizarii sunt extinse la o intreaga clasa de oblecte, fenomene, se refera la: © senerazare 4, Operatiainversé analize, care reasambleazi paitileintr-un tot unitar este: a. generalizarea b. abstractizarea i © sinteza d. comparatia 5. Tn absenta gandiri: a. at&t memoria ct si imaginatia ar functiona normal 'b. procesul memorarii s-ar realiza normal, dar cel al imaginatiei nu c. doar imaginatia s-ar realiza, nu si memoria memoria si imaginatia nu si-ar putea inde integral functiile 6._Imaginatia reproductivé permite: S/W , ae reprezentarea mentala involuntard a unor realit’ti prezente sau trecute/percepute anterior i construirea voluntara a unor idet sl imagini noi, ingenioase prin combinarea inedita a datelor/experientel derularea mentala si slab cenzurat rational, a unor ‘imagini si idei prin care se realizeaza fictiv dorintele reconstructia mentala a unor fapte, evenimente doar pe baza unor relatari verbale, fara ‘sprijinul unui material concret ‘7. MEHRABIAN apreciazé ca: & a. exist o relatie inversé Intre frecventa si lungimea cuvintelor ~) & ph b. existé 0 gramaticd universal ce se aflé la baza tuturor limbilor sprit vat sf vorbeascsauzndut pe at in baza unor mecanisme inndscute __ (© interlocutorii sunt impresionati de cuvintele folosite in proportie de 7%, de intonatie de 38% si de comunicarea nonverbalé in proportie de 55% 4. cuvintele monosilabice au o frecventé de 50%, cele de dous slabe 20%, cele de tei slabe 139% > jaf? 8. Organizarea noua a unor parfi usor de identificat care au apartinut unor lucruri, finte, fenomene, se refer’ la procedeul imaginativ numit: a analogie© sonore i modificare d. substitutie 9. Urmatoarea afirmatie NU este adevaraté in legatuird cu memoria: a. se retine mai bine materialul care constituie continutul sau scopul principal al activitatii, decét cel care face Parte din conditiile realizrii scopului b. péstrarea informatilor sau conservarea lor este acel proces al memoriei care presupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a celor memorate © memorarea mecanicé este superioars celei logice prin: autenticitate, economicitate, productivitate d. exactitatea sau fidelitatea reactualizarii celor memorate indici gradul de precizie, de corectitudine si acuratefe a recunoasterii i reproducerii 10. Urmatoarea afirmatie NU este adevarata in legatura cu motivatia: a. cele doud segmente ale motivului sunt: cel energizant/dinamogen si cel orientativ/directional b. motivatia negativa este produsa de folosirea unor stimuli aversivi (amenintarea, blamarea, pedepsirea) si se asociazi cu efecte de abtinere, evitare refuz © idealul este o formatiune motivational’ cognitiv-valoric’ de maxim’ generalitate, ce cuprinde ansamblul Parerilor, ideilor, teorillor despre om, naturS, societate. 4d. interesele sunt orientari selective, relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate 11. Urmatoarea afirmatie NU este adevaratd in legaturd cu gandirea ee ‘mecanismul intelegerii are la baz: cuplajul informational, sistemele asociative si schematizarea b. conceptele empirice sau semiconceptele sunt instabile, se restructureaz in timp, sunt supuse hazardului, sunt probabiliste ¢. _strategia euristicl exprimé o divergent, uri conflict, o discordant intre problems, mijloace si solutie 4d, problema este un obstacol cognitiv, o bres’ in cunoastere, o situatie fat de care repertoriul de réspunsuri ale SB nu este suficient pentru a o intelege 12. Visul din timpul somnul consté dintr-o inlantuire de imagini, emotii, reflectii care apar in starea de somn paradoxal si fata de care subiectil este mai mult spectator ‘se desfasoar8 in timpul starilor de veghe si de relaxare, cénd SB Islas gandurile sé vagabondeze este cea mai activa, complexa si voluntar’ forma a imaginatiei d. consté in proiectarea constient’ a drumului pyopriu de dezvoltare in acord cu potentialul personal si cu cerinfele societ&tii s we 13. Problemele slab definite sunt acelea care: implic& modalitsti euristice de rezolvare b. se rezolv§ prin strategit algoritmice . implic& demersuri cognitive bazate pe tntelegerea spontan’ . solicité demersuri bazate pe géndirea logicS, riguroas& 14. Ca proces al memoriei si, totodaté, etapi cesteia, reactualizarea informatiilor: a.este numité siintipfrire —> ‘omem eure b. const’ fn,retinerea informatiilor pentru o perioad mai lung’ sau mai scurt8 de timp —>) odishoree ¢. este procesul de rezolvare a problemelor cu ajutorul informatilr anterigare le (@ se realizeazd sub forma recunoasterilor si reproducerilor a 15. Algoritmica se deosebeste de euristicd prin faptul ci a. reuneste procedee menite s& ducé la descoperiri b. apeleaza la deductii si analog @ consta tn utilizarea unei succesiuni strict ordonaté de operat d. foloseste procedee de tipul explorarii, punerii de noi probleme inventiiCae - EvOLye KEKE TEN Dei Domayne oo first : INSTROCTIE Scorara un oO boi oe daft Privat ATU RA Clobadi de neds oni alkG. fn ee price ad comeing — 2, a Enveeyqie iemp ect. euph G.eckiin ~ CARACTER IMPERATIV . obokoeticore fama le i E lom lb a qurss : leps Joet cone & , o Letive : o PERMITE SoRPRNDE REM yrot N 3U5iRi HI ) | CARRCTE MSTICi ; = =. PRoFESion ALI SMV PRoWSLLY Co@riitiv BI T. GRAD wNieAT OE Sepork Limeriaten GAMO wo ll ESENTIALE “tania oe fl a niriace Nek tm cad dP NE Ce SARE abl ative riaxiet AL ea or iT ee CoGrl Tive on ere | RAPORT FASVGiRILE | 5 fae eshdom onkt hime enki vigil ee oust : : Sole» ne on _ of os 7 "un Gow (Soesconis Sn eoee Am@i b tp oe dopigaers «mba ~e» . ON PCr BAe ae ic perry Piso malate | prim cage tema de IGE TGanoi neal iwi Pravore DE CEL MAI YAST Bigient OPE Rantioninc BCOMPARATIA! Fimoldelea opertiln e ella Tea nme ieeel enimbtol RCATORA RE omalize/,, don oi ne oe u STAR ILI REA & EE procruk wemitie ou- pe ok prior a tee o> Cie eonpob co ofute- B caumpelen re Alico. inl ox Sumy ae SP tempers” Pooks tne bryyir o BreuseTarca \ eo DS Aria ci te \ ae an iportoze ee val ie SV ehyicat Voy dund um trie sbohook- fs tn vedeng DEPRRM RE a = f Fmt @ umn uGtii DEstaere Ty tomum, ; > : eae Fimolitotea @ eenatohobud pl ni C. SinTEtré Bch ile cole acai, eek ie Rerrcsnes LEGATORI ‘tity evidemti eri ume Couro® - m pOom neol D. aparteretizaren: Fe jaturi de ouperionilo! Bunt can orton ‘Zone wn firiocit te ientr- um nintem & \ Tefeumd » POBtii ierorhe ci (edu ke gemowlitole (= : ‘ chad al ng Sn a Cea ane 6) ie ae BOONE, ‘ uma operotii onbte, goke E TIN HE Re Veet Re G ii crn bp tans dant T. ETRaGe TMYRR AmiLELE Open! THRE PRE LU GRENRA Coen ME CunayCAN DiRkeA CA PRoCES MENITIY Sv PERIOR we : mpoes ijlouhi pom jan ogi ci dim aayas Sagat i, eeploventa perdyahvd — Scan MENTAG = pee Dein tic v Apter feet te - Soaie criv’ ee ik, iriTERer — th tohlon « malocd steve ps GE FolLosestée NE RATIONE : imbo] = cata Rponentd & 0x dusfosord Geb - um poo can jo0EcATA A tubuce imloherck Imettn ORERATI CoGrlrmive . ES ery 0 : a i) aston a ATA UA PRotes PROFESioNIST AL eeokantul , ieapol pobi Exornehealokn termemi th. cohidiom REALIT ATH eet gi MOUSE STE ESE MTiMLeL Proeersaea krem- Scenic | Meee SitaTER nda : dogote & : LoGieut Seleheitotee & o huashunt Prmddinbt « copmbe & pw oritienc®s — Conkouil mijlout 2 a preboh iGobt 13% cum or font e oewmiGoie din TZ ASCEr OETA 1 edn obvmt' Pl - oie be . DATELE ORDER VATE! Ex Pere rite “Fi Buri OE : PRo ceSnRe * iS Ce ice INMAGIC MIM TALE Reroute -N TIMP t ow DEMERS inDoetiv oe ce = Mo rATURALDE EvoLeTie GAN : : . . e pe . GS MiWii gmArlE = Corloagtere Batatd PES 0! ‘ PRo& SELE PEReEpTiVvE : REP Rere rl TARE Pee et DE Sten denia : ee ee dE - Dirig ob € a: nT vn BEDI Norng Re SLI PRiste pil - DEMERS DEDveriv ponte din Cert mPerce eer eee eee aa PLAS ITIFOR MAY feria Ranh: C2 ous bam Conweter Ping® ae Me, CLUS TY Saf ee _ Cie ee A DEAT UF . “ tte aes ee end coe mauve’ —| OE (eomakeee 6m out OTinTiel ee; Pas temesp-, Gob owora mole ri Ho DE PRINDERI HED OER TIE 9G fie Paolo tote, STAVATA Re mf rmo§ t ee com dem neord tron. Comme oom, bok RSM kee Commewa eee niakemoti tore lobik pt o imtreogs eobepove & So oe ei Con eeptek enmpiria fen ators Jona upiri Care : Deriniqis colt nachictive PRIN expiry Lependeate vecidunty& —-o-smome TrSBiei Ege nt on 20.9 & cee ° ie : Yee gor MeR ante ac A Aeunduntel - ue. de Cx Comobituie ¢ momi end ontemn, eeriG ae ech e, Potien tow & ‘" lonea eri ent : ee ‘nictemeh pons L SF comenet ieobuitive, sigan - ne Oe ) ee z MA Lémdu = at = en rep: co wm Shel ‘om ee NE LE GE RI HAZEN DAELIMBALUL Si CoMuricAREA : (OEE MITC + Limborel ¢ oetivitolea & comumicore ee rum imtenmediol lim bii Ropeet ol Limba e ; ca limboyelus @ vorbire ven diatem complex L~ Demme a Geo imotaumomtel d bog 2i™ be Gari imotuacoentul el mei ‘porn al: ¢ 2e@ Ochi a tenes Eee . TS OeG i: armond d ®, ‘ed = efi ip Found Cult stents! mtunsmal dob pain Bonk aperislrok vB onions, he vedeus: tmteGoeur —Linamiorur oe Sat Coa mei ese baoks Poona dk eomumicore of make peyote Forme 8 Comumeeona vu erbolt a rol MonverboGt — erin ae imknm A. 0) Lirm b o¥ul oul e@ I ce a repaid prmente oe ume pe Deome CSnuia ji oe oO} One om gral neMa PAY UR os Loma tome Outen ae fone J ey a ¢ im PeGuteo “teopht co eo iGek od ~at Tmehere « Comseia m- coffin re ‘ cert mab cm emf iem jlrvtsou & ex Voaiomk auni v iby Golan ¥ oecemtul : mi ae @ moi yen imtonotic, 6 Paha com dir efiomot er feedboek - of om dtouGas Cerimte > emylsous & expanivitoe TREBVIE 9 fi coud oti Grok ‘J r oabondnck combimuhiGas eomerni edinit -» bnemal oe capon wa pel tomere Te Cloxtote opie tok maulk demon & och vi tok eee > wd Hind cot de ve ® convent o& oluoaus - m peblic b) Livro mio @ iny 9 Upaimdin inkGebucts com but oe perPreti¢mennt Gr-meynutul oeebrrrdut lee ; f ali v © dest Ih a0 R vlile aommbieo® ount im ptriohve kh. oPkrwored cmrul : luc eenis demmi fleotii & 2 Couniot pe ides‘Autenticitatea memoriel logice este caractertzat8 prin soma a. reuneste informatil vechi $1 noi © reuneste intr-un tot organic continutul logic si forma verbal 2. Indicatori importanti al comune non-verbele sunt: 2. abilitatile de comunicare -cuvintele $1 intonatia 3. Gandirea este: es ¢ reuneste informatil si rezultate logice 4d. reuneste informatil sate resurse One J 4d. interesul si motivatia pt. comunicare ‘@. capacitatea psihicd care se desfasoar’ in plan mintal intern, subiectiv si uzeazd de judecdti sirationamente 'b. functia psihicd care uzeazi de judecati si rationamente si se desfasoara tn plan intern, subiectiv Orrocesu psi 4. procesul psihic nemijlocit care realizeaz’ o Procesare profundi a realittii prin intermediul operatiilor specifice 4, Imaginea perceptiv’ este: / a. cea a unei clase de obiecte ( 9 ae ese desfasoard in plan mintal, inter, subiectiv uzand de judecdti si rationamente © secundar’ cea. unui obiect ce actioneazs direct asupra analizatoriior (4-detasata de context 5. Perceptia este o Imagine contex 4 a. se formeaz§ numai in prezenta obiectal foncret, prin actiunea acestuia asupra analizatorilor ‘cuprinde in ansamblul el atét insusirle importante, cat si pe cele de detaliu * este imaginea unui obiect concret @« ‘ealizeaz8 concomitent cu imaginea celorlalte elemente afiats HP spatio-temporal 6. Cuprinzind in structura lor tnsugiri comune si caracteristice pentru o inreagS clasi de obiecte, reprezentivile pregitesc sl favorizeaz3: overatite de generazarerealzat de ginire b. fluenta verbald a limbajului 7, Produsul imaginatiel creatoare se caracterizeazs prin: ¢.sistemul memorérii rapide, intuitiv si voluntar 4d, sistemul gandirii lente, involuntar si deductiv @ noutate 5 originaitate fatS de datele de la care se vorney b. fidelitate fafS de inform: din experienta anterioar’ © caracter riguros si conservator 4d. caracter generalizator si conservator a tee ne Bess Ge moan 4. figurativa, mijlocit8, primaté 9. Printre fasusirle senzdillor regisim: 2. calitatea, durata, autenticitatea, sul ctivitatea, intensitatea, tonalitatea afectiv’ b. intensitatea, durata, caracterul constient, obiectivitatea, tonalitatea afectivi, calitatea © durata, caracterul constient, tonalitatea afectiv8, excitatia, calltatea, valoarea informational @ratatea, aurata,caracterul consent, tnatittea afectivs, valoarea informationals,intensitate ae)(0 be, 5, aeGdivitole - 0 Ab. Ge _ atwe. - poral =SENREATILE : PReceS PSIHIG BLENET AK a é os SinPLée PRIMARE Tr SogiRi Conerete | AcTioNEA Nineerw ASVPRA AnALi®, CALI TATI LE ‘ © es Seneatii tor © T.CALITATE | di feremtard & senratie DEATA., - vVitoALE ee ZAIN TENQitaye: preprtioncla eu een oS TIMOWE! | ee a m. Dvenia dureoad CAT TING otimulul #ey- HE ToMACITATER AFEeTIVA: oemrotiiG Sone Tene. Z. VACONRE in Foe MATION MT | + extow @pti ve ! « ou Uhve Vituole watotive + pesprioe pt ve f mhotypkve ' iE ae ye : ow, ak a emuuzeh; -o> x inert gitaré : ae dir © mtmeotie deed e otims vm AniUMit PRA EL. ADRPTARE © Ce Cie SeNtaTii Lok ¢OG MEM BO EMA) BI ToT eSmol imber detisacot’d . COMITRAST ! euidmtiors doi abi onli ce conse wuiohe ConTRa RE SeEnsioi LiZARE! Great oenaibili totes. ArIMt! BATORG Coit CAPD \merock iomeorst Birie Ste Bia’ iPISLE PRODUCE feck four sioQ TNTR-orl AMAL ERATOR, dai RESTA mm a foot ofirmulot wz, ComPens Tie: A (el \<) i nuP ciont a devoltoa Doce lo PERFEeTigtin REM lke ameti we. SENr iF ieaTe doe. ohouGre @ IMPOR TaniT pt. © pevsoma , e REG PT ion AT Birle chion docd i mlenar toke © mies. Tenten aio ke Mo mol omied OO um Ol bP ne teforet bie exifiee p Bomnotuh au fates Bomnotii viruor rank poe ret Cuphua oonnibilitstr pb BTI MOLL corm wumeoed ox naPows lou embootul pucuriv BEtokes vu nevroli 2 deform motel Le: oe! pho GQ dorweku oh ae Meehunot of forstionct Ba mumank © AUreTER ' : Con Stier A opow mmol dpi & 0-08 Cmumatia, dev olkot oF ote oS [re eam an 2 sence minone le Ik