Miristerul Educate Natjonale Centrul National de Evaluate si Examinare Examenul de bacalaureat national 2017 Proba E. c) Istorie Varlanta 2 Fillers teoretica, profil umanist, toate spectallzatile; Fillera vocatianals « profil artistic, taste specializariie; « profit sporty, toate specializartie; « protl! pedagogkc, specializarie: bibliotecar-documemarist, Instructoranimator, tnstrucior pentru activitay extragcolare, pedagog scolar; prot! teologic, toate speciellzaril, © Toate sublectele sunt obligatoril. Se acord4 10 puncte din ofictu. # Timpul de lucru efectly este de 3 ore. SUBIECTULI {30 de puncte) Citi, cu atentie, sursele de mal jos: ‘A Avansul rapid al statului otoman tn Peninsula Batanica a creat [..] 0 amenintare pentru Tara Romanease’. Mircea cel Batran a reactionat ludnd sub autoritatea sa {ara despotului Dobrotic\, Dobrogea. si trimiland un corp de oaste pentru a-l spriini pe Lazar al Serbiei in batalia de la Kossovopolje (1389) incheiaté cu infréngerea fortelor crestine. Scurt timp dupa biruin{@, nou! sultan, Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat in operatiuni miltare in Anatolia, astfel c& replica otomana la actiunile [ui Mircea a fost dati de unul din comandanti otomani, Firuz bei, care a efectuat o incursiune de prada [..] in Tara Romaneasca. ‘Atacul otoman |-a gasit pe domnu! Tarii Romanesti in raporturi tensionate cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin. Pentru a contracara amenintarea ungar’, Mircea cel Batran a intrat in leg&turd - prin intermedul domnului Moidovel, Petru Musat - cu regele Viadislav Jagello al Poioniei 5! a incheiat o aliania (1389), reinnoita in 1390 si 1391. Prozenta otomand la Dunare impunea ins& cooperarea dntre Tara Roméneasca si Ungaria. (...] Pentru a:si consolida pozttia, In perspectiva iminentei invazii olomane, Mircea a incheiat un tratat cu Sigsmund de Luxemburg (Brasov, 7 martie 1395) privind modaftatea de cooperare miltara impotriva turcilor.” _(F. Constantiniu, O istorie sincers a poporului roman) B. .{lancu de Hunedoara) vase parte la lupta de la Semendria din 1437, Ia luptele de la Dunére, din 1441, cu paga Isak, in jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paga la Santimbru (18 martie 1442) si repurtase [...] 0 strdlucité biruin(& asupra lui. In toamina aceluiasi an, distrusese la Poarta de Fier un detasament turcesc [...] $i slardmase, pe lalomia, In Tara Romaneasca, grosul armatei dugmane, luandu-i 0 prada usoara [...J. incurajat de aceste succese, intreprinsese marea ‘expeditie din 1443 care a dus armatele crestine pana dincolo de Sofia, in inima Ba‘canilor. In cursul ei, avusese mai mute biruirte, ludnd mii de prizorieri si o suma de steaguri. O mertiune deosebta merita, In aceasta expedttie, luptele cin jurul Nisukii [..] precum si cele de la trecitoarea Kunovita, In timpul retrageri, intro Sofia si Nig (6 ianuarie 1444}. Din neforicire, a doua mare expoditie, din toamna anulii 1444, care trebuia s& ducd la izgonirea turcilor din Europa si la ocuparea CConstantinopolului, se ispravi in chip tragic, in vecinaiatea orasului Varna, [...] Nici in 1445, cu porilejul ‘expeditiei pe Dunare, nu se putu ajunge la un rezutat general apreciat {C.C. Giurescu, Istoria Roménior) Pornind de la aceste surse, réspundeti la urmatoarele cerinte: 1. Numiti lupta precizata In sursa A. 2 puncte 2. Precizali, din sursa B, 0 informatio reteritoare la .expeditia® din 1443, 2 punete 3. Mentionati céte un conduciitor politic din spatiul romanesc la care se referd sursa A. respectiv sursa B. 6 puncte 4, Scrieti, pe foaia de examen, tera corespungatoare sursei care sustine ca lupta crestinilor are drept scop alungarea otomanilor din Europa. 3 puncte 5. Scrieti o rolatie cauz8-efect stabiilé Intra doua informatii solectate din sursa A, precizdind rolul tiecareia cintre aceste informatii (cauzd, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentati dou faote istorice toferitoare la actiunie diplomatice la care participa roménii In a dova jum&tale a secolulul al XV-lea 6 puncte 7. Mentionati 0 caracteristicé a unei institut centrale din spatiul romanese extracarpatic in secolul al XVi-lea, 4 puncte Proba scrsé la Biorie Varianta Pagina 1in2 Scanned with CamScannerSubeck Bac torr 2) © Lada peaks fr suse A este bdYaOa de La Kesseve gslde fm vol 1385) D_ © dinfomoble reporters Lo ceryedaten” ugly sted ct se feck reget fer Sars 8 ale gach A” fy euorsul wd , suusese mod wake binwdid | Sadwcl —onit se pailacdend al F sand fle ceaguod”™ flommta® Soran At Hanedoora» D Un Covducsion solthe dvr syodwul nowduvese Lo porr se mAOR sunsa A ashe Hina al VebSa pter pl sera Baste “Donon ple _Homdeonous @® Bb 7 GB Coma day power, fifoandular mod vechd prtuinc’, Bowokug ga Sevoly* = Exedy Maca phomasn Sra: asclt ge doves Tarai Rema 9 weet Tr rogertd Lunstenske or negade Ungootel 9 Sigismund Dk Vassteindeenny é ate in tat Comes” Seok Wong dag Lina need subkowmr » Sa~ Board (Yul Lat Monad Jy se prgadak my. eprabana writer. Ra Aupkelto. ~ : q Exedy “ashy pK reydten phenom La acttantde bar i inane Yesk dob de anid dir romonclavdbar ote ~ Yepnds True bed, pane a atctuak ocdmonstine le / GEdA RH Toro Rewdneas 8) asa i | © 0 pdt, Biylonoke Boe pode gold rows Fan hoon Fyn os seceded ashen broods gy Qo / Overdud sinh b= fmdadok de fowllrul MeRdoved. Sedo a0 Mos GA Pana Try peska ) madgde Pela ream woot, Pama Rod Stefan ah Kore Tm Medevac ten pA dod Tg) grew dod wiQkon dashed Fay gore pwr phoc phemom, “HE O plkS adore wAlRibessS Do Com a gandadigek Veto eh Mone fa a pew gor wotod. a seabed BT a Yost Arokolul _avlotomnom pa mye Unraggoier Helin Can fod. at) st sled DL PLO sila wALle oucpse Ryphua Teeter ‘ Scanned with CamScanner® Sy sees KT st Aastaunnardi_slominahla shownowk Torid Rovian Savennd yosote Dunyiadss Oloron, O POAT domdad oo. glerdosa perodawed oud Kor este sco — down wer wad PASE dian cae deed parla daver¥eans 69 Ry Luann AO slave Se Sn Poonkay Scanned with CamScannerMinistorul Educatiei Nationale Centrul National de Evaluare gi Examin: Examenul de bacalaureat national 2019 Proba E. c) Istorie Varianta 6 Filia teoretica, profi! umanist, toate specializarile; Filiera vocationals - profil artistic, toate specializarle; - protil sportly, toate specializiri; - profil pedagogic, specializrile: bibliotecar-documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitip! extragcolare, pedagog scolar: - profil eologle, toate speclalizarile. + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL 1 {30 de puncte) iif, cu atentie, sursele de mai jos: ‘A. ,La preluarea puter, Ceausescu era hotdrat sd mearga mutt mai departe decat predecesorul sdu in distantarea de Moscova. De la prima vizita la Moscova (1965), spre surprinderea gazdelor [...] Ceausescu a cerut restituirea tezaurului dus la Moscova in 1916-1917 [..]. Individualizarea Romaniei in cadrul blocului sovietic s-a conturat si mai viguros in 1967, datorita celor doua demersuri care au plasat-o in centrul atentiei internationale. Primul a fost refuzul de a se conforma consemnului Moscovei — urmat de toate celelalte tari ale Pactului de la Varsovia — de a rupe relatile diplomatice cu Israelul in urma [...] «RAzboiului de sase zile» din iunie 1967. Cel de al doilea a fost recunoasterea RFG [Republica Federal Germania] si vizita lui Willy Brandt, pe atunci vicecancelar si ministru de externe, in Romédnia, in timp ce {arile subordonate Uniunii Sovietice nu recunosteau decat RDG [Republica Democrat Germana.[..] Mai pulin spectaculoase, dar tot atat de importante, au fost progresele intervenite in raporturile romano-americane. In timp ce fostul vicepresedinte al SUA, Richard Nixon, fusese tratat cu ostentativa nepasare la Moscova fiindca era considerat un exponent al antisovietismului, Ceausescu Ia primit la Bucuresti cu toate onorurile [...” (F. Constantiniu, O istorie sinceré a poporului roman) B. ,Confruntali cu masurile severe de austeritate pe care le-a introdus Ceausescu pentru a plati datoria externa a Roméniei, cei mai multi dintre romani au inceput sa se intrebe daca autonomia merita sacrificul. Intrebarea s-a pus si mai des dupa ce Mihail Gorbaciov a ajuns lider de partid, in martie 1985. In momentul vizitei lui Gorbaciov, in mai 1987, s-a produs o remarcabilé intoarcere de 180 de grade in perceperea de catre romani a Uniunii Sovietice si a relatilor acesteia cu regimul de la Bucuresti. [...] Intr-un discurs transmis in direct, in timpul vizitei sale la Bucuresti, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat romanilor conceptele sale - «perestroika» si «glasnost» - gi, prin acesta, a criticat implicit rezistenta lui Ceausescu fata de reforma. in iulie 1988, entuziasmul pentru reforma putea fi vazut in cozile ce s-au format in fata agentiei sovietice «Aeroflot» din Bucuresti, unde bucurestenii erau lasafi sa intre céite cinci deodaté nu ca sd cumpere bilete de avion, ci ca s& primeasca gratuit exemplare ale versiunii in limba romana ale raportului liderului sovietic la cea de-a XIX-a Conferinté a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice |... Ceausescu si-a reafirmat angajamentul fat de planificarea economica centralizata rigida si, in cuvantarea rostité la 14 decembrie 1987 [...], a subiiniat c& mecanismele de piata erau incompatibile cu societatea comunista.” * perestroika-restructurare; glasnost - transparenta (M.Barbulescu, D.Deletant, K. Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinje: 1. Numifi alianja politico-militard precizata in sursa A. 2 puncte 2, Precizafi, din sursa B, o informatie referitoare la evenimentele din 1987. 2 puncte 3. Mentjionaii liderul politic si un spatiu istoric la care se referd atat sursa A, cat si sursa B. 6 puncte 4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sus{ine ca roménii isi manifesta itchins, S.Papacostea, P.Teodor, /storia Roméniei) entuziasmul fata de reforms. 3 puncte 5. Scrie{i o relatie cauza-efect stabilta intre doua informatii selectate din sursa A, precizand rolul fiecdreia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentati alte doud practici politce utiizate de regimul totalitar din Romania posibelica, in afara celor la care se refera sursele date. 6 puncte Scanned with CamScanneryack = Ang ky Vorgowha. ¢ Bove Tohd Fefehie Sl To forettichs e, ans un ® Adodr ites = WAL Por, quteaks Re swso A este. Uniunea Se ~ rhc’ ¢ ~- B® © sjowcdie Gor awa Sat JAR rdjony Dr dvedmreddshe se hO8y dre Dae ae dius Yronswhs Fa doack tn Mag Mote wad, Ro Bawredh (Ra te wor 19844 Grrbocdeu iA prewtok Jom Sater reese saGh =< WREAKED co Fasngsh 27nd fh Dake) pata we Gkk metbeda Jeo! Gomzeson Jods sh gales. “Lv. : on ® Vda. ghite Roa por 8 WPS ohsk suse AY BAK} SOS B ake Gongesn jor o@dtd tebele wtrbjoredk hy ambehy see & Rowdsr o/ 2 hi Qs. ¥ < ccsa —__§ B® Cams ~~ Sw Ame gl fakin Megugedihs ol sur Richad Mtsen cr Yroded aa patentosss ws ys0r0 Bo. Masceva t Addy, YurdsB Pes gradi pa Legon pd. dedsovels males Ede, Gongtson SOK Phe Do Buadash par deat pads, HOA iy pia poncachan olk st syn — s eae ardWd_] mre Ssweler Se ee hal abso _{—__#s_ suk aL tasoist Ld \y Wey pk Nook 8 | als ap pfadviend ety ‘acacia ee —SMex—_auhowk aa ia Sa pwd res = an atee ee ye edu _sRba __,Qeewg. 250 7 has seovhon, RETERIR sonunst ae Shiny | pastliraQad sha a ews Sac Ba Aisin SO | B_apador fu c D Sek [et a 1 vom Cosbiche femuwsk Woontbo: rebel = pani Sx tone ae Cesaolthudiat an a Joqeg 2 “Henin AM Nebjmols pSwhmo, rv Ho pased_fhtndbshsde Mall “dss df ate Consbluhy.a\ lS as sishe~ carsudfrodror Q&_mjooadbean. ae — |_._- beers Sa pall Argan desk maditwok. noatiwah Soa sNledon Rroveguma Sina o- noel - sage puter o_o pibooks hi hoa Pd si dei LE Se cc ela ae | Sa ae aeeut Hage seas A ask, pws site ce. peices. esd Ske Bee oS Scanned with CamScanner ie | FA ae a a | Hn Ep fi Lif {oj ftdy fderlyortutisnu Ay ackoptoes tee ee Din Dad 26035 Qos sowie —panktianO LE gy & Yost _edoibods — 5 pls _Coashitadle parr © HP semafiskor ga pra prado j Aereste pavSebd SateS a poppet adhe DAL waowdokullen pszedinbelud ARS ody. drryted Sa bse Fiata=pan _wadiu” casmk rp dlebdndinna pogledetyf_paivah. Ppr_peliatie son wo uSour Jn pens ta SE avsluck sem feoihiy Ba spashOs secalitud pl Sido , Soda swell rerdi__zschowd apo poled edo ctor son Keone pany Scanned with CamScannerMinisteru! Educatii Nationale Centrul National de Evaluare gi Examinare Examenul de bacalaureat national 2014 Proba E. c) Istorie Simulare pentru elevii clasei a Xll-a peclalizarile;Fillera vocatjonala - profit artistic, toate specializérile;- profil sportiv, toate speclalizarile; - profil pedagogic, specializarile: bibliotecar-documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitat! extragcolare, pedagog scolar; - profil teologic, toate specializérie. * Toate sublectele sunt obligatorli. Se acorda 10 puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTULI (30 Citi cu atentie sursele de mal jos: AA. ,Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a societatii romanesti dintre Carpaji si Dundre [...] 0 deosebita importanta o prezinta Diploma prin care regele Ungariei Bela al IV-lea daruia in 1247 Cavalerilor loaniti Tara Severinutui. [..] Din Diploma [...] reiese ca principalele ramuri ale economiei erau: agricultura, cresterea vitelor si pescuitul. Pentru agricultura gi stadiul ei de dezvoltare un indiciu il constituie mentiunea in diploma a semanaturilor si morilor. Numarul acestora va fi fost destul de mare si, prin urmare, agricultura destul de dezvoltata ca sé merite 0 mentiune speciala in diploma. Datorita conditilor naturale optime, cresterea vitelor si ollor ocupa un loc important in economia vremii[...- Se mentioneaz existenta de cnezate si voievodate romanesti, care, desi dependente de regatul maghiar, se bucurau de o oarecare autonomie in cadrul ierarhiei lui administrative. [..] Din Diploma rezulta ca formatiunile politice de la sud de Carpafi existau cu mult inainte de 1247. Cat priveste voievodatul lui Lit T it al lui Senesiau, in «Cumania» (Muntenia), se preciza cd ei vor stépani in acele locuri, asa cum au stapanit si mai Tnainte. [..] Diploma din 1247 reflecta un stadiu avansat de organizare a formatiunilor statale romanesti.[..] Pe Inga mentiunea unor episcopate si arhiepiscopate [..., gasim date despre existenta unor cete militare, care constituiau aparatul razboinic al cnezilor romani.” (St. Stefanescu, Istoria medie a Roménie) une B. ,oaniti primeau de la regele Ungariei «intreaga Tara a Severinului, Impreund cu cnezatele lui loan si Farcas pana la raul Olt cu exceptia f&rii cnezatului voievodului Litovoi». Numita si fara Lytua, aceasté utima formatiune politica raménea, pe mai departe, pe seama roménilor «aga cum au stpénit-o acestia $i pana acum |... Principalele conditi ale contractului incheiat intre cavaleri si rege eau stabilite in felul urmator: suveranul urma sa primeasca jumatate din foloasele, veniturile si slujbele din Tara Severinului si din cele doud cnezate mentionate, ale lui loan si Farcas, cealalté jumatate urmand s& revina cavalerilor ioanit [..]. Voievodului din «tara Lytua» fi erau impuse obligatii miltare in folosul cavalerilor; reciproc, acestia din urma se indatorau, pe cat le va fi stat in putintd, s& Ti ajute pe romani. [..] In condi similare celor stabilite pentru «Tara Severinulu» gi «tara Lytua» cavalerilor ioaniti le era concedata «toaté Cumania, de la raul Olt $i munti Transilvaniei.. in afara de tara lui Senesiau, voievodul roménilor, pe care am lasat-o acelora, aga cum au stapanit-o gi pnd acum.»" (ILA. Pop, |. Bolovan, storia Roméniei) Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerine: 1, Numifi, din sursa B, un spatiu istoric primit de cavaleril ioaniti. 2 puncte 2. Precizati secolu! la care se referé sursa A. 2 puncte 3. Menfionati doi conducatori ai formatiunilor locale din spajiul romanesc la care se referd atat sursa A, cat si sursa B. 6 puncte 4. Scrieli, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care susline c& roménii au indatoriri militare fata de ioaniti, 3 puncte 5. Scriefi, din sursa A, doua informatii care se aflé intr-o relalie cauza-ofect, procizand rolul fiecareia dintre aceste informalii (cauzd, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentali doua fapte istorice destasurate in spatiul romanesc extracarpatic, in secolul al XIV-lea. 6 puncte 7. Mentionati o caracteristica a unei institutii centrale din spatiul romAnesc in secolul al XVIl-lea. puncte Probai scrisé la istorie ‘Simulare pentru elevii clasei a Xia Pagina 1 din 2 Scanned with CamScanner4 Test aol - SUBL. . ———___—_— Wena, SPRL shoe ganar de eovobbadl keenly Fare ase wey SASQ B AA Tonn Swolnadus”s aq - Se Bee. ta tau se MPR aorta, A atte wl de-ph EE ; et ‘ cag, Rewem @D Gs Aad rodcklod pd Aawatlonder Leeady hdr spohleh TN Wese Sor pant SE MERE Abs SUnsr sunk Ulwel gf Sones ® a, D Simonton, paras dua seca hk he ra refer 2 EBA A mod 1 Memddu peso VA A fork dusted Be mom Roo, Bafrwrokion ehedk aste “hy ps brwonr 5 pepion” Tare Bidet de ieictloks ea sK veka 6 weedone sqe sod Ton Bighows ‘ ® Vu Sd POSE Jshela fassguroke Ke sya, State KeknAcaH EV ga seed pL Ty -ba ashe Gruclada dh So Me Onn per Er See PlLawyorrar hovrouiden Pedr ELrog PA ward se Sry PH TmfrGn.qnn para, Cor Aa~ a Boum fog ishole Gh seedy ph GL- Mo. ale ase’ - FAW Bad Drogesy | vdevod Sats MAASAI response y Quy ROW PUA Whemdor® 6 wancs Bla Agro Unrgduyo Loe YorQers @ O paodaden p wotieaa gure. Lema see yoy cecdoded pL FVM Sta ashe fol ed donate wean BE SEINE ATOR | OO GAMO AK Anshoudiny, pengnnodos foro 19 pardoned, a Bactady ag padre Pserca SW seedadla PQ yy — Sam ashe nee nesckOue mA Pry Bora Voorn Greco Cokes, sen Scanned with CamScannerMinister Educatjei Central National de Poltici si Evaluare In Educate Examenul nafional de bacalaureat 2021 Proba E. c) Istor Testul 12 Flere teoretc’, prof umanist, toate specializirie; Flera vocationalé - prof! artist, roare specializiile; - profil sporti, toate ‘specialzrile; - profil pedagogic, specialzarile: biblowcar-documentatst, Instructor-animator, Inswuctor pentru acthtay extrascolare, pedagog scolar, educator puericultor, - prof teologkc, toate specializarile. ‘* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. * Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTULL (30 de puncte) Citi, cu atentie, sursele de mai jos: A. Avansul rapid al Imperiului Otoman In Peninsula Balcanica a creat [..] 0 amenintare pentru Tara Romaneasca. Mircea cel Batran a reacfionat Iuand sub autoritatea sa {ara despotulul Dobrotici, Dobrogea, si trimitand un corp de oaste pentru a4 spriini pe Lazar al Serbiei tn batalia de la Kossovopolje (1389) Incheiata cu Infrangerea forfelor crestine. Scurt timp dupa biruinta, noul sultan, Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat in operafiuni miltare in Anatolia, astfel ca replica otomana la actiunile lui Mircea [cel Batran] a fost data de unul din comandantji otomani, Firuz bei, care a efectuat o incursiune de prads [...] In Tara Romaneasca. Atacul otoman |-a gasit pe domnul Tarii Romanesti th raporturi tensionate cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin. Pentru a contracara ameninjarea ungara, Mircea cel Batran a intrat in legatura - prin intermediul domnului Moldovei, Petru Musat - cu regele Vladislav Jagello al Poloniei si a incheiat o alianta (1389), reinnoité in 1390 si 1391. Prezenja ofomand la Dundre impunea ins cooperarea dintre Tara Romaneasca $i Ungaria. [..] Pentru a-si consolida pozitia, In perspectiva iminentei invazii otomane, Mircea [cel Batrén] a incheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg (Brasov, 1395) privind modalitatea de cooperare miltara Tmpotriva turcilor.” (F. Constantiniu, © istorie sincera a poporului roman) B. .Cand Mihai Viteazul a ooupat tronul Tarii Romanesti conjunctura intemationala parea favorabilé ridicdirii impotriva opresorului otoman. In timp ce miscarile de eliberare a popoarelor din Balcani se intensificau, obligand Poarta sa angajeze insemnate forte militare s& le potoleasc4, o parte a statelor europene se grupau In eLiga Sfanta», constituita din initiativa Casei de Austria si sub patronajul Sfantului Scaun. «Liga Sfanta» mai cuprindea Spania si principatele italiene, Ferrara, Toscana, Mantova. [...] Interesele farii 11 Impingeau pe Mihai Viteazul s8 se desprindi de Imperiul Otoman si sa se transforme [...] intr-un sustinator al ideii de lupta antiotomana. De aceea, domnul Tari Romanesti a aderat la «Liga Stant»[...) Ih noiembrie 1594 a ridicat steagul libertati, atacnd, mai inti, turcii din Bucuresti [. extins apoi actiunile razboinice In vederea restabilirii hotarului Tari Romanesti pe Dundare. Atacarea Giurgiului a fost urmata de cistrugerea [..] Harsovei si a Silistre. [..] Concentrarilor de ‘osti otomane in fortaretele de la Dundre, domnul le-a raspuns printr-un atac simultan al Principalelor intarituri: Braila [..], Turtucaia gi Nicopole.” (St. Stefanescu, /storia medie @ Roméniei) Pornind de la aceste surse, rspundefi la urmatoarele cerinte: 4. Numiti domnitorul precizat in sursa B. 2 puncte 2. Precizati, din sursa A, o informatie referitoare la tratatul din 1395. 2 puncte 3. Mentionaji doua state medievale precizate atat in sursa A. cat si in sursa B. 6 puncte 4. Scriefi, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ci domnitorul a Incheiat o aliantd cu regele Poloniei, 3 puncte 5. Scrietj o relafie cauza-efect stabilita intre doua informafii selectate din sursa B, precizand rolul fiecdreia dintre aceste informatii(cauzd, respectiv efect) 7 puncte 6. Prezentafi alte doua fapte istorice referitoare la spatiul romanesc, desfagurate in secolul al XIV-lea, {in afara celor precizate In sursa A. 6 puncte 7. Mentionati o asemanare intre autonomille locale atestate In spatiul romanesc, in secolele al DXlea — al Xil-ea. 4 puncte reba scris la store Testul 12 Pagina 1 din2 Scanned with CamScanner- a Sulla hac ee oe FO) oes © _Domaldu pone = _ wn. — saan Bethe HL DO Suermodin dvr sansa fr —_rafuiieom Lag, ey lass ahet andiunc 83 pewsebidln, kia, ae — Donate ayaa store Haun cab, Reka Sty am Anckak ga Skagen $e Leaves a —S__¢ Erde down state mnedievods _p \8 | — BK OM y_sunsar_B sud Deapoud_O Sy — et Renta = 7, —_*, —B— Coma, Aidousde Yo Dh Anthes wv Moai ck) se os Teens 05 E+) tak naton segheit pd yes _ OX pudtidawond wtih Tt Ree tava Tat Reon —O_Un_ jor! ne ise Ne _2o bea ga a coca sy tow Bue Kontos Scanned with CamScannerMinistorul Educatio! si Corcotar Central National de Poltici gi Evaluare in Educatio Examenul de bacalaureat national 2020 Proba E. c) Istorie Varianta 6 Filiera teoreticé, profil umanist, toate specializirile; Fiera vocationala - profil artistic, toate specializarle; - profil sportiv, toate specializirile; - profil pedagogic, specializirile: bibliotecar-documentarist, Instructoranimator, instructor pentru activitati extras colare, pedagog $colar; - profil teologic, toate specializérile. * Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. ‘SUBIECTUL I (30 de puncte) Cititi, cu atentie, sursele de mai jos: A. ,Locuitorii celor doua {ari [Moldova si Tara Romaneascdj stiau [...] cA alcdtuiau unul si acelasi popor, cu origine, limba, religie, tradifi si cultura comune, c& erau despartiti doar prin granite politice pe care nu ei le fixaserd, si [...] c& romani din Transilvania faceau si ei parte din acelasi popor, numai ca acestia [...] nu puteau participa la conducerea propriei {ari. De aceea, conducatorii roménilor au decis c& primul pas trebuie fdcut prin unirea celor doud tari din afara arcului Carpatilor(...). In plan intern nu trebuia depus un efort prea mare, pentru c& vointa de unire era clard si se exprima raspicat prin partida nafionalé {...]. Mai dificil era convingerea matilor uteri in legaturd cu nevoia de unire. Sarcina aceasta si-au luat-o in primul rand fostii revolutionari de la 1848, exilati in Occident de regimurile vechi revenite la putere, mai ales de cel de la Bucuresti. Ei au format adevarate lobby-uri (grupuri de sustinere) romanesti[... in Anglia, Prusia, dar mai ales in Franta, la Paris. Nicolae Balcescu, C. A. Rosetti, Dumitru Bratianu si alfii erau membri in comitete democratice europene [...] si gandeau la o soarta mai buna a tuturor natiunilor europene.” (LA. Pop, Istoria ilustraté a roménitor pentru tiner) B. Adunarea ad-hoc din Moldova gia inceput lucrarile la data de 4 octombrie 1857, iar cea din Tara Romaneasca la 12 octombrie. Lucrarile au fost dominate de unionisti - Mihail Kogalniceanu gi Alexandru loan Cuza la lagi, C. A. Rosetti, fratii Golescu si Dumitru Bratianu la Bucuresti [...]. Ambele Adundri ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova si cea din 21 octombrie din Tara Romaneasca, au adoptat imediat rezolutii ce chemau la unire, la autonomie, neutralitate si garantarea colectiva a noii ordini de catre puteri. Deputatii doreau, de asemenea, s4 abordeze {ara intarziere si alte chestiuni presante. in Moldova, ei s-au avantat intr-o dezbatere vie in legatura cu organizarea politica si economica viitoare a tari [.... Dezbaterea cu privire la problema agraré a scos in evidenta o ruptura majora in randurile unionistilor(...]. In [..] Tara Romaneasca, aproape tofi unionisti [...] doreau sd evite orice dezbatere serioasa a problemelor sociale si economice, pentru cd erau [...] constienti de deosebirile de vederi dintre ei in privinta chestiunii agrare si a democratizarii vietii politice si se temeau cA o dez! in aceasta etapa, ar fi putut impiedica infaptuirea ut (K. Hitchins, Roménii, 1774-1866) Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte: 1. Numiti o mare putere precizata in sursa A. 2 puncte 2. Precizati, din sursa B, 0 informatie referitoare la rezolutille Adunarilor ad-hoc din 1857. 2 puncte 3. Mentionaji doud personalitati politic la care se referd atat sursa A, cat sisursa B. 6 puncte 4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzétoare sursei care sustine c4 unionist doreau s8 evite 0 dezbatere a problemelor sociale si economice. 3 puncte 5. Scriefi o relatie cauzd-efect stabilita intre doud informatii selectate din sursa A, precizdnd rolul jecdreia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect. 7 puncte 6. Prezentafj alte doua fapte istorice care au contribuit la formarea statului roman, desfasurate in primele gase decenii ale secolului al XIX-lea, in afara celor precizate in sursele date. 6 puncte 7. Mentionati o caracteristica a Constitutiei din 1866 adoptata in statul roman. 4 puncte Proba sors la torie Varianta 6 Pagina 1 din2 Scanned with CamScanner