AR et so P ete t Visul printului Dorinta ‘emult, demult, in Tinutul Rosu, trdia un rege aldturi de regina sa si de sluiitorii sci |) Tare mult isi dorea regele sa aiba un urmas Ia tron. Dupd o lunga perioadé de asteptare, a sosit si ziua Tn care regina a adus pe lume 0 fetijéi blonda, cu och i siaibastrica marea. Tare mare a fost bucuria reginei la vederea frumusefii de fate. = cai de mare a fost bucuria reginei, pe at! de mare a fost mahnirea regelui. — Dragui meu. priveste cat este de frumoasdl i-a spus regina fericita. — Pufin imi pasc mie de frumusefea ei! Mia umbrit viafa. Eu mi-am dori un mostent- Br ainu 0 frumusefe de fata, asa cum ji spui tu, a raspuns regele suparat. Fe acel moment regina a izbucnit in plans sin sinea ei si-a promis c& nici macar un nu Bi va negiia fica. Ea i-a dat copilei numele de Raza Albastrd, cael regelui nu 5 pdsat nici macar cum o cheama. Fmpul frecea, jar regele era tot mai mahnit la gandul cé nu are un fil. Ce printree ine, regina a aflat cain scurt timp va da nastere unui al doilea copil: Din acel me- ent zilele regelui s-au inseninat, a devenit mai vesel si mai bun cu tofi cei din jurul sGu ea se juca pe iarba din gradina cu Raza Albastra.Dupe ceva vreme, regina a adus pe lime cel de al doiles copil. Aya'cum speresera, de cceasté date copilul era un bdiefel frumos, cu parul negru Ca pana corbului. Re> gele d poruncilica timp de 0 soptéimand sO se sarbatoreascG in intreg regatul nasterea fiului sGU mul asieptat, pe care -a numit Dorinia. Dorinfa crestea cu fiecare zi ce trecea, devenind un fancr fumes gi putemic. Auzise Ih tepetate randuri c6‘n Jinutul de Aur irdia o minunétie de fata, dar stia cé pentru c GjUnge iG ea era nevoie sé traverseze RAu! de Foc. intro zis-a dus la tatal sau sii-a spus: = Tal6, eu vreau sc. ma duc in Jinutul de Aur. Vreau s@ 6 aduc aici pe prinfesa care” Jocuieste in acel castel, ca sa-mi fie sofie. 3 Regelui ise pdru cd ise clating paméntul sub picioare si spuse: — Barinfa, dacé vei face incercarea aceasta, cu siguranta nu vei reusi, iar eu fe vor ipierde. Nimeni nu a reusit sé treaca Raul de Foc. Cum crezi cd vei putea tu? Vestea se raspdndi repede in imprejurimi. La poar fil regilor cin impardjille invecinate, ca sé radé de tandrul print. jofin}a, cred cG te-ci néiscut intr-o zi a viselor, de'ffi rec prin cap asemenea baza" conil, spuse Atrium, unul dinire vecinii sai, dup& care incepu sai radan hohote. Si dcesta a fost doar unul dintre episoadele in care Dorinté o fost umilit pentru ceed”SG prinjul nu a renunfat sia muncit din greu la un plan care sa i faca posibil visu @ gjunge in Jinutul de Aur. Ani de muncé au dat roade $i intr-o zi, sub privirle vimite ale futuror, Dorinté a scos B vedere o corabie pe care o consttuise singur si care era special creata pentru a| G fraverseze Raul de Foc. Nu micd le-a fost mirarea celor care nu crezuserd in el IGni la rnd rdseseré de ideea Iu = Mam, tatd, a sosit fimpul séi-mi iau ramas-bun si va promit cd in foarte scurt timp vom revedea. Nu itafi sé facefi toate pregatirile peniru nunta, spuse Dorini B= urca in corabia lui Multe Zile i-au trebuit eroulvi nostru sé ajungé in Tinutul de Aur. Dar puterea dorintei ST ciutase sé construiascd 0 corabie puternicd, ce |-a purtat in siguranta peste Raul Foc si jaté-l ajuns in locul mult visat. Oricat de greu i-ar fi fost regelui din Jinutul de nu a avut de ales si a fost nevoit sé se desparta de fiica sa, care |-a indragit pe #6 din primul moment in care I-a vézut. Au urcat amandoi in corabie si au pornit Tinutul Rosu. Au aiuns in siguran}é si, la vederea Iu! Dorin}a insofit de fata din Jinutul de Aur, tofi cei Gjisi-au exprimat pdrerea de rau céi nu au crezut in puterea lui interioara siin visul Bp finuiul Rosu s-a facut apoi nunta mare, la care regele i-a invital pe tofi locuitorit lui, Ca iofisd afle despre visul implinit al fiului sau.