.....

J
--<
0
z:
.
0
~
~
.s:
u 0
c:O
-
~
'i:
t::
(l)
.~
l: -<
er..:J
-0
.....J
0
.....J
-<
 Redactor:
Daniel Foc~a, Sorin Petrescu
HENRI MICHEL
/'tt.'$edinte de onoare ·ai Comitetuiui internationai
Tehnoredactare computerizata: de istorie a ceiui de-Ai Doilea Razboi Mondiai
Mihaela Dumitru

Coperta:
Walter Riess

AL DOILEA RAmOI
MONDIAL '
Traducere, prefata ~i note:
Marian ~tefanescu

Henri Michel
LA SECONDE GUERRE MONDIALE
© Presses lJlliversitaires de France, 1972.
10'· edition: 2000, janvier

Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba

roma M sunt rezervate Editurii CORINT ./
CORINT
ISBN: 973-653-176-7 Bucure~ti, 2001
 De acela~i autor:
Histoire de /a Resistance en France, ed . a X-a, PUF,
1987.
Les idees politiques et sociales de la Resistance
(in colabora re eLI B. Mirkine Guetz6vitch), PUF, 1954.
Tragedie de la Deportation (in colaborare cu Olga
Worm ser) . Hachette, 1954.
Les mouvements c1andestins en Europe, PUF, ed . a III-a
adusa la zi, 1974.
Les courants depensee de la Resistance, PUF, 1962.
f-lis/oire de la France libre, PUF, ed. a IV-a, 1980.
Bibliographie critique de la Resistance, SEVPEN, 1964.
Vichy annee 40, Robert Laffont, 1966.
La seconde guerre mondiale, voLl : Les succes de {,Axe;
voLlI: La victoire des Allies, PUF, ed. a II-a, 1977-1980.
Jean Moulin, /,Unificateur, Hachette , ed. a IV-a , 1984.
La guerre de /'ombre, Grasset, 1970.
La dr6/e de guerre, Hachette, 1971 .
Petain, Laval, Dar/an, trois po/itiques?,Flammarion, 1972.
Les fascismes , PUF, ed. a IV-a, 1987.
Petain et Ie regime de Vichy, PU F, ed . a IV-a, 1993.
Le proces de Riom , Albin Michel, 1979.
Paris allemand, Albin Michel, 1981.
Paris resistant, Albin Michel, 1982 .
Et Varsovie fut detruite, Albin Michel , 1984.
Franc;ois Darlan, HClchette, 1993.
BIBLIOTECA MUNIC!IJALA
"MIH.J~Jl 5/tDOV~.4NUH I .~
Jnventar Nr-.5.1~.~.3 .........
~ .... . .
PREf'ATA
eu 0 pozitie centrala din punet de vedere cronologic,
r. rnai Tnsemnat, din punet de vedere al importan~ei
'mice, AI Doilea Razboi Mondial ramane fenomenul cel mai
Illnificativ, cel mai caracteristic, pentru veacul al XX-lea .
,,"1 acceptam teoria sustinuta de multi istorici (chiar daca
u ~I de autorul prezentei carli), Tn primul rand de A.J.P.
ylor (Tn lucrarea Originile celui de-AI Doilea R{Jzboi
"f1dia~, dar !iii de martori privilegiati ai evenimentelor, ca
Churchill, teorie conform careia Primul Razboi Mondial
Ie cauza celui de-AI Doilea, !iii adaugam observatia ele­
"' ntara ca "Razboiul Rece" (1947-1991) este 0 consecint a
r;~zboiului din 1939-1945, avem imaginea "secolului scurt"
II care se ocupa Eric Hobsbawm (Tn Secolul extremelor) ~i
Jnvingerea ca momentul cheie, "solutia" secolului este tot
I.Ust dramatic AI Doilea Razboi Mondial. Aceasta analiza
,INa unul dintre motive Ie principale care explica imensitatea
Ihliografiei consacrate razboiului studiat !iii de prezentul
1)lum. ~i la noi Tn tara, bibliografia, oricum bogata, de pa na
In 1989 a fost completata cu numeroase lucrari consacrate
IHmei Tn ultimii ani. Astfel , au aparut 0 serie de jumale (Franz
\Ll lder, Walter Warlimont, J. Goebbels, Galeazzo Ciano) ~i
Ir tlgmente din memoriile lui W. Churchill, au aparut doua v a­
loroase sinteze (B.H. Liddell Hart !iii James L. Stokesbury) ,
II I fost traduse doua carli consacrate bataliei din Ardeni !iii
lilla, razboiului din Pacific, au fost reeditate lucrarile lui
Jcorges Blond !iii au aparut, de curand, Directivele de r{Jzboi
.110 lui Hitler. Au aparut !iii cateva lucrari despre participarea
Jomaneasca la razboi.
Pentru specialist, aparitia oricarei lucrari consacrate
lumei este motiv de satisfactie (!iii de analiza critica) . De alt­
lui , Tn alte tM lucrarile consacrate celui de-AI Doilea Razboi
5
 Mondial apar mult mai des ~i sunt incomparabil mai
numeroase. Chiar incolectia francez~ in care a ap~rut
initial aceast~ carte, s-a mai publicat, cu ani in urma, 0 alta
cu acela~i titlu, dar datorata altui istoric.
Valoaroa prezentei carti este recomandata, in primul
rand, de autorul ei. Henri Michel, reputat istoric francez,
este un mare specialist in istoria celui de-AI Doi/ea R~zboi
Mondial, caruia i-a consacrat 0 viata de studii. Usta
lucrarilor sale, cuprinsa in aceasta carte, este 0 confirmare
convingatoare . Totodata , el este cel care a condus, in cali­
tate de director, 0 valoroas~ revista de specialitate: "Revue
d'Histoire de la Deuxieme Guerre mondiale" - care a publi­
cat studii privitoare la cele mai importante aspecte ale
(enomenului istoric ce formeaza obiectul acestei c~rti. in
sfar~it, Henri Michel este autorul uneia dintre cele mai
valoroase sinteze referitoare la acest razboi, care a ap~rut,
mai intai, acum peste 30 de ani, in prestigioasa colectie
"Pcuples at Civilisations". ins~, dincolo de autoritatea celui
are a scris aceasta lucrare concentrata, pe care ne-o ofera
acum Edilura Corint, ca rtea mai are 0 calitate fundamen­
l(') IA, inlrinsec~ . $i Clceasta pentru ca ea nu trateaza r~zboiul
(] pe un fcnolllun rnllitar, sau ideologic, sau diplomatic, ci,
din contrtl, cn pc 0 rea litnte completa, pOlivalenta, in acela~i
timp rnilit;.mt rliplomatica, sociala, economic~, ideologic~ ~i
~tiintifici!'l. I1nl(~ sustillul eLI M rti ~i tabele, textul c~rtii este in
a cela~i tnnp prO(lIll d ~i concentrat, in spate Ie fiecarei Fraze
aflandu-se mii do pagin i de /e ctura ~i analiza.
A~ndar, PrC'ZOlllul numar a/ co/ectiei "Microsinteze",
oferil de Fd ituril Corilll, este consacrat unui fenomen istoric
esential, r rczcnlill i"ntr-o viziune comp/et~, g/oba/a, de un
specialisl consacml. in acest caz lectura este nu numai
uti/a, ci chiar nCCCS8ra.
Marian $tefanescu,
Universitatea din Bucure$ti
6
INTRODUCERE
Mai mult decal oricare alt conflict, AI Doilea Razboi
nelia/ a fost, conform teoriilor lui Gaston BouthouP, "cel
1 spectaculos, ca violenta, dintre toate fenomenele so­
lo . care a marcat 0 mare cotitura in istorie". Daca Tn
Ie privinte el poate sa para revan$a sau continuarea
lui Razboi din 1914-1918, de fapt, in aspectele esen­
Ie. el se deosebe~te profund de acesta:
Mai intai, prin extinderea sa geografica. S-au purtat
llJ pe aproape intreaga suprafata a planetei : in apele
hetate ale arhipelagului Spitzbergen ~i pe nisipurile
rhlnti ale Saharei, Tn Muntii Alpi ~i in jungla birmaneza,
rel da portului Montevideo ~i pe atolii din Pacific, pe ma­
nle Voigai ca ~i pe cele ale fluviului Galben. Totul s-a pe­
tweut ca ~i cum un imens cataciism social a lovit intreaga
I1I.:1nitate, pentru prima data unita de acela~i tragic destin .
Apoi, prin caracterul sau "total". Indiferent de regim ul
1 politic ~i social, prin metode diferite, dar urmarind ace­
I,I~ I scop, beligerantii au mobilizat intreaga lor populatie ~i
illireaga lor economie; nu numai ca au trimis la lupta imen­
f' armate - peste 60 de milioane de oameni au partici­
I.ll ia ele -, dar au pus la munca, vrand-nevrand, pe toti
':1' 1 care nu erau soldati, inclusiv femeile, in uzine, arse­
1,IIe sau ~antiere: 50 de milioane de muncitori au lucrat
pontru razboi numai in Statele Unite. Mobilizarea s-a Tn­
IIl1 s ~i asupra mentalului colectiv : 0 propaganda intensa,
Ittlosind tehnici noi, ca de exemplu radioul , s-a dovedit
II'stul de puternica pentru a impiedica arice forma de
dufetism la cei invin~i , Germania ~i Japonia, pana aproape
Jp capitulare, sau pentru a convinge popoarele subjugate
, Sociolog francez (1896-1980) care s-a orientat spre studiul
r:llboaielor.
7
 c~ pot $i ele, de$i nu au arme, s~ contribuie la propria eli­
berare. Chiar $i $tiinta a fost Tnregimentat~ - extraordi­
nara mobilizare a unor savanti, originari din toate t~rile,
care au produs bomba atomic~ Tn Statele Unite, este f~r~
precedent Tn istorie. Confruntarea a fost militar~, f~r~ ca
diplomatia s~ fie lipsit~ de important~, dar confruntarea a
fost de asemenea, dac~ nu chiar Tn primul rand, economi­
c~ $i ideologic~, Tn a$a m~sur~ Tncat a continuat pan~ $i
Tn lag~rele de concentrare naziste.
Intensitatea luptei, progresul Tn domeniul armelor, doc­
trinele care au starnit fanatismul explic~ amploarea dis­
trugerilor. In cinci ani, bombele aruncate din avioane au
devenit de-o mie de ori mai distrug~toare, dar prima
bomba atomica lansat~ la 6 august 1945 echivala cu
20 .000 t de explozibil conventional; dac~ Dresda a fost in­
cendiata $i $tears~ de pe fata pamantului Tntr-o noapte,
Hiroshima sufera 0 soarta mai cumplita Tn cateva secunde.
Dar, Tn acela$i timp, crime de 0 amploare f~r~ precedent
- executii colective , exterminari Tn mas~ - au facut mili­
oane de victime, a c~ror moarte nu a avut, de regula, nici
o influenta asupra desf~$ur~rii conflictului. La sfar$itul
acestuia , ruinele materiale $i morale, pierderile de bunuri
$i de oameni nici nu pot fi comparate cu problemele care
au dus la izbucnirea conflictului .
De fapt, timp de $ase ani s-au purtat trei r~zboaie mai
mult separate, decat legate Tntre ele. Ca $i Tn 1914-1918,
continentul european a fost locul unde s-au purtat bataliile
cele mai ucigatoare, opunand armatele cele mai nume­
roase ; Europa va suferi 0 slabire considerabil~ $i de durata.
Dar Extremul Orient a fost alt teatru de operatiuni, deschis
mai devreme $i Tnchis mai tarziu, relativ distinct de primul,
caracterizat prin alt tip de confruntare, cea a navelor $i
avioanelor Tn strans~ cooperare; numai americanii $i, Tn
8 9
lilt'! mult mai mica, rU$ii au luptat peste tot - acest fapt
line mult despre rolul pe care I-au jucat unii $i altii. Totu$i,
.U t.! un fenomen cu totul nou: al~turi de bataliile clasice,
,t,lle de armate regulate, un al treilea razboi, mai mult sau
I putin sustinut ori dispretuit de adeptii celuilalt, a opus
pulat ia aservita la un moment dat $i Tnving~torii ei tempo­
fl. in Europa ca $i Tn China - este r~zboiul "din umbra".
La drept vorbind, niciodata nu s-a mai desf~$urat un
IIlIict printr-o asemenea Tnl~ntuire de evenimente dra­
.IIice . De multe ori destinul p~rea ca ezit~, incertitudinea
r. 1 profund~ . Din aceasta cauz~ lupta a fost Tndarjita pan~
sfar$it. Totu$i, pe parcurs, blocurile antagoniste s-au
llu<iificat, iar scopurile razboiului s-au schimbat. Aliate cu
,mllania sau legate de ea printr-o neutralitate binevoi­
Io.lre la Tnceput, Italia $i URSS i-au devenit adversare Tn
I'"lpul r~zboiului, Tn schimb Franta, care s-a lansat prima
III lupta Tmpotriva Germaniei, a fost pe punctul de a i se
Ic''ttura mai tarziu. Ostilit~tile Tncepuser~ pentru a se
IlIcnt ine sau restabili independenta $i integritatea teritori­
tiC! a Poloniei $i a Chinei; anglo-americanii au fost Tn cele
1111 u rm~ obligati sa Ie sacrifice pe altarul aliantei lor cu
URSS. Paradoxul este complet atunci cand americanii
ontribuie la distrugerea imperiilor coloniale detinute de
dialii lor englezi $i francezi, sau cand accept~ instalarea,
III Europa Centra l~ $i Oriental~, de regimuri politice $1
ociale opuse idealurilor pentru care ei se luptasera.
Fanatismul $i durata ostilit~tilor au stat la baza sfar$i­
lului ambiguu al r~zboiului - nu s-a Tncheiat nici 0 pace .
2
infrangerea era, pentru cei Tnvin$i, total~, f~ra conditii , a$a
Autorul se referll la Germania. In ce prive~te celelalte tllri , abia In
1947 se va incheia pacea de la Paris (10 februarie) , fntre Natiunile
Unite ~i: Italia, Ungaria, Romania , Bulgaria ~i Finlanda . Pacea CUi
Japonia va fi semnatllin 1951 , iar cea cu Austria, In 1955. (N.red.)
 cum 0 dorisertl cei Tnvingtltori. 0 Tncheiere atat de favora­
biltl ar fi putut facilita rezolvarea tuturor problemelor Tn sus­
pensie. In fapt, nu s-a obtinut nimic Tn acest sens: alte pro­
bleme aptlrusertl Tntre timp, cerand rtlspunsuri pe cat de
urgente, pe atat de dificile, Tn a$a fel, incat unii s-au gandit
stl Ie solutioneze printr-un nou rtlzboi mondial, care stl-i
opuntl pe fO$tii aliati. Din fericire, acest lucru nu s-a intam­
plat. Dimpotrivtl, au fost luate mtlsuri $i au fost create
organizatii care stl previn~ 0 no uti catastroftl de acest fel;
s-a conturat totu$i un nou paradox, prin faptul ctI natiunile
invingtltoare s-au dedicat cu sarguinttl efortului de a-I ridica
pe aceia$i adversari pe care se strMuiser~ atat de mult
stl-i distruga - $i ctl au reu$it redresarea atc'H de repede.
Rezultatele atat de surprinztltoare nu pot stl reductl
fnstl importanta conflictului $i nici stl facti uitate cauzele
sale profunde. Ceea ce a fost Tn joc nu s-a redus la Tmptlr­
tirea prtlzii de rtlzboi, extinstl pantl la valoarea de domi­
natie a lumii; au fost Tn joc, de asemenea, libertatea oame­
nilor $i a popoarelor, ratiunea lor de a fi, idealurile lor de
viattl. De aceea, ni s-a ptlrut necesar stl explictlm
desfa$urarea confiictului nu numai pentru ctl nivelul actual
al cunO$tintelor istorice permite acest lucru , dar $i din prin­
cipiu, pentru ctl acest rtlzboi nu a fost doar 0 rupturtl provi­
zorie Tn dezvoltarea societtltii umane; el s-a datorat celor
mai grave Tntrebtlri pe care Ie putem pune; este important,
a$adar, stl reamintim c~ r~spunsurile ar fi putut fi diferite,
duptl rezultatul bMaliilor, $i stl artlttlm cat de putin a lipsit,
uneori, stl se Tntample astfel.
Relatarea noastra este, prin urmare, modelat~ de suc­
cesiunea evenimente/or. In prima etaptl, puterile Axei3 _
3 Alianlc'\ politico-militartl care i~i are originea in Pactul germano-italian
din 25 octombrie 1936 numit ~i Axa Roma-Berlin . A urmat Pactul
Anticomintern (25 noiembrie 1936) intre Germania ~i Japonia.
10
lI"I1Ifl, Japonia $i, Tntr-o masur~ mai mica , Italia - au
lit numai succese; ele Tnfrunta adversari separati
'<1 pregatire $i conceptie de lupta, sunt sub nivelul
lulul Rtlzboi Mondial 4 . Este faza "razboiului fulger"5,
,I i nceput Tn Manciuria in 1931 $i s-a incheiat pe
nile Voigai la sfar$itul anului 1942. La acea data agre­
I ~i-a pierdut suflul pe toate teatrele de operatiuni,
Iia sa fiind mai mare decat mijloacele de care dis­
pentru a $i-o satisface; el este oprit la Midway, la
Ingrad $i la EI-Alamein, aproape in acela$i timp; mai
III chiar, adversarul sau trece, la randu-i , la ofens iva, in
~:iS , Tn Li bia $i Tn Africa de Nord francez~.
Dupa aceasta, se angajeaza un razboi de uzura , la
r.~ mondiala. Fiecare taMra posedtl Tntinse imperii din
III' i~i concentreaza $i i$i aduce toate fortele. Va ca$tiga
hoiul cel care va mobiliza armatele cele mai numeroa­
dar, in special, cere mai bine dotate cu arme de calita­
·superioara . In acest joc, imensitatea URSS $i a Paci­
LJ/ ui, combinate cu potenlialul Statelor Unite, ce p~rea
II' /Imitat, au determinat inclinarea balanlei de partea
Ilrlti lor. Din 1943, incepe ofens iva lor, initial lent~ , mai
Ipidtl din vara lui 1944, fulgeratoare in primavara $i vara
H11 1lui 1945. Intai Italia , apoi Germania, in sfar$it Japonia,
Ilvadate, zdrobite $i , la randul lor, complet ocupate, sunt
.IlIle sa-$i recunoasca infrangerea $i sa accepte legea
1I 1vingatorilort'.
Autorul folose~te aici 0 metaforc'\, care meritc'\ sc'\ fie reprodusc'\: sont
II retard d'une guerre =au rc'\mas in urmc'\ cu un rc'\zboi.
Cunoscut, in literatura de specialitate , mai ales sub denumirea sa ger­
IlIimc'\ - Blitzkrieg. (N .red.)
I)entru mai multe detalii , cititorul poate consulta lucrarea noastr~ La
;/lconde guerre mondiaie, PUF, col. "Peuples et civilisations" , 2 vol.,
Pll 506 ~i 540, ed. a II-a, 1977 ~i 1980. (N .a.)
11
 Dac~ mai exist~ inc~ intreb~ri cu privire la responsa­
bilitatea declan~~rii r~zboiului din 1914 ~i se ajunge Tn
general la concluzia c~ ea a fost imp~rtit~, in privinta
initiativei celui din septembrie 1939 in Europa ~i din
decembrie 1941 in ASia nu exisM nici 0 indoial~: Hitler ~i
militarii japonezi au ales, dup~ 0 meticuloas~ preg~tire,
timpul ~i locul atacului, precum ~i adversarul. Germania,
din momentut venirii nazismului la putere, Italia, cu mult
mai inainte, de cand fascismul era la conducere, iar
Japonia, din perioada cand decizia politic~ este acaparat~
de 0 clic~ militarist~, au tr~it intr-o stare de preg~tire de
r~zboi, caracterizat~ prin economisirea obligatorie, consti­
tuirea unor stocuri de produse, mari comenzi in industria
metalurgic~ ~i chimic~ , constituirea ~i fnarmarea unor ar­
mate ~i flote puternice, mobilizarea ~i fndoctrinarea fntregii
populatii, exacerbarea sentimentelor nationaliste ~i elabo­
rarea planurilor ~i strategiilor pentru obtinerea victoriei.
Nu lipseau pretextele pentru a intra in r~zboi. in
Germania, accentul se punea pe umilirea suferit~ de
natiune dup~ fnfrangerea din 1918 ~i pe amputarile terito­
riale impuse prin diktatul de la Versailles . Japonia ~i Italia,
care 'apartineau atunci taberei fnvingatorilor, nu puteau
recurge la astfel de subtilitati. Dar, In septembrie 1939,
cea mai mare parte a nedrept~tilor de care se plangeau
germanii fuseser~ reparate. 111 cele trei t~ri, propaganda
.sustinea c~ eXistenta populatiei atat de numeroase pe un
spatiu prea restrans f~cea necesar~ cucerirea unui "spatiu
vital", care s~ compenseze absenta imperiulUi colonial ~i
s~ furnizeze prod use alimentare ~i materii prime ieftine; Tn
Germania, amintirile triste despre 0 foarte grav~ criza eco­
nomica din "anii '30" ofere au acestor pretentii 0 aparenta
de justificare; dar, in septembrie 1939, situatia redevenise
aproape normala .
r,' pt, in cele trei t~ri , clanurile instalate la putere,
mentineau prin forta, erau inspirate de un imperia­
lip colonial : ambitiile lor nu puteau fi satisf~cute decat
Irlfnentul altor puteri, mai bine Tnzestrate. Aceste ambitii
Ie altfel, pe cat de imprecise, pe atat de nem~surate,
ntru a Ie justifica, aceste clanuri fasciste invocau fie
~Hdl unea regimului pe care I-au instalat ~i c~ruia Ti
- afirmau ele - viitorul, Tn detrimentul demo-
Ilor decadente, condamnate de propriile slabiciuni, fie, in
,;mia ~i Japonia, 0 superioritate rasial~ fat~ de rivalii lor.
III fata acestor pretentii, prociamate sfid~tor ~i despre care
punea foarte dar c~ trebuie s~ fie acceptate, de bun~voie
prin fort~, puterile amenintate nu au fost capabile s~
It'le blocul solid care ar fi fost singurulfn stare s~ fmpiedice
ILolul. De fapt, timp de mai multi ani, ele ezitaser~ Intre trei
juri de comportare. Statele Unite, care nu se simteau
11'I1intate imediat, au ales lipsa de interes pentru problem~,
hlla ndu-se fntr-un izolationism care r~spundea senti­
I1telor profunde ale majorit~tii populatiei. Aceast~ atitudine de
(I!lere nu putea , evident, s~ fie adoptat~ de statele europene ,
.pecial de cele care st~paneau colonii , dar gravitate a primej­
.11 ~ I modul de a-I face fat~ erau foarte diferit evaluate. Tn pofi­
(~ I a rviziunii arMate de cat iva oameni politici izolati, precum
Iw rchill ~i Eden, guvernul britanic continua s~ caute un echili­
Ilfl l in Europa, care i se p~rea la fel de amenintat de imperialis­
111 1 francez ca ~i de spiritul de revan~~ german . Franta, princi­
lin s ustin~toare a principiului mentinerii dauzelor tratatului de
I Ve rsailles , nu putea, desigur, s~ subestimeze pericolul ger­
'h,n , dar criza politic~ ~i social~ , deschis~ prin criza economic~
I prin Frontul Popular? , dezbinase natiunea . Tn timp ce masele
pulare aspirau la 0 cre~tere a bun~st~rii. pentru care men­
\1I10rea p~cii devenea 0 garantie , unele cercuri conduc~toare
oalitie electorale'!! formate'!! de sociali~ti, comuni~ti ~i radicali , care,
'1Ilpa ce a ca~tigat alegerile din aprilie--mai 1936. a sprijinit formarea
lII' UI guvern de stanga in Franta.
 acordau , In preocuparile lor, un loc la fel de mare, daca nu chiar
mai mare , riscului de revolutie interna , In raport cu norii care se
strangeau la frontiere . Statele mici ca Polonia ~i cele care com­
puneau Mica Antanta, constituite datorita victoriei franceze din
1918 ~i a caror independenta depindea de forta ~i de hotararea
Frantei , nu puteau fi decat descumpanlte de slabiciunea ~i de
nehotararea aratate de marele lor aliat. Ramanea URSS, In
principiu , cea mai amenintata, pentru ca nazi~tii I~i afirmau
vointa de a distruge comunismul ~i , In acela~i timp , de a cuceri,
In Europa Orientala , "spatiul vital " dorit. Dar nelncrederea ce
domnea Intre democratiile lib~rale ~i delllocratia socialista8, ali­
mentata de un lung trecut de ostilitate, a facut foarte dificila
apropierea necesara , care a fost numai schitata In 1935 ~i In
1939. Ramanerea In expectativa nu mai era cu putinta, dar for­
marea unui bloc se lovea de obsta cole de netrecut; fiecare a
Incercat sa se retraga cu abilitate din aceasta situatie dificila ,
sperand ca furtuna , daca totu~i se va dezlantui, II va lovi pe
celalalt ~i nu pe el. A fost un calcul lipsit de perspicacitate, care
a condus la 0 neintrerupta succesiune de concesii ~i umilinte.
Totul incepuse cu Mussolini; el a fost primul care a f<l­
cut din violent<l regula politicii interne in Italia ~i din cuce­
rire , legea politicii sale externe. Ducele 9 a ridicat pretentii
de expansiune economic<l in Europa Central<l, imbinate
cu amenint<lri de dezmembrare a lugoslaviei ~i , in acela~i
timp, de reparare a e~ecului suferit de italieni la Adua 10 in
.1895. R~zboiul colonial angajat in Etiopia in 1935 a con­
dus , de fapt, la un grav e~ec al Societ~tii Natiunilor.
8 URSS era numit~ "democratie socialista" de propaganda oficiala. in
realitate , era un stat totalitar.
9 Titlu purtat de Benito Mussolini, avand sensu I de ,, ~ef ", "conducator",
nu sensul nobiliar care i se poate ata~a in limba romant!l .
10 Localitate din nordul Etiopiei, unde armata italiant!l a generalului
Baratieri a fost infrantt!l de armata etiopiant!l a lui Menelik al II-lea .
Lupta, care a avut loc la 1 martie 1896 (~i nu in 1895), a provocat 0
grava criza in Italia.
14
ll·dlCl t dup~ victoria obtinut~ in Africa Oriental~ ,
lI~so lini ~i-a amintit de ambitiile teritoriale italiene in
Inmentul Frantei.
Acela~i joc periculos era f~cut , la proportii mai mari ,
J(lponia in Extremul Orient. Dup~ 1930, ea a intervenit
China, mai intai prin investitii de capital. Armata
pon ez~ care venea din Coreea a cucerit Manciuria , apoi a
:upat, unul dup~ altul, mai multe mari ora~e chineze, asi­
ur~ ndu-~i controlul asupra ~ilor de comunicatie , in timp ce
inezii continuau s~ se lupte intre ei.
Totu~i , Germania nazist~ a fost cea care a repurtat
llccesele cele mai ingrijor~toare , In Europa: dup~ plebis­
Ilul prin care a recuperat regiunea Sarre 11, remilitarizarea
nhl lul ui stang al Rinului ~i apoi anexarea Austriei s-au
Cl lizat f~r~ s~ provoace 0 veritabil~ opozitie. Nu a fost
;eea$i situatia cu "reglementarea" "problemei sudete",
filr, d up~ ce au simulat sprijinul pentru Cehoslovacia ,
f ranta $i Marea Britanie au permis s~ fie dezmembrat~ ,
.emnand in septembrie 1938, la Munchen, acorduri umili­
It.lare din care URSS era exclus~ - divizarea adversarilor
potentiali ai lui Hitler atingand In acel moment punctul c ul­
rn inant. Care va fi urm~toarea lui prad~? Era clar c~ "politi­
de conciliere" nu produsese decat insuccese.
Anexarea Cehiei In martie 1939, prin nerespectarea
cuvantului dat, II convinsese In sfar~it pe prim-ministrul bri­
tanic Neville Chamberlain 12 c~ Adolf Hitler "nu era un gen­
tleman". Marea Britanie s-a a~ezat atunci in fruntea unei
'oalitii antigermane, acordand tuturor statelor amenintate
II Pentru germani, Saar. (N.red.)
Il Neville Chamberlain (1869-1940). Om politic britanic, membru al
T'artidului Conservator. A fost prim-ministru in perioada mai 1937- mai
1940 ~i a i ncercat s~ impiedice declan~area unui nou r~zboi in Europa,
prln concesiile f~cute lui Hitler.
15
 garantii pe care nu era In situatia de a Ie aplica eficient.
Dar ofertele venite din URSS pentru semnarea unor acor­
duri politice ~i militare nu au dus la rezultatele a~teptate,
probabil din cauza lipsei de voint~t Luand In calcul sl~bi­
ciuneCl democratiilor occidentale ~i temandu-se s~ nu fie
obiectul unui nou Munchen, Stalin s-a gr~bit s~ r~spund~
la ofertele discrete ale lui Hitler pentru semnarea unui pact
de neagresiune care cruta , poate pentru moment, URSS,
dar care avea drept efect principal 0 condamnare imediat~
a Poloniei ~i suprimarea oric~rei amenint~ri de con­
fruntare pe dou~ fronturi pentru Germania. Considerand
c~ nu mai este posibil s~ evite angajarea , Anglia ~i Franta
au decis s~ sprijine Polonia : pe 3 septembrie 1939 ele au
declarat r~zboi Germaniei.
Conflictul din Europa ofere a Japoniei libertatea de a
actiona In Extremul Orient. De fapt, gravele Tnfrangeri
suferite de Franta ~i Anglia 0 I~sau fat~ In fat~ cu Statele
Unite ~i Ii ofereau tentatia unor cuceriri u:;;oare Tn teritoriile
coloniale lipsite acum de 0 ap~rare adev~rat~ . Dup~ ce au
ezitat aproape doi ani Intre diferite directii de actiune, con­
duc~torii japonezi au decis s~ orienteze expansiunea lor
spre t~rmurile bogate ale Asiei de Sud-Est. Pentru a elimi­
na amenintarea potential~ a flotei americane, ei 0 vor dis­
truge In baza ei de la Pearl Harbor, f~r~ declaratie de
r~zboi , la 8 decembrie 1941 . Astfel , prin vointa Germaniei
. naziste ~i a clicii militare japoneze, focul rtlzboiului devora
Intai Europa ~i apoi Asia.
16
CBpitolul I
SUCCESELE STATELOR f'ASCISTE
I. f ortele disponlblle
L.ufmd In calcul populatia , resursele economice , rezer­
de aur ~i imensele posibilit~ti ale imperiilor lor, Marea
~i Franta erau mai puternice decat Germania ,
r dac~ aceasta se extinsese prin ocuparea Austriei :;;i
qiunii sudete. Dar, In septembrie 1939, un bilant
fortelor reale disponibile demonstra superioritatea
lcl1ulu;13, chiar dac~ se tinea cont de armata polonez~ :;;i
loate ctl Italia nu intrase Tn r~zboi, declarandu-se ,
lr-o inventie diplomatic~, In stare de "nonbeligeranta ".
lJ~j, Royal Navy14 ~i flota francez~ sunt st~panele ne-
Intestate ale m~rilor, cu atat mai mult cu cat marina de
boi ge rman~ era Tn Tntarziere fat~ de programul de con­
hllctii ~ i nu dispunea decat de un num~r mic de subma­
11' (57). Dac~ se tine seama de efectivele armatei de
r.at, exista un oarecare echilibru. Este adev~rat ctl
Irea Britanie, care reinstituise de curand mobilizarea
1)lIgatorie, nu putea s~ trimit~ In Franta decat patru divizii ,
I. Ir armata francez~ , Tn ciuda obligatiei de a I~sa cateva
Jf1itati In Tunisia ~i pe Alpi , putea alinia pe frontierele de
lOrd ~i est, unde, Tn mod evident, urmau s~ se desf~:;;oare
nfrun t~rile decisive, aproape tot atatea divizii ca :;;i
Reich= imperiu (in limba german~) . De~i nici Republica de la
Ulmar (1919-1933) nu a renuntat la termenul de Reich pentru denu­
'1IlIoa Germaniei, in timpul conducerii lui Hitler, Germania era numit~ in
,,,o(J curent Reich sau, mai precis , "AI Treilea Reich".
Noyal Navy este numele purtat de flota de r~zboi britanic~ .
17
 Teritorii
OJIIIIII] germane ~ italiene
ITITIIilll Protectorate ale Reichului
Frontierele Cehoslovaciei
(dupi'l Munchen)
o
Moscova

URSS

Kiev Harkov
o 0

.Madrid
o.
SPANIA
o

TURCIA

18
19
 Wehrmacht15-ul; In plus, ea avea la dispozilie
oferita de "Iinia Maginot" 16, de la Rin pana la Sedan.
Dar aceasta armata, de~i purta aureola victoriei
1914-1918, de~i se bucura de 0 imensa reputatie in lu
$i in special in Germania, nu este una moderna . Cau
care explica inferioritatea acestei armate sunt num
batranetea ~i scleroza intelectuala ale ~efilor ei,
natalitate din societatea franceza, structurile industria
insuficiente, preocuparile pentru apararea francului,
acestea fiind putin compatibile cu reinarmarea. Chiar da
armata franceza numara aproape tot atatea tancuri ca
armata germana, multe erau vechi. Dar, cu precadere,
loc sa Ie grupeze in divizii de blindate a$a cum propunea
unii ofiteri lucizi, cum era colonelul de Gaulle 17, com
mentul francez le-a dispersat in diverse unitati, numai
"divizie blindata" fiind in curs de formare. Dezechili
este cu adevarat important Tn privinta fortelor aerien
celor 4.000 de avioane de care dispunea Luftwaffe1
Franta ~i Marea Britanie nu-i pot opune decat 3.000 de
aparate; Tn plus, numai 0 parte din aviatia britanica va veni
sa lupte Tn Franta . Tn sfar~it, daca Royal Air Force 19 dis­
pune de avioane de vanatoare suficiente, ea duce lipsa de
15 Wehrmacht == putere de aparare (germ.); este denumirea fortelor
militare germane Tn perioada nazista. Hitler era comandantul suprem al
Wehrmacht-ului .
16 Linie de aparare, puternic fortificata , construita de francezi, in
perioada 1927-1936, la granija cu Germania . Poarta numele ministru­
lui de Razboi care a inijiat construirea ei: Andre Maginot (1877-1932) .
17 Charles de Gaulle (1890- 1970). Important ofijer!?i om politic f;-an~z, care
Tn perioada interbeli~ a susjinut forma rea unor mari unitaji de blindate.
18 Luftwaffe = arma aeriana (germ .); este numele purtat de aviajia de
razboi germana, i n perioada nazista . Lansata in 1935, ea era, in 1939,
cea mai puternica din lume.
19 Royal Air Force (RAF) = aviajia de razboi britanica ; a aparut in 1918
$i pastreaza pan a azi acest nume.
20
tine de bombardament. Aviatia franceza este ~i rnai
'I din acest punct de vedere.
rotu$i, ma~ina de razboi germana are cateva lipsuri.
pofida inregimentarii sale ~i cu toata eficienta propa­
nrlei lui Goebbels 20 , poporul german a intrat in razboi
linat, dar fara prea mare entuziasm. Mai gray este ca
.-r."nmia de razboi germana sufera datorita lipsei de
de fier $i, chiar mai mUlt, de lipsa de benzina ~i de
iuc, de$i aprovizionarea din Europa Centrala Ti va fi
'lchisa. Chiar daca neutralitatea prietenoasa a Italiei $i
';pecial acordul cu URSS vor permite Germaniei sa-$i
!.lea stocurile de produse, intelepciunea impune un raz­
I de scurta durata. Strategia adoptata de Hitler este Tn
port cu aceasta viziune: el va zdrobi mai Tntai Polonia,
pOi , daca Franta ~i Marea Britanie nu se Tnclina Tn fata
ptului implinit, el nu va a~tepta pana ce Marea Britanie
, va Tncheia reTnarmarea , ci va ataca imediat Franta ; pla­
lurite sunt deja elaborate: armata germana va trece pri n
.•mpia belgiana , ca ~i Tn 1914.
Conducatorii englezi ~i francezi sunt con~tienti, desigur,
10 dramatica insuficienta a armamentului lor. De~i nu exista
tin organism interaliat care sa conduca efectiv razboiul
Ilurtat Tmpreuna, ei se inleleg bine: sunt de acord ca trebuie
A ca~tige timp, pentru a putea sa-~i mobilizeze toate resur­
ele 21 . In prima faza, vor ramane, a~adar, in defensiva, lirni­
t.1ndu-se sa instaureze 0 blocada economica Tmpotriva
ermaniei, incercand sa formeze un bloc al neutrilor care
..;a stavileasca ambitiile germane ~i lansand 0 ofens iva
Joseph Paul Goebbels (1897-1945) . Om politic german , cunoscut
pentru organizarea propagandei naziste, de care s-a ocupat in calitate
de !?ef al propagandei partidului (1930-1933) !?i de ministru al Educaliei
r)oporului !?i Propagandei (1933--1945).
I Lozinca , adoptata atunci , care s-a impus , era: "Vom Tnvinge pentru
,,, suntem cei mai puternici" . (N .a.)
21
aerian~ .. . cu manifeste; aru ncarea bombelor p~rea
FINLANDA
riscant~ din caUZ8 represaliilor Luftwaffe, care nu ar fi
fi oprite ~i care ar fi compromis grav reTnarmarea fra
- nordul1arii ~i Lorena , principalele regiuni industriale,
foarte u~or de atacat. Adoptarea unei astfel de
dovede~te lipsa unei voin1e ferme de lupt~ ;
existau conduc~tori englezi ~i mai ales francezi nemul1u
c~ s-a deciarat r~zboi ~i care sperau c~ ostilit~1ile nu
o
Tncepe. Gandind astfel, ei exprimau opinia majorit~1ii
porului francez, care era Tnc~ impresionat de amintirea
catombelor din 1914-191822 ~i care respingea ideea c~
vor relncepe. Poporul englez este mai ferm, dar, totodat~,
mai pu1in amenin1at. Cu 0 astfe I de concep1ie privind rol ul U R S S

lor la Tnceputul r~zboiului, cum ar fi putut Fran1a ~i Marea

Britanie s~ vin~ Tn sprijinul Poloniei, a~a cum s-au angajat?

II. Campania din Polonia

Spre deosebire de alia1ii ei, Polonia era foarte hot~ ­
('SLOVA
rat~ s~ se lupte, cu toate c~ avea conduc~tori care se sim- \
J
1eau destul de apropia1i de ~efii nazi~ti , prin gandirea lor i"',.'.... ­ ~­

anticomunist~ ~i antisemit~. Dar ei T~i fac iluzii cu privire la . __< I

,
UNGARIA
I
I

forta lor: in timp ce generalii polonezi credeau c~ pot re­ ''''........ - ~--"'f'/
,
:z:ista cateva lunt, trupele lor sunt Tnvinse in cateva zile prin
Frontiera Poloniei la 1 septembrie 1939
lovitura irezistibil~ dat~ de Panzerdivisionen2 3 . Soarta Po­ _ Concentrarea trupelor germane la
loniei este pecetluit~ la 17 septembrie, cand Armata Ro~ie 1 septemMe 1939

~ lnaintarea Wehrmacht·ului
int r~ , la randul ei, Tn actiune. Guvernul polonez se refugi­
¢:== inaintarea Armatei Ro§ii
az~ Tn Romania , iar trupele sale sunt capturate, In cea mai Prima impa"tre a Poloniei §ii a Utuaniei
i n zone de innuen\a
mare parte. Polonia este d ezme m brat~ Tnc~ 0 dat~ de cei A doua i mpartirea a Poloniei
doi mari vecini ai s~ i, Tn conformitate cu 0 clauz~ secret~ in zone de ocupa\ie
~ Teritoriile ocupate de Armata Ro§ie
~ inPolonia

22 in Primul Rc!lzboi Mondial , Franta a avut aproape 1.400.000 de morti [IJJ Anexiunile sQvietice dupa. campania
din Polonia
!iii dispc!lruli !iii 3.000.000 de rc!lniti, din care 1.000.000 au rc!lmas invalizi .
23 Diviziile detancuri germane (Tn germana , in original) . impc!lrtirea Poloniei ~i anexiunile sovietice

22 23
 a pactului germano-sovietic. Tn cele din urm~, URSS III. Razboiul ciudat
anexa teritoriile locuite de bieloru~i ~i ucraineni, ma·
i ncepe, astfel, 0 perioada de lini~te care va dura rnai
Tn aceste regiuni, care f~cuser~ parte din Rusia ta
lull de 8 luni ~i care se nume~te "razboiul ciudat"26. Ea nu
Lituania intr~ Tn zona de influent~ sovietic~24. Germania
datoreaza germanilor: de mai multe ori Hitler a dat
anexat ora~ul Dantzig, Poznania ~i Silezia Superioara d
,dinul de atac Tn vest, dar vremea proasta I-a obligat sa
care i-a expulzat pe polonezi; Tnsa a permis eXistenta,
Illane executa rea lui. Armatele aliate au ramas Tnsa cu
jurul Cracoviei ~i Var~oviei, a unui stat bizar pe care I-a n
rrn a la picior. 0 astfel de atitudine era, desigur, con­
mit "guvern~mant general" ~i care va fi poate, mai tarzi
,cinta unui vast plan de ansamblu . Factorul timp era
o "Mic~ Polonie" vasal~ Reichului - de care s~ se
rt· tios pentru a permite Marii Britanii sa echipeze un pu­
servi, Tn viitor, Tn eventualitatea purtarii tratativelor cu Alia
rnic corp expeditionar, pentru a obtine livrarile de
Ace~tia, Tntr-adev~r, n-au ridicat nici un deget pentru
vloane comandate Tn Statele Unite ~i pentru a realiza for­
salva Polonia. Garantiile solemne oferite de Marea B
tilicati ile de campanie care prelungeau linia Maginot pana
au r~mas lIter~ moarta: nici 0 clip~ nu s-a luat Tn disc
I mare. Dar 0 inactivitate atat de prelungita era, totodata,
trimiterea Royal Navy Tn Marea Baltica. Armata francez~
IOilrte d~un~toare moralului trupelor. Se explica ea oare
s-a multumit s~ p~trund~ cativa kilometri Tn Saar, apoi
nn speranta c~ Germania nu va ataca Tn vest, ci T~i va
facut cale Tntoarsa. Franta ~i Marea Britanie se dovedea
'Idrepta fortele Tmpotriva URSS? Intr-adevar, Tn ti rn pul
Inca 0 dat~ , incapabile sa ajute un aliat; 0 neputint~ de
rni i 1939-1940, cand URSS a atacat Finlanda, un val de
actiona ca aceasta era dovada unei sl~biciuni profunde.
ntisovietism a lovit Franta , au fost facute planuri de a sari
Oare 0 comportare mai ofens iva ar fi costat prea mult? La
n ajutorul finlandezilor ~i s-a propus chiar distrugerea
procesul de la Nurnberg au fost cunoscute temerile genera­
mpurilor petrolifere din Caucaz, prin raiduri cu avioane
lilor germani Tn leg~tura cu un atac francez: ei nu I~sasera
re ar fi plecat din Siria!
Tn·vest decat un cordon subtire de trupe de acoperire, insu­
De fapt, conduc~torii englezi ~i francezi cei mai ho t~ ­
ficient protejate de linia Siegfried 25 , neterminata; dup~
'lti, Churchill ~i Paul Reynaud (care, Tn martie 1940, I-a
parerea lor, acest baraj subtire ar fi fost u~or de str~puns.
I110cuit pe Daladier la conducerea guvernului francez) - ,
Din cauza mobilizarii greoaie, sau, poate, din cauz~ ca
.lInt perfect con~tienti de riscurile unei pasivitati prelun­
armata francez~ era lips ita de fort~ mecanizata capabila sa
lite. Dar cum puteau sa atace Germania? Calea cea rnai
execute str~pungerea, nu s-a profitat de momentul favora­
IIrecta , dac~ era exceptat un atac frontal asupra liniei
bil, ~i aceasta ocazie nu se va mai rep eta niciodata.
egfried, este traversarea Belgiei. Insa aceasta este
lQutra ~i nu dore~te sa renunte la neutralitatea ei: toate
24 Referire la modificarea protocolului secret germano-sovietic, anexat
lomersurile facute pentru a pregati sosirea trupelor aliate,
pactului din 23 august 1939; modificarea s-a produs la 28 septembrie
1939.
25 Linie de fortificalii construit~ in perioada 1936- 1940 la grani!a de Este traducerea obi~nuit~ , curent~, a expresiei franceze dr61e de
vest a Germaniei . Era mult mai siaM decat linia Maginot. erre.

24 2
pe care belgienii se bazeaza totu~i in caz de invazie ge
mana , se lovese de refuzul regelui Leopold. Statele dem
cratice, care au intrat Tn razboi pentru a salva dre
popoarelor la independenta, nu se pot hotari sa incal
neutralitatea unei tari. Nu Ie ramane decat posibilitatea d
a concepe atacuri periferice. Tn acest sens este imag
un front balcanic, dupa modelul celui de la Salonic27 ; d
statele vizate 28 nu se grabesc sa-~i ia angajamente
sunt prea sigure ca nu vor fi sprijinite. Singurul SUCl,;t:;:,
obtinut in acest sens este 0 angajare partiala a Turciei:
numai impotriva Italiei.
Strategii aliati i~i Tndreapta atunci privirile s
Norvegia . Tntr-adevar, Tn timpul iernii , cand apele Ma
Baltice ingheata, fierul suedez, indispensabil pen
industria de razboi germana, este transportat prin po
norvegian Narvik. Daca "drumul fierului ar fi taiat", a
urma 0 slabire de durata a potentialului de razboi german.
Anglia ~i Franta pregatesc, a~adar, 0 expeditie pusa
conducerea primeia; se poate spera ca guvernu
norvegian, anglofil prin traditie, se va supune, dupa ce va
protesta pro forma. Dar secretul nu a fost pastrat, ~i ger
manii au ajuns Tnaintea Aliatilor - astfel Norvegia va
veni 0 excelE;mta baza de atac pentru avioane ~i sub
rine care luau drept tinta Arhipelagul Britanic. La 9 aprilie,
fortele germane au invadat Danemarca ~i Norvegia. Tn
prima tara succesul a fost complet: trupele au capitulat ~i
guvernul s-a supus. Tn cea de-a doua , rezistenla militara
este mai puternica ~i, mai presus de toate, in pofida
27 La 5 octo mbrie 1915, i n timpul Primului Rtlzboi Mondial, un corp
expedi\ionar fran co-englez a debarcat la Salonic. EI va avea un rei
important in Balcani abia Tn 1918, la sfar~itul rElzboiului.
28 Franco-englezii doreau sEl atragEl Tn rElzboiul impotriva Germaniei,
1940, Grecia, Turcia, lugoslavia ~i Romania . . lIaako n al VII-lea al Norvegiei (1905- 1957). (N.red .)
26
torulu i primit de la Quisling 29 !?i de la prietenii sai , g er­
Ilii nu au rew;;it sa obtina de la regele Haakon 30
lJno a ~terea faptului implinit; el se va lupta pana la
pM ~i se va refugia in Anglia, cand totul va fi pierdut.
Ilngati din (oate zonele unde debarcasera, Aliatii nu au
11~ l t sa cucereasca decat Narvik.
IV. Campania din Franta
Dar Aliatii vor fi obligati sa abandoneze Narvikul,
!orita gravitatii evenimentelor care se vor desfa~ura,
opa nd de la 10 mai , in Franta . Tn ciuda succeselor
fversarului, ragazul din timpul "razboiului ciudat" nu a
,\. pierdut in intregime de Alia ti : francezii au profitat pen­
t a se dota cu trei divizii blindate - a patra era Tn for­
1.lfe; dar germanii dispun de zece divizii blindate, m ai
Ile instruite, calite i n Polonia !?i, Tn special, grupate Tn
rpuri blindate care operau Tn perfecta cooperare cu
lalia ~ i cu infanteria motorizata. Pe cer, dezechilibrul de
Irle a ramas foarte mare, chiar daca francezii !?i englezii
,.punea u acum de un numar sporit de avioane moderne
ta de septembrie 1939, iar aparatele comandate Tn
I.'ltele Unite incepusera sa soseasca. Dar ei duceau in
ntinuare lipsa de bom bardiere ~i, Tn loc sa-!?i concen­
ze avioanele Tn mari unitati strategice, a!?a cum facuse
(twaf(e, Ie-au di spersat intre diferite armate. Acestea
'lif)uneau de efective aproximativ ega!e cu cele puse in
V,dkun Qu isling (1887- 1945). Om politic norvegian , ministru de
boi (1931-1933) , ~ef al partidului de extremEl dreaptEl Nasjonal
mling (creat in 1933). Simpatizant al nazismului , el a sprijin it inter­
"Iia mi litarEl a germanilor impotriva 1Elrii sale, numele sElu deve nind
1nnim cu "trEldEltorul" .
 linie de Wehrmacht, de~i aveau, totu~i , un numtlr mai
de divizii active. Superioritatea germantl nu este
bitoare pe hartie, dramatic este ctl ea va deveni astfel
modul in care se va purta btlttllia.
De fapt, pauza impustl din timpul iernii a fost rodn
pentru Statui Major german care a decis stl-~i mod'
planurile. Hitler a renuntat stl aplice din nou "PIa
Schlieffen" 31 din 1914, pentru a accepta planul ind
allui Manstein 32 , care prevedea atacul principal in Ard
punct de jonctiune in dispozitivul francez. Nu numai
francezii nu au ghicit aceste intentii, dar ei credeau
Ardenii sunt de netrecut pentru blindate. in consecinttl,
au acoperit acest front decat cu forte slabe, in sp
divizii de rezervtl, hottlrand stl-~i orienteze efortul princi
Tn Belgia, intr-un mod ce poate fi considerat paradoxal.
fapt, inaltul Comandament se teme serios de 0 "Iupttl
Tntalnire", considerand ctl armata franceztl nu este p
tittl, dar, intrucat, din motive politice ~i psihologice, este
neacceptat stl lase armata belgiantl stl fie zdrobittl,
luat decizia de a se intra Tn Belgia imediat duptJ
.germantl . Trupele franceze neavand timp stl ajungtl
la frontiera orientaltl a Belgiei, la canalul Albert,
prevtlzut ca ele stl intalneasctl armata belgiantl
jumtltatea drumului; era 0 operatiune delicattl ~i insufi
pregtltittl cu belgienii.
31 Plan de atacare a Frantei, prin inv~luire pe aripa dreapt~, prin
elaborat de Alfred von Schlieffen, ~eful Marelui Stat Major german,
1891 pan~ in 1906. Realizat in 1905, planul a fost aplicat, cu
modific~ri , in 1914, dar a e~uat prin infrangerea germanilor pe
32 Erich von Manstein (1887-1973) . A fost considerat eel mai
ofiter al Germaniei naziste, calit~tile fiindu-i dovedite la Statui Major,
conducerea marilor unittlti de blindate, dar ~i a trupelor de infante'
Este autorul planului de atacare a Frantei prin Ardeni , cu diviziile
tancuri, pian care ii poart~ numele ~i care a avut succes in 1940.
28
Totu~i, aceasttl operatiune nu a inceput rtlu. in aripa
ngtl, Armata a VII-a a ajuns chiar pantl in sudul Olandei;
totul s-a dovedit inutil, pentru ctl olandezii au fost siliti stl
IHtu leze duptl trei zile de lupte. Din 15 mai, s-a impus
agerea fortelor franco-engleze care inaintasera in
ia ~i care ftlceau fattl cu destultl dificultate asalturilor
, deoarece sunt amenintate cu incercuirea dinspre
1. $apte divizii blindate germane au ntlvtllit din Ardeni
11 devreme decat se prevtlzuse, intrucat nu Tntampina­
, practic, nici 0 rezistenttl . Pe 12 mai, ele se aflau pe
se. incepand cu acest moment, Comandamentul Aliat
fi mereu deptl~it de evenimente, rtlmanand Tn urma fie
10 zi, fie cu 0 idee. Abia pe 15 mai, el a reu~it stl evalueze
,witatea sttlrii de fapt, dar este lipsit de blindate ~i de bom­
rdiere pentru a redresa situatia, iar fortele pe care Ie
runctl in lupttl, sub forma unor mici unittlti, sunt imediat
lrobite. Pe 20 mai, blindatele lui Guderian 33 , ca 0 gigan­
I;a secertl, se reped spre Abbeville, duptl ce ocupasertl
ra~ul Amiens, prinzand in capcantl armata belgiantl, cor­
,Ill expeditionar britanic ~i cele mai bune unittlti franceze .
Generalul Weygand 34 , care I-a inlocuit pe Gamelin 3!,
n fu nctia de generalisim aliat, a conceput atunci un plan
ic pentru a rupe menghina ~i a permite trupelor incercuite
Heinz Guderian (1888-1954) . Ofiter german, considerat creatorul
,'matei de blindate in Germania nazist~. A condus Corpul 19 de blin­
Ie in Polonia ~i in Franta, fiind , in acest din urm~ caz, principalul
" llzator al planului Manstein. in 1940, a primit gradul de general­
lonel, eel mai inalt din cariera sa.
Maxime Weygand (1867-1965). General francez care a fost numil,
o mai 1940, comandant suprem al armatelor aliate, dar nu a putul
ri inaintarea armatelor germane.
Maurice Gamelin (1872-1958). General francez, comandant suprel1l
I fortelor franco-engleze de pe frontul francez, din septembrie 193£1
n~ la 19 mai 1940. Gandirea sa militar~ limitat~ a contribuit la infr(\n
Nrea din mai 1940.
s~ scape spre sud, datorita unor atacuri combinate,
nite din nord, dar !i'i din sud . Dar infrangerea este 0
talitate pe care coali1iile sunt intotdeauna silite s-o a
te : fiecare 'aliat nu se gande!i'te decat la el. in timp ce
Ie belgienilor36 capitula fara s~-i previna pe alia1ii s~i,
pul expedi1ionar britanic, din ini1iativa proprie a !i'efului
batea in retragere spre nord cu scopul de a se reimba
o gre!i'eala a lui Hitler, care a oprit inaintarea tancuri
sale, permite evacuarea de la Dunkerque, intre 26 mai
4 iunie. Sunt salva1i 330.000 de oameni, dar tot material
greu de razboi este abandonat. De acum nu mai exis
armat~ britanic~ in Franta. Dar, de fapt, nici in Anglia .
Weygand incear~ sa organizeze un front continu
mai scurt, pP. Somme !i'i pe Aisne. Trupele franceze se
t~ bine, dar puterea german~ este irezistibil~ . Frontul
str~puns intre 4 !i'i 8 iunie !i'i, 0 dat~ CU aceasta, blind
germane se indreapt~ nestingherite in toate direc1iile. Ni
nu Ie mai poate impiedica s~ ating~ Bretania !i'i coastel'"
Atlanticului, Lyon !i'i imprejurimile ora!i'ului Bordeaux, und
se refugiase guvernul francez, in tumultul unui jalnic
ce cuprindea milioane de persoane, dup~ ce abandon
planul unei "red ute bretone", dup~ ce refuzase 0 un
strans~ cu M~rea Britanie !i'i renun1ase la ideea de a pi
in Africa de Nord. Italia a intrat in r~zboi la 10 iunie, atun
cand jocurile erau f~cute . La 17 iunie, mare!i'alul Petain 37
36 Leopold al III-lea, rege al Selgiei (1934-1951). La 28 mai 1940,
o re zi sten!~ eroic~ de 18 zile, avand in vedere forta cople~itoare
Wehrmacht-ului , ordonc'j armatei belgiene sc'j depunc'j armele. Acuzat
Alia!i cc'j nu a continuat rezisten!a , pentru a acoperi retragerea tru
britanice, a rc'jspuns printr-o repliccl.t rc'jmasc'j celebrc'j : "Eu sunt
Selgiei , nu al Angliei". (N.red .)
37 Henri Ph ilippe PEHain (1856- 1951 ), general invingc'jtor in bc'jtc'jlia
la Verdun (1916 ). comandant al armatelor franceze (1917), mare~al
Fran!ei (1918), ministru de Rc'jzboi (1934). In 1940 a fost instalat
fruntea cbntestatului regim de la Vichy. (N.red .)
30
uie!i'te pe Paul Reynaud 38 in fruntea guvernului !i'i se
de s~ cear~ un armisti1iu, care este serlnat la
ndes !i'i la Roma !i'i intr~ in vigoare la 25 i'-Inie. Victo­
g erman~ este categoric~ !i'i total~ ; ea produce stupe­
lie in intreaga lume. Stalin II felicit~ c~lduros pe Hitler.
v. &italla Angllel
De acum incolo, Marea Britanie r~mane singur~ in
Va continua ea oare 0 confruntare atat de inegal~?
conduc~tori englezi se intreab~ : nu ar putea batra-
I Lloyd George 39 sa negocieze cu Hitler? Dar Churchill,
ajunsese prim-ministru in luna mai, respinge ofertele
ne. Numai de hot~rarea sa depinde, in acel mo­
nt, viitorul lumii libere. Bazandu-se pe ajutorul ameri­
n ~i increz~tor in forta Commonwealth-ului, batranul
pt~tor mobilizeaz~ in jurul s~u poporul britanic, pe care
electrizeaz~ cu energia sa. Dar, au oare englezii
ijloacele de a rezista? Sigur c~ Royal Navy este capabila
r~ o p reasc~ 0 debarcare dU!i'man~, chiar daca, printre
c1iile oferite de r~zboiul din Norvegia, a fost !i'i cea a vul­
Na b ilit~tii celor mai puternice nave de lupt~ in fata
'Saltului avia1iei. Marina german~, mult prea incercata in
orvegia, s-a declarat incapabil~ s~ sprijine 0 operatiune
care Hitler a renun1at cu atat mai u!i'0r, cu cat Goring
romite s~ obtin~ decizia numai cu Luftwaffe.
Paul Reynaud (1878-1966) . Om politic francez, pre~edinte al guver
lui din 21 martie 1940, cand I-a inlocuit pe Daladier, panc'j la 16 iunia,
nd lasc'j locul mare~lului PE!tain. Energia ~i hotc'jrarea sa , admirat
W. Churchill, nu au putut impiedica infrangerea Fran!ei.
loyd George (1863- 1945). Om politic liberal britanic; a fost ~ef "I
ernului britanic in anii 1916-1 922. Spre sfar~itul vie!ii a devonil
pt convins al intelegerii cu Germania lui Hitler, contrar intransige nt('1
,I W. Churchill.
~i 'l
 incepe atunci , I n vara lui 1940, 0 b~Htllie uimitoa
ftlrtl precedent, desftl~urattl numai, in aer, numittl "
Angliei" . Spre surpriza generaltl, datorittl unei in
tehnice pentru care au aproape monopolul - radarul.
datorittl superiorittltii avioanelor lor de vantltoare, eng
au provocat pierderi atat de grele aviat iei germane,
aceasta a renuntat la marile confrunttlri pentru a se lim
la bombardamente "teroriste" impotriva ora~elor deschi
Londra in special, cu speranta de~arttl de a sltlbi mo
britanicilor.
VI. RBzboiul in Africa
Or, departe de a da semne de disperare, Churchill
hottlrtl~te stl poarte rtlzboi departe de Marea Britanie,
Africa . Putinele tancuri de care mai dispunea inctl
engleztl sunt trimise Tn Egipt, unde se strang australi
neo-zeelandezi ~i indieni. Tn timp ce flota italiantl este
. ternic lovittl la Taranto ~i la Genova, trupele
Commonwealth porn esc din Sudan ~i din Africa de S
pentru a cuceri Eritreea ~i Etiopia. Tn acela~i timp, arm
lui Graziani 40 , pe care Mussolini 0 vedea deja intrand
torioastiinCairo, este oprittl ~i apoi respinstl Tn de~
libian - la sfar~itul lui 1940 ~i Tnceputul lui 1941. Eng
avanseaztl cu 700 de kilometri ~i captureaztl 100.000
prizonieri. Astfel este demonstrattl sltlbiciunea italieni
cel putin Tn acest sector al luptei.
40 Rodolfo Graziani (1882-1952), rnare~al italian, In 1930, este
vice-guvernator al Cirenaicei , in 1935, guvernator rnilitar al
italiene, in 1936, vice-rege al Etiopiei. Din iunie 1940, Graziani
cornandant al for1elor italiene din Libia , dar nurneroasa arrnat~
de el este zdrobit~ de britanici . Situatia a fost stabilizat~ prin i
gerrna'nilor.
32
Ir, acest timp, englezii au fost martorii refugierii la Londra tl
ranilor ~i guvernelor legitime ale tarilor ocupate ­
'!gia, Olanda, Polonia , Cehoslovacia ~i Belgia. Li se alatura
., francezi care au raspuns apelului Ian sat de generalul de
Ie, grupati sub frumosul nume de "Francezi liberi"; ei vor
Inua lupta violand armistitiul semnat de tara lor ~i fara a tine
rna ca noul regim francez, numit "de la Vichy", era recunos­
pretutindeni ca autoritate legitima Tn Franta. Flotele daneza,
~i olandeza, Indonezia, Congo belgian, Africa ecua­
la care se alaturase lui de Gaulle sunt pentru englezi atuuri
nu pot fi neglijate. Ei conteaza insa, in primul rand, pe aju­
I american care Ie este asigurat din martie 1941, cand
intele Roosevelt obtine votarea de catre Congres a unei
numite "a imprumutului ~i inchirierii" - aceasta fiind una
Ire deciziile cele mai importante ale razboiului. Aceasta lege
ca Statele Unite vor ceda material de razboi, gratuit ~i
na i Tn schimbul promisiunii rambursarii la incheierea razboiu­
statelor care se luptau pentru libertatea lor. Pentru a face mai
re convoaiele de acest tip spre Insuleie Britanice, americanii
rta ei in~i~i 0 parte din materiale peste Atlantic.
vn. Invadarea URSS
in primtlvara anului 1941, Marea Britanie nu mai este
pericol de a fi distrustl, cu toate ctl nu a obtinut deloc41
ceese; toate initiativele ei pentru a crea un front bal­
nic, duptl ce Mussolini invadase Grecia in octombrie
40, s-au soldat doar cu e~ecuri. Este adevtlrat ctl un
rp expeditionar englez a pus din nou piciorul pe conti­
nt eu aceasttl ocazie; el era Tnstl prea slab pentru a-I
ni realmente pe greci, de~i fusese indeajuns de pu­
rnic pentru a determina oprirea ofensivei din Africa, de
venise. in aprilie 1941, cand germanii au invadat
u exceptia celor din Africa de Nord .
33
lugoslavia , acuzat~ de a fi refuzat s~ adere la "P T Aril e ocupate de Germ ania ~i
I Aril e aliate cu ea
Tripartit", ~i , in acela~i timp, Grecia, pentru a-i ajuta pe Concentrarea trupelor germane i n
lieni, englezii au fost obligali s~ se retrag~ ~i s~ iunie 1941
ina intarea germana in perioada
imbarce in grab~. Ei au abandonat chiar ~i Creta, in iunie--decembrie 194 1

unei indr~znele operaliuni aeropurtate germane. linia frontulUl la 8 iulie 1941

Limita atinsa de i naintarea ger­
regele George 42 nu a mai r~mas alt~ posibilitate dedit mana la 15 decem bne 1941

se refugieze la Cairo. Avand in vedere c~, pe Teritoriile recuperate de sDvietici in

iama 194 1-1942
germanii au luat in st~panire toate bog~liile ~i toate Ofensiva germanA i n perioada
iunie--decembrie 1942
jele disponibile ~i c~ certitudinea unei victorii 9 Limita i naintarii germane la
determinase multe l~ri ocupate, incepand cu guvernul 1 septembrie 1942

la Vichy, s~ "colaboreze" cu ei, inegalitatea de forte d'

cele dou~ tabere r~mane foarte mare. Se poate chiar
ma c~ ea s-a accentuat, in defavoarea Angliei. Chiar
nu pierduse r~zboiul, Marea Britanie nu ~tia, deocar URS S
cum ~i cand I-ar fi putut ca~tiga. Cel pulin
situalia pan~ la 22 iunie 1941 . in acea zi,
invadat URSS.
Acest atac i-a surprins complet pe conduc~torii
tici, pe Stalin, in primul rand . Ei se dedicaser~,
execut~rii corecte 43 a pactului cu Germania, chiar dac~
ap~rau cu hot~rare interesele. Dar, in acela~i timp,
au procedat la anexiuni in l~rile baltice ~i Lituania, apoi
ocupat 'Basarabia ~i Bucovina in detrimentul Romaniei
Filanda, de asemenea, anexiuni care I-au nemullumit
Hitler. Mai mult decat atat, Fuhrer-ul nu renunlase ni
t~ la marele s~u proiect din Mein Kampf, de a se ind

42 George alII-lea, rege al Greciei (1922- 1924; 193~1947) . (N .

43 Autorul se referfl, strict, la relatiile bilaterale
URSS a trimis in Germania produse alimentare ~i materii prime,
in momentul atacului. Totu~i, ocuparea BUCQvinei de Nord,
asupra Bulgariei ~i asupra statelor din zona balticfl nu pot
idee a "executflrii corecte", ci evidentiazfl 0 agresivitate care 0 Ofensivele germane in URSS
pe cea germanfl .

34 35
spre est, pe drumul trasat de cavalerii teutoni, ;;i de a
niza vastele campii ocupate de slavi, ace;;ti oameni
ori, cu avantajul ideologic suplimentar de a sp
erezia bol;;evictl .
Hitler a lansat In aceasttl cruciadtl 44 0 mare
europeantl: finlandezi, unguri, slovaci, romani ;;i
apoi, contingente de voluntari provenind din ttlrile
-- indusiv cateva mii de francezi - s-au
Intr-adevtlr, germanilor. In total, 185 de divizii de
terie, 20 de divizii de tancuri cuprinzand 4.000 de bl'
sprijinite de 3.000 de avioane, sunt lansate, in trei
de armate, avand ca obiective de atins si
Leningrad, Moscova ;;i Ucraina - rezervor de grau
fier. Sunt oare suficiente forte pentru a cuceri, 0
mentine sub sttlpanire imensitatea URSS?
Timp de 6 luni, acest lucru pare posibil. Sltlbi
Armatei Ro;;ii se dovede;;te, efectiv, consternanttl :
ri le" ftlcute de Stalin au decapitat Inaltul Com and
efectivele, de;;i numeroase, nu sunt pregtltite
rtlzboiul modern, tancurile nu sunt grupate in mari
avioanele de vantltoare nu sunt mai rapide decat
bardierele germane, fortificatiile sunt u;;or de cu
acest fel,duptl optsprezecezile de rtlzboi,
a ftlcut un salt de 450 de kilometri. La 2 septe
Leningradul este sub focul tunurilor du;;mane, la 25
tem brie, Kievul este cucerit, 600.000 de prizonieri
capturati. La 2 octombrie, incepe atacul asupra M
Dar, dactl ru;;ii au fost infranti, nu au fost ;;i
Pentru a asigura viitorul, ei au reu;;it stl deplaseze
Urali ;;i chiar mai departe sute de uzine demontate
de mii de muncitori, au adus forte militare proa
44Termenul de "cruciada" impotriva comunismului este folosit pe
epoca .
36
"I au schimbat Tnaltul Comandament - JUkOV 45
care va aptlra Moscova. Odattl cu venirea iernii,
,ldul, de;;i complet incercuit, nu fusese cucerit, iar
Moscovei germanii au fost siliti stl se retragtl. Era
Ir1cercare de rtlzboi fulger, dar de aceasttl dattl nu
victoria . Devine dar ctl in URSS rtlzboiul va fi
',e va transforma in rtlzboi de uzurtl. Tn primtlvara
lermanii sunt inctl cei mai puternici ;;i trec la atac,
lu-;;i instl obiectivele la Volga ;;i la Caucaz; inctl 0
lI~ ii cedeaztl teren, dar pas cu pas . Ei au invtltat stl
~i sunt echipati cu material nou. Pe de al te'!! parte,
til de teroare pe care germanii I-a u instaurat in teri­
Ilcupate a impiedicat orice colaborare ;;i a evitat 0
I~gare interntl a URSS.
(. Agresiunea de la Pearl Harbor ~i victorllle
JaponJei
In intrarea in rtlzboi a URSS , putere euro-asiatictl ,
qratia ctlptltase 0 dimensiune noutl , ea va deveni
lT10nd ialtl prin deschiderea conflictu lui america no­
" Z. Infrangerea Frantei permisese Japoniei se'!! inter­
11 Indochina, obtinand aprobarea silittl a guvernului
ichy, cu scopul de a ttlia drumul ;;i calea ferattl spre
Icla Yunnan ;;i a izola China. Atacul german impotri­
{SS i-a surprins pe conductltorii japonezi, care au
1'3 inse'!! propunerile germane de a invada Siberia; in
Jrg hi Konstantinovici Jukov (1896-1974), cel mai capabil mare­
·.•tic. A fost ;;ef al Marelui Stat Major (pima in iu lie 1941 ), coman­
I rontului Leningrad (septembrie-octombrie 1941 ) ;;i al Frontului
I (octombrie 1941-august 1942) , aparand cu succes cele dou a
HW A intrat victorios in Berlin in fruntea Frontului 1 bieloru s.
l10artea lui Stalin , a revenit pentru scurt timp in prim-planul
po litice, fiind ministru al Apararii (1955-1957).
3
schimb, se preg~tesc cu minutiozitate pentru a cu Jcel a~ i timp, aprovlzlonarea trupelor lor, protejarea CO il '

dintr-o lovitur~ toat~ Asia de Sud-Est. Conditia prea ).lielor impotriva submarinelor americane ~i punerea imensu
~ i noului lor imperiu in stare de a se apara ~i de a produce.
era de a se asigura impotriva unui atac al flotei americanl
Inte ca americanii sa treaca la ofensiva. Japonia spera cO
Un raid indr~znet, la mai multe mii de kilometrii distant~ ,
Hel adversarii vor fi descuraja1i sa se aventureze. Ramane
surprins aceast~ flot~ ancorat~ la Pearl Harbor, 1'38 de V8zut daca flota de razboi, avia1ia, marina comercial a.
8 decembrie 1941; succesul a fost complet. Americanii ~i economia nipona vor avea for1a necesara pen tru
mai r~m~seser~ dedit cu trei portavioane preg~tite Ideplinirea giganticelor sarcini ce ii sunt incredin1ate.
lupt~. Oou~ zile mai tarziu, avioanele japoneze scufu
dou~ puternice cuirasate ale marinei britanice. M Dar succesele japonezilor, al~turi de cele ale
vreme de aici incolo, m~rile Asiei vor ram~me un d erm aniei, fac pozitia adversarilor cat se poate de pro
rezervat for1elor aeronavale nipone. r~, din iunie 1941 pan~ in prim~vara lui 1942. Pentru
Astfel atacate, cu perfidie, Statele Unite au intrat moment, lipsa de experient~ a americanilor duce I
r~zboi printr-o hot~rare unanim~, fapt ce nu putea re:?terea eficientei submarinelor germane in Atlantic, i
intrev~zut, date fiind disputele aprinse dinainte de tonajul navelor scufundate este impresionant. Se va real
moment. Dar, dac~ potentialul lor industrial este i a oare planul ambitios de Tmp~r1ire a lumii pe care I
ele nu detineau la data respecti v~ nici 0 industrie \;on ceput Germania, Japonia :?i Italia, unindu-se
r~zboi adev~rat~ ~i nici putere armat~: avialia lor de lu actul tripartit" din septembrie 1940?
era in formare ~ i jum~tate din flota de lupt~ fusese
fundat~. A~a se explic~ de ce victoriile japoneze sunt ra
de ~i totale. In cateva luni, japonezii pun st~panire
Hong Kong, Filipine, atolii din centrul Pacificulu
Indonezia, Malaysia, Singapore, apoi pe Birmania, d
ce au inaintat pa~nic prin Siam 46 . Ei au fost ajutati,
tutindeni, de nationali~tii locali care au starnit un putern
curent de revolt~ impotriva coloniali:?tilor albi. India
Australia sunt ~i ele amenintate, :?i, pentru ap~rarea c~il
de acces, sunt aduse trupe din Orientul Mijlociu.

Evident ca , Tn Pacific, suprafetele ce trebuie controlate s

incomparabil mai mari decat cele din Europa. Tokio se aM
6.500 de kilometri de insulele Hawaii, iar din Midway pana
Birmania sunt 10.000 de kilometri. Japonezii trebuie sa

46 Vechiul nume al Thailandei.

38

Capltolul II
IMPeRIILE AXEl
In teritoriile pe care Ie-au cucerit, cele trei state
Axe i au instalat acela~i tip de dominatie, caracterizat
administratie directa sau indirecta, In sensu I dorit de
exploatare a resurselor de prod use ~i de mana de I
exclusiv In profitul lor, propaganda obsedanta ~i cenzu
vigilenta , suprimare a tuturor libertatilor, recrutare
"colaboratori", reprimare dura, realizata de
nemiloase, a celor mai mici gesturi de opozitie, nimicire
unor categorii intregi de populatie, considerate du~ma
din principiu.
I. Imperlul italian
Totu§i , din cele trei state invingatoare, Italia este cea
defavorizata . Sjgur ca poftele lui Mussolini erau mari; chiar
timpul conflictului, el pretindea sa poarte , a§a cum dorea,
"razboi paralel" Tn domeniul sau rezervat, bazinul Meditera
EI amintea, Tn. toate ocaziile, revendicarile teritoriale pe care
avea : Nisa ; Corsica, Tunisia , Djibouti, Sudan, 0 parte
Algeria, Epir, Dalmatia etc. De fapt, slabiciunea italiana,
constatata , a redus foarte mult atat autoritatea Ducelui , cat
pretentiile sale . Teritoriile ocupate de trupele italiene se limi
la cateva pogoane din Alpii francezi , pana In noiembrie 1
(extinse cu teritoriul dintre Ron §i Alpi §i cu insula Corsica, du
aceasta data) , la portiuni din coasta dalmata §i din I
Croatia era , In principiu, un stat vasal. Se puteau aduna puti
foloase din cuceriri atat de minuscule . De altfel , daca pol
secreta italiana , OVRA, desfa§ura 0 actiune dura de pedeps
In aceste teritorii, se intampla ca §efii mi!itari, mai
40
---,
narhi§ti decat fasci§ti, sa se dovedeasca mult mai putini rigu­
I. La Nisa ei au refuzat chiar sa aplice legile antisemite adop­
,,~ de guvernul de la Vichy. Oricum, In septembrie 1943, nu-i
ramasese nimic Italiei, nici Imperiul creat Inainte de razboi,
I partea adaugata acestuia Tn timpul ostilitatilor.
D. Europa gennana.
Tn primavara lui 1942, dominatia Germaniei se intindea
la Capul Nord pana la Mediterana ~i de la Capul Finistere
la Volga ~i In Caucaz - un imperiu cum nu mai exis­
e i n istoria Europei. Ritmu l accelerat in care
'3U facut anexiunile ~i unele reticente ale lui Hitler au trans­
(mat aceasta vasta suprafata intr-un complex de teritori i,
u sta tute diferite. Regiuni care apartinusera candva
I ~ichu lui au fost, pur ~i simplu, alipite din nou : Eupen ~i
Imedy, Luxemburg, Alsacia-Lorena (prin viola rea
rmistitiului de la Rethondes), cateva cantoane din Slovenia,
'lntzig, Poznania ~i Silezia Superioara; din oportunism ~i
ovizoriu, Schleswig-ul danez a fost exceptat4 7 . Tn aceste
ritorii , orice alta limba, In afara de germana, era interzisa,
II fost introduse legile Reichului , s-au facut mobilizari pen­
I armata, elementele "straine" - de exemplu , lorenii fran­
foni - au fost expulzate. Amestecul de populatie comple­
unificarea - a~a se procedeaza prin transferarea locuito­
I'Jr din unele sate alsaciene pe celalalt mal al Rinului.
Din acest punct de vedere, proiectele lui Hitler erau cla re .
r, In alte directii , Fuhrerul era mai retinut in a-§i arata
"nti ile. EI era sigur ca va impune reintoarcerea vechilor sale
lonii la Reich; a facut uneori aluzii la obtinerea unor "baze" la
Oupa rasturnarea lui Mussolini s-a adaugat Tirolul de Nord , unde
puse anterior transferarea populatiei germane, dar nu se re alizase
t pe jumatate. (N .a.)
<11
 Atlantic , Tn special Tn Maroc, Tntr-un teritoriu care era dorit ~i
Spania ~i de Ital ia. Delimitarea "zonei mediteraneene" acorrl:at
Italiei rami'mea ~i ea imprecisa. Tn star~it , Hitler pastra ta
cu privire la metoda de urmat pentru a readuce sub co
patriei germane coloniile de emigranti - Volkdeutsche.
macar nu era bine definita aceasta notiune de
pentru ca flamanzii, norvegienii, olandezii, burgunzii ~i, un
chiar normanzii erau considerati elemente constitutive in m
gia nazista 48 . Dar in special viitorul Europei Centrale ~i Orienta
ramane nebulos. Se va mentine un statulet al P%niei , un fel
"Mare Ducat al Var~oviei"? Vor fi create in URSS mari
vasa/e, ca Ucraina?
Cum victoria se I~sa a~teptat~, in plus nazi~tii erau
presati, adic~ fortati s~ procedeze la integrarea cuceriril
lor Tn efortul de r~zboi. Regiunile ocupate din URSS ~i di
toat~ Europa Occidental~, expus~ loviturilor engleze,
r~mas supuse administratiei militare; Norvegia ~i Olan
Tns~ erau subordonate unui InaIt Comisariat germa
acela~i lucru se intalnea in cazul Boemiei, calificat~ pur
simplu ca "protectorat al Reichului". Tn jur gravitau statel
satelite, devenite aliate Tn lupt~ ale Germaniei ~i condu
de dictatori care se inspirau, mai mult sau mai putin, di
modelul nazist - Siovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria,
Serbia ~i , intr-o m~sur~ mai mic~, guvernul de la Vichy. Tn
star~it , pe plan ideologic, Spania adera la blocul german 49 ,
iar Su edia ~i Turcia, t~ri r~mase neutre, au fost obligate sa
se integreze comercial Tn acest bloc.
48 Fara a mai vorbi de emigrantii din afara Europei - din Statele Unite
~i din Brazilia, de exemplu. (N .a.)
49 Invitat de Hitler sa intre in razboi , la intrevederea de la Hendaye, din
. octombrie 1940, Franco a pus atatea conditii privind furnizari de mate­
rial ~i revendi cari teritoriale (Gibraltar, Maro c, regiunea Oran,
RousiJlon) ; in cat Hitl er n-a mai insistat. (N .a.)
42
Pe plan economic, toat~ Europa este exploatat~ .
hizitiile ~i spolierile au constituit la Tnceput regula ~i au
nas a~a pe tot parcursul r~zboiului in Polonia , Tn
via ~i in URSS . in Europa Occidental~ ~i Central~
ItJ au fost completate prin metode mai subtile ~i mai efi­
mte. Astfel, marca , devenit~ moned~ european~, a fost
IIpra evaluat~ pentru a permite cump~r~ri cu preluri mici .
" acel a~i timp, intrelinerea trupelor de ocupatie a fost
usa pe seama statelor ocupate, pentru "ap~rarea " lor.
ar valoarea acestor contribulii nu avea nici 0 leg~tur~ cu
feetivul trupelor 50 , ceea ee f~cea ca tezaurul german s~
19 alimentat prin credite practic nelimitate care ar fi per­
mis, in modul eel mai "corect" , s~ se cumpere, practic,
toata economia european~. Tn acela~i timp, "acorduri"
omerciale privind schimburi in natur~, aplicate unilateral ,
permiteau scurgerea, in mari cantit~ti, de bunuri variate
spre Germania , de unde nu soseau, in schimb , deetH
promisiuni de rambursare ulterioar~ . Tn acest domeniu ,
planul german se desena pas cu pas: prin autoritatea
po litic~, Reichului Ii r~manea rezervat~ conducerea eco­
no m ic~ a Europei , Tn sfar~it unite - idee des repetat~ de
propaganda german~. Germania i~i rezerva monopolul
industriei grele, care asigur~ puterea, ~i, Tn acela~i timp,
monopolul culturii care aduce prestigiul. Celelalte t~ri vor
fi condamnate s~ furnizeze , printr-un fel de "pact colonial",
materii prime ~i prod use alimentare. Chiar din timpul con­
flictului , 0 imens~ ac1iune de colonizare, "Cstland", insta­
lase coloni germani pe teritoriile locuite de slavi , dar ~i i n
Lorena ~i in Ardeni, cu scopul dublu de punere Tn valoa re
a teritoriilor ~i de ap~rare a Imperiului german .
50 Patru sute de milioane de franci pe zi in Franta , suma ce ar fi permi:;
intretinerea a zece milioane de soldati! (N .a.)
 Marele Reich
V'. Tari administrate de Germania

~.
T~ri salelile
Teritorii ocupate de

'RLd;:
Tari ahelal neulre.
dar prietenoase cu Reichul

Italia ~! teritoriile anexate de e

(MAREA Tari salelile rat a de Ilali a
C 1 ?/ J\
~~RITANIE Tari neulre

OCEANUL
A TLANTIC
4lo~0
"""'- Haga

Mare

45
 10. Marea Asle japoneza
~
~
Ol
I a;).
N
C")
"'l{)
as
N
.N
"'.
o
o
o
o
l{)
~
oC") I'­
lo
l{)0~0
a;)0~l{)
a;)l{)
lON Imperiul Japoniei, numit uneori "Marea Asie japoneZa",
~ o l{) C") ~0C")0l "<I:~
"<I:
l{) Ol I'­ I'- N N~a;)1'­ co a;) ori "sfera de coprosperitate", dupa cum accentul era
N ~~ C") N
pe victoria nipona sau pe cooperarea cu popoarele
C") lo Iberate", se intindea pe tot litoralul Asiei Orientale, din
~ I~ ~ o o a;) o l{)OlOl'­ Ola;)
a;)C") mciuria pana la Rangoon . EI cuprindea toate arhipela­
C") O~ lo lo C")00l0
~ l{) C")0l N o NOOla;) l{)1'­
I'- 01'­ lo N ~r--:t.O..t cri~.,.... Ie din Pacificul Occidental , pana la insulele Aleutine $i
C") """N N
Noua Guinee. Suprafata lui, pamant $i mari, era egala
NI~
~ I'- N o O~ o .,.... 001'-0l I'­ l{) a opta parte a globului. Japonezii credeau Tn misiunea
Ol 0 C") lo o ~ N o 00C")0 C") .,....
~ C") C")c> ~ o ~o ~ l{)"! istorica; Ie revenea menirea de a dovedi ca un poper
lo ~ a;) ~ o1N..tt.O lOl{)
C")
culoare este superior rasei albe ; $tiind sa utilizeze
o ~ $i tehnica acesteia, pastrandu-$i totodata putern ica
-CI
.­
(l)
~
~
Ol
I a;).
N
0
~

C")
o
;1i
O~
oco
o
N
~
~
00l{)0
oo~o
O~
l{)~
ginalitate. Apoi, el va conduce alte popoare colonizate,
n::: ~ ~ ~~ o lo ~c>N"<I: C") I'­
t.O C") a;) (") I'-I'-C")N ..t(")
::J C") t\ calea libertatii $i a progresului . Eforturi Tn acest sens
a;
l{) J$esera deja facute inainte de razboi, cu scopul de a
~ Ciilol~
~ lo N
ol{) Ol{)
O~
ol{) lo
C")
000l1'-
00l{)~
NlO
l{)~ lasa sub steagul nipon mi$carile nationaliste care se
Ol C") lo a;) I'- ~ N lOl{)~N Ol
C1l ~ .,to1 l{)l{)~0 (")(") \"§teau. Dupa cucerire, au fost formate un "Consiliu al
C")
'0
arii Asii" , apoi un minister - perspectiva de adminis­
~'~I ~ I ~ a;)
l{)
N
N
Ol{)
Ol{)
o
o
~
o
co
C")
lo
Ol
lOlO
a;)l{)
Ir,)\ie japoneza directa, daca nu chiar de anexiune.
(l)
"D
Ol C") a;) C") C") N a;) a;)
'Ql
Pe termen scurt, japonezii sunt prin$i Tn aceea$i con­
016 a:i N~ 2-0

t
::J C") .,.... (j) Ql
Q):;::;..
Iradic\ie ca $i germanii. Erau nevoiti sa-$i apere imperiul $i
o E (,::3,)
.- _I puna in valoare, Tn folosul economiei lor de razboi.
W ~-o
:;E e
Ti Q.
Oatorita acestui imperiu, Japonia poseda surse de energie
'';:;
2
'E .~ a I de materii prime care-i lipsisera $i care erau cu atat mai
.!:
en _c_
c:
c_ C
~
C
Q)
Q.:::l

.c- '"
Ql necesare, cu cat se constata ca razboiul era lung:
_ IfO IfO E ~ ,:: E E Ql -g>
c c C IfO := IfO C
e C1l Q) C rbune, fier, petrol, cositor, cauciuc. Teritoriile cucerite
ID~ ~ro roro cEc ._Q) D~ .9 ~
§~ ~~ §§ ~c~ Q)~~~ ~~ Ql Q.
IAmaneau, a$adar, sub controlul autoritatilor militare.
Do-on z~z -~OO ~­ -0 0)

=
Q)Q)
~~~~~~~~~ooroOO~~§~3 E~ Ql
·c
C
C
I .Xistenta dualitatii marina-armata $i faptul ca fiecare
o ID 0 Q) U Q) ~ ~ ~ ~.- ~ E ~ ~ ro 0 ,ro ro ' 0
Q)DIDUQ)cttCtEt ~IDIDQ) " ~> .Q 0 omandament T$i apara cu hotarare autonomia pe teatrul
UIDUIDUB~~E~g~EEoDUD~Q)Q)
rocrocroQ)--~-O-~ rorororoUD E:2 au de operaliuni impiedicau 0 conducere de ansamblu,
=~=~=UQ)IDQ)Q)UQ)IDQ)===uIDQ) N Ql
u .- u .- u U U 'c D Q) D ·c > 0 0 U C C C ai"=t::
~=~=~=IfOIfO~1fO
uEuEuEcc~c~c~UUDUOOO
1fO~~~~~-roro
-'" C
::3
porn ind de la Tokio . Din lipsa de timp, de capitaluri $i de
cec e e
c (m ern ~ 'ro rn em ~ ~
~e~e~e~~£~B~£w~~~
'> '> eee « Ql .."!
00..
_ N
Ichnicieni, japonezii erau incapabili sa dezvolte resurse le
'" '" \~ rilor cucerite; ei se mul!umeau sa inlocuiasca, cat se

47
46
 MAREA BERING
Teritorii americane
Teritorii ale Imperiului britanlc
ts:sJ Indochina franceza
~ Impenul olandez
--,... Atacuri japoneze
~ Planul japonez din decembrie 1941 . realizal
,,\,"'\~ EXlinderea pl anului japonez. in 1942
~,tonl~alacul american

NUL
~
~
............~~~
~, 6000km

~~ " " j
~. I. MIDWAY'"
',~ (SUA)
~ r"
A C F I C
/ ~ /'~
~ " 0....
Pearl Harbour 0­
I-LE. HAWAII (SUA)

OCEANUL

INDIAN E. SOCIET~TII
..
'"

o,
1000 km
I

48 4H
putea de bine, pe coloniali:;;tii europeni :;;i sa procedeze
o exploatare cat mai profitabila pentru ei. in sfa
japonezii nu duceau lipsa nici de un anumitcomplex
superioritate, care genera un oarecare dispre1 la ad
popu latiilor pe care Ie "elibereaza".
Rezulta ca a existat 0 mare tentatie de a impune
japoneze, limba , obiceiurile, produsele :;;i chiar religia,
japonezii i-au cazut adesea prada devenind, in ochii el
lor indigene, un gen de noi colonizatori, la fel de pu1in iu
ca §i predecesorii lor. De fapt, viitorul "Marii Asii japone:
era la fel de putin clar ca :;;i cel al Europei germane. Un
cru era totu:;;i sigur: China era prea mare pentru Japon
Ea nu putea nici sa 0 ocupe, nici sa 0 cucereasca in
gime; 0 mare parte din tara Ii ramane inaccesibila .
lui japonez nu este total decat in Manciuria, devenita
satelit, teoretic independent. $i alte tari sunt chemate,
principiu, sa primeasca un statut analog: Birmania :;;i Fil
ne in 1943, Malaysia :;;i Indiile olandeze la sfar:;;itul confl
tului. Borneo :;;i Noua Guinee vor fi, pur :;;i simplu, colonii.
Fidelitatea aliatului siamez a fost platita cu anexiuni
detrimentul Cambodgiei. Dar, Tn Indochina, Japonia a
trat, din comoditate, administratia franceza, cel putin
Tn martie 1945. in acest mod, supravie1uie:;;te un
lism european ambiguu. Cat despre India, se pare
japonezii au considerat-o insuficient de matura pentru a
administra singura; in orice caz, in timpul conflictului, ea
ramas in afara controlului japonez.
IV. Colaborarea
in tarile cucerite, Tnvingatorii declara ca vor instaura
"ordine noua". Din motive ideologice, din oportunism
din vanitate, se formeaza grupuri, ale caror :;;efi i:;;i afi
50
ointa de a se integra Tn aceasta ordine. Sunt colaboratorii .
lIalia nu a reu:;;it sa recruteze multi dintre ace:;;tia, Tn afara
je cazul coloniilor. 0 parte insemnata 0 formeaza emigranti
lm sudul Fran1ei sau din Tunisia, pe care consulii italieni
au straduit sa-i atraga. in Corsica, e:;;ecul a fost complet;
\Julinii partizani ai unei Corsici independente au ramas, din
prudenta, in Italia. Compatriotii lor nu sustineau ideea .
Germania nazista a obtinut succese mai mari. Ea a
ctionat pentru acordarea unui statut privilegiat coloniilor
Volkdeutsche, oriunde se gaseau ele, risipite prin
Ungaria , Romania, Siovacia :;;i Croatia. Ace:;;ti germani
fin origine beneficiau atunci, practic, de dubla cetatenie.
( I i:;;i pastrau limba, se grupau in jurul unui :;;ef care-I
cuno:;;tea pe Hitler ca Fuhrer al sau, se administrau sin­
uri :;;i strangeau uneori taxe Tn folosul lor.
Tn teritoriile ocupate, propaganda nazista era deosebit
I>' abila :;;i de tenace. Ea folosea toate mijloacele: presa,
rii, filme, dar, Tn special, radio. Bibliotecile au fost epu­
te, au fost organizate cicluri de conferinte, dar :;;i concer-:­
i expozitii sau reprezentatii teatrale . in ciuda unor rivali­
I(i Tntre servicii, erau aplicate, Tn fond, metodele initiate,
IJ su cces, de Goebbels in Germania. in timp ce 0 cenzu­
exigenta :;;i vigilenta se straduia sa previna orice devie­
. acelea:;;i lozinci erau repetate obsedant: nocivitatea
,'muni:;;tilor, a democratiilor liberale, a francmasonilor :;;i a
reilor, condamnarea capitalismului, afirmarea superio­
ntii socialismului fascist "impus de istorie", promisiuni de
Ice :;;i de prosperitate intr-o Europa, in sfa r:;;it , reconci­
la sub autoritatea germana etc. Atat timp cat au durat
toriile Wehrmacht-ului, aceasta propaganda a fost efi­
nta, mai tarziu ea nu va mai putea face mare lucru
Ipotriva evidentei faptelor;
51