CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE ”R.

PACALO”

CATEDRA OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

SUPORT TEORETIC

“Prezentaţiile transverse şi oblice.”

PLANUL:

1. Noţiune de prezentaţie transversă şi oblică

2. Cauzele prezentaţilor transverse şi oblice

3. Diagnosticul prezentaţilor transverse şi oblice

4. Conduita sarcinii şi naşterii în prezentaţile transverse şi oblice

PREZENTAŢIILE TRANSVERSE ŞI OBLICE

 Cînd axul longitudinal al fătului cu axul longitudinal al uterului formează
un unghi drept: oblică un unghi ascuţit.
Poziţiile se determină după craniu (în stînga – poziţia 1, în dreapta – poziţia
2.
Varietatea se determină după spatele fătului - înainte –anterioară, înapoi-
posterioară)
Sînt prezentaţi anormale fiindcă axul fătului nu coincide cu axul uterului şi
al bazinului.
Din această cauză naşterea copilului este imposibilă.
Se întîlneşte în 0,5% din naşteri.

CAUZELE

Condiţiile se favorizează mobilitatea fâtului în uter (hidrampios,

perete abdominal lipsit de elasticitate, sarcină multiplă în asociaţie
cu hidrampios)

Bazin strîmtat, placenta previa, tumori ale segmentului inferior al

uterului ş.a., care împedică craniul să se coboare la segmentul
inferior al uterului şi să se aplice la strîmtoarea superioară.
F-ma anormalâ a uterului (arcuat sau formă de şa).

Diagnosticul:

uterul este întins în direcţie transversală sau oblică (nu are formă ovoidă)
fundul uterului mai jos în cazul prezentat longitudial
craniul şi extremitatea pelviană se află în părţile laterale ale uterului la palpare
la strîmtoarea superioară lipseşte partea prezentată.
Auscultaţia bătăilor cordului fetal - la nivelul ombilicului mai aproape de craniul
fetal
T.V. în timpul şi începutul travaliului nu ne oferă date precise ce ne-ar indica
prezentaţia transversă, după ruperea membranelor putem palpa: umărul fătului,
coastele, clavicula (varietatea posterioară); sau omoplatul şi apofizele spinale
ale vertebrelor (varietatea anterioară).
Deseori în vagin prolabează mîna, uneori şi circulară de cordon ombilical.
La prolabilitatea mînii palpăm uşor fosa axilară. După ea putem aprecia în ce
parte e îndreptat craniu fâtului (poziţia)- craniul se găseşte în acea parte, unde
se închide fosa axilară.
Este necesar să precizăm ce parte a corpului a prolabat: parţile caracteristice a
piciorului sînt rotula, tuberozitatea calcaneului, aproape aceiaş lungime a
degetelor, degetul mare nu se depistează.
Laba mînii trece în antebraţ fârâ proeminenţâ, degetele sînt mai lungi decît la
picior, policele se depârteazâ şi se îndoae apropiindu-se de palmâ - Care mînâ a
prolabat? În gînd trebue sâ „dâm mîna” cu mîna prolabatâ.

Altă metodă: întoarcem mîna prolabatâ cu palma în sus şi precizâm dupâ

orientarea policelui; dacâ este orientat în dreapta mîna prolabatâ e dreaptâ, dacâ
în stînga - mîna stîngâ.

Evoluţia naşterii
Este patologicâ, în cazuri foarte rare fâtul trece în prezentaţia longitudinalâ. De obicei
în timpul naşterii prezentaţia transversă,se pâstreazâ din care cauzâ apar complicaţii
periculoase pentru mamâ şi fât.
lipseşte partea prezentatâ - ruperea precoce a apelor fetale. De obicei se scurge
tot sau aproape tot lichidul împreunâ cu el prolabeazâ mîna, uneori şi circulara
de cordon.
Dupâ scurgerea lichidului uterul se contractâ şi imobilizeazâ fâtul, în urma
contractârii puternice a musculaturii uterine survine asfixia fâtului.
Sub influenţa forţelor expulsive fâtul situat transversal coboarâ în segmentul
inferior supradistins, colaoana vertebralâ a fâtului se flecteazâ, mai ales în
regiunea cervicalâ, umârul se angreneazâ în bazin, iar mîna prolabatâ
edemaţiazâ şi se cianozeazâ – imobilitatea fâtului, angrenarea umârului în bazin,
edemaţierea şi cianoza mînii prolabate sînt semne ale prezentaţiei transverse
neglijate - complicaţie gravâ - dacâ nu se acordâ ajutorul necesar uterul se rupe
şi survine moartea mamei şi a fâtului.
În cazuri excepţionale fâtul matur macerat poate sâ se nascâ mort în prezentaţie
transversă prin versiunea spontanâ. Umârul fâtului uşor compresibil pâtrunde în
bazin şi ese de sub arcul pubian, coloana vertebralâ se îndoae, iar prin bazin pe
lîngâ umâr trece corpul, fesele şi picioarele fâtului: apoi se naşte celalalalt umâr
şi craniu.
Extrem de rar se observâ naşterea fâtului imatur, mort prin modul numit
conduplicaţio corpore: dupâ naşterea umârului angrenat, trunchiul fâtului matur
mort se îndoaie la nivelul regiunii toracice, craniul se afundâ în abdomen şi în
aceastâ stare fâtul trece prin filiera genitalâ.

CONDUITA:
Prezentaţia transversă şi oblicâ poate sâ treacâ spontan în prezentaţie
longitudinală. Trecerea fâtului din prezentaţia oblicâ în cea longitudinală. Este
favorizeatâ de decubitul femeei pe aceia parte unde se gâseşte capul-în acest
caz.

Fundul uterului şi extremitatea pelvianâ vor devia în aceia parte unde este
culcatâ gravida. Dacâ în prezentaţia oblicâ cele mai coborîte sînt fesele – e mai
bine sâ recurgem la versiunea pelvianâ.

Dacâ prezentaţia anormalâ se pâstreazâ pînâ la 35-36 sâptâmîni femeia trebue

internatâ în spital. În spital se poate încerca prin manevre externe versiunea
fâtului din prezentaţia transversă şi oblicâ în prezentaţie longitudinalâ.

Dacă versiunea externă n-a avut loc(succes) se încearcâ în timpul naşterii

versiunea internâ cu extracţia ulterioarâ a fâtului.

Se recurge la versiunea internâ cînd lichidul amniotic nu s-a scurs încâ sau
imediat dupâ scurgerea lichidului amniotic. Deaceea este extrem de important,
ca în timpul naşterii punga amnioticâ sâ râmînâ intactâ pînâ la sfîrşitul perioadei
de dilataţie.

Parturienta nu are voie sâ se scoale din pat, se recomandâ sâ stee culcatâ în

decubit lateral corespunzâtor localizârii craniului sau pelvisului, dacâ el e mai
mproape de strîmtoarea superioară a bazinului.

Dacâ lichidul amniotic se scurge spontan, este indicat imediat t.v. în caz de
deschidere complectâ a colului uterin - îndatâ versiunea şi extracţia fâtului,
dacâ deschiderea nu e completâ - operaţia cezarianâ şi în caz de asociaţii a
prezentaţiei transverse sau oblice a fâtului cu altâ patologie (bazin strîmtat).