Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept Procesual Civil - Prof - Univ. Dr. Mihaela Tabarca

    Uploaded by

    Denis Sebastian
    100 views26 pages

    Original Title

    Drept procesual civil - Prof.Univ. Dr. Mihaela Tabarca

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    100 views26 pages

    Drept Procesual Civil - Prof - Univ. Dr. Mihaela Tabarca

    Uploaded by

    Denis Sebastian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    RS ON oT EB) AM eke te Wir Reale Coy- EI in fata primei instante. Teote see Miers (yet) eer Te- Prof. univ. dr. Mihaela Tabarca Judecdtor la Tnalta Curte de Casatie si Justitie Drept procesual civil / Vol. I. Procedura contencioasd in fata primei instante. Procedura necontencioasa judiciar’ a SRE | ce solomon 2017 ya contest a apie ie Neviune Deostires ft aeexceptile de rept mater 121. Prin incheierea prin care se constatafinalizarea cercetrii ‘Procesului este fixat gi termenul pentru dezbaterea fondului 2.2. Exceptille procesuale 2.2.4, Noiune si particular 122, Exceptille procesuale sunt reglementate in Codul de procedurt civil prin art, 245-248, 123. Art 245 dispune 8 excepfia procesualt este mijlocul prin care, in condifile legi, partea interesat8, procurorul sau instanfa invoc®, fra si pun’ fn discufie fondu dreptulu,neregu- larititi procedurale privitoare Ia compunerea completului sau consttuirea instanfei, competenfa instanjei ori la procedura de judecati sau lipsuri refertoare la dreptul la acfiune, umrind, dupa caz, declinarea competengei, amanarea judeciii, refacerea ‘unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cereri Prin acest text, Codul de proceduri civit defineste” exceptia procesuali”. 124, Pentru @ deosebi exceptiile din dreptul procesual de ‘excepfille din dreptul material ~ si care constitu, in ralitate, veritabile aplrari de fond” -, cu rferire la primele este folosit cexpresia ,excepfiiprocesuale”. "Ta doctrinn anteronrt soul Cod de procedurt civil spus oma ‘pe scurt, pute defn excepiaes: un milo de proedur care, fish ting onde sau dns jude.) Mai pe romtneyte, excep sunt nit bl fn oate pus in mesul regula alain, excep iad pata tuninarea proceslu,” Gr, Toclescu, Explcapune..p. 137 ° Peubu abordarea monografics problemei excepflorprocsuale, a fe vedea: Al Bucci, Excepfle de pred nprocesul cil, Bi. Dacia, Cluj-Napoca, 1983; Th Miejera, Except privindinstanagiprocedhra de udecat, Ba: RAL, Bocuef; M. Tabrc, Exepileproceuale inprocesul i, Kia a revdetaadtugit, Ed. Universl Junie, Bucur, 2006; VV Lezneana, Bxceptile de fond procerl ci, Ed Lamia Lex, Bucare, 2003; A.C. Clute, Except procenale in matericvl, Ed, Wolters Kluwer, Bucur, 2009; D.AP. Florecu, R Pops, A. Borde, L. Popa, N. Eure, G.Spitan, D. Zamfeache, op. lt; A. Suin, Exeepileprocesale Dt Nou! Cod de procedurd cv, Ea, Univerul Judi, Bucur, 2012. vf junpredenaanteroarh nou Cod de procedack civil dese c& excepfin neexecutri contact na et o except de fond, co rentabilk ‘pire pe fond, deoarece, prin definite, excep de fond unt inlets ci aot ale excepic proces: 1. Bate invocat ‘ncural una proces 2.Bste wn miloe espirare 125, Faptul eX exceptia procesualé este un ,¢ijloc” pin invoc& neregularitifi procedural in legiturd cu aspectele art. 245 Coproc.civ. exprim ideea c& exceptia proce cconsttuic un elemental actiuni civile, * 126, Prin definiiadaté de legit excepii proces fost surprinse urmitoarele particularititi ale acesteia- = 1261, exceptia processlé este 0 forma de mani actiunii gi, deci, presupune existenta unui proces in on a Spevtcexcepiiprocesale est fap ch aceasta ei pe parcursul procesului, ir nu prin chiar cerereaintroductya fost Tocmai de acca, neregularitijle proedurale care fr beet de tc formula prin cerereadeape/ecar/omin in anularelrevizuire conaitie lot allca motive de apelicg contesai fn anularerevinuir, arnu except process clrora instana i tebuiase se proaunecu priori, conf art 248 Cprocciv. Istana de contrljdiiar va admit ag respinge ceeca de apelrecursicotestjie in anual iar excep procesals” din cererea de apeLiecronenap in anulare/revizuire”;, 126-2. prin natura sa, exceptia procesualé este un mijlo d aplrare, aspect care rezulti din prevederile art 31, care aati apaiile formulate in justtie pot fide fond sau procedural Prin intermediul excepjiei se formuleaza apirri proved ‘cote exon on pnts Gc lg dl pl “Cia Dacre Vc 7099 nec 11900 1.10, Cm ce reeset find» romp Se nd etopins councils apr pe fond dee in tie, exceeded wn oda exile ec ea pu nS nm ens CB Svat den 409 nepali "Pen aia a ett xia vee lat re a sapere ct red lec No Cod de proce chil n Rava ena ep ‘ar, 4/2009, pp. 27-88, — "Taseal ct cop proce poste ioc cl ea cal de uc, ctl eee arte compen coogi Aba ane vee A Sot op cpa "Pap prin coe see ne ci eae ne pot scp pce i a ier ncn Orin etc Armas nia a ‘epi nrmcrs decree dence mo ah content i fa primeinstanie excep in aesie Pcl 5 Elect ami Tesi excepit rovsrsle 1263. potrvit at. 245 Cprocciv, exceptia procesualé poate sfc invocath de cite paren interesat, do procuror sau de instal .in conde leg, Aceste condi sunt arate fn an. 247 Cproceiv Find un moc de aparare,excepiaprocesual8 este folosté in sod obgnuit deere prt. in egal8 isu alte pari pots ie use in sian dea se apr, astfel inci, la ndul lor, s8invoce excep procesvle ‘Oricum, excepfle procesuale absolute pots ie invocate de orice parte, de procuror sau instant din ofc; 126-4, excepfia procesuali nu pune in discufie insusi fondul pretengiei deduse judectii, ceca ce art 245 C.proc.ci. precizeazs ‘in mod expres. ‘Cel mai adesea, exceptia procesualé este un obstacol la cererea adversarului, invocdndu-se aspecte de ordin procedural, faptul c& acfiunea in oricare dintre elementele sale fost angajatint-o ‘manierd incorect, Este motival pentru care excepfia provesuald, chiar dact este ‘una de fond, nu se confundi cu apararea in fond?) niei atunci clind exceptiatinde larespingerea sau anularea cereri 12655, admiterea exceptei procesuale duce fie la intirzierea procesului prin declinarea competenfei, aménarea judectfi, refacerea nor acte de procedura (in cazul exceptiilor dilatori), im doctinn anterior nous Cod de procedurd civil a spas care ste interes dea dstinge apie 6 fond deexcepuni? Aces tres ete fret 1) Dacl piritul umf ln apéraren sa, reclamantal pierde procesul fi utoriata uel jadeat i impiedics pete totenuns dew! reining, {sek presupunem c8 noon cee ete funds pe acess card (cadem caus ‘petend), are acelagciec (cadem es) est ne aceleai pi cute de le ‘incor lor in aoeaiclitate (adem persone) Din con, dad pital ‘Tamdl in excepiunen a, relamntul este oblgat su de a reinoi cererea Send dea supends pot moment crsul el sea Indep o formalate preslbil, Dar érepl subst u poate pier aiciodt prin singaral eect {excepto cre niiodts nu tinge fondal proces. 2) Ape pot pune ine sara proces, dar mai nsinte de. Inchideren ezbaterior (Cy cept, dn cone, bul a fh invocate sub pedeaps de af pedste {Simin ts, aed nine de orice eprare supa fondull. Rainen este ch ‘iru, care ae concusun in fond exe socoit cs arenuiat In un mijloe de “ptr, cae nu ar cre deci un obstacol moments sau temporaria deci fbodulu. 3) Api pot sevoeate pentru prima oar tn apel, Art. 327 ‘Cproc ci interice ase voea in ape cerer noi dar simijloace de spicars” = Gr Toileses, Explicatnea.., pp. 13146. 303 % Raeaerse ein dela Prerderet arp rep roca fie la impiedicarea judecdtiifondului prin anularea, respi, ‘sau perimarea cereri in cazulexcepfllor peremptori/drimes 126-6. in principiu, admiterea exceptiei procesuale ny a taza insusi dreptl subiectiv dedus judecdi ack sunt fliturate, depiite neregularitifile care au dys admiterea excepfie, ar putea fi introdust o nous acfiine prin ‘i se tindd la valorificarea accluiagidrept; 126-7. ca reguli, hotirirea pronunjati prin admiterea exceptii procesuale nu are autoritate de lueru judecat a fondulu dreprul, ‘Totusi, dack 0 primi hotirire este pronunjaté pe tem admiterii exceptiei prescriptici dreptului material ta actiy ‘sau autortiti de lueru judecat, o noua cerere nu ar mai putea formulatiintrucat sar opune tocmei autoritatea de lucr jud ‘hotiriri antrioare Pe de alti parte, se poate vorbi despre autoritatee de lucny Judecat # hotiririi prin care este admist o exceptie procesualg ‘in raport cu un nou proces tn care persists neregularitatea proce. durald care a dus la admiterea exceptiei respective prin prima hotirire?. Rezulth aceasta din at. 430 wliv, (1), conform eu care hotirdrea judecttoreasci ce solutioneazA, in tot sau in parig fondul procesului sau statueaz8 asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricdrui alt incident are, de la pronungare, autoriate de ‘ucra judecat eu privie la chestiunea trangati, Aste, dact print hottie cererea de chemarein judeost este esis and formulatt de o persoandlipsit de caliateprocesal ar pin num carer reclamaotal ~ care nu 2 devenit, ne timp, stall repaid nde prin prima cerere~ umnreytevalorificare aeliai dept in ape care se sable lips Ii de clita procesual, cea dea dou ceed chemare in judecatt poate f repins pe temeil storia de ler ule ca pti ete dente in cle dout cere, ‘In juvispradenjaanterionrtnoului Cod de procedut civil $0 deci of except psi cai procesual atv a reslamantl este 0 excepi fend, n srs legitrk eu pretetia dds ject, mai exact cu exer septal ln aejine. Avind in vedere acest crater, ca fost anal esegath de insta aneioaa pe baz unui probator adminis ocx 5 efind clement noi legate de acest aspect invocat fm al doles ii ‘Yim sole, find itevocabis, beneficial de autora de cr jude” (CA. Bucuresti. lac in fam, dee vr 1589/2007, in Revit romdnd de ripradan 3/2008 169170. va contre n faa prime! instante gu free erie de Sete Ciera ictal cee xcept de ppocedurt Beep de fond 2.2.2, Clasificarea exceptillor procesuale 127, Exceptiile procesuale pot si fle clasficate tn functie de ‘mai multe criteri,respectv: obiectu asupra cdruia poart; efectal pe care tind si realizeze; caracterul normei incdleate. 128, fn definitia dati exceptilor procesuale prin art. 245 Coprociciv, se regiseste clasificarea in functie de fiecare dintre acest crite 2.2.2.2. Clasificarea in functie de obiect 129, fn raport cu criteriul obiectului lor, excepfile procesuale sunt de procedur’ side fond. 130, Excepfile de procedurd sunt acelea prin care se invoc’ neregularitifi procedurale privitoare la compunerea sau consti- ‘uirea completuluifinstanfei, competenta instanjei ori procedura de judecat ‘Cu ttl de exemplu, sunt excep de proveduri exceptia nele- galei compuneri sau constituiria completului de udecati, exceptia de necompetents, exceptia lipsei procedurii de citare, exceptia lipsei dovezii caitgii de reprezentant, exceptia litispendentei, 2 cconexitiii, exceptia de perimare. 131. Exceptile de fond sunt acelea prin care se invoetlipsuri referitoare la dreptal ia acfiune”. fntrucat condifile de exercitiu ale actunii sunt dreptul, inte- resul calitatea procesuali si capactatea procesualf, inseamn& c8 lipsa uneia dintre aceste condificonstituic emei pentru invocarea tunel exceptii de fond. "i doctina anteroarl oul Cod de procedurk civil pus excep sie de fond se ascamink att cu excepfile de proelur, ct yc pice de food, propritzte Pe deals parte, se aseamint eu excepfile de procedur ‘ub raporl terenuli pe eae se plseeckderhuri, dearece parte care invoed excepfia nu contazice dep ce face obit judecti, dar ict mv ecnoaste afl pus invocare excepfi na punen discujefoodl dept, Pe de alt pat, se aeamtod ex pire popriu-se, pe pal efcelor pe fare le produc, deoarece admires excepilor de fond dae I respingeres Su anolce cre, fk posible, de regula, de a ma eter cereea”— 5 Zilberein, VM, Cioban, Prez prvindinstngia exepir th drei _procetual ci Stud caret unidce mr. 1/1983, pp. 4248. ans Astfel, sunt exceptii de fond excepsia in lipsei de interes, excepfin lipsecalititiprocesuan sau a capactiit procesuale, exceptia presripici depts 2 objine condemnarea paritului, exceptia autoititit de iy judecat, exceptia privind caracteral subsidiar al acgiuni ‘onstatare fat de actunea in realizare,exceptialipsei procedy prealabile, exceptiaprivitoare la lipsa edi de atae @ apeluty, Fecursului mpotriva unei hotirati definitive, exceptia priv la inadmisibili i eile extraordinare Premature motive decat cele limitativ prevazute de lege, exceptia munity de jurisdicyic ii Tnsanaconfunda problems innit de arse cca iu cali process asia. Benetcira mii de unite rine tn sonia big in apart jariie dedus aes agar re cate proces! - proces mu poate continua di eauza impedimertuli procs decurgaddit Imunitaten de jurist. Pe de alt parte, existena muni de juridii m se nicio legit ew necompetenajurisctonals a insane rome” instana face oapeopere inte cele do inst, Nevompeteata juries sanlizcan ca subivirne a necompetenei alee loan apie! instante rei! foctu nee Except asi i ale unor except ere Beep de pecompetent 2.2.2.2. Clasificarea in functie de efectul produs ului produs prin admiterea lor, orildrimante 132 Inport eriteria ef excopileprocesuale sunt cilotor i peren 133. Exceptile dilator sunt acelea care au ca efeetdeclinarea ‘competenfei, aménarea judecatfi sau refucerea unor acte de procedur Sunt astfel de exceptii: exceptia lipsei procedurit de citare, excepfia privitoare la nelegale compunere sau consttuire a com: pletul, exceptia de conexitate, exceptia de litspendent et. 134, Exceppilleperemptori duc la anularea, respingeree sau la perimarea cere ‘Au acest caracter exceptia preseripfiel dreptului Ia acjiune, @ puterié Iucrului judecat, exceptia Hipsoieslitifié procesuale sau a ‘capacitiiiprocesuale, exceptia perimarti ete 135, Unele excepfii peremptorii ~ cum ar fi exceptia lipsei ccapacititit procesuale de exercifiu”, exceptia lipsei dovezit calitiii de reprezentant,excepfia nelegaleitimbrar,atunci cind pri nu isa fost eomunicat cusntumul txei judiciare de mbm texcepfialipsei semnturi de pe cererea de chemare in judecata, atunci cdnd reclamantul nu este prezent la termenul Ia care se invocd exceptia" ~ ineep prin a avea un efect dilaton, pentru ci instana nu anuleazi automat eererea, la termenul fa care se invoed neregularitatea procedural, ci amand judecata, acordind tun termen pentru Tinplinirea lipsutilor, Numa dack lipsurile ma se acopetd, se produce efectul peremptori, prin anvlarea cere 136, Pe de alti parte, este posibl ea acecasi exceptie prove sualé si produed efecte diferite. De exemplu, excepfia de necom. pete 136-1, este dilatoric, atunci cand se apreciaz ct cererea este de competenta une alte instante judeedtoresti sau a unui organ cu activitate jurisdictional, in favoarea clrora trebuie declinat® competent; " Faqh de art. 57 alin. (5) Cpe Fa de ar $2 lin. (1) Croce in condi art 36 alin (1) in OCG. ne, 802013. Fa de rt 196 in. 2) Coe Except abso 136-2, este peremptorie/drimant, atunci cid corer eg ‘competenfa una organ fd activitate jurisdictional, pentny solutia pe care o pronunfinstanfa este de respingere a cere inadmisibila; 136-3. este peremptorie, dact cererea este de com, ‘une instanfe stfine deoarece, in acest caz, se va fae aplic art, LO7L alin. (1), conform cu care instanga sesizaté vex ddin oficiu competenja. sa intemajionala, procedind conf ‘egulilor interne privind competent, iar dac stables cin ‘competent nici ea, nici o alt insta roménd,respinge cere ‘anefiind de competent jurisctiei romaine, sub rezervaaplicany prevederilor art. 1.070. Hotirdresinstanei este supusé recusul la instant ieraric superioar 2.2.2.3. Clasificarea in functie de felul normel incBlcate 137. fn funcjie de caracterul normei a cei incileare ex invocatd prin intermediul exceptiei, exceptiile procesuale sunt absolute si relative. 138 fn cone rt. 24 alin. (1), except absolute (sn) sunt cele prin cre se invoct indlearea unor nore de ording publi 139. Norma de ordine public’ ocroteste un interes public. Astfel?, compunerea sau consttuireainstanfei cu numérul de Judecitori,resp2ctiv cu toate persoanele sau orgenele previzate de lege, este reglementati printr-o norma de ordine public. "in jrispradenjasateroard noah Cod de procodurs civil 0 dele & ,oxceptia tele! alti insane care « pronnjat deco pu reoursulu esto except de odine publics” —C-A. Bucireti sa l-t hy ec. 5222003, spud A. Vasil, Bxcepile de procedard tn procera ail Practica judciard, Ea. Hamsngi, Doce, 2010, p. 210, sles gi ata pronunni boule jadectore de ete rina isnt 9 nts de apel, eclomants ere deca, scene horn, procim tote acl de procedirt siviyt de insane ulterior deceslirelamante in leptrdcb ces parte sunt lovite de ulate absolut” ~1CC3, «ev. pop. it, J 1. 4231/2008, [bidem,p. 19; ,Capaciates procul de floss cons spindines nei persomne de avea depts oblign pe plan proce Excepialipsei capaci de float exteo excete de fond, abst Petemptoi, iar cee de procedurd~inclusi cereren de chemare in jude flit de o person fd eapacatedeflosin sua ule absolut, episod ‘i confimate."~ CA. Consana, de. civ. ar. S7RC2003, qpud M, THI cor content In fia pie stare Excepitelaive De asemenca, fa de dispozitile exprese ale art, 129 alin. (2) Coproceiv, necompetenta este de ordine publica in cazul incAl- crii competenfei generale, materiale gi tertoriale exclusive. ‘Au caracter de ordine public’ si normele care consacri principii fundamentale ale procesului civil, precum si normele ‘care cuprind reguli de desfigurare a procesulu civil, potriviteta- polo firesti ale acestuia, gi care mu pot si fe lisate la libera apre~ ere a pirtilor. Inte in aceastt ultima categorie, cuttlude exemplu, norma din art. 466 alin. (4) C.proc.civ., care arts cX impotriva incheierilor ‘premergitogre nu se poate face apel decét odati cu fondul, afard de cazul in care legea dispune altfel; norma din art. 471 alin. (1) Cproc.eiv., respectiv art, 490 alin, (1) C:proc.civ. care aratl ch apelul/recursul si, cfnd este cazul, motivele de apel sau de recurs se depun la instanja a cirei hotirdre se atact, sub sancfiunea nul Sunt reglementate prin norme de ordine public si conditile de exercitare a actiuni civil, enumerate in art, 32 C:proc.ci neputindu-se reduce Ia nivelul interesului pérjilor sesizarea instanfelor judecitoresti cu cereri care si intruncasc& cerinjele textului emingat Dupi cum, normele care stabilesc durata termenelor de cexercitare a eilor de atac sunt de ordine public. 140, fn condifile art, 246 alin. (2), excepyiile relative (s.n.) sunt cele prin care se invocd incilcarea unor norme care ocrotese cu preciidere interesele partilor. 141, Norma care ocroteste cu precidere interesele uneia sau ale ambelor pari este una de ordine privat. in Brcepi de fond te procsul chil. Culegere de practic judciar, Baja 2, EA CH. Beck, Bucur, 2009, p. 93; Pentre a mu insles principal contradicts are guvemean procesal ci, instanele trebuie pun in ‘Uiscua prior, anterior pronunfrs excep nvocale (de exempy xcepia ‘e odin public alps cali procesale pave) sumai In fonce de ‘madul de sluionare a acestor pot hth asupra fonda.” ~ CSI, scam, ‘ee nt 21457200, Fide, p 78; Lipa cali procesuale actives psive ‘pir consti excepi de ond solu cae cig insta a espingerea ‘cer fit dizcutaes fonds." C.A. Chi, ev, dee nr 2601/2000, aud 1M. Tabéres, Ob. Bua, Cod... 491 "fn jusprudeaanerioar noului Cod de proved cv 4 deci nesocorea dspontlor a. 208 C.poc i. reprerin un vila procedural Saevionat co nulitstearelav, para find decent din dre de a invoca 309 Opinio doen rep proces Are um asemenes caracter, de pildl, norma de compet teritorial la care se refer art. 129 alin. (3) C.proc.eiv. De asemenea, se poate considera ch protejeazi un ing privat: norma inscrsd inant. 62 alin. 3) C-proc.eiv., care di dren ariloriniiae 8 fie de acord ca infervenia voluntara print Sific ict direct in ape; norma dinar. 68 alin, (1) C prog art. 72 alin. (1) Ciproc.iv. sat. 75 C.proc.cv. care dep reclamantului sau piritului si aprecieze dacd lepese sau nucedy ‘procesual inital prin depunetea unor eereri de intervene fora norma inscrisd in at. 67 alin, (3) C.proc.civ., care ingiduie png In folosul careia a intervenit daca i ingidul sau nu intervenjentului aceesoriu s4 renune Ia julecata cerey norma cuprinst in art, 80 C:proceiv., care permite plrilor aprecieze daci, in prima instant si apel, isi exereita drepnyet procedurale personal sau prin reprezentant; norma din art. alin. (4) C.proceev., care ingduie pari ineresate st reauy ‘expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativls nor tertul 38 decid aprecieze daca formuleazi sau nu cerere reconventionala; org inscrisd in art. 204 alin, (3) C.proceiv., care permite parle sisi exprime acordul pentru modificarea cererii de chemare fy juudecata dup prim termen ta care reclamantul a fost legal cit rhorma din art. 225 alin. (1) C:proc.iv., cave perwite partir s8 xprime acordul ca judecttoral eauzei sau greficrl de sedinf Cproc.civ, care da dreptl pirtlor si fie de acord ca dezbat fondului sé se facd in camera de consiliu in aceeasi zi sau Inu 2.2.3. Raportul dntre exceptile procesuale sl inadmisibiliti 142 fn iteratrejuridicd, poring de In definta si sen care se dat ofiuni de apie" fost exprimatd opin” pt clicia a exist anumite mijloace de apirae cu o natu juiiel ‘nists — inedible nlite experizs et in ecu” — OCI, ev, dos. a 2 A Vail, Except de proceda.. p 190 "'D. Rady ©. Popesce, specie tortie practice ale except inadmsibitate tn proce! ci im Revista rand de dept. 9158 pa is aol centenoas nf priv instange va andi oese cepte pocesual 1). pet saa recurs ‘radish | Sea spus cf inadmisibilititle difeet de apavdrile de fond — i se apropie de excepiiile de procedurd — prin obiect, dar difera de cexcepfile de procedura (si se apropie de apiririle de fond) prin rezaltatele lor, pentru e&, dac8 sunt primite, duc la respingerea Jinadmisiiliijile webuie situate in categoria ‘exceptilor, 5 anume inre cele peremptori de fond” 143. Opinia mentionati nua fost acceptat! yi s-a arta c, in realitate, si in aceste cazuri suntem in prezenta unor exceptii de proceduta sau de fond, dupa caz, care au ea punet comun soluia pe care o pronunfa instanfa tn cazul admiterit lor ~ respingerea cereri a inadmisibile®. De pile 143-1, excepyia de inadmisibititate a apelului sau recursutui”

    You might also like