Speciiledepetidelalitoralulromnesc Atlasactualizat

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/361465098
SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL ROMÂNESC. ATLAS ACTUALIZAT / FISH

SPECIES OF THE ROMANIAN COAST. UPDATED ATLAS
Book · June 2022
CITATIONS READS
0 1,101
3 authors:
Victor Niţă Magda Nenciu

National Institute for Marine Research "Grigore Antipa" National Institute for Marine Research "Grigore Antipa"
94 PUBLICATIONS 427 CITATIONS 55 PUBLICATIONS 259 CITATIONS
SEE PROFILE SEE PROFILE
Madalina Galatchi
National Institute for Marine Research "Grigore Antipa"
48 PUBLICATIONS 237 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Valorization of project "Radiation background of Black Sea coastal environment / RACE" View project
First attempt of rearing Acipenser baerii at the Romanian littoral View project
All content following this page was uploaded by Magda Nenciu on 22 June 2022.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

Victor Niță Magda Nenciu Mădălina Galațchi
SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL

ROMÂNESC. ATLAS ACTUALIZAT
FISH SPECIES OF THE ROMANIAN COAST.

UPDATED ATLAS
Constanța
2022
Victor Niță Magda Nenciu Mădălina Galațchi
SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL

ROMÂNESC. ATLAS ACTUALIZAT
FISH SPECIES OF THE ROMANIAN COAST.

UPDATED ATLAS
Constanța
2022
i
Volum realizat cu sprijinul Ministerului Cercetării și Inovării, în cadrul Programului
Nucleu INTELMAR, proiectul: „Impactul factorilor limitativi asupra resurselor marine
vii din zona costieră și îmbunătăţirea metodologiilor de evaluare a stocurilor și
parametrilor populaţionali“ (PN19260302).
ISBN 978-973-0-36642-6
ii
CUPRINS/TABLE OF CONTENTS
Cuvânt înainte.......................………………………….………………................................................................5
Foreword............................................................................................................................. ..............................7
Speciile de pești identificate la litoralul românesc în ultimii 10 ani / Fish species

identified at the Romanian coast in the past 10 years.....................................................................9
1. Huso huso (Linnaeus, 1758) - morun, Beluga sturgeon........................................................19
2. Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833) - nisetru, Russian
sturgeon...........................................................................................................................................................22
3. Acipenser stellatus (Pallas, 1771) - păstrugă, starry sturgeon...........................................25
4. Atherina boyeri Risso, 1810 - aterină, big-scale sand smelt................................................27
5. Atherina hepsetus Linnaeus, 1758 - aterină mare, Mediterranean sand smelt...........29
6. Belone belone (Linnaeus, 1760) - zărgan, garfish...................................................................30
7. Sprattus sprattus (Linnaeus, 1758) - șprot, European sprat...............................................33
8. Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840) - gingirică, Black Sea sprat......................35
9. Alosa immaculata (Bennett, 1835) - scrumbie de Dunăre, Pontic/Danube shad.......37
10. Alosa tanaica (Grimm, 1901) - rizeafcă, Azov shad.............................................................40
11. Alosa maeotica (Grimm, 1901) - scrumbia de mare, Black Sea shad............................41
12. Engraulis encrasicolus (Linnaeus, 1758) - hamsie, European anchovy...................... 43
13. Merlangius merlangus (Linnaeus, 1758) - bacaliar, whiting............................................45
14. Gaidropsarus mediterraneus (Linnaeus, 1758) - galea, shore rockling........................46
15. Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 - ghidrin, three-spined stickleback..............48
16. Chelon auratus (Risso, 1810) - chefal auriu/singhil, golden grey mullet....................49
17. Chelon saliens (Risso, 1810) - ostreinos, leaping mullet....................................................52
18. Chelon ramada (Risso, 1827) - platarin, thin-lipped mullet.............................................53
19. Mugil cephalus Linnaeus, 1758 - laban, flathead grey mullet..........................................55
20. Planiliza haematocheilus (Temminck & Schlegel, 1845) - chefal cu ochi roșii, Soiuy
mullet............................................................................................................................. ...................................58
21. Parablennius tentacularis (Brünnich, 1768) - cocoșel de mare, tentacled blenny..60
22. Parablennius sanguinolentus (Pallas, 1814) - coroșbină, rusty blenny........................62
23. Aidablennius sphynx (Valenciennes, 1836) - cocoșel de mare, sphynx blenny.........63
24. Gymnammodytes cicerelus (Rafinesque, 1810) - uvă, Mediterranean sand eel........65
25. Callionymus pusillus (Delaroche, 1809) - șoricel de mare, sailfin dragonet...............67
26. Callionymus lyra Linnaeus, 1758 - calionim liră, dragonet………….....................……….69
27. Callionymus risso Lesueur, 1814 - calionim, Risso’s dragonet.........................................71
28. Trachurus mediterraneus (Steindachner, 1868) - stavrid, Mediterranean horse
mackerel................................................................................................................................. ..........................72
29. Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) - strunghil, round goby..................................75
30. Mesogobius batrachocephalus (Pallas, 1814) - hanus, knout goby................................77
31. Pomatoschistus marmoratus (Risso, 1810) - guvid tărcat, marbled goby...................79
32. Pomatoschistus minutus (Pallas, 1770) - guvid de nisip/mâl, sand goby....................80
33. Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1814) - moaca de brădiș, tubenose goby..........82
iii
34. Gobius niger (Linnaeus, 1758) - guvid negru, black goby...................................................84
35. Gobius cobitis Pallas, 1814 - guvid gigant, giant goby...........................................................85
36. Aphia minuta (Risso 1810) - guvid străveziu, transparent goby.....................................87
37. Symphodus rostratus (Bloch, 1791) - lapină, pointed-snout wrasse...............................88
38. Symphodus cinereus (Bonnaterre, 1788) - lapină, grey wrasse........................................90
39. Symphodus ocellatus (Linnaeus, 1758) - steluță, ocellated wrasse.................................91
40. Symphodus roissali (Risso, 1810) - lapină, five-spotted wrasse......................................93
41. Symphodus tinca (Linnaeus, 1758) - steluță, peacock wrasse...........................................94
42. Dicentrarchus labrax (Linnaeus, 1758) - lavrac/lup de mare, European seabass....96
43. Mullus barbatus (Linnaeus, 1758) - barbun, red mullet......................................................98
44. Mullus surmuletus Linnaeus, 1758 - barbun vărgat, striped red mullet........................99
45. Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766) - lufar, bluefish....................................................101
46. Sciaena umbra Linnaeus, 1758 - corb de mare, brown meagre.....................................104
47. Umbrina cirrosa (Linnaeus, 1758) - milacop, shi drum....................................................105
48. Scomber scombrus Linnaeus, 1758 - scrumbie albastră, Atlantic mackerel..............107
49. Sarda sarda (Bloch, 1793) - pălămidă, Atlantic bonito......................................................109
50. Diplodus puntazzo (Walbaum, 1792) - hienă de mare, sharp snout bream..............111
51. Trachinus draco (Linnaeus, 1758) - dragon/drac de mare, greater weever............113
52. Uranoscopus scaber Linnaeus, 1758 - bou de mare, stargazer.......................................115
53. Pegusa lascaris (Risso, 1810) - limbă de mare, sand sole.................................................117
54. Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) - cambulă, flounder...................................................118
55. Scophthalmus maeoticus (Pallas, 1814) - calcan, Black Sea turbot...............................121
56. Ophidion rochei Müller, 1845 - cordeluță, cuskeel/Roche’s snake blenny...............123
57. Dasyatis pastinaca (Linnaeus, 1758) - pisică de mare, common stingray.................125
58. Raja clavata Linnaeus, 1758 - vulpe de mare/vatos, thornback ray...........................127
59. Salmo labrax Pallas, 1814 - păstrăv de mare, Black Sea trout........................................129
60. Scorpaena porcus (Linnaeus, 1758) - scorpie de mare, black scorpionfish..............131
61. Scorpaena notata Rafinesque, 1810 - scorpie de mare mică, small red
scorpionfish............................................................................................................................. ......................133
62. Chelidonichthys lucerna (Linnaeus, 1758) - rândunică de mare, tub gurnard.........135
63. Squalus acanthias (Linnaeus, 1758) - rechin/câine de mare, spiny dogfish............137
64. Hippocampus guttulatus (Cuvier, 1829) - căluț de mare, long-snouted
seahorse..........................................................................................................................................................139
65. Syngnathus schmidti Popov, 1928 - ac de mare, Schmidt’s pipefish............................142
66. Syngnathus tenuirostris Rathke, 1837 - ac de mare, narrow-snouted pipefish.......143
67. Syngnathus typhle Linnaeus, 1758 - ac de mare, broadnosed pipefish.......................146
68. Syngnathus variegatus Pallas, 1814 - ac de mare, thickly snouted pipefish.............148
69. Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) - ață de mare, straight-nosed pipefish............150
Bibliografie/References............................................................................................................................152
iv
CUVÂNT ÎNAINTE
Ihtiofauna reprezintă o componentă de bază a biodiversității

marine, iar, conform surselor bibliografice, fauna piscicolă a Mării
Negre cuprinde peste 140 de specii şi subspecii. Însă, în ultimele
decenii, s-au evidenţiat schimbări semnificative în structura
ihtiofaunei, dar şi modificări etologice la nivelul populaţiilor de peşti.
Acestea pot fi corelate cu influența a numeroși factori, ca de
exemplu: aportul fluvial semnificativ al Dunării, intensificarea
traficului maritim, turismul, intensificarea activităţilor portuare,
urbanizarea zonelor de coastă, pescuitul excesiv, dar şi cu unelte
neadecvate (non-selective), pătrunderea unor specii străine şi alte
influenţe antropice (Bănărescu, 1964; Cărăușu, 1952; Feider et al.,
1964; Oțel, 2007; Radu et al., 2008; Radu & Radu, 2008).
Din cele 140 de specii de peşti semnalate în Marea Neagră, în
capturile de la coasta românească, precum și în expedițiile de
cercetare efectuate de experții Institutului Național de Cercetare-
Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța, în ultimul deceniu au
fost identificate 69 de specii de pești (Tabel 1), dintre care 20 de
interes comercial (şprot, hamsie, stavrid, rizeafcă, lufar, chefal,
laban, barbun, aterină, scrumbie de Dunăre, guvid negru, strunghil,
hanus, calcan, rechin, cambulă, limbă de mare, gingirică, bacaliar,
zărgan), la care se adaugă speciile mai puţin importante economic,
dar cu importanţă ecologică (ac de mare, aţă de mare, căluţ de mare,
cocoşel de mare, şoricel de mare, bou de mare, scorpie de mare,
ghidrin, uvă, cordeluţă etc.).
De menţionat că, în ultimii 3 ani, a fost observată o uşoară
creştere a numărului speciilor de peşti identificate la coasta
românească. Cu toate că numărul speciilor observate în mod
constant în probele analizate a scăzut, apariţia speciilor rare a avut
o tendinţă de uşoară creştere.
În ceea ce privește statutul de conservare al speciilor de pești
de la litoralul românesc (conform IUCN - Uniunea Internațională
pentru Conservarea Naturii), din cele 69 de specii identificate, 3
specii (4%) sunt Critic amenințate cu dispariția (CR), și anume cei 3
sturioni: Huso huso, Acipenser gueldenstaedtii și Acipenser stellatus,
4 specii (6%) sunt Vulnerabile (VU) - Alosa immaculata, Pomatomus
saltatrix, Umbrina cirrosa și Squalus acanthias, 2 specii (3%) sunt
5
Aproape amenințate (NT) - Sciaena umbra și Raja clavata, pentru 6
specii (9%) sunt Date insuficiente (DD) - Ophidion rochei, Dasyatis
pastinaca, Hippocampus guttulatus, Syngnathus schmidti, Syngnathus
tenuirostris și Syngnathus variegatus, iar 5 specii (7%) sunt
Neevaluate (NE) - Sprattus sprattus, Gaidropsarus mediterraneus,
Planiliza haematocheilus, Aphia minuta și Scophthalmus maeoticus.
Restul de 49 specii (71% din totalul speciilor semnalate) de la
litoralul românesc sunt Neamenințate cu dispariția (LC) (Fig. 1).
Prezentul atlas se dorește a fi o prezentare condensată a

speciilor de pești semnalate la litoralul românesc în ultimul
deceniu, cu scopul de a oferi informații utile și de actualitate atât
specialiștilor interesați de ihtiofaună, cât și studenților/elevilor
care îl pot utiliza ca material didactic.
Autorii aduc mulțumiri colegilor din Departamentul

Resurse Marine Vii din cadrul Institutului Național de Cercetare-
Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanța (CSIII Dr. George
Țiganov, CS Cristian Danilov, CS Cătălin Păun și ACS Dragoș
Diaconu) pentru munca depusă în timpul expedițiilor de
cercetare, precum și pentru fotografiile originale realizate.
6
FOREWORD
Ichthyofauna is a basic component of marine biodiversity,

and, according to bibliographic sources, the fish fauna of the Black
Sea includes over 140 species and subspecies. However, in recent
decades, there have been significant changes in the structure of the
ichthyofauna, but also ethological changes have occurred in fish
populations. These can be correlated with the influence of many
factors, such as: significant river inflow of the Danube, increased
maritime traffic, tourism, increased port activities, urbanization of
coastal areas, overfishing, but also fishing with inadequate (non-
selective) gears, penetration of alien species and other
anthropogenic influences (Bănărescu, 1964; Cărăușu, 1952; Feider
et al., 1964; Oțel, 2007; Radu et al., 2008; Radu & Radu, 2008).
Out of the 140 species of fish reported in the Black Sea, in the
catches from the Romanian coast, as well as in the research surveys
carried out by the experts of the National Institute for Marine
Research and Development “Grigore Antipa“ Constanța, in the last
decade 69 fish species were identified (Table 1), of which 20 of
commercial interest (European sprat, anchovy, horse mackerel,
Azov shad, blue fish, golden grey mullet, flathead grey mullet, red
mullet, sand smelt, Danube shad, black goby, round goby, knout
goby, picked dogfish, flounder, sole, Black Sea sprat, whiting,
garfish), together with species of lesser economic value, yet
ecologically important (pipefishes, long-snouted seahorse, tentacled
blenny, sailfin dragonet, stargazer, scorpionfishes, three-spined
stickleback, Mediterranean sand eel, Roche's snake blenny).
It should be mentioned that, in the last 3 years, there has
been a slight increase in the number of fish species identified on the
Romanian Black Sea coast. Although the number of species
constantly observed in the analyzed samples decreased, the
occurrence of rare species showed a slight increase.
Regarding the conservation status of fish species of the
Romanian coast (according to IUCN - International Union for the
Conservation of Nature), out of the 69 species identified, 3 species
(4%) are Critically Endangered (CR), namely the 3 sturgeons: Huso
huso, Acipenser gueldenstaedtii and Acipenser stellatus, 4 species
(6%) are Vulnerable (VU) - Alosa immaculata, Pomatomus saltatrix,
7
Umbrina cirrosa and Squalus acanthias, 2 species (3%) are Near
Threatened (NT) - Sciaena umbra and Raja clavata, 6 species (9%)
are Data Deficient (DD) - Ophidion rochei, Dasyatis pastinaca,
Hippocampus guttulatus, Syngnathus schmidti, Syngnathus
tenuirostris and Syngnathus variegatus, and 5 species (7%) are Not
Evaluated (NE) - Sprattus sprattus, Gaidropsarus mediterraneus,
Planiliza haematocheilus, Aphia minuta and Scophthalmus maeoticus.
The remaining 49 species (71% of the total reported species) from
the Romanian coast are Least Concern (LC) (Fig. 1).
This atlas is intended to be a condensed presentation of

the fish species reported on the Romanian coast in the last
decade, in order to provide useful and updated information to
both specialists interested in ichthyofauna and students/pupils
who can use it as teaching material.
The authors would like to thank their colleagues from the

Marine Living Resources Department within the National
Institute for Marine Research and Development “Grigore Antipa“
Constanța (CSIII Dr. George Țiganov, CS Cristian Danilov, CS
Cătălin Păun and ACS Dragoș Diaconu) for the work done during
the research surveys at sea, as well as for the original photos
taken.
8
SPECIILE DE PEȘTI IDENTIFICATE LA LITORALUL ROMÂNESC ÎN ULTIMII 10 ANI / FISH SPECIES
IDENTIFIED AT THE ROMANIAN COAST IN THE PAST 10 YEARS
Tabel 1 / Table 1. Speciile de pești identificate la litoralul românesc în ultimii 10 ani /

Fish species identified at the Romanian coast in the past 10 years.
Ordinul/Order Familia/ Specia/Species Denumirea English name Status
Family populară conservare
IUCN/IUCN
Conservation
Status
Acipenseriformes Acipenseridae 1 Huso huso Morun Beluga Critic amenințată
(Linnaeus, 1758) cu dispariția /
Critically
Endangered (CR)
2 Acipenser Nisetru Danube sturgeon, Critic amenințată
gueldenstaedtii Russian sturgeon cu dispariția /
(Brandt & Critically
Ratzeburg, 1833) Endangered (CR)
3 Acipenser stellatus Păstrugă Starry sturgeon Critic amenințată
(Pallas, 1771) cu dispariția /
Critically
Endangered (CR)
4 Atherina boyeri Aterină Big-scale sand Neamenințată cu
Atheriniformes Atherinidae Risso, 1810 smelt dispariția / Least
Concern (LC)
9
5 Atherina hepsetus Aterină mare Mediterranean Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 sand smelt dispariția / Least
Concern (LC)
Beloniformes Belonidae 6 Belone belone Zărgan Garfish Neamenințată cu
(Linnaeus, 1760) dispariția / Least
Concern (LC)
Clupeiformes Clupeidae 7 Sprattus sprattus Șprot European sprat Neevaluată / Not
(Linnaeus, 1758) Evaluated
(NE)
8 Clupeonella Gingirică Black Sea sprat Neamenințată cu
cultriventris dispariția / Least
(Nordmann, 1840) Concern (LC)
9 Alosa immaculata Scrumbie de Pontic shad, Vulnerabilă /
(Bennett, 1835) Dunăre Danube shad Vulnerable (VU)
10 Alosa tanaica Rizeafcă Azov shad Neamenințată cu
(Grimm, 1901) dispariția / Least
Concern (LC)
11 Alosa maeotica Scrumbie Black Sea shad Neamenințată cu
(Grimm, 1901) albă de mare dispariția / Least
Concern (LC)
12 Engraulis Hamsie European anchovy Neamenințată cu
Engraulidae encrasicolus dispariția / Least
(Linnaeus, 1758) Concern (LC)
Gadiformes Gadidae 13 Merlangius Bacaliar Whiting Neamenințată cu
merlangus dispariția / Least
10
14 Gaidropsarus Galea Shore rockling Neevaluată / Not
mediterraneus Evaluated (NE)
(Linnaeus, 1758)
15 Gasterosteus Ghidrin Three-spined Neamenințată cu
Gasterosteiformes Gasterosteidae aculeatus stickleback dispariția / Least
Linnaeus, 1758 Concern (LC)
16 Chelon auratus Chefal Golden grey mullet Neamenințată cu
(Risso, 1810) auriu/Singhil dispariția / Least
Concern (LC)
17 Chelon saliens Ostreinos Leaping mullet Neamenințată cu
(Risso, 1810) dispariția / Least
Concern (LC)
Mugiliformes Mugilidae
18 Chelon ramada Platarin Thin-lipped mullet Neamenințată cu
(Risso, 1827) dispariția / Least
Concern (LC)
19 Mugil cephalus Laban Flathead grey Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 mullet dispariția / Least
Concern (LC)
20 Planiliza Chefal cu ochi Soiuy mullet, Neevaluată /
haematocheilus roșii Russian grey Not Evaluated
(Temminck & mullet (NE)
Schlegel, 1845)
Perciformes Blenniidae 21 Parablennius Cocoşel de Tentacled blenny Neamenințată cu
tentacularis mare dispariția / Least
(Brünnich, 1768) Concern (LC)
11
22 Parablennius Coroșbină Rusty blenny Neamenințată cu
sanguinolentus dispariția / Least
(Pallas, 1814) Concern (LC)
23 Aidablennius Cocoșel de Sphinx blenny Neamenințată cu
sphynx mare dispariția / Least
(Valenciennes, Concern (LC)
1836)
Ammodytidae 24 Gymnammodytes Uvă Mediterranean Neamenințată cu
cicerelus sand eel dispariția / Least
(Rafinesque, 1810) Concern (LC)
Callionymidae 25 Callionymus pusillus Șoricel de Sailfin dragonet Neamenințată cu
Delaroche, 1809 mare dispariția / Least
Concern (LC)
26 Callionymus lyra Calionim lira Dragonet Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 dispariția / Least
Concern (LC)
27 Callionymus risso Calionim Risso’s dragonet Neamenințată cu
Lesueur, 1814 dispariția / Least
Concern (LC)
Carangidae 28 Trachurus Stavrid Mediterranean Neamenințată cu
mediterraneus horse mackerel dispariția / Least
(Steindachner, Concern (LC)
1868)
Gobiidae 29 Neogobius Strunghil Round goby Neamenințată cu
melanostomus dispariția / Least
12
30 Mesogobius Hanus Knout goby Neamenințată cu
batrachocephalus dispariția / Least
31 Pomatoschistus Guvid tărcat Marbled goby Neamenințată cu
marmoratus dispariția / Least
(Risso, 1810) Concern (LC)
32 Pomatoschistus Guvid de Sand goby Neamenințată cu
minutus nisip/mâl dispariția / Least
33 Proterorhinus Moaca de Tubenose goby Neamenințată cu
marmoratus brădiș dispariția / Least
34 Gobius niger Guvid negru Black goby Neamenințată cu
Concern (LC)
35 Gobius cobitis Guvid gigant Giant goby Neamenințată cu
Pallas, 1814 dispariția (LC)
36 Aphia minuta Guvid Transparent goby Neevaluată / Not
(Risso, 1810) străveziu Evaluated (NE)
Labridae 37 Symphodus Lapină cu bot Pointed-snout Neamenințată cu
rostratus lung wrasse dispariția / Least
(Bloch, 1791) Concern (LC)
38 Symphodus cinereus Lapină Grey wrasse Neamenințată cu
(Bonnaterre, 1788) dispariția / Least
Concern (LC)
13
39 Symphodus Steluță Ocellated wrasse Neamenințată cu
ocellatus dispariția / Least
40 Symphodus roissali Lapină Five-spotted Neamenințată cu
(Risso, 1810) wrasse dispariția / Least
Concern (LC)
41 Symphodus tinca Steluță Peacock wrasse Neamenințată cu
Concern (LC)
Moronidae 42 Dicentrarchus Lavrac, Lup European seabass Neamenințată cu
labrax de mare dispariția / Least
Mullidae 43 Mullus barbatus Barbun Red mullet Neamenințată cu
Concern (LC)
44 Mullus surmuletus Barbun Surmullet Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 vărgat dispariția / Least
Concern (LC)
Pomatomidae 45 Pomatomus Lufar Bluefish Vulnerabilă /
saltatrix Vulnerable (VU)
(Linnaeus, 1766)
Sciaenidae 46 Sciaena umbra Corb de mare Brown meagre Aproape
Linnaeus, 1758 amenințată /
Near Threatened
(NT)
47 Umbrina cirrosa Milacop Shi drum Vulnerabilă /
(Linnaeus, 1758) Vulnerable (VU)
14
Scombridae 48 Scomber scombrus Scrumbie Atlantic mackerel Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 albastră dispariția / Least
Concern (LC)
49 Sarda sarda Pălămidă Atlantic bonito Neamenințată cu
(Bloch, 1793) dispariția / Least
Concern (LC)
Sparidae 50 Diplodus puntazzo Hienă de Sharp snout bream Neamenințată cu
(Walbaum, 1792) mare dispariția / Least
Concern (LC)
Trachinidae 51 Trachinus draco Dragon, Drac Greater weever Neamenințată cu
(Linnaeus, 1758) de mare dispariția / Least
Concern (LC)
Uranoscopidae 52 Uranoscopus scaber Bou de mare Stargazer Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 dispariția / Least
Concern (LC)
Soleidae 53 Pegusa lascaris Limbă de Sand sole Neamenințată cu
(Risso, 1810) mare dispariția / Least
Concern (LC)
Pleuronectidae 54 Platichthys flesus Cambulă European flounder Neamenințată cu
Concern (LC)
Scophthalmidae 55 Scophthalmus Calcan Black Sea turbot Neevaluată / Not
maeoticus Evaluated (NE)
(Pallas, 1814)
15
Ophidiformes Ophidiidae 56 Ophidion rochei Cordeluță Cuskeel, Roche's Date insuficiente
Müller, 1845 snake blenny / Data Deficient
(DD)
Rajiformes Rajidae 57 Dasyatis pastinaca Pisică de Common stingray Date insuficiente
(Linnaeus, 1758) mare / Data Deficient
(DD)
58 Raja clavata Vulpe de Thornback ray Aproape
Linnaeus, 1758 mare, Vatos amenintată /
Near Threatened
(NT)
Salmoniformes Salmonidae 59 Salmo labrax Păstrăv de Black Sea trout Neamenințată cu
Pallas, 1814 mare dispariția / Least
Concern (LC)
Scorpeniformes Scorpaenidae 60 Scorpaena porcus Scorpie de Black scorpionfish Neamenințată cu
(Linnaeus, 1758) mare dispariția / Least
Concern (LC)
61 Scorpaena notata Scorpie de Small red Neamenințată cu
Rafinesque, 1810 mare mică scorpionfish dispariția / Least
Concern (LC)
Triglidae 62 Chelidonichthys Rândunică de Tub gurnard Neamenințată cu
lucerna mare dispariția / Least
Squaliformes Squalidae 63 Squalus acanthias Rechin, Câine Picked dogfish, Vulnerabilă /
(Linnaeus, 1758) de mare Spiny dogfish Vulnerable (VU)
16
Syngnathiformes Syngnathidae 64 Hippocampus Căluț de mare Long-snouted Date insuficiente
guttulatus seahorse / Data Deficient
(Cuvier, 1829) (DD)
65 Syngnathus Ac de mare Schmidt's pipefish Date insuficiente
schmidti / Data Deficient
Popov, 1928 (DD)
66 Syngnathus Ac de mare Narrow-snouted Date insuficiente
tenuirostris pipefish / Data Deficient
Rathke, 1837 (DD)
67 Syngnathus typhle Ac de mare Broadnosed Neamenințată cu
Linnaeus, 1758 pipefish dispariția / Least
Concern (LC)
68 Syngnathus Ac de mare Thickly snouted Date insuficiente
variegatus pipefish / Data Deficient
Pallas, 1814 (DD)
69 Nerophis ophidion Ață de mare Straightnose Neamenințată cu
(Linnaeus, 1758) pipefish dispariția / Least
Concern (LC)
17
Critic Aproape
Vulnerabilă (VU) - 4 (6%)
amenințată amenințată (NT)
cu dispariția - 2 (3%)
(CR) - 3 (4%)
Date
insuficiente
(DD) - 6 (9%)
Neevaluată
(NE)
- 5 (7%)
Neamenințată cu
dispariția (LC) - 49 (71%)
Critically Vulnerable (VU) - 4 (6%) Near

Endangered Threatened -
(CR) - 3 (4%) 2 (3%)
Data
Deficient (DD)
- 6 (9%)
Not Evaluated
(NE) - 5 (7%)
Least Concern (LC) - 49 (71%)
Fig. 1. Statutul de conservare conform IUCN al speciilor de pești din

sectorul românesc al Mării Negre - nr. specii (% din total)/ IUCN
conservation status of fish species from the Romanian Black Sea
sector - no. of species (% of the total).
18
1. Huso huso (Linnaeus, 1758) - morun, Beluga sturgeon
Fotografie originală RMV INCDM/NIMRD MLR original photo

(@George Țiganov)
Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Subîncrengătura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Acipenseriformes, Familia
Acipenseridae, Genul Huso, Specia Huso huso.
Denumiri populare: RO. morun, GB. Beluga sturgeon, F. Grand
esturgeon, E. Esturión beluga, D. Europäischer hausen, RUS. Белуга,
GR. Μουρούνα, TR. Mersin morinası.
Descriere: Este cel mai mare dintre sturioni şi cel mai mare peşte
din bazinul pontic. Lungimea obişnuită este de 1 - 3 m, cu o greutate
de 80 - 150 kg, dar poate atinge şi greutăţi puţin cunoscute la peşti.
Grigore Antipa citează prinderea unui morun în greutate de 882 kg,
în anul 1890, la gura braţului Sf. Gheorghe. Tot la gurile Dunării s-a
mai prins şi un alt exemplar de 560 kg, care se păstrează la Muzeul
de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ din Bucureşti. Morunul are
corpul masiv, gros, alungit, placat cu 41 - 52 de scuturi laterale mici,
cu 9 - 12 scuturi ventrale şi 11 - 14 scuturi dorsale mari parţial
îngropate în piele. Capul este relativ mic. Botul, triunghiular şi
ascuţit la vârf este turtit de sus în jos. La exemplarele mai înaintate
în vârstă devine din ce în ce mai scurt. Gura situată pe suprafaţa
inferioară a capului este semilunară, cu buza de sus întreagă, iar cea
de jos întreruptă la mijloc pe un spaţiu mare. Mustăţile, în număr de
4, depăşesc buza superioară şi sunt fără franjuri şi turtite lateral.
Culoarea variază după mediu, fiind pe spate şi în lateral cenuşie până
la cenuşie-negricioasă, iar pe abdomen alb-gălbuie.
Biologie și ecologie: Maturitatea sexuală apare la femele la vârsta
de 16 - 18 ani, când exemplarele ating aproape 2 m lungime şi 80 kg.
Masculii, în schimb, se maturizează la vârste mai mici, de 12 - 14 ani,
19
la o lungime de 1,70 m şi o greutate de 45 - 50 kg. Depunerea icrelor
(500 mii - 5 mil.) are loc în cursul lunii aprilie în regiunile cu gropi
adânci (8 - 20 m), de pe fundul argilos, nisipos sau cu prundiş al
fluviilor, unde poposesc morunii în timpul călătoriei lor de
reproducere. Locurile de aglomerare a puietului în primele stadii de
dezvoltare se află în apropierea gropilor, unde au fost depuse icrele,
de unde pornesc apoi către apele marine. Retragerea puietului în
mare are loc în perioada iulie-septembrie, când se aglomerează la
gurile de vărsare, în apa salmastră, unde creşte mai mulţi ani. Pe
măsură ce înaintează în vârstă, se îndepărtează de ţărm înspre larg.
Pătrunderea morunilor în Dunăre se face de timpuriu. Uneori, în
iernile blânde, apar în fluviu încă din luna ianuarie, dar de obicei
începutul migraţiei are loc la sfârşitul lunii februarie, când
temperatura apei atinge 4 - 5°C. Maximumul migraţiei se produce în
lunile aprilie-mai. Migraţia morunului începe înaintea celorlalţi
sturioni. În migraţia de primăvară, primele exemplare ce urcă
împotriva curentului sunt masculii, după ei urmează femelele cu
icrele într-un stadiu avansat de maturare, la un interval de aproape
două săptămâni. Imediat după depunerea icrelor, morunii se întorc
în mare, unde iernează la mari adâncimi. Migraţia a doua, cea de
toamnă, începe la sfârşitul lui iulie şi atinge un maximum în lunile
octombrie şi noiembrie, când exemplarele mai tinere şi chiar forme
întârziate în maturarea gonadelor sosesc în fluviu şi iernează în
gropile adânci. În Marea Neagră, morunii trăiesc în regiunile adânci,
de peste 70 m şi chiar peste 100 m. În regiunea Constanţa, Agigea,
Capul Caliacra şi Cavarna morunul este citat la adâncimi de 50 - 90
m, unde iernează izolat până în apropierea perioadei de maturare a
gonadelor. Prezenţa în cantităţi însemnate în stomacul morunilor
prinşi în mare a bivalvei Modiolula phaseolina, ale cărei colonii se
întind ca un covor la adâncimi de 60 - 70 m, arată cantonarea
morunului în aceste regiuni şi la asemenea adâncimi. Morunul este
un peşte răpitor care se hrăneşte cu peşte, dar şi cu moluşte şi
crustacee.
Statut de conservare IUCN: Critic amenințată cu dispariția (CR)
Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

Vertebrata, Supraclass Gnathostomata, Supraclass Pisces, Class
20
Actinopterygii, Order Acipenseriformes, Family Acipenseridae,
Genus Huso, Species Huso huso.
Vernacular names: RO. morun, GB. Beluga sturgeon, F. Grand
esturgeon, E. Esturión beluga, D. Europäischer hausen, RUS. Белуга,
GR. Μουρούνα, TR. Mersin morinası.
Description: It is the largest among sturgeons and the largest fish in
the Pontic basin. The usual length is 1 - 3 m, weighing 80 - 150 kg,
but it can reach little known weights in fish. Grigore Antipa cites the
catch of a beluga weighing 882 kg, in 1890, at the mouth of Sf.
Gheorghe branch. Another 560 kg specimen was also caught at the
mouths of the Danube, which is preserved at the “Grigore Antipa“
Museum of Natural History in Bucharest. The beluga has a massive,
thick, elongated body, covered with 41 - 52 small lateral plates, with
9 - 12 ventral plates and 11 - 14 large dorsal plates partially buried
in the skin. The head is relatively small. The snout, triangular and
pointed at the tip, is flattened from top to bottom. In older specimens
it becomes shorter and shorter. The mouth, located on the lower
surface of the head, is crescent-moon shaped, with the upper lip full,
and the lower one interrupted in the middle on a large area. The
barbels, 4 in number, extend beyond the upper lip and are fringed
and flattened on the side. The color varies according to the
environment, being gray to blackish-gray on the back and side, and
white-yellowish on the abdomen.
Biology and ecology: Sexual maturity occurs in females at the age
of 16-18 years, when the specimens reach almost 2 m in length and
80 kg. Males, on the other hand, mature at younger ages, 12-14 years,
at a length of 1.70 m and a weight of 45-50 kg. The spawning (500
thousand - 5 mil. eggs) takes place during April in the regions with
deep pits (8 - 20 m), on the clayey, sandy or gravel bottom of the
rivers, where the beluga sturgeons halt during their breeding
journey. The places where juveniles are agglomerated in the first
stages of development are near the pits, where the eggs have been
laid, from where they then start traveling back to marine waters. The
retreat of juveniles in the sea takes place between July and
September, when they agglomerate at the river mouths, in brackish
water, where they grow for many years. As they get older, they move
away from the shore. The entry of beluga sturgeons into the Danube
is done early. Sometimes, in mild winters, they appear in the river
21
since January, but usually the beginning of the migration takes place
at the end of February, when the water temperature reaches 4-5 ° C.
The peak migration occurs in April-May. Beluga sturgeon migration
begins before other sturgeons. During the spring migration, the first
specimens that swim against the current are the males, followed by
the females with the eggs in an advanced stage of maturation, at an
interval of almost two weeks. Immediately after spawning, the
beluga sturgeons return to the sea, where they overwinter at great
depths. The second migration, in autumn, begins at the end of July
and reaches its peak in October and November, when the younger
specimens and even late forms in the maturation of the gonads
arrive in the river and winter in the deep pits. In the Black Sea,
beluga sturgeons live in the deep regions, over 70 m and even over
100 m. In the region of Constanţa, Agigea, Cape Kaliakra and
Kavarna, the beluga sturgeons is cited at depths of 50-90 m, where
it winters in isolation until near the maturation period of the gonads.
The presence in large quantities in the stomach of the beluga
sturgeon caught in the sea of the bivalve Modiolula phaseolina,
whose colonies stretch like a carpet at depths of 60-70 m, shows the
cantonment of beluga sturgeons in these regions and at such depths.
The beluga sturgeon is a predatory fish that feeds on fish, but also on
mollusks and crustaceans.
IUCN conservation status: Critically Endangered (CR)
2. Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833) -

Nisetru, Russian sturgeon
Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

(@George Țiganov)

22
Acipenseridae, Genul Acipenser, Specia Acipenser gueldenstaedtii.
Denumiri populare: RO. Nisetru, GB. Russian sturgeon, F.
Esturgeon russe, E. Esturión ruso, D. Russischer stör, RUS. Русский
осётр, GR. Οξύρρυγχος ρωσικός, TR. Rus mersin balığı.
Descriere: Exemplarele obişnuite au o lungime de 0,7 - 1 m şi o
greutate cuprinsă între 8 - 25 kg, dar pot atinge şi greutăţi
excepţionale de 80 - 100 kg şi o lungime de 1,5 - 2 m. Poate trăi până
la vârsta de 45 - 48 de ani. Nisetrul are corpul alungit şi îndesat,
acoperit cu cinci rânduri longitudinale de plăci osoase (5 - 19 plăci
dorsale, 28 - 50 plăci laterale şi 7 - 12 plăci ventrale). Între cele cinci
rânduri de scuturi puternice de pe corp, se află mici plăcuţe stelate,
dispuse tot în şiruri. Capul este mic, iar botul scurt, lat şi rotunjit.
Gura este inferioară, dreaptă, cu buza superioară despicată la mijloc,
iar cea inferioară întreruptă la mijloc, pe un spaţiu larg. Mustăţile, în
număr de patru, nu ajung până la gură şi sunt fără franjuri. Culoarea
este variabilă, plumburie, verde-închis, galben-cenuşiu, iar
abdomenul alb-gălbui. În general, coloritul exemplarelor pescuite în
mare este mai intens decât al celor din Dunăre.
Biologie și ecologie: Este un peşte migrator tipic, din familia
sturionilor, care trăieşte ca adult pe platforma litorală a Mării Negre
la adâncimi de 60 - 70 m, de unde urcă în călătoria pentru
reproducere în toate fluviile bazinului pontic. Maturitatea sexuală la
nisetru apare la vârsta de 8 - 12 ani la masculi şi la 13 - 15 ani la
femele. Majoritatea nisetrilor intră în Dunăre la începutul lunii
aprilie, deşi primele exemplare pot veni chiar mai devreme. Migraţia
a doua începe în luna iunie şi atinge amplitudinea maximă în
septembrie. Exemplarele din migraţia a doua rămân în Dunăre până
în primăvara următoare, când se reproduc. În a doua jumătate a lunii
aprilie şi în mai, femelele depun un număr apreciabil de icre de
culoare măslinie, cu un diametru de 3 - 3,5 mm. Depunerea icrelor
are loc în regiuni mai din amonte decât cele ale morunului, în locuri
adânci, cu fundul argilos sau nisipos. Alevinii apar după 4 - 5 zile şi
rămân în fluviu până în iunie-iulie, după care coboară în mare, unde
staţionează în faţa gurilor de vărsare până la vârsta de 2 - 3 ani, după
care se retrag la adâncime. În apropierea litoralului nostru a fost
identificat în dreptul localităţii Agigea, iar în Bulgaria la Caliacra şi
Varna. Se hrăneşte cu larve ale diferitelor insecte, râme, viermi şi
23
crustacee, în primii ani de viaţă, şi cu polichete, guvizi şi moluşte ca
adult. Din acest motiv, se găsesc în număr mare în zonele cu midii.

Genus Acipenser, Species Acipenser gueldenstaedtii.
Vernacular names: RO. Nisetru, GB. Russian sturgeon, F. Esturgeon
russe, E. Esturión ruso, D. Russischer stör, RUS. Русский осётр, GR.
Οξύρρυγχος ρωσικός, TR. Rus mersin balığı.
Description: Regular specimens have a length of 0.7 - 1 m and a
weight between 8 - 25 kg, but can also reach exceptional weights of
80 - 100 kg and a length of 1.5 - 2 m. It can live up to the age of 45 -
48 years old. The Russian sturgeon has an elongated and stocky
body, covered with five longitudinal rows of bone plates (5 - 19
dorsal plates, 28 - 50 lateral plates and 7 - 12 ventral plates).
Between the five rows of strong plates on the body, there are small
starry plates, also arranged in rows. The head is small and the snout
is short, wide and rounded. The mouth is inferior, straight, with the
upper lip split in the middle, and the lower lip interrupted in the
middle, over a wide space. The barbels, four in number, do not reach
the mouth and are without fringes. The color is variable, dark-grey,
dark green, yellow-grey, and the abdomen is white-yellowish. In
general, the color of the specimens fished in the sea is more intense
than those of the Danube.
Biology and ecology: It is a typical migratory fish of the sturgeon
family, which lives as an adult on the Black Sea continental shelf at
depths of 60-70 m, from where it undertakes the journey for
breeding in all the rivers of the Pontic basin. Sexual maturity in
Russian sturgeons occurs at 8-12 years in males and at 13-15 years
in females. Most Russian sturgeons enter the Danube in early April,
although the first specimens may come even earlier. The second
migration begins in June and reaches its peak amplitude in
September. The specimens from the second migration remain in the
Danube until the following spring, when they spawn. In the second
half of April and in May, females lay an appreciable number of olive-
colored eggs, with a diameter of 3 - 3.5 mm. The spawning takes
24
place in regions further upstream than those of the beluga sturgeon,
in deep places, with a clayey or sandy bottom. The fry appear after
4-5 days and remain in the river until June-July, after which they
descend into the sea, where they stay in front of the Danube mouths
until the age of 2-3 years, after which they retreat to deep waters.
Near our coast it was identified near Agigea, and in Bulgaria at
Kaliakra and Varna. They feed on the larvae of various insects,
worms and crustaceans in the first years of life, and on polychaetes,
gobies and mollusks as adults. For this reason, they are found in
large numbers in areas with mussels.
IUCN conservation status: Critically Endagered (CR)
3. Acipenser stellatus (Pallas, 1771) - păstrugă, starry

sturgeon

(@Dragoș Diaconu)

Acipenseridae, Genul Acipenser, Specia Acipenser stellatus.
Denumiri populare: RO. Păstrugă, GB. Starry sturgeon, F.
Esturgeon étoilé, E. Esturión estrellado, D. Sternhausen, RUS.
Севрюга, GR. Αστροξυρύχι, TR. Yıldızlı mersin balığı.
Descriere: Dintre toţi sturionii, păstruga are talia cea mai zveltă şi
mai elegantă. Atinge o lungime obişnuită de 0,80 - 1,10 m şi o
greutate de 6 - 8 kg. Excepţional, poate atinge o lungime de 2 m şi o
greutate de până la 35 kg sau chiar 60 - 70 kg. Corpul este alungit şi
subţire, acoperit, ca şi la ceilalţi sturioni, cu cinci şiruri de plăci
osoase (9 - 16 scuturi dorsale, 26 - 43 scuturi laterale şi 9 - 14 scuturi
ventrale). Capul este mic, cu botul foarte lung, uşor ascuţit şi turtit
ca ciocul de raţă. Gura, inferioară, dreaptă, cu buza de sus întreagă,
iar cea de jos larg întreruptă la mijloc. Mustăţile, în număr de 4, sunt
25
scurte, neajungând până la gură, şi sunt lipsite de franjuri. Coloraţia
corpului variază după mediul în care trăieşte, exemplarele pescuite
în mare având o culoare aproape neagră, iar cele din Dunăre, în
general, o culoare cenuşie-închisă, cu abdomenul alb spre gri.
Biologie și ecologie: Este un sturion care, din martie până în
noiembrie, părăseşte adâncul mării şi se apropie de ţărm. Iarna
cantonează la adâncimi mai mici decât celelalte specii de
Acipenseridae. În fluvii intră după migraţia morunului şi a nisetrului.
Masculii devin maturi sexual la vârsta de 5 - 7 ani, iar femelele la 7 -
8 ani. Intră în Dunăre începând din luna aprilie, cu un maximum de
migraţie în luna mai. A doua perioadă de migraţie începe în iunie şi
continuă până în octombrie, cu intensitatea maximă în septembrie.
De regulă, zonele unde se înmulţeşte păstruga în Dunăre sunt
cuprinse între Giurgiu şi Brăila, dar unele exemplare pot ajunge şi
până dincolo de Porţile de Fier. Femelele depun, către sfârşitul lunii
mai, până la 400.000 de icre mici, de culoare neagră, în locuri adânci
cu curent puternic. Se poate încrucişa cu morunul (Huso huso),
nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), viza (Acipenser nudiventris) şi
cega (Acipenser ruthenus). Păstruga nu se reproduce în fiecare an. Se
hrăneşte cu faună bentică. În mare, consumă viermi, moluşte,
crustacee şi peşti de talie mică, iar, în fluvii, exemplarele tinere se
hrănesc cu larve de chironomide, tricoptere, efemeroptere şi
crustacei.
Genus Acipenser, Species Acipenser stellatus.
Vernacular names: RO. Păstrugă, GB. Starry sturgeon, F. Esturgeon
étoilé, E. Esturión estrellado, D. Sternhausen, RUS. Севрюга, GR.
Αστροξυρύχι, TR. Yıldızlı mersin balığı.
Description: Of all sturgeons, the starry sturgeon has the slimmest
and most elegant body. It reaches a normal length of 0.80 - 1.10 m
and a weight of 6 - 8 kg. Exceptionally, it can reach a length of 2 m
and a weight of up to 35 kg or even 60 - 70 kg. The body is elongated
and thin, covered, as in the other sturgeons, with five rows of bone
plates (9 - 16 dorsal plates, 26 - 43 lateral plates and 9 - 14 ventral
plates). The head is small, with a very long snout, slightly pointed
26
and flattened like a duck's beak. The mouth is inferior, straight, with
the upper lip full, and the lower one wide open in the middle. The
barbels, 4 in number, are short, not reaching to the mouth, and are
free of fringes. The color of the body varies according to the
environment in which they live, the specimens fished in the sea
having an almost black color, and those from the Danube, in general,
a dark grey color, with a white to grey abdomen.
Biology and ecology: It is a sturgeon that, from March to November,
leaves the depths of the sea and approaches the shore. In winter it
remains in shallower areas than other Acipenseridae species. It
enters the rivers after the migration of beluga and the Russian
sturgeon. Males become sexually mature at the age of 5-7 years, and
females at 7-8 years. It enters the Danube from April, with a peak
migration in May. The second migration period begins in June and
continues until October, with peak intensity in September. As a rule,
the areas where starry sturgeons spawn in the Danube are between
Giurgiu and Brăila, but some specimens can reach beyond the Iron
Gates. By the end of May, females lay up to 400,000 small, black eggs
in deep areas, with strong currents. It can be crossed with the beluga
sturgeon (Huso huso), Russian sturgeon (Acipenser gueldenstaedtii),
ship sturgeon (Acipenser nudiventris) and sterlet (Acipenser
ruthenus). The starry sturgeon does not spawn every year. It feeds
on benthic fauna. In the sea, it eats worms, mollusks, crustaceans and
small fish, and in the rivers, the young specimens feed on larvae of
chironomids, tricopters, ephemeroptera and crustaceans.
IUCN conservation status: Critically Endangered (CR)
4. Atherina boyeri Risso, 1810 - aterină, big-scale sand
smelt

(@Mădălina Galațchi)
27
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Atheriniformes, Familia
Atherinidae, Subfamilia Atherininae, Genul Atherina, Specia Atherina
boyeri.
Denumiri populare: RO. Aterină, GB. Big-scale sand smelt, F. Joel, E.
Pejerrey, D. Kleiner ährenfisch, RUS. Атерина черноморская, GR.
Αθερίνα, TR. Gümüş balığı.
Descriere: Este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 9-10 cm, dar
atinge rar și 12-13 cm. Are corpul alungit, moderat comprimat
lateral, acoperit cu solzi mari persistenți, care se întind pe operculi
și pe baza caudalei. Capul este ușor turtit lateral. Gura este oblică, cu
falca inferioară mai lungă decât cea superioară. Partea dorsală a
peștelui este galben-cenușie și solzii mărginiți de puncte negre. O
dungă argintie mai îngustă decât lățimea unui rând de solzi străbate
corpul de la baza pectoralei până la cea a caudalei. Sub această
dungă, corpul aterinei este alb-argintiu. Înotătoarele sunt incolore.
Biologie și ecologie: Este o specie care trăiește în cârduri aproape
de coastă, de unde intră primăvara în lacurile litorale pentru a se
hrăni și înmulți. Toamna revine în mare. Are o mare adaptabilitate la
variațiile de salinitate ale apei, suportând bine pe cele destul de
sărate, salmastre și chiar dulci. Se reproduce în perioada mai-iunie,
depunând icre cu un diametru de 1,2-1,7 mm, prevăzute cu
filamente, cu ajutorul cărora se lipesc de plantele submarine sau de
nisip. Larvele eclozate sunt pelagice. Aterina adultă se hrănește cu
zooplancton.
Statut de conservare IUCN: Neamenințată cu dispariția (LC)

Actinopterygii, Order Atheriniformes, Family Atherinidae, Subfamily
Atherininae, Genus Atherina, Species Atherina boyeri.
Vernacular names: RO. Aterina, GB. Big-scale sand smelt, F. Joel, E.
Pejerrey, D. Kleiner ährenfisch, RUS. Атерина черноморская, GR.
Αθερίνα, TR. Gümüş balığı.
Description: It is a small fish, with an usual length of 9-10 cm, but
rarely reaches 12-13 cm. It has an elongated, moderately laterally
compressed body, covered with large persistent scales, which
28
extend over the operculum and the base of the caudal. The head is
slightly flattened laterally. The mouth is oblique, with the lower jaw
longer than the upper jaw. The back of the fish is yellow-grey and the
scales are bordered by black dots. A silver stripe narrower than the
width of a row of scales runs through the body from the base of the
pectoral find to that of the caudal. Below this stripe, the body of the
big-scale sand smelt is silvery white. The fins are colorless.
Biology and ecology: It is a species that lives in schools near the
shore, from where it enters the coastal lakes in the spring to feed and
spawn. In autumn it returns into the sea. It has a great adaptability
to salinity variations of the water, withstanding well the salty,
brackish and even freshwater. It spawns in May-June, laying eggs
with a diameter of 1.2-1.7 mm, provided with filaments, with the
help of which they stick to underwater plants or sand. The hatched
larvae are pelagic. Adult big-scale sand smelt feeds on zooplankton.
IUCN conservation status: Least Concern (LC)
5. Atherina hepsetus Linnaeus, 1758 - aterină mare,

Mediterranean sand smelt

(@Dragoș Diaconu)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Atheriniformes, Familia
Atherinidae, Subfamilia Atherininae, Genul Atherina, Specia Atherina
hepsetus.
Denumiri populare: RO. Aterină mare, GB. Mediterranean sand
smelt, F. Siouclet, E. Chucleto, D. Große Ährenfisch, RUS. Атерина
средиземноморская, GR. Αθερίνες, TR. Hakiki gümüş balığı.
29
Descriere: Foarte similară cu aterina (Atherina boyeri), se distinge
de aceasta prin botul mai lung, corpul mai subțire și culoarea
albăstruie cu o dungă argintie, pronunțată pe laturile corpului.
Biologie și ecologie: Preferă apele mai sărate, de aceea este o specie
mai rară în Marea Neagră, unde trăiește în larg, fără a intra în apele
salmastre. Atinge o lungime de 14-15 cm.

Pisces, Class Actinopterygii, Order Atheriniformes, Family
Atherinidae, Subfamily Atherininae, Genus Atherina, Species
Atherina hepsetus.
Vernacular names: RO. Aterina mare, GB. Mediterranean sand
smelt, F. Siouclet, E. Chucleto, D. Große Ährenfisch, RUS. Атерина
средиземноморская, GR. Αθερίνες, TR. Hakiki gümüş balığı.
Description: Very similar to the big-scale sand smelt (Atherina
boyeri), it is distinguished by its longer snout, thinner body and
bluish color with a silver stripe, pronounced on the sides of the body.
Biology and ecology: It prefers saltier waters, which is why it is a
rarer species in the Black Sea, where it lives offshore, without
entering brackish waters. It reaches a length of 14-15 cm.
6. Belone belone (Linnaeus, 1760) - zărgan, garfish

(@Cătălin Păun)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Beloniformes, Familia
Belonidae, Genul Belone, Specia Belone belone.
Denumiri populare: RO. Zărgan, GB. Garfish, F. Orphie commune, E.
Aguja, D. Gewöhnliche hornhecht, RUS. Сарган черноморский, GR.
Ζαργάνα, TR. Zargana.
30
Descriere: Această specie are corpul alungit, subţire, aproape
cilindric şi sagitiform. Lungimea corpului atinge 90 cm, iar greutatea
ajunge excepţional la 1 kg. Fălcile sunt foarte alungite şi înguste,
formând un fel de „cioc“. Falca de jos este mai lungă decât falca de
sus, cu vârful cartilaginos, fără dinţi. Falca de sus este prevăzută cu
dinţi puternici. Înotătoarele pectorale sunt mici, aşezate în urma
operculului şi înspre partea dorsală. Înotătoarele ventrale se găsesc
situate cu puţin după mijlocul corpului. Dorsal, în regiunea
posterioară a corpului se găseşte o înotătoare scurtă şi alungită,
aşezată deasupra înotătoarei anale. Amândouă înotătoarele au
aceeaşi formă. Înotătoarea codală este adânc scobită, iar lobii sunt
alungiţi. Linia laterală are o curbură în dreptul analei. Tegumentul
este acoperit cu solzi mici, care cad uşor. Culoarea spatelui este
verzui-albăstruie, cu o linie mijlocie, întunecată, însoţită de altele
două mai subţiri. Pe laturi are o bandă în lungul corpului. Regiunea
inferioară a laturilor corpului şi burta sunt argintii. Oasele sunt verzi.
Biologie și ecologie: Bun înotător, zărganul apare în apropierea
litoralului în luna aprilie, când au loc primele bătăi ale peştelui, care
se prelungesc până la jumătatea lui august. Maturitatea sexuală
apare uneori la vârsta de 3 ani, iar în mod obişnuit la 5 - 6 ani.
Reproducerea are loc când temperatura apei atinge 10 - 12°C.
Femela depune 3.000 - 4.000 de icre pe algele marine, prinzându-le
de acestea cu ajutorul a numeroase filamente. După 5 săptămâni,
larvele, cu o lungime de 13 mm şi corpul pigmentat puternic în
galben sau măsliniu, sunt eliberate. După reproducere, când apele se
răcesc, cârdurile de zărgani se îndreaptă spre larg, unde se
dispersează către adâncuri. Se hrăneşte cu peşti care înoată la
suprafaţa apei: hamsii, aterine, puiet de chefal, mici crustacei şi chiar
insecte care cad pe suprafaţa apei. Carnea zărganului este albă şi
gustoasă. Se consumă proaspătă şi afumată.

Actinopterygii, Order Beloniformes, Family Belonidae, Genus Belone,
Species Belone belone.
31
Vernacular names: RO. Zărgan, GB. Garfish, F. Orphie commune, E.
Aguja, D. Gewöhnliche hornhecht, RUS. Сарган черноморский, GR.
Ζαργάνα, TR. Zargana.
Description: This species has an elongated, slender, almost
cylindrical and arrow-shaped body. The body length reaches 90 cm
and the weight reaches exceptionally 1 kg. The jaws are very
elongated and narrow, forming a type of “beak“. The lower jaw is
longer than the upper jaw, with a cartilaginous tip, without teeth.
The upper jaw has strong teeth. The pectoral fins are small, placed
behind the operculum and towards the back. The ventral fins are
located just behind the middle of the body. Dorsally, in the posterior
region of the body there is a short and elongated fin, placed above
the anal fin. Both fins have the same shape. The tail fin is deeply
hollowed out and the lobes are elongated. The lateral line has a
curvature in front of the anal fin. The skin is covered with small
scales that fall easily. The color of the back is bluish-green, with a
middle line, dark, accompanied by two thinner ones. On the sides it
has a band along the body. The lower part of the body and the belly
are silver. The bones are green.
Biology and ecology: Excellent swimmer, the garfish appears near
the coast in April, when the first spawning of the fish takes place,
which last until mid-August. Sexual maturity sometimes occurs at 3
years of age, but usually at 5 to 6 years of age. Spawning occurs when
the water temperature reaches 10 - 12°C. The female lays 3,000 to
4,000 eggs on seaweed, attaching them with the help of numerous
filaments. After 5 weeks, the larvae, 13 mm long and with the body
strongly pigmented in yellow or olive, are released. After spawning,
when the waters become colder, the garfish schools head out to sea,
where they disperse to the depths. It feeds on fish that swim on the
surface of the water: anchovies, sand smelts, mullet juveniles, small
crustaceans and even insects that fall on the surface of the water. The
flesh of the garfish is white and tasty. It is consumed fresh and
smoked.
32
7. Sprattus sprattus (Linnaeus, 1758) - șprot, European
sprat


Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Clupeiformes, Familia
Clupeidae, Genul Sprattus, Specia Sprattus sprattus.
Denumiri populare: RO. Șprot, GB. European sprat, F. Mélette
phalérique, E. Espadín, D. Europäische sprotte, RUS. Европейский
шпрот, GR. Παπαλίνα, TR. Çaça balığı.
Descriere: Corpul şprotului este alungit, comprimat lateral, acoperit
cu solzi mari, uşor caduci. Partea dorsală este rotunjită, cea ventrală
formează o carenă de la vârful botului până la inserţia analei.
Lungimea obişnuită este de 8 - 9 cm (rar atingând 13 - 15 cm), cu o
greutate de 10 - 11 g. Capul este mare, cu o gura mică, oblică în sus,
uşor superioară. Ochii mari au privirea laterală. Caudala este adânc
scobită. Are culoarea verzui-albăstruie întunecată pe partea
superioară, laturile şi abdomenul fiind argintii.
Biologie și ecologie: Trăieşte în cârduri numeroase, fără a intra în
fluvii sau lacuri litorale. Se apropie de ţărm când apa ajunge la 7 -
8°C, rămânând în apropierea litoralului până când temperatura apei
atinge 18°C. Vara revine la ţărm odată cu apele reci. Se reproduce în
perioada rece, cu maximum de intensitate între decembrie şi martie.
O femelă depune între 550 şi 2.400 de icre cu diametrul de 1 mm, de
asemenea pelagice, care se dezvoltă în straturile superioare ale apei
mării. Se hrăneşte cu zooplancton (în special cu copepode şi
cladocere), precum şi cu mici larve, moluşte şi fitoplancton marin.
33
Are o valoare economică ridicată, pescuindu-se în cantităţi
importante la Sulina, Sf. Gheorghe şi Jurilovca.
Statut de conservare IUCN: Neevaluată (NE)

Actinopterygii, Order Clupeiformes, Family Clupeidae, Genus
Sprattus, Species Sprattus sprattus.
Vernacular names: RO. Șprot, GB. European sprat, F. Mélette
phalérique, E. Espadín, D. Europäische sprotte, RUS. Европейский
шпрот, GR. Παπαλίνα, TR. Çaça balığı.
Description: The body of the European sprat is elongated,
compressed laterally, covered with large, easily caducous scales. The
dorsal part is rounded, the ventral part forms a hull from the tip of
the snout to the insertion of the anal. The usual length is 8-9 cm
(rarely reaching 13-15 cm), with a weight of 10-11 g. The head is
large, with a small mouth, oblique upwards, slightly superior. The
big eyes have a side view. The caudal is deeply hollowed out. It has a
dark greenish-blue color on the upper part, the sides and abdomen
are silver.
Biology and ecology: It lives in large schools, without entering
rivers or coastal lakes. It approaches the shore when the water
reaches 7 - 8°C, remaining close to the shore until the water
temperature reaches 18°C. In summer it returns to shore along with
cold waters. It spawns in the cold period, with peak intensity
between December and March. One female lays between 550 and
2,400 eggs with a diameter of 1 mm, also pelagic, which develop in
the upper layers of the seawater. It feeds on zooplankton (especially
copepods and cladocers), as well as small larvae, mollusks and
marine phytoplankton. It has a high economic value, being fished in
large quantities in Sulina, Sf. Gheorghe and Jurilovca.
IUCN conservation status: Not Evaluated(NE)
34
8. Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840) - gingirică,
Black Sea sprat

(@Cristian Danilov)

Clupeidae, Genul Clupeonella, Specia Clupeonella cultriventris.
Denumiri populare: RO. Gingirică, GB. Black Sea sprat, E. Espadín
del Mar Negro, D. Tyulka-sardine, RUS. Черноморско-каспийская
тюлька, TR. Tülka balığı.
Descriere: Are corpul scurt, mult turtit lateral, cu o lungime de 8 -
11 cm, rar 20 cm, şi o greutate cuprinsă între 6 şi 15 g. Trăieşte 4 - 5
ani. Spinarea este dreaptă, abdomenul curbat cu marginea zimţată.
Gura puţin superioară. Solzii sunt mărunţi şi cad repede. Spatele are
o coloraţie argintie-verzuie, iar laturile albe-argintii sau alămii.
Biologie și ecologie: Gingirica este o scrumbie de talie mică,
comună pe tot litoralul nostru marin. Primăvara timpuriu, la o
temperatură de 4 - 6°C, se adună în aglomerări foarte mari în faţa
gurilor Dunării şi în vecinătatea ţărmurilor mării, de unde face
migraţii scurte în vederea hrănirii şi reproducerii în complexul
lagunar Razelm-Sinoe şi în zonele salmastre ale Dunării. Iarna a fost
semnalată pe lângă coastele Crimeei, în regiunea Yalta, lângă
coastele Bulgariei, în vecinătatea Burgasului, în mari cantităţi, şi
chiar în regiunea occidentală a coastelor Anatoliei. Gingirica se
depărtează şi se apropie de litoral în funcţie de temperatură.
Temperaturile ridicate îndepărtează cârdurile de coastă, în timp ce
curenţii reci le apropie. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de
1 an. Reproducerea are loc în lunile mai-iunie. Icrele sunt pelagice.
35
După reproducerere, către toamnă, se reîntoarce în mare. Se
hrăneşte în apele dulci cu plancton, iar în mare cu mici crustacee.

Actinopterygii, Order Clupeiformes, Family Clupeidae, Genus
Clupeonella, Species Clupeonella cultriventris.
Vernacular names: RO. Gingirică, GB. Black Sea sprat, E. Espadín del
Mar Negro, D. Tyulka-sardine, RUS. Черноморско-каспийская
тюлька, TR. Tülka balığı.
Description: It has a short body, much flattened laterally, with a
length of 8 - 11 cm, rarely 20 cm, and a weight between 6 and 15 g.
It lives 4 - 5 years. The back is straight, the abdomen curved with a
serrated edge. Slightly superior mouth. The scales are small and fall
off quickly. The back is silver-green, and the sides are silver-white or
brass colored.
Biology and ecology: Small shad species, common throughout our
coastline. In early spring, at a temperature of 4-6 ° C, it gathers in
very large agglomerations in front of the Danube mouths and in the
vicinity of the seashore, from where it makes short migrations for
feeding and spawning in the Razelm-Sinoe lagoon complex and in
the brackish areas of the Danube. In winter it is encountered off the
coast of Crimea, in the Yalta region, off the coast of Bulgaria, in the
vicinity of Burgas, in large quantities, and even in the western region
of the Anatolian coast. The Black Sea sprat moves away and
approaches the coast depending on the temperature. High heat
removes schools from the coast, while cold currents bring them
closer. Sexual maturity is reached at 1 year. Spawning takes place in
May-June. The eggs are pelagic. After spawning, in autumn, it returns
to the sea. In freshwater it feeds with plankton and in the sea with
small crustaceans.
36
9. Alosa immaculata (Bennett, 1835) - scrumbie de Dunăre,
Pontic/Danube shad

(@George Țiganov)

Clupeidae, Genul Alosa, Specia Alosa immaculata.
Denumiri populare: RO. Scrumbie de Dunăre, GB. Pontic/Danube
shad, F. Alose de la Mer Noire, E. Sábalo del Mar Negro, D.
Donauhering, RUS. Черноморско-азовская проходная сельдь, GR.
Σαρδελομάνα Πόντου, TR. Ringa balığı.
Descriere: Are corpul alungit, turtit mult lateral, asemănător cu o
suveică. Lungimea medie a corpului este de 30 - 40 cm, cu o greutate
obişnuită de 300 - 600 g, excepţional 1 kg. Partea ventrală a
trunchiului este zimţuită şi îngustată puternic ca o muchie de cuţit.
Capul este comprimat lateral şi este prevăzut cu un bot relativ scurt.
Gura este mare şi îndreptată în sus, cu numeroşi dinţi mărunţi
aşezaţi pe maxilă, mandibulă, limbă, vomer şi oasele faringiene.
Ochii sunt mari cu o pleoapă groasă bine definită. Deschiderea
operculară largă. Înotătoarea dorsală, scurtă şi cu partea anterioară
mai înaltă este situată la mijlocul corpului. Înotătoarele ventrale sunt
scurte şi înguste şi sunt aşezate la mijlocul abdomenului în dreptul
înotătoarei dorsale. Înotătoarea codală este adânc scobită. Linia
laterală nu se distinge. Tegumentul este acoperit cu solzi potrivit de
mari, care se desprind uşor. Spatele are o culoare verde-albăstrie, iar
laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Pe opercul sus are o pată mică
neagră.
37
Biologie și ecologie: La vârsta de 3 - 4 ani (uneori 2 ani), scrumbiile
ating maturitatea sexuală. Reproducerea are loc în cursul lunii mai
şi începutul lunii iunie şi se poate prelungi, în funcţie de
temperatură, uneori până în luna iulie. Icrele scrumbiilor, ca şi
larvele, sunt pelagice. Puii de scrumbie sunt aduşi de curentul
fluviului către gurile Dunării, unde formează aglomerări compacte şi
rămân aici să crească şi să se îngraşe, toată vara şi începutul toamnei.
Adulţii se întorc în mare în cârduri mici, răzleţe, sau ca exemplare
izolate. Hrana scrumbiei de Dunăre constă din diferite specii de peşti
(guvizi, stavrizi, hamsii, aterine) şi crustacee. Iarna cantonează
dispersate în regiunile de sud ale Mării Negre şi în dreptul litoralului
bulgăresc, la nord de Burgas, la adâncimi mai mari de 40 m. Au mai
fost semnalate în lunile de iarnă la Mangalia, Cavarna, Caliacra şi
Balcic, atunci când temperatura apei a fost mai ridicată decât în mod
obişnuit. Începând din luna februarie, primele cârduri se apropie de
coastă, pe o zona lată de 30 km, înotând spre nord dinspre Bosfor
spre Odesa. La gurile Dunării stau din februarie până în a doua
jumătate a lunii martie, după care urcă în fluviu atunci când
temperatura apei atinge 5 - 6°C. În mod obişnuit, migraţia maximă
are loc din luna aprilie până la începutul lunii mai. Lunga lor călătorie
durează aproape două luni şi se desfăşoară uneori pe distanţe mai
mari de 1.200 km în apele mării şi în cele ale Dunării, unde pătrunde
până dincolo de Călăraşi - Silistra - Giurgiu. Cea mai puternică
migraţie se face pe braţele Chilia şi Sf. Gheorghe. În toamnă, când apa
mării se răceşte, apare din nou în apropierea litoralului pentru a se
hrăni. Pescuitul scrumbiei se practică atât în mare, cât şi în Dunăre.
Cel mai intens pescuit este la gurile fluviului. Datorită calităţilor
bune ale cărnii, care conţine 26% grăsimi, scrumbia de Dunăre este
un peşte foarte căutat. Se consumă proaspătă, sărată şi afumată.
Statut de conservare IUCN: Vulnerabilă (VU)

Actinopterygii, Order Clupeiformes, Family Clupeidae, Genus Alosa,
Species Alosa immaculata.
Vernacular names: RO. Scrumbie de Dunăre, GB. Pontic/Danube
shad, F. Alose de la Mer Noire, E. Sábalo del Mar Negro, D.
38
Donauhering, RUS. Черноморско-азовская проходная сельдь, GR.
Σαρδελομάνα Πόντου, TR. Ringa balığı.
Description: It has an elongated body, very flattened laterally,
resembling a shuttle spindle The average body length is 30 - 40 cm,
with an average weight of 300 - 600 g, exceptionally 1 kg. The ventral
part of the trunk is serrated and narrowed sharply like a knife edge.
The head is compressed laterally and has a relatively short snout.
The mouth is large and pointed upwards, with numerous small teeth
on the jaw, mandible, tongue, vomer and pharyngeal bones. The eyes
are large with a well-defined thick eyelid. Wide operculum opening.
The dorsal fin, short and with a higher front, is located in the middle
of the body. The ventral fins are short and narrow and are placed in
the middle of the abdomen in front of the dorsal fin. The tail fin is
deeply hollowed out. The side line is indistinguishable. The skin is
covered with moderately large scales, which come off easily. The
back is bluish green and the sides are silvery white with pink
highlights. It has a small black spot on the upper part of the
operculum
Biology and ecology: At the age of 3-4 years (sometimes 2 years),
the Danube shad reaches sexual maturity. Spawning takes place
during May and early June and can be extended, depending on the
temperature, sometimes until July. The eggs of the Danube shad, like
the larvae, are pelagic. The Danube shad fries are brought by the
current of the river to the mouths, where they form compact
agglomerations and remain here to grow and gain weight, all
summer and early autumn. Adults return to the sea in small,
scattered schools or as isolated specimens. The food of the Danube
shad consists of different species of fish (gobies horse mackerel,
anchovies, sand smelts) and crustaceans. In winter, they gather in
the southern regions of the Black Sea and along the Bulgarian coast,
north of Burgas, at depths greater than 40 m. They were also
reported in the winter months in Mangalia, Kavarna, Kaliaka and
Balchik, when the water temperature was higher than usual. Starting
in February, the first schools approach the coast, over a 30 km wide
area, swimming north from the Bosphorus to Odessa. They stay at
the mouths of the Danube from February until the second half of
March, after which they swim up-river when the water temperature
reaches 5-6°C. The peak migration usually takes place from April to
39
early May. Their long journey lasts almost two months and
sometimes takes place over distances of more than 1,200 km in the
waters of the sea and in those of the Danube, where they penetrate
beyond Călăraşi - Silistra - Giurgiu. The strongest migration takes
place on the Chilia and Sf. Gheorghe branches. In autumn, when the
sea water cools, it reappears near the coast to feed. Danube shad
fishing is practiced both in the sea and in the Danube. The most
intense fishing is at the mouths of the river. Due to the excellen
qualities of the meat, which contains 26% fat, the Danube shad is a
very sought after fish. It is eaten fresh, salted and smoked.
IUCN conservation status: Vulnerable (VU)
10. Alosa tanaica (Grimm, 1901) - rizeafcă, Azov shad

(@George Țiganov)

Clupeidae, Genul Alosa, Specia Alosa tanaica.
Denumiri populare: RO. Rizeafcă, GB. Azov shad, I. Alosa del mar
d’Azov, RUS. Пузанок азовско-черноморский, TR. Tirsi balığı.
Descriere: Are corpul mai înalt şi mai comprimat lateral decât
celelalte scrumbii. Lungimea obişnuită este de 20 cm, excepţională
de 25 cm, şi o greutate cuprinsă între 50 - 130 g. Spatele are culoarea
cenuşiu-verzuie sau albăstrie, laturile şi abdomenul albe-argintii.
Capul este aproape negru.
40
Biologie și ecologie: Relict ponto-caspic ca şi scrumbia de Dunăre,
rizeafca este foarte asemănătoare cu aceasta, însă este mai mică.
Trăieşte în mare, apropiindu-se de coaste şi de gurile Dunării pe la
mijlocul lunii aprilie. Preferă apele mai calde, între 9 - 10°C, şi de
aceea pătrunde mai târziu în Dunăre, cu aproape două săptămâni în
urma scrumbiei, şi urcă până dincolo de Olteniţa.

Species Alosa tanaica.
Vernacular names: RO. Rizeafcă, GB. Azov shad, I. Alosa del mar
d’Azov, RUS. Пузанок азовско-черноморский, TR. Tirsi balığı.
Description: It has a taller body and is more compressed laterally
than other shads. The usual length is 20 cm, exceptionally 25 cm, and
it weighs between 50 and 130 g. The back is grey-green or bluish, the
sides and abdomen white-silver. The head is almost black.
Biology and ecology: Ponto-Caspian relict like the Danube shad, the
Azov shad is very similar to the former, but it is smaller. It lives in
the sea, approaching the coasts and mouths of the Danube in mid-
April. It prefers warmer waters, between 9-10°C, and that is why it
enters the Danube later, almost two weeks after the Danube shad
and swims beyond Oltenita.
11. Alosa maeotica (Grimm, 1901) - scrumbia de mare, Black

Sea shad
Fotografie / Photo https://www.worldlifeexpectancy.com/fish-life-

expectancy-black-sea-shad
41
Clupeidae, Genul Alosa, Specia Alosa maeotica.
Denumiri populare: RO. Scrumbia de mare, GB. Black Sea shad, D.
Kerchen-maifisch, RUS. Сельдь черноморско-азовская морская,
TR. Ringa balığı.
Descriere: Are corpul mai subţire decât al scrumbiei de Dunăre, cu
carena mai pronunţată. Corpul atinge o lungime de 30 cm şi o
greutate de 300 - 400 g. Regiunea burţii este mult arcuită. Are
operculul striat şi dentiţia puternică. Culoarea spatelui este verde-
albastruie, cu laturile şi burta argintii. Înotătoarele sunt albe cu
marginea de sus neagră. Pe laturile corpului are 6 - 11 pete negre,
rotunde.
Biologie și ecologie: Este mai mică şi mai rară decât scrumbia de
Dunăre. Trăieşte în Marea Neagră, o parte migrând în Marea Azov.
Unele intră în lacul Razelm, când apa are 7°C, unde stau până în
toamnă, când se retrag odată cu chefalii, intrând în mare pentru a
ierna. În Razelm se reproduce în cursul lunilor aprilie - mai. Puii ies
în mare şi au fost observați îngrămădiţi în apropierea lacurilor
litorale salmastre, formând acolo majoritatea populaţiei, alături de
puietul de scrumbie de Dunăre şi de rizeafcă, până în toamnă, când
dispare pentru cantonarea de iarnă. Scrumbia de mare este o specie
exclusiv marină, care nu intră niciodată în Dunăre. Se hrăneşte cu
crustacei şi cu peşti.

Species Alosa maeotica.
Vernacular names: RO. Scrumbia de mare, GB. Black Sea shad, D.
Kerchen-maifisch, RUS. Сельдь черноморско-азовская морская,
TR. Ringa balığı.
Description: It has a thinner body than the Danube shad, with a
more pronounced hull. The body reaches a length of 30 cm and a
weight of 300 - 400 g. The belly region is much arched. It has a ribbed
operculum and strong teeth. The color of the back is green-blue, with
42
silver sides and belly. The fins are white with a black top edge. On
the sides of the body it has 6 - 11 round black spots.
Biology and ecology: It is smaller and rarer than the Danube shad
It lives in the Black Sea, some migrating to the Sea of Azov. Some
enter Lake Razelm, when the water is 7°C, where they stay until
autumn, when they retire along with the mullets, entering the sea to
winter. In Razelm it spawns during April - May. The fingerlings come
out to sea and and they can be found agglomerated near the brackish
coastal lakes, forming the majority of the population here, along with
the Danube shad and Azov shad, until autumn, when they disappear
for wintering. The Black Sea shad is an exclusively marine species
that never enters the Danube. It feeds on crustaceans and fish.
12. Engraulis encrasicolus (Linnaeus, 1758) - Hamsie,

European anchovy


Engraulidae, Genul Engraulis, Specia Engraulis encrasicolus.
Denumiri populare: RO. Hamsie, GB. European anchovy, F. Anchois
commun, E. Boquerón, D. Europäische sardelle, RUS. Европейский
анчоус, GR. Γαύρος, TR. Karadeniz hamsisi.
Descriere: Are o lungime de 10 - 17 cm, excepţional ajungând până
la 23 cm. Greutatea obişnuită 15 g. Corpul mult alungit, cu solzii mari,
43
care se desprind uşor. Falca superioară mai lungă decât cea
inferioară. Gura este mare şi despicată mult. Fălcile prezintă dinţi
mulţi şi mărunţi. Ochii mari. Culoarea albăstrui-argintie pe spate şi
argintie pe abdomen.
Biologie și ecologie: Este un peşte comun în Marea Neagră, care
trăieşte în cârduri mari, apropiindu-se de ţărmuri din aprilie şi până
în septembrie. Aglomerările cele mai importante apar în partea de
sud a litoralului nostru. Cârdurile cu exemplare adulte pornesc
toamna, la răcirea apei, spre larg, se dispersează în masa apei şi
coboară în adâncuri la 60 - 70 m, unde iernează. Se reproduce din
iunie şi până în septembrie, numai de la miezul nopţii până în zori,
atât în larg, cât şi în apropierea ţărmurilor. Indivizii devin maturi la
vârsta de 1 an şi se reproduc de 2 sau 3 ori în viaţă. Icrele sunt
pelagice, iar durata până la eclozare este de 25 - 30 de ore. Puietul
iernează de multe ori lângă ţărmuri. Se pescuiesc cantităţi
însemnate, consumându-se sărată sau sub formă de conservă.

Actinopterygii, Order Clupeiformes, Family Engraulidae, Genus
Engraulis, Species Engraulis encrasicolus.
Vernacular names: RO. Hamsie, GB. European anchovy, F. Anchois
commun, E. Boquerón, D. Europäische sardelle, RUS. Европейский
анчоус, GR. Γαύρος, TR. Karadeniz hamsisi.
Description: It has a length of 10 - 17 cm, exceptionally reaching up
to 23 cm. Usual weight 15 g. The body is very elongated, with large
scales, which come off easily. The upper jaw is longer than the lower
jaw. The mouth is large and very split. Jaws with many small teeth.
Big eyes. Blue-silver on the back and silver on the abdomen.
Biology and ecology: It is a common fish in the Black Sea, which
lives in large schools, approaching the shores from April to
September. The most important agglomerations appear in the
southern part of our coast. In autumn, when the water cools, schools
of adult specimens move to the sea, they disperse in the mass of
water and descend to depths of 60 - 70 m, where they overwinter. It
spawns from June to September, only from midnight until dawn,
both offshore and near the shores. Individuals become mature at the
44
age of one year and spawn 2 or 3 times in their lifetime. The eggs are
pelagic and the duration of incubation is 25-30 hours. Juveniles often
winter near the shores. Significant quantities are fished, eaten salted
or canned.
13. Merlangius merlangus (Linnaeus, 1758) - bacaliar,

whiting

(@Dragoș Diaconu)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gadiformes, Familia Gadidae,
Genul Merlangius, Specia Merlangius merlangus.
Denumiri populare: RO. Bacaliar, GB. Whiting, F. Merlan, E. Merlán,
D. Wittling, RUS. Мерланг черноморский, GR. Ταούκι, TR. Mezgit.
Descriere: În lungime, bacaliarul poate crește până la 50 cm,
exemplarele obișnuite fiind însă de 20-25 cm. Înotătoarea dorsală
este formată din 3 segmente distinct delimitate, iar cea anală din
două segmente. Înotătoarea caudală este mare și cu marginea
dreptă. Un semn de recunoaștere, pe lângă cele amintite, îl constituie
mustața de sub falca inferioară. Pe corp are o pigmentație brună-
albastruie sau galbenă-cenușie, cu reflexe violete și roșiatice. Partea
ventrală este albicioasă.
Biologie și ecologie: Reprezentant al peștilor din apele reci,
bacaliarul este un gadid tipic de Marea Neagră. În general, gadidele
sunt pești din regiunile nordice, unde există mai multe specii (cod),
care formează obiectul unui pescuit bogat. Bacaliarul trăiește în
regiunile mâloase din adânc, la 60-80 m, și se apropie de țărm
45
primăvara. Bacaliarul constituie hrana preferată a morunului.
Uneori se prind cantități importante de bacaliar, totuși el nu prezintă
o valoare economică pentru pescuitul marin românesc.

Actinopterygii, Order Gadiformes, Family Gadidae, Genus
Merlangius, Species Merlangius merlangus.
Vernacular names: RO. Bacaliar, GB. Whiting, F. Merlan, E. Merlán,
D. Wittling, RUS. Мерланг черноморский, GR. Ταούκι, TR. Mezgit.
Description: In length, the whiting can grow up to 50 cm, but the
usual specimens are 20-25 cm. The dorsal fin consists of 3 distinctly
delimited segments, and the anal fin of two segments. The caudal fin
is large and with a straight edge. A sign of recognition, in addition to
those mentioned, is the barbel under the lower jaw. It has a brown-
blue or yellow-grey pigmentation on the body, with violet and
reddish reflections. The ventral part is whitish.
Biology and ecology: A representative of cold-water fish, the
whiting is a typical Black Sea gadid. Gadids are generally fish from
the northern regions, where there are several species (cod), which
are the subject of extensive fishing. The whiting lives in the deep
muddy regions, at 60-80 m, and approaches the shore in spring. The
whiting is a favorite food of the beluga sturgeon. Sometimes large
quantities of whiting are caught, but it has no economic value for
Romanian marine fisheries.
IUCN conservation status: Least Concerns (LC)
14. Gaidropsarus mediterraneus (Linnaeus, 1758) - galea,

shore rockling

(@Dragoș Diaconu)
46
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gadiformes, Familia Lotidae,
Genul Gaidropsarus, Specia Gaidropsarus mediterraneus.
Denumiri populare: RO. Galea, GB. Shore rockling, F. Motelle, E.
Bertorella, D. Mittelmeer-quappe, RUS. Средиземноморский
(трехусый) морской налим, GR. Γαϊδουρόψαρο της Μεσογείου, TR.
Gelincik balığı.
Descriere: Corpul este alungit, anterior rotunjit, posterior turtit
lateral și acoperit (în afară de buze și vârful botului) cu solzi foarte
mici. Lungimea 20-50 cm. Pe bărbie are un fir de mustață bine
dezvoltat. Fiecare nară prezintă câte un tentacul. Linia laterală face
o îndoitură în dreptul anusului. Are spatele galben-cafeniu, uneori
albastru, laturile și abdomenul albe-argintii, peste tot tărcat cu pete.
Biologie și ecologie: Pește marin, care trăiește pe funduri nisipoase
și mâloase, între 6-40 m adâncime. La litoralul românesc este
prezent de la Capul Midia până la Mangalia.

Actinopterygii, Order Gadiformes, Family Lotidae, Genus
Gaidropsarus, Species Gaidropsarus mediterraneus.
Vernacular names: RO. Galea, GB. Shore rockling, F. Motelle, E.
Bertorella, D. Mittelmeer-quappe, RUS. Средиземноморский
(трехусый) морской налим, GR. Γαϊδουρόψαρο της Μεσογείου, TR.
Gelincik balığı.
Description: The body is elongated, anteriorly rounded, posteriorly
flattened laterally and covered (except for the lips and tip of the
snout) with very small scales. Length 20-50 cm. It has a well-
developed barbel on the chin. Each nostril with a tentacle. The side
line makes a bend at the anus. It has a yellow-brown back,
sometimes blue, silvery-white sides and abdomen, all dotted with
spots.
Biology and ecology: Marine fish, which lives on sandy and muddy
bottoms, between 6-40 m deep. On the Romanian coast it is present
from Cape Midia to Mangalia.
IUCN conservation status: Not Evaluated (NE)
47
15. Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 - ghidrin, three-
spined stickleback

(@Cristian Danilov)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gasterosteiformes, Familia
Gasterosteidae, Genul Gasterosteus, Specia Gasterosteus aculeatus.
Denumiri populare: RO. Ghidrin, GB. Three-spined stickleback, F.
Épinoche à trois épines, D. Dreistachliger stichling, RUS. Трёхиглая
колюшка, TR. Dikence balığı.
Descriere: Are corpul puţin alungit, fără solzi, dar cu scuturi osoase
pe laturi. Lungimea obişnuită este de 4 - 6 cm, rar 8 - 11 cm, şi o
greutate de 3 - 4 g. Pe laturile corpului numărul de plăci variază,
ajungând până la 35. Înaintea înotătoarei dorsale are 2 - 3 spini.
Înotătoarele ventrale sunt reprezentate prin câte un ţep, urmate
fiecare în parte de 1 - 2 radii articulate. Gura este potrivit de mare şi
cu dinţi mici pe ambele fălci. Culoarea este în general albăstruie.
Iarna are laturile albe-argintii, iar vara negricioase-cenuşii. Masculii,
în timpul reproducerii, au abdomenul, partea anterioară a pieptului
şi partea inferioară a laturilor, roşii. Femelele au dungi întunecate,
transversale, pe spate şi pe laturi, cu nuanţe galbene-arămii.
Biologie și ecologie: Ghidrinul sau peştele cu ghimpi este o specie
marină migratoare, care iernează în mare, iar primăvara intră
pentru reproducere în lacurile litorale (Agigea, Razelm, Sinoe,
Siutghiol, Tăbăcărie, Tuzla). Se reproduce în aprilie - iunie, grija
pentru pui fiind în sarcina masculului. Se hrăneşte cu animale mici,
icrele altor peşti, larve de insecte, crustacee şi chiar lipitori mai mici.
48
Actinopterygii, Order Gasterosteiformes, Family Gasterosteidae,
Genus Gasterosteus, Species Gasterosteus aculeatus.
Vernacular names: RO. Ghidrin, GB. Three-spined stickleback, F.
Épinoche à trois épines, D. Dreistachliger stichling, RUS. Трёхиглая
колюшка, TR. Dikence balığı.
Description: It has a slightly elongated body, without scales, but
with bony plates on the sides. The usual length is 4 - 6 cm, rarely 8 -
11 cm, and a weight of 3 - 4 g. On the sides of the body the number
of plates varies, reaching up to 35. Before the dorsal fin it has 2 - 3
spines. The ventral fins are represented by a spike, each followed by
1-2 articulated rays. The mouth is moderately large and it has small
teeth on both jaws. The color is generally bluish. In winter it has
white-silver sides, and in summer it is blackish-grey. During
spawning, males have a red abdomen, anterior chest and lower
sides. Females have dark, transverse stripes on the back and sides
with yellow-copper hues.
Biology and ecology: The three-spined stickleback is a migratory
marine species that overwinters in the sea, and in spring it enters
the coastal lakes for spawning (Agigea, Razelm, Sinoe, Siutghiol,
Tăbăcărie, Tuzla). It spawns in April - June, the care of the fingerlings
being the responsibility of the male. It feeds on small animals, eggs
of other fish, insect larvae, crustaceans and even smaller leeches.
16. Chelon auratus (Risso, 1810) - chefal auriu/singhil,

golden grey mullet

(@Victor Niță)
49
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Mugiliformes, Familia
Mugilidae, Genul Chelon, Specia Chelon auratus.
Denumiri populare: RO. Chefal auriu/Singhil, GB. Golden grey
mullet, F. Mulet doré, E. Galupe, D. Goldmeeräsche, RUS. Кефаль
сингиль, GR. Μυξινάρι, TR. Altınbaş Kefal balığı.
Descriere: Lungimea obișnuită este de 20 - 30 cm, iar greutatea
frecventă de 200 - 300 g. Atinge o lungime maximă de 45 - 50 cm și
o greutate de 700 - 800 g. Are capul mai puțin turtit dorso-ventral
decât labanul, iar pleoapa adipoasă este rudimentară, abia vizibilă.
Nările sunt depărtate de ochi, dar apropiate între ele. Vârful botului
este lipsit de solzi. Solzii dorsali de la ceafă până la inserția primei
înotătoare dorsale sunt prevăzuți cu câte un singur striu rectiliniu,
evident. Spatele singhilului este cenușiu-verzui întunecat, laturile
cenușii, cu 6 - 7 dungi întunecate negre-albăstrui sau brune, intens
colorate, abdomenul argintiu-albicios. Pe opercule are câte o pată
aurie foarte evidentă, circulară. Pectoralele, caudala și dorsalele sunt
cenușii, cu vârful negricios. Înotătoarea anală și cele ventrale sunt
albe.
Biologie și ecologie: Această specie de chefal duce în general o viață
asemănătoare cu cea a labanului, fiind însă mult mai des întâlnită la
coasta și în lacurile litorale românești, în special Razelm și Sinoe. Aici
apare din aprilie până în iunie și se retrage imediat ce apa se răcește,
în septembrie - octombrie. Iarna, trăiește în Marea Neagră, în zona
coastelor sudice sau lângă Crimeea. Uneori se apropie și de golfurile
din aceste regiuni geografice. Maturitatea sexuală apare la masculi la
vârsta de 3 - 4 ani, iar la femele la 4 - 5 ani. În lunile august -
septembrie, indivizii se strâng pe locurile de bătaie, depun icrele și
le fecundează. Se hrănește în mare cu diatomee și amfipode marine,
iar în lacurile litorale cu detritus vegetal, alge, crustacee bentice și
chiar planctonice. Dintre toate speciile de chefal, este cel mai
frecvent pescuit.

50
Actinopterygii, Order Mugiliformes, Familiy Mugilidae, Genus
Chelon, Species Chelon auratus.
Vernacular names: RO. Chefal auriu/Singhil, GB. Golden grey
mullet, F. Mulet doré, E. Galupe, D. Goldmeeräsche, RUS. Кефаль
сингиль, GR. Μυξινάρι, TR. Altınbaş Kefal balığı.
Description: The usual length is 20-30 cm, with a common weight
of 200-300 g. It reaches a maximum length of 45-50 cm and a weight
of 700-800 g. It has a less flattened dorso-ventral head than the
flathead grey mullet, and the fatty eyelid is rudimentary, barely
visible. The nostrils are far from the eyes, but close together. The tip
of the snout is free of scales. The dorsal scales from the neck to the
insertion of the first dorsal fin are provided with a single obvious
rectilinear stripe. The back of the golden grey mullet is dark grey-
greenish, the sides are grey, with 6-7 dark black-bluish or brown
stripes, intensely colored, the abdomen is silvery-whitish. It has a
very obvious, circular golden spot on the opercula. The pectorals,
caudal and dorsal are grey, with a blackish tip. The anal and ventral
fins are white.
Biology and ecology: This species of mullet generally leads a life
similar to that of the flathead grey mullet, but is much more common
on the Romanian coast and in the coastal lakes, especially Razelm
and Sinoe. It occurs here from April to June and recedes as soon as
the water cools, in September-October. In winter, it lives in the Black
Sea, on the southern coast or near the Crimea. Sometimes it also
approaches the bays of these geographical regions. Sexual maturity
occurs in males at 3-4 years, and in females at 4-5 years. In August-
September, the individuals gather on the spawning grounds, lay
their eggs and fertilize them. It feeds in the sea with diatoms and
marine amphipods, and in coastal lakes with plant detritus, algae,
benthic and even planktonic crustaceans. Of all the mullet species, it
is the most commonly fished.
51
17. Chelon saliens (Risso, 1810) - ostreinos, leaping mullet
Fotografie / Photo https://adriaticnature.com/archives/793

Mugilidae, Genul Chelon, Specia Chelon saliens.
Denumiri populare: RO. Ostreinos, GB. Leaping mullet, F. Mulet
sauteur, E. Galúa, D. Meeräsche, RUS. Кефаль остронос, GR.
Γάστρος, TR. Sivri burun kefal.
Descriere: Lungimea frecventă a ostreinosului este de 25 cm, cu o
greutate de 200-250 g. Mai rar atinge lungimea de 40-45 cm și
greutatea de 400-450 g. Forma corpului seamănă cu a celorlalte
specii din această familie, însă ostreinosul este mai înalt și puțin mai
îngust decât ceilalți chefali, cu o gură ceva mai mică. Solzii de pe
partea dorsală a corpului sunt prevăzuți cu 2-3 striuri curbe, care
diverg spre partea anterioară. Restul corpului este acoperit cu solzi
mari (lipsiți de striuri), ce se întind și pe cap, până la nivelul centrului
ochiului. Spatele peștelui este cenușiu-verzui, laturile cenușii, cu 7-8
dungi longitudinale brun închise, cu reflexe aurii și azurii,
abdomenul este alb-argintiu. Pe opercule are câte o pată mare aurie
strălucitoare, de formă neregulată. Baza înotătoarei pectorale nu are
pată întunecată. Înotătoarele dorsale sunt cenușii, anala, caudala și
pectoralele sunt gălbui, iar ventralele albicioase.
Biologie și ecologie: Are o biologie și un fel de viață asemănător
celorlalte specii de chefal. Primăvara întreprinde migrații din mare
spre lacurile litorale, iar toamna invers, spre mare. Pătrunde din
Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci la coastele Crimeei și este
prezent și pe coastele Anatoliei. Reproducerea are loc în lunile iulie-
august. Icrele sunt pelagice.
52
Actinopterygii, Order Mugiliformes, Family Mugilidae, Genus Chelon,
Species Chelon saliens.
Vernacular names: RO. Ostreinos, GB. Leaping mullet, F. Mulet
sauteur, E. Galúa, D. Meeräsche, RUS. Кефаль остронос, GR.
Γάστρος, TR. Sivri burun kefal.
Description: The common length of the leaping mullet is 25 cm,
with a weight of 200-250 g. It rarely reaches a length of 40-45 cm
and a weight of 400-450 g. The shape of the body resembles that of
other species in this family, but the leaping mullet is taller and
slightly narrower than the other mullets, with a slightly smaller
mouth. The scales on the back of the body are provided with 2-3
curved streaks, which diverge towards the front. The rest of the body
is covered with large scales (without streaks), which extend over the
head to the center of the eye. The back of the fish is grey-green, the
sides are grey, with 7-8 dark brown longitudinal stripes, with golden
and azure reflections, the abdomen is silver-white. On the opercula
it has a large bright golden spot, irregular in shape. The base of the
pectoral fin has no dark spots. The dorsal fins are grey, the anal, the
caudal and the pectorals yellowish, and the ventral whitish.
Biology and ecology: It has a biology and a way of life similar to
other species of mullet. In the spring it migrates from the sea to the
coastal lakes, and, in autumn, back to the sea. It enters the Black Sea
through the Kerch Strait off the coast of Crimea and is also present
on the coasts of Anatolia. Spawning takes place in July-August. The
eggs are pelagic.
18. Chelon ramada (Risso, 1827) - platarin, thin-lipped

mullet

53
Mugilidae, Genul Chelon, Specia Chelon ramada.
Denumiri populare: RO. Platarin, GB. Thin-lipped mullet, F. Mulet
porc, E. Morragute, D. Dünnlippige meeräsche, RUS. Кефаль
головач, GR. Μαυράκι, TR. Ceyran kefal.
Descriere: În apele noastre s-au pescuit exemplare până la 42 cm
lungime. Se recunoaște după apendicele solzos aflat la baza
înotătoarei pectorale. Corpul peștelui este acoperit cu solzi mari.
Solzii dorsali sunt prevăzuți cu câte un singur striu. Pleoapa
adipoasă este rudimentară. Culoarea spatelui este verde-cafeniu,
laturile cenușii, cu câte 6-7 benzi longitudinale cenușii-cafenii cu
nuanțe albăstrui. Abdomenul este argintiu. Pe opercule o pată aurie
difuză. Dorsala și caudala cenușii.
Biologie și ecologie: Este un chefal mai rar întâlnit în Marea Neagră,
răspândit mai mult în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic. Biologia
platarinului este mai puțin studiată la noi, dar, în linii mari, este
asemănătoare cu a celorlalte specii din familie. Platarinul se
reproduce în luna ianuarie, în Marea Mediterană.

Actinopterygii, Order Mugiliformes, Family Mugilidae, Genus Chelon,
Species Chelon ramada.
Vernacular names: RO. Platarin, GB. Thin-lipped mullet, F. Mulet
porc, E. Morragute, D. Dünnlippige meeräsche, RUS. Кефаль
головач, GR. Μαυράκι, TR. Ceyran kefal.
Description: Specimens up to 42 cm long have been fished in our
waters. It is recognized by the scaly appendix at the base of the
pectoral fin. The body of the fish is covered with large scales. The
back scales are provided with a single streak. The fatty eyelid is
rudimentary. The color of the back is green-brown, the sides are
grey, with 6-7 longitudinal bands of gray-brown with bluish hues.
The abdomen is silver. A diffused golden spot on the lids. Grey dorsal
and caudal fins.
54
Biology and ecology: It is a less common mullet in the Black Sea,
more widespread in the Mediterranean and Atlantic. The biology of
the thin-lipped mullet is less studied in our country, but it is broadly
identical to other species in the family. The thin-lipped mullet
spawns in January in the Mediterranean Sea.
19. Mugil cephalus Linnaeus, 1758 - laban, flathead grey

mullet

(@Dragoș Diaconu)

Mugilidae, Genul Mugil, Specia Mugil cephalus.
Denumiri populare: RO. Laban, GB. Flathead grey mullet, F. Mulet à
grosse tête, E. Mújol, D. Großkopfmeeräsche, RUS. Кефаль лобан,
GR. Κέφαλος, TR. Has kefal.
Descriere: Dintre chefali, labanul crește cel mai mare ca talie. În
mod obișnuit măsoară 25-30 cm, cu o greutate de 1,5-2 kg. În Marea
Neagră, cu totul excepțional, atinge lungimea de 60-65 cm și o
greutate de 3-3,5 kg. Are corpul alungit, gros, capul mare, comprimat
dorso-ventral. Ochii sunt prevăzuți cu pleoape adipoase bine
dezvoltate, translucide, care acoperă globul ocular aproape în
întregime. Gura este mică, terminală, cu buza superioară puțin
îngroșată. Este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea
capului și de pe dorsală sunt prevăzuți cu niște canale, iar cei de pe
cap au și niște mici tubulețe. La baza înotătoarelor pectorale se află
câte un solz mare și dur. Spatele labanului este cenușiu-brun-
albăstrui, cu reflexe aurii, iar pe laturi se văd 12 dungi longitudinale,
55
dintre care 7-8 se întind până în regiunea dorsală. Abdomenul este
argintiu. De multe ori, la baza pectoralei se vede o pată neagră.
Dorsalele și caudala sunt cenușiu-verzui, ventralele albe, iar
pectoralele și anala, cenușiu-deschis.
Biologie și ecologie: Este o specie care trăiește peste tot în Marea
Neagră. La țărmul românesc, labanii apar în aprilie-mai, când apa
începe să se încălzească. Pătrund în aproape toate lacurile litorale
(Razelm-Sinoe, Zmeica, Tăbăcărie, Tatlageac, Mangalia), unde se
hrănesc și se îngrașă. Întâi apar exemplarele mai tinere, urmate de
cele mai înaintate în vârstă. În lacuri stau la adâncime mică, unde apa
se încălzește mai repede, dar sunt foarte sperioși și la cel mai mic
zgomot se dispersează repede. Pătrunderea în lacuri continuă până
în perioada august-septembrie, în cele din urmă sosind și puietul cel
mai tânăr. Iernează în mare. Labanii care trăiesc în dreptul litoralului
românesc iernează parțial în zona coastelor sudice ale Bulgariei și la
coastele Peninsulei Crimeea. Reproducerea labanului are loc în
mare, în zone diferite (în larg și la țărm), în perioada iunie-
septembrie. Masculii ating maturitatea la vârsta de 5-7 ani, iar
femelele la 6-8 ani. În perioada reproducerii labanul înoată în
cârduri mici, compuse dintr-o femelă și 3-4 masculi. Femela depune
2-7 mil. boabe de icre pelagice (diametrul 0,8 mm), care cuprind o
picătură de grăsime ce le mărește greutatea și flotabilitatea. Picătura
de grăsime persistă și la larvele eclozate până la vârsta de 5-6 zile. În
lacurile litorale, labanul se hrănește cu detritus vegetal, alge,
crustacee bentice și infuzorii, în mare hrana lui constă în special din
diatomee.

Actinopterygii, Order Mugiliformes, Family Mugilidae, Genus Mugil,
Species Mugil cephalus.
Vernacular names: RO. Laban, GB. Flathead grey mullet, F. Mulet à
grosse tête, E. Mújol, D. Großkopfmeeräsche, RUS. Кефаль лобан,
GR. Κέφαλος, TR. Has kefal.
Description: Among the mullets, the flathead grey mullet grows the
largest in size. It usually measures 25-30 cm, weighing 1.5-2 kg. In
the Black Sea, quite exceptionally, it reaches a length of 60-65 cm and
56
a weight of 3-3.5 kg. It has an elongated, thick body, a large head,
dorso-ventrally compressed. The eyes have well-developed,
translucent fatty eyelids that cover almost the entire eyeball. The
mouth is small, terminal, with a slightly thickened upper lip. It is
covered with large scales, of which those on the head and dorsal
region are provided with some channels, and those on the head also
have small tubes. At the base of the pectoral fins there is a large, hard
scale. The back of the flathead grey mullet is grey-brown-bluish, with
golden reflections, and on the sides there are 12 longitudinal stripes,
of which 7-8 extend to the dorsal region. The abdomen is silver.
Often, a black spot is seen at the base of the pectoral. The dorsal and
caudal are grey-green, the ventral white, and the pectorals and anal,
light grey.
Biology and ecology: It is a species that lives everywhere in the
Black Sea. On the Romanian coast, flathead grey mullets appear in
April-May, when the water starts to warm up. They enter almost all
coastal lakes (Razelm-Sinoe, Zmeica, Tăbăcărie, Tatlageac,
Mangalia), where they feed and fatten. The youngest specimens
appear first, followed by the older ones. In lakes they live at shallow
depths, where the water warms up faster, but they are very timid
and disperse quickly at the slightest noise. The penetration into the
lakes continues until August-September, the last to arrive being the
youngest fingerlings. It overwinters in the sea. Flathead grey mullets
that live near the Romanian coast spend the winter partially in the
area of the southern coasts of Bulgaria and on the coasts of the
Crimean Peninsula. Spawning takes place in the sea, in different
areas (offshore and ashore), between June and September. Males
reach maturity at the age of 5-7 years, and females at 6-8 years.
During the breeding season the flathead grey mullet swims in small
schools, consisting of one female and 3-4 males. The female lays 2-7
million pelagic eggs (0.8 mm in diameter), which contain a drop of
fat that increases their weight and buoyancy. The fat drop persists in
hatched larvae until the age of 5-6 days. In coastal lakes, the flathead
grey mullet feeds on plant detritus, algae, benthic crustaceans and
infusoria, and in the sea its food consists mainly of diatoms.
57
20. Planiliza haematocheilus (Temminck & Schlegel, 1845) -
chefal cu ochi roșii, Soiuy mullet

(@Cristian Danilov)

Mugilidae, Genul Planiliza, Specia Planiliza haematocheilus.
Denumiri populare: RO. Chefalu cu ochi roșii, GB. Soiuy mullet,
Russian grey mullet, Haarder, F. Mulet so-iuy, RUS. Пиленгас, TR.
rus kefal.
Descriere: Corpul este alungit, subcilindric, slab comprimat lateral.
Capul este ascuțit, turtit dorso-ventral. Ochii sunt mai mici decât
lungimea botului. Botul scurt și ascuțit. Pleoapa adipoasă este
rudimentară, transparentă, dezvoltată numai la colțurile ochiului.
Gura este mică, cu buze subțiri. Prezintă două rânduri de dinți
mărunți pe maxilarul superior și dinți foarte mici pe arcul limbii.
Corpul este acoperit cu solzi mari, până în vârful botului. Nu există o
linie laterală clară, dar sunt 41-50 solzi pe seriile laterale. Două
dorsale distincte, distanțate. Prima dorsală are 4 spini, dorsala a
doua are originea înaintea inserției înotătoarei anale. Înotătoarea
caudală puțin excavată, aproape truncată. Culoarea: pe spate
cenușiu-verzui până la maroniu, cu reflexe aurii pe părțile laterale și
argintie de abdomen. Înotătoarele dorsale de culoare portocalie,
anala și ventralele cu puncte gălbui, irisul galben-roșiatic.
Dimensiunea maximă 80 cm. În Marea Neagră în mod obișnuit
măsoară 20-30 cm, dar s-au pescuit și exemplare de 60 cm/10 kg.
Biologie și ecologie: Este nativ în Oceanul Pacific și în apele
interioare ale Asiei, din Rusia până în China. A fost introdus în apele
58
interioare ale Europei: Marea Mediterană, Marea Egee, Marea
Marmara, Marea Neagră, Marea de Azov. În Ucraina și Rusia este
semnalat încă din 1972. Specie puternic eurihalină, care populează
atât apele dulci, cât și cele marine, întâlnindu-se în special în apele
costiere și în estuare. Atât exemplarele mature, cât și puietul
formează aglomerări separate de celelalte specii de Mugilidae,
aspect observat în incinta porturilor Constanța și Midia. Specie
omnivoră, în Marea Neagră preferă să se hrănească în ape mai puțin
sărate, principala hrană fiind constituită din detritus, diatomee, alge
verzi-albastre, viermi policheți și midii. Are rata de creștere foarte
ridicată, ajungând la circa 60 cm în aproape din 5 ani.

Actinopterygii, Order Mugiliformes, Family Mugilidae, Genus
Planiliza, Species Planiliza haematocheilus.
Vernacular names: RO. Chefalu cu ochi roșii, GB. Soiuy mullet,
Russian grey mullet, Haarder, F. Mulet so-iuy, RUS. Пиленгас, TR.
rus kefal.
Description: The body is elongated, subcylindrical, slightly
compressed laterally. Sharp head, flattened dorso-ventrally. The
eyes are smaller than the length of the snout. Short and sharp snout.
The fatty eyelid is rudimentary, transparent, developed only in the
corners of the eye. Small mouth with thin lips. Two rows of small
teeth on the upper jaw, very small teeth on the arch of the tongue.
The body is covered with large scales, up to the tip of the snout.
There is no clear lateral line, but there are 41-50 scales on the side
series. Two distinct, spaced ridges. The first dorsal has 4 spines, the
second dorsal originates before the insertion of the anal fin. Slightly
excavated caudal fin, almost truncated. Color: grey-green to brown
on the back, with golden highlights on the sides and silver on the
abdomen. Orange dorsal fins, yellowish anal and ventral dots,
yellow-reddish iris. Maximum size 80 cm. In the Black Sea it usually
measures 20-30 cm, but specimens of 60 cm 10 kg have also been
fished.
Biology and ecology: It is native to the Pacific Ocean and the inland
waters of Asia, from Russia to China. It was introduced into the
59
inland waters of Europe: the Mediterranean Sea, the Aegean Sea, the
Marmara Sea, the Black Sea, the Sea of Azov. It has been reported in
Ukraine and Russia since 1972. It is a strong euryhaline species,
populating both freshwater and marine waters, especially in coastal
and estuarine waters. Both the mature specimens and the young
form separate agglomerations from the other species of Mugilidae,
an aspect observed inside the ports of Constanța and Midia. An
omnivorous species in the Black Sea, it prefers to feed in less salty
waters, the main food being detritus, diatoms, green-blue algae,
polychaete worms and mussels. It has a very high growth rate,
reaching about 60 cm in almost 5 years.
21. Parablennius tentacularis (Brünnich, 1768) - cocoșel de

mare, tentacled blenny

(@Cristian Danilov)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia
Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Parablennius, Specia
Parablennius tentacularis.
Denumiri populare: RO. Cocoșel de mare, GB. Tentacled blenny, F.
Blennie cornue, E. Bavosa banyuda, D. Gehörnter schleimfisch, RUS.
Длиннощупа льцевая собачка, GR. Κεραιοσαλιάρα, TR. Horozbina
balığı.
60
Descriere: Lungimea corpului este de 9-10 cm. Înotătoarea dorsală
este aproape dreaptă. Tentaculele supraorbitale sunt bine
dezvoltate, ramificate sau de forma unor palete. Spațiul interorbital
puțin convex. Botul este scurt, rotunjit, cu colțurile gurii trecând
puțin de verticala posterioară a ochilor. Pe fiecare falcă, de o parte și
de alta, are câte un canin mare și curbat înapoi. Culoarea cenușie-
roșcată, cu linii și puncte mici, cafenii sau negre. Pe bărbie, uneori,
prezintă 3 dungi negricioase în zig-zag. Pe înotătoarea dorsală, între
prima și a doua radie spinoasă, prezintă o pată mică neagră.
Biologie și ecologie: Este răspândit în Marea Mediterană și Marea
Neagră, în lungul țărmurilor. Trăiește pe funduri cu facies mitiloid și
este rar pescuit la țărm. Evită apele îndulcite.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Blenniidae, Subfamily
Salariinae, Genus Parablennius, Species Parablennius tentacularis.
Vernacular names: RO. Cocoșel de mare, GB. Tentacled blenny, F.
Blennie cornue, E. Bavosa banyuda, D. Gehörnter schleimfisch, RUS.
Длиннощупа льцевая собачка, GR. Κεραιοσαλιάρα, TR. Horozbina
balığı.
Description: Length 9-10 cm. Dorsal fin almost straight. Well-
developed, branched or pallet-shaped supraorbital tentacles.
Slightly convex interorbital space. The snout is short, rounded, with
the corners of the mouth slightly past the posterior vertical of the
eyes. On each jaw, on either side, there is a large, curved canine.
Gray-reddish color, with small lines and dots, brown or black. On the
chin, sometimes with 3 black zigzag stripes. On the dorsal fin,
between the first and second spiny rays, it has a small black spot.
Biology and ecology: It is widespread in the Mediterranean and the
Black Sea, along the shores. It lives on bottoms with mussel facies
and is rarely fished ashore. It avoids freshwater.
61
22. Parablennius sanguinolentus (Pallas, 1814) - coroșbină,
rusty blenny

(@Magda Nenciu)

Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Parablennius, Specia
Parablennius sanguinolentus.
Denumiri populare: RO. Coroșbină GB. Rusty blenny, F. Blennie
palmicorne, E. Lagartina, D. Blutstriemen-schleimfisch, RUS.
Обыкновенная, GR. Στικτοσαλιάρα, TR. Horozbina balığı.
Descriere: Are corpul gros în partea anterioară, subțiindu-se către
pedunculul caudal. Lungimea corpului este de 12-16 cm (rar 19 cm).
Profilul botului urcă oblic până la dorsală. Colțurile gurii trec cu
puțin de verticala anterioară a ochilor. Maxila are de fiecare parte
câte 2 canini curbați și depărtați de ceilalți dinți, pe mandibulă sunt
alăturați de ceilalți dinți. Spațiul interorbital este neted. Tentaculele
au 3-9 ramificații. Înotătoarea dorsală este continuă. Culoarea
cafenie-verzuie până la măslinie-neagră, cu ușoare nuanțe roșcate.
Pe spate și pe laturi are puncte alb-lăptoase sau alb-gălbui.
Abdomenul gălbui. Dorsala - între prima și a doua radie spinoasă cu
o pată neagră. Caudala este roșcată.
Biologie și ecologie: În Marea Neagră este foarte comun în lungul
țărmurilor, unde trăiește pe funduri pietroase, în găuri, printre alge
și midii. Se reproduce din aprilie până în septembrie. Femelele lipesc
icrele de pietre, pe care masculii le păzesc, împrospătând apa prin
mișcările pectoralelor.
62
Salariinae, Genus Parablennius, Species Parablennius
sanguinolentus.
Vernacular names: RO. Coroșbină GB. Rusty blenny, F. Blennie
palmicorne, E. Lagartina, D. Blutstriemen-schleimfisch, RUS.
Обыкновенная, GR. Στικτοσαλιάρα, TR. Horozbina balığı.
Description: It has a thick body in the anterior part, thinning
towards the caudal peduncle. Length 12-16 cm (rarely 19 cm). The
profile of the snout rises obliquely to the ridge. The corners of the
mouth go slightly beyond the anterior vertical of the eyes. The jaw
has on each side 2 curved canines and located away from the other
teeth, on the mandible they are joined by the other teeth. Smooth
interorbital space. Tentacles with 3-9 branches. The dorsal fin is
continuous. The color is brown-green to olive-black, with slight
reddish hues. It has milky white or yellowish-white spots on the back
and sides. The abdomen is yellowish. The dorsal - between the first
and second spiny rays, with a black spot. The caudal fin is reddish.
Biologiy and ecology: In the Black Sea it is very common along the
shores, where it lives on rocky bottoms, in holes, among algae and
mussels. It breeds from April to September. The females stick the
eggs to the rocks, which the males guard, refreshing the water with
movements of their pectoral fins.
23. Aidablennius sphynx (Valenciennes, 1836) - cocoșel de

mare, sphynx blenny

63
Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Aidablennius, Specia
Aidablennius sphynx.
Denumiri populare: RO. Cocoșel de mare, GB. Sphynx blenny, F.
Blennie sphinx, E. Dormilaga de roca, D. Sphinx-Schleimfisch, RUS.
Морская собачка сфинкс, GR. Σφιγγοσαλιάρα, TR. Horozbina
balığı.
Descriere: Are lungimea corpului de 6-7 cm. Botul este obtuz, cu
profilul aproape vertical. Spațiul interorbital este scobit. Tentaculele
supraorbitale sunt simple, lungi, cu aspect de fir. La mijlocul dorsalei
se distinge o scobitură. Pe mandibulă are câte 2 dinți curbați de
fiecare parte, pe maxilă are numai câte un dinte de fiecare parte.
Culoarea este cafeniu-verzuie, cu 6-7 dungi transversale pe laturi,
mărginite cu puncte negre. În urma ochilor se observă câte o pată
albastră cu marginea roșie.
Biologie și ecologie: În apele litoralului românesc este cea mai
numeroasă specie de Blenniidae. Trăiește mai aproape de țărm, pe
fund pietros, printre midii, în găurile dintre pietre și printre alge, dar
se ferește de apa salmastră de la gurile Dunării, retrăgându-se spre
larg.

Salariinae, Genus Aidablennius, Species Aidablennius sphynx.
Vernacular names: RO. Cocoșel de mare, GB. Sphynx blenny, F.
Blennie sphinx, E. Dormilaga de roca, D. Sphinx-Schleimfisch, RUS.
Морская собачка сфинкс, GR. Σφιγγοσαλιάρα, TR. Horozbina
balığı.
Description: It has a body length of 6-7 cm. The snout is obtuse, with
almost vertical profile. Hollow interorbital space. Simple, long, wire-
like supraorbital tentacles. In the middle of the ridge there is a
hollow. On the lower jaw it has 2 curved teeth on each side, on the
upper jaw it has only one tooth on each side. Brown-green color,
64
with 6-7 transverse stripes on the sides, bordered with black dots.
Behind the eyes a blue spot with a red edge.
Biology and ecology: It is the most numerous species of blennies in
the waters of the Romanian coast. It lives closer to the shore, on a
rocky bottom, among mussels, in holes between rocks and among
algae, but avoids the brackish water at the mouths of the Danube,
retreating to the open sea.
24. Gymnammodytes cicerelus (Rafinesque, 1810) - uvă,

Mediterranean sand eel

(@Cristian Danilov)

Ammodytidae, Genul Gymnammodytes, Specia Gymnammodytes
cicerelus.
Denumiri populare: RO. Uvă, GB. Mediterranean sand eel, F. Lançon
lisse, E. Barrinaire, D. Mittelmeer-sandaal, RUS. Песчанка южная,
GR. Αμμόχελο, TR. Kum balığı.
Descriere: Corpul este alungit mult, aproape cilindric, acoperit cu
solzi extrem de mici, vizibili numai în partea din urmă a corpului.
Lungimea corpului poate ajunge până la 18 cm. Botul este ascuțit,
ușor comprimat lateral, cu falca de jos mai ascuțită și mai lungă decât
cea de sus. Fălcile sunt lipsite de dinți. Lungimea analei atinge
aproximativ jumătate din lungimea dorsalei. Ventralele lipsesc.
Coada este bifurcată. Partea dorsală este albăstruie, flancurile și
abdomenul sunt albe. În lungul flancurilor are o bandă argintie.
Laturile capului au reflexe aurii. În partea superioară a operculului
prezintă o pată albastră. Înotătoarele sunt hialine.
65
Biologie și ecologie: Specie răspândită în lungul țărmurilor
europene ale Oceanului Atlantic, Bazinul Mediteranean, Marea
Marmara și Marea Neagră. Datele asupra reproducerii acestei specii
sunt încă neconcludente. Se pare că ea are loc primăvara devreme,
în martie. Preferă fundurile nisipoase, unde ziua stă îngropată.
Noaptea iese la vânat în bancuri numeroase, urmărind crustaceele
mărunte din masa apei. Când curenții sunt reci, se îndreaptă în
număr mare spre țărm.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Ammodytidae, Genus
Gymnammodytes, Specia Gymnammodytes cicerelus.
Vernacular names: RO. Uvă, GB. Mediterranean sand eel, F. Lançon
lisse, E. Barrinaire, D. Mittelmeer-sandaal, RUS. Песчанка южная,
GR. Αμμόχελο, TR. Kum balığı.
Description: The body is very elongated, almost cylindrical, covered
with extremely small scales, visible only at the back of the body.
Length up to 18 cm. The head has a pointed snout, slightly
compressed laterally, with the lower jaw sharper and longer than
the upper one. The jaws are toothless. The length of the anal reaches
about half the length of the dorsal. The ventral find are missing. The
caudal is bifurcated. The back is bluish, the flanks and abdomen are
white. It has a silver band along the flanks. The sides of the head with
golden reflections. It has a blue spot on the top of the operculum. The
fins are hyaline.
Biology and ecology: A species widespread along the European
shores of the Atlantic Ocean, the Mediterranean Basin, the Marmara
Sea and the Black Sea. Data on the spawning of this species are still
inconclusive. It seems to take place in early spring, in March. It
prefers sandy bottoms, where it stays buried during the day. At night
it hunts in large schools, targeting the small crustaceans in the water.
When the currents are cold, they move in large numbers to the shore.
66
25. Callionymus pusillus (Delaroche, 1809) - șoricel de mare,
sailfin dragonet

(@Dragoș Diaconu)

Callionymidae, Genul Callionymus, Specia Callionymus pusillus.
Denumiri populare: RO. Șoricel de mare, GB. Sailfin dragonet, F.
Dragonnet elegant, E. Llangardaix, D. Kleiner leierfisch, RUS. Бурая
пескарка, GR. Μεγαλόπτερος καλλιώνυμος, TR. Üzgün balığı.
Descriere: Are corpul fusiform, cu lungimea de 9-15 cm. Capul este
mare, turtit dorso-ventral, cu gura mică și falca inferioară mai scurtă.
Dinții sunt mici, conici, ascuțiți, dispuși pe mai multe rânduri. Ochii
sunt apropiați între ei și privesc în sus. Solzii lipsesc. Preoperculul
prezintă un pinten îndreptat înapoi și terminat cu 2-3 ghimpi.
Masculii sunt mai mari și, în perioada de reproducere, au
înotătoarele mai lungi, în special dorsala a doua și caudala. Culoarea
spatelui este brună-cenușie, cu puncte și dungi sidefii, laturile sunt
mai deschise, cu 18-20 benzi transversale argintii, abdomenul alb-
argintiu, dorsalele cu dungi oblice ondulate albe sau sidefii mărginite
cu negru. La femele, aceste dungi sunt negricioase, iar marginea
analei este neagră.
Biologie și ecologie: Specie răspândită în Bazinul Mediteranean,
Marea Marmara și Marea Neagră, unde trăiește pe funduri de piatră,
pe lângă țărm, la o adâncime de 5-10 m. Reproducerea are loc
probabil în timpul verii (iulie-august). Icrele sunt pelagice. Hrana
67
șoricelului de mare constă din crustacee mărunte (izopode,
amfipode, cumacee).

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Callionymidae, Genus
Callionymus, Species Callionymus pusillus.
Vernacular names: RO. Șoricel de mare, GB. Sailfin dragonet, F.
Dragonnet elegant, E. Llangardaix, D. Kleiner leierfisch, RUS. Бурая
пескарка, GR. Μεγαλόπτερος καλλιώνυμος, TR. Üzgün balığı.
Description: It has a fusiform body, 9-15 cm long. The head is large,
flattened dorso-ventrally, with a small mouth and a shorter lower
jaw. The teeth are small, conical, sharp, arranged in several rows.
The eyes, close together, look up. Scales are missing. The
preoperculum has a spur pointing backwards and ending with 2-3
thorns. Males are larger and, during the spawning season, have
longer fins, especially the second dorsal and caudal fins. The color of
the back is brown-grey, with pearly dots and stripes, the sides are
lighter, with 18-20 silver transverse bands, the abdomen is white-
silver, the dorsals with white or pearly wavy oblique stripes
bordered with black. In females, these stripes are blackish and the
edge of the anal is black.
Biology and ecology: Species widespread in the Mediterranean
Basin, Marmara Sea and Black Sea, where it lives on rocky bottoms,
near the shore, at a depth of 5-10 m. Spawning probably takes place
during the summer (July-August). The eggs are pelagic. The food of
the sailfin dragonet consists of small crustaceans (isopods,
amphipods, cumaceans).
68
26. Callionymus lyra Linnaeus, 1758 - calionim liră,
dragonet

Callionymidae, Genul Callionymus, Specia Callionymus lyra.
Denumiri populare: RO. Calionim liră, GB. Dragonet, F. Dragonnet
lyre, RUS. Пескарка лировидная, TR. Üzgün balığı.
Descriere: Corpul este alungit, botul prelung depășește cu mult
diametrul longitudinal al ochiului. Prima radie la femele este mai
lungă decât lungimea capului, la masculii adulți se alungește mult,
ajungând până la jumătatea cozii. Culoarea: la masculi, partea
superioară a capului este galbenă cu nuanțe roșii, cu pete albastru-
deschis sau lila. Pe laturile capului de la baza superioară a pectoralei
până la caudală este o dungă albăstruie, iar mai jos sub aceasta o
dungă oranj-albăstruie. Dorsala spinoasă are o colorație galbenă,
luminoasă, cu dungi roșii sau lila la bază, iar dorsala cu radii moi are
patru dungi albastru deschis. Anala prezintă o bandă întunecată în
lungul părții superioare, caudala este colorată în galben și albastru
deschis. Femelele sunt colorate brun deschis, chiar albe pe partea
ventrală. Au pete întunecate și luminoase deasupra liniei laterale și
8 pete întunecate sub linia laterală. Înotătoarea dorsală spinoasă
este albastru închis în partea posterioară, albăstruie cu dungi gălbui
la mijloc, iar caudala cu trei dungi transversale de culoare închisă.
Dimensiunile maxime sunt 30 cm (masculii) și 20 cm (femelele).
69
Biologie și ecologie: Este răspândit în Oceanul Atlantic din
Norvegia până în Maroc, Marea Mediterană și Marea Neagră. Specie
bentică, preferă fundurile mâloase și nisipoase până la 200 m
adâncime. Masculii trăiesc până la 5 ani, iar femelele până la 7 ani
(au un ritm de creștere mai lent). Se reproduce în Marea Mediterană
în perioada aprilie-august, începând de la o temperatură a apei de 6-
9°C. Se hrănește cu moluște și mici crustacee.
Callionymus, Species Callionymus lyra.
Denumiri populare: RO. Calionim liră, GB. Dragonet, F. Dragonnet
lyre, RUS. Пескарка лировидная, TR. Üzgün balığı.
Description: The body is elongated, the long snout far exceeding the
longitudinal diameter of the eye. The first radius in females is longer
than the length of the head, in adult males it is much longer, reaching
up to the middle of the tail. Color: in males, the upper part of the head
is yellow with shades of red, light blue or lilac spots. On the sides of
the head from the upper base of the pectoral to the caudal there is a
bluish stripe, and below it an orange-bluish stripe. The spiny dorsal
has a bright yellow color, with red or lilac stripes at the base, and the
soft-ray dorsal has four light blue stripes. The anal fin has a dark
band along the upper part, the tail is colored yellow and light blue.
Females are light brown, even white on the ventral side. They have
dark and light spots above the lateral line and 8 dark spots below the
side line. The spiny dorsal fin is dark blue at the back, bluish with
yellowish stripes in the middle, and the tail with three dark
transverse stripes. The maximum dimensions are 30 cm (males) and
20 cm (females).
Biology and ecology: It is found in the Atlantic Ocean from Norway
to Morocco, the Mediterranean Sea and the Black Sea. Benthic
species, it prefers muddy and sandy bottoms up to 200 m deep.
Males live up to 5 years, and females up to 7 years (they have a
slower growth rate). It breeds in the Mediterranean Sea between
April and August, starting at a water temperature of 6-9 ° C. It feeds
on mollusks and small crustaceans.
IUCN conservation status : Least Concern (LC)
70
27. Callionymus risso Lesueur, 1814 - calionim, Risso’s
dragonet
Fotografie / Photo
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Callionymus_risso_4.jpg

Callionymidae, Genul Callionymus, Specia Callionymus risso.
Denumiri populare: RO. Calionim, GB. Risso’s dragonet, F.
Callionyme bélène, E. Fardatxo, D. Rissos leierfisch, RUS. Малая
морская мышь, GR. Καλλιώνυμος του Ρίσο, TR. Üzgün balığı.
Descriere: Corpul atinge o lungime de 6-8 cm. Pintenul
opercularului este aproape egal cu diametrul ochiului și cu 3 ghimpi.
Se deosebește de C. pussilus prin faptul că numărul de spini din prima
înotătoare dorsală este mai mare (7-9), iar lungimea exemplarelor
este mai mică. Culoarea este în general cenușie-verzuie sau gălbuie,
cu puncte negre la femele și portocalii la masculi. Abdomenul la
ambele sexe este albicios. Masculii au pe laturile corpului un rând de
pete argintii.
Biologie și ecologie: Specie răspândită în Marea Mediterană, Marea
Neagră și Marea Marmara. Modul de viață în Marea Neagră și de-a
lungul litoralului românesc este puțin cunoscut. La țărmul nostru a
fost pescuită la Agigea.

Callionymus, Species Callionymus risso.
71
Vernacular names: RO. Calionim, GB. Risso’s dragonet, F.
Callionyme bélène, E. Fardatxo, D. Rissos leierfisch, RUS. Малая
морская мышь, GR. Καλλιώνυμος του Ρίσο, TR. Üzgün balığı.
Description: The body reaches a length of 6-8 cm. The opercular
spur is almost equal to the diameter of the eye and with 3 thorns. It
differs from C. pussilus in that the number of spines in the first dorsal
fin is higher (7-9) and the length of the specimens is smaller. The
color is generally grey-green or yellowish, with black spots in
females and orange in males. The abdomen of both sexes is whitish.
Males have a row of silver spots on the sides of their bodies.
Biology and ecology: Species widespread in the Mediterranean Sea,
Black Sea and Marmara Sea. The way of life in the Black Sea and
along the Romanian coast is little known. At our shore it was fished
at Agigea.
28. Trachurus mediterraneus (Steindachner, 1868) -

stavrid, Mediterranean horse mackerel

(@Cristian Danilov)

Carangidae, Genul Trachurus, Specia Trachurus mediterraneus.
Denumiri populare: RO. Stavrid, GB. Mediterranean horse
mackerel, F. Chinchard de la Méditerranée, E. Jurel mediterranéo, D.
Mittelmeer stöcker, GR. Ασπροσαύριδο, TR. Sarikuyruk istavrit.
72
Descriere: Corpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici
cicloizi, care se întind pe cap și opercule. Are o lungime obișnuită de
13-15 cm, excepțională de 32 cm, și o greutate medie de 80-120 g,
rar atinge 200-500 g. Capul este ascuțit, gura mare, terminală, cu
numeroși dinți mărunți și conici. Ochii peștelui sunt mari, cu o
pleoapă adipoasă bine dezvoltată. Pe partea superioară a capului, de
la bot și până la prima înotătoare dorsală, se întinde o creastă foarte
îngustă. Pedunculul caudal este scurt și gros. Prima dorsală este
scurtă, cea de-a doua lungă. Scuturile liniei laterale din partea
posterioară a corpului sunt prevăzute cu țepi lați, îndreptați înapoi.
Toți țepii formează o carenă orizontală zimțată pe mijlocul corpului
peștelui, care se întinde de la opercule până la baza caudalei. Dorsala
peștelui este cenușiu-verzuie sau albăstruie, cu un luciu metalic
foarte puternic și cu pete mai întunecate, slab conturate. Abdomenul
peștelui este argintiu lucios, cu irizații violacee. Pe colțul superior al
fiecărui opercul se distinge bine câte o pată neagră. Înotătoarele sunt
incolore.
Biologie și ecologie: Stavridul este un pește pelagic, care trăiește în
cârduri masive. Cantonează în Marea Marmara și în regiunea
Bosforului, apărând în zona litoralului românesc în aprilie-mai, când
apa atinge o temperatură de 13-16°C. Intensitatea migrației
stavridului la litoralul românesc este diferită de la an la an și
depinde, în bună parte, de condițiile anului respectiv. Din apropierea
litoralului, stavridul se retrage spre larg atunci când apele se răcesc
datorită curenților, apoi apare subit lângă țărm, făcând migrația
inversă când condițiile sunt prielnice. Cârdul de stavrizi se menține
în straturile superioare ale apei și nu coboară mai în adânc. Către
toamnă aglomerările se răresc și cârdurile se îndreaptă către
regiunile mai calde din sud. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta
de 2-3 ani, iar reproducerea are loc din iunie până în august. În
timpul reproducerii, femelele se grupează sub cârdul masculilor,
asigurându-se astfel fecundarea icrelor, care se lansează în două
reprize. O femelă depune 150.000-1.000.000 boabe de icre cu un
diametru de 0,7-1 mm, de asemenea pelagice. Larvele eclozate au
lungimea de 2 mm, fiind prevăzute cu câte un sac vitelin mare. Puii
cresc foarte repede și intră în componența cârdurilor încă din
aceeași vară, îngrămădindu-se pe locurile bune de hrănire. În
perioada mai-octombrie, timp în care se menține în apele noastre,
73
stavridul se hrănește mai ales cu pești, și anume hamsii, aterine,
gingirică, barbun și șprot. Consumă și crustacee și, în mică măsură,
viermi policheți, diatomee și alge. Sosirea stavrizilor în zona
litoralului nostru este precedată de bancurile de hamsii și aterine, pe
care stavrizii le urmăresc de multe ori până la țărm.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Carangidae, Genus
Trachurus, Species Trachurus mediterraneus.
Vernacular names: RO. Stavrid, GB. Mediterranean horse mackerel,
F. Chinchard de la Méditerranée, E. Jurel mediterranéo, D.
Mittelmeer stöcker, GR. Ασπροσαύριδο, TR. Sarikuyruk istavrit.
Description: The horse mackerel’s body is elongated, covered with
small cycloid scales, which extend over the head and operculum. It
has an usual length of 13-15 cm, and exceptionally 32 cm, and an
average weight of 80-120 g, it rarely reaches 200-500 g. The head is
sharp, the mouth large, terminal, with numerous small and conical
teeth. The fish’s eyes are large, with a well-developed fatty eyelid. On
the upper part of the head, from the snout to the first dorsal fin, lies
a very narrow ridge. The caudal peduncle is short and thick. The first
dorsal is short, the second long. The plates of the side line at the back
of the body are provided with wide spikes, pointing backwards. All
the spikes form a serrated horizontal hull in the middle of the fish’s
body, which extends from the operculum to the base of the caudal.
The back of the fish is grey-green or bluish, with a very strong
metallic luster and darker, slightly contoured spots. The abdomen of
the fish is shiny silver, with purplish iridescence. A black spot is
clearly visible on the upper corner of each operculum. The fins are
colorless.
Biology and ecology: The horse mackerel is a pelagic fish that lives
in massive schools. It agglomerates in the Marmara Sea and in the
Bosphorus region, appearing in the area of the Romanian coast in
April-May, when the water reaches a temperature of 13-16°C. The
intensity of horse mackerel migration to the Romanian coast is
different from year to year and depends, in large part, on the
conditions of that year. From the coast, the horse mackerel retreats
74
to the open sea when the waters cool due to currents, then suddenly
appears near the shore, making the reverse migration when
conditions are favorable. The horse mackerel stays in the upper
layers of the water and does not descend deeper. By autumn, the
schools are thinning and the fish move to the warmer regions of the
south. Sexual maturity occurs at 2-3 years, and spawning takes place
from June to August. During the spawning period, the females group
under the school of the males, thus ensuring the fertilization of the
eggs, which are launched in two batches. A female lays 150,000-
1,000,000 eggs with a diameter of 0.7-1 mm, also pelagic. The
hatched larvae are 2 mm long, with a large yolk sac. The fry grow
very fast and become part of the schools since the same summer,
piling up in good feeding places. During May-October, when it stays
in our waters, the horse mackerel feeds mainly on fish, namely
anchovies, sand smelt, Black Sea sprat, red mullet and sprat. It also
eats crustaceans and, to a lesser extent, polychaete worms, diatoms
and algae. The arrival of horse mackerel in our coastal area is
preceded by banks of anchovies and sand smelts, which horse
mackerel often follow to the shore.
29. Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) - strunghil,

round goby

(@Cristian Danilov)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae,
75
Subfamilia Gobiinae, Genul Neogobius, Specia Neogobius
melanostomus.
Denumiri populare: RO. Strunghil, GB. Round goby, F. Gobie à
taches noires, E. Gobio de boca negra, D. Schwarzmund-grundel,
RUS. Бычок кругляк, GR. Νεογωβιός μελανόστομος, TR. Kayabalığı.
Descriere: Lățimea corpului este egală sau puțin mai mare decât
înălțimea acestuia. Regiunea capului, gâtul, burta, bazele înotătoarei
pectorale sunt acoperite cu solzi cicloizi. Ramurile radiilor
superioare ale pectoralei sunt întotdeauna unite printr-o
membrană, vârfurile lor ieșind în afară. Culoarea corpului este
galben-brună, cu pete ce se contopesc. În lungul liniei laterale are 5
pete ovale, la baza primei înotătoare dorsale se află o pată neagră
mare. Înotătoarea pectorală are adesea o pată mică închisă. În
perioada înmulțirii, masculii sunt complet negri.
Biologie și ecologie: Formă marină, ponto-caspică, adaptat și la apa
salmastră a lacurilor litorale. Foarte numeros pe tot litoralul nostru,
în special în golfurile adăpostite, la adâncimi de 10-15 m, cu fundul
pietros acoperit de alge. În unele lacuri cu apă salmastră e sedentar
(Babadag, Golovița). Se reproduce în perioada mai-septembrie,
depunând icrele succesiv în raport cu temperatura apei. Se hrănește
cu aterine, alți guvizi, creveți, crabi, insecte, moluște.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Gobiidae, Subfamily
Gobiinae, Genus Neogobius, Species Neogobius melanostomus.
Vernacular names: RO. Strunghil, GB. Round goby, F. Gobie à taches
noires, E. Gobio de boca negra, D. Schwarzmund-grundel, RUS.
Бычок кругляк, GR. Νεογωβιός μελανόστομος, TR. Kayabalığı.
Description: The width of the body is equal to or slightly greater
than its height. The region of the head, neck, abdomen, pectoral fin
bases are covered with cycloid scales. The branches of the upper
rays of the pectoral fin are always joined by a membrane, their tips
protruding. The body color is yellow-brown, with fading spots. Along
the side line it has 5 oval spots, at the base of the first dorsal fin there
is a large black spot. The pectoral fin often has a small dark spot.
During the spawning season, the males are completely black.
76
Biology and ecology: Marine Ponto-Caspian form, it is also adapted
to the brackish water of coastal lakes. They are very numerous all
along our coast, especially in sheltered bays, at depths of 10-15 m,
with the rocky bottom covered with algae. In some lakes with
brackish water it is sedentary (Babadag, Golovița). It spawns
between May and September, laying its eggs successively in relation
to the water temperature. It feeds on sand smelts, other gobies,
shrimps, crabs, insects, mollusks.
30. Mesogobius batrachocephalus (Pallas, 1814) - hanus,

knout goby

(@Dragoș Diaconu)

Subfamilia Gobiinae, Genul Mesogobius, Specia Mesogobius
batrachocephalus.
Denumiri populare: RO. Hanus, GB. Knout goby, F. Gobie à tête de
crapaud, E. Gobio sapo, D. Krötengrundel, RUS. бычок-кнут, GR.
Μεσογωβιός, TR. Kurbağa kayabalığı.
Descriere: Este cel mai mare guvid din apele noastre, cu o lungime
a corpului până la 35 cm și o greutate până la 600 g. Corpul este
masiv, acoperit cu solzi mărunți, ctenoizi. Gâtul, operculul și baza
înotătoarei pectorale nu au solzi. Capul este lung, turtit, triunghiular,
cu gura largă și mandibula proeminentă. Are spatele galben-brun cu
dungi și striuri transversale brune. La baza pectoralei are 2-3 pete
închise. Se întâlnesc și indivizi colorați în galben cu alb.
77
Biologie și ecologie: Relict ponto-caspic, adaptabil și la apele
salmastre. În mare trăiește în regiuni mai îndepărtate de țărm, la
adâncimi de 40 m, în zona fundurilor pietroase sau acoperite cu
midii. Reproducerea are loc de timpuriu la începutul primăverii. Se
hrănește cu crustacee, moluște și pești. Datorită dimensiunilor și a
cărnii excelente, este guvidul cel mai important din punct de vedere
economic.

Gobiinae, Genus Mesogobius, Species Mesogobius batrachocephalus.
Vernacular names: RO. Hanus, GB. Knout goby, F. Gobie à tête de
crapaud, E. Gobio sapo, D. Krötengrundel, RUS. бычок-кнут, GR.
Μεσογωβιός, TR. Kurbağa kayabalığı.
Description: It is the largest goby in our waters, with a body length
of up to 35 cm and a weight of up to 600 g. The body is massive,
covered with small ctenoid scales. The neck, operculum and the base
of the pectoral fin have no scales. The head is long, flattened,
triangular, with a wide mouth and prominent jaw. It has a yellow-
brown back with brown stripes and transverse streaks. At the base
of the pectoral it has 2-3 dark spots. There are also individuals
colored in yellow and white.
Biology and ecology: Ponto-Caspian relict, it is also adaptable to
brackish waters. In the sea it lives in regions further from the shore,
at depths of 40 m, in the area of rocky bottoms or covered with
mussels. Spawning occurs early in spring. It feeds on crustaceans,
mollusks and fish. Due to its size and excellent meat, it is the most
economically important goby.
78
31. Pomatoschistus marmoratus (Risso, 1810) - guvid tărcat,
marbled goby

Subfamilia Gobiinae, Genul Pomatoschistus, Specia Pomatoschistus
marmoratus.
Denumiri populare: RO. Guvid tărcat, GB. Marbled goby, F. Gobie
marbré, E. Gobi de marbre, I. Ghiozzetto marmorizzato, D.
Marmorgrundel, RUS. Лысун леопардовый, GR. Μαρμαρογωβιός,
TR. Kaya balığı.
Descriere: Lungimea corpului până la 8 cm. Corpul fusiform, ușor
comprimat lateral. Solzii cicloizi. Botul scurt. Gura supero-terminală.
Mandibula proeminentă. Înotătoarele pectorale mai scurte decât
ventralele. Are culoarea adaptabilă mediului, de obicei deschisă ca
nisipul. Spatele și laturile gălbui-cenușii sau gălbui-verzui. Pe cap,
după ochi, are o pată albă, iar pe laturile botului câte o dungă neagră.
Pe laturile corpului, în sens transversal, are cinci pete închise la
culoare.
Biologie și ecologie: Formă marină adaptabilă apelor salmastre și
dulci. Trăiește în mare pe funduri nisipoase. Răspândit de-a lungul
litoralului mării și în lacurile litorale: Babadag, Razelm, Siutghiol,
Tăbăcărie, Tatlageac, Mangalia și la gurile Dunării. La doi ani se
reproduce, în plină vară, din mai până în august. Icrele, de forma unei
pere, sunt depuse pe fund, pe pietre, cochilii de scoici sau alte corpuri
tari. Se hrănește cu crustacee mărunte, larve de insecte, viermi.

79
Gobiinae, Genus Pomatoschistus, Species Pomatoschistus
marmoratus.
Vernacular names: RO. Guvid tărcat, GB. Marbled goby, F. Gobie
marbré, E. Gobi de marbre, I. Ghiozzetto marmorizzato, D.
Marmorgrundel, RUS. Лысун леопардовый, GR. Μαρμαρογωβιός,
TR. Kaya balığı.
Description: Body length up to 8 cm. Fusiform body, slightly
compressed laterally. Cycloid scales. Short snout. Super-terminal
mouth. Prominent mandible. The pectoral fins are shorter than the
ventral ones. It has an environmentally mimetic color, usually as
light as sand. The back and sides are yellowish-gray or yellowish-
green. On the head, beyond the eyes, it has a white spot, and on the
sides of the snout a black stripe. On the sides of the body, in the
transverse direction, it has five dark spots.
Biology and ecology: Marine form adaptable to brackish and fresh
waters. It lives in the sea on sandy bottoms. It is spread along the
coast and in the coastal lakes: Babadag, Razelm, Siutghiol, Tăbăcărie,
Tatlageac, Mangalia and at the mouths of the Danube. At the age of 2,
it spawns, in the middle of summer, from May to August. Pear-
shaped eggs are laid on the bottom, on stones, shells or other hard
bodies. It feeds on small crustaceans, insect larvae, worms.
32. Pomatoschistus minutus (Pallas, 1770) - guvid de

nisip/mâl, sand goby

80
Subfamilia Gobiinae, Genul Pomatoschistus, Specia Pomatoschistus
minutus.
Denumiri populare: RO. Guvidul de nisip/mâl, GB. Sand goby, F.
Gobie buhotte, E. Gobio de arena, D. Sandgrundel, RUS. Лысун
малый, GR. Γωβιουδάκι, TR. Küçük Kayabalığı.
Descriere: Corpul este alungit, cilindric. Gura este puțin oblică în
sus, mică. Ochii mari sunt orientați în sus. Cele două dorsale sunt
distanțate. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf, capătul lor
ajunge până în partea posterioară a primei dorsale. Pedunculul
caudal este lung și îngust. Culoarea este cafenie-roșcat-portocalie, cu
dungi brun-închise pe spate. Pe prima dorsală rândurile de pete sunt
slab pronunțate. Dimensiunea maximă este până la 9 cm.
Biologie și ecologie: Răspândit în Marea Mediterană, zonele
învecinate din Oceanul Atlantic și Marea Neagră. Trăiește în mare,
chiar și în zonele relativ îndulcite, pe funduri nisipoase, la adâncimi
de 30-40 m. Se reproduce din martie până în iulie. Larvele trăiesc în
apropierea țărmului, în stratul superficial al apei. Puietul cu lungimi
mai mari de 15 mm trece la modul de viață bentic.

Gobiinae, Genus Pomatoschistus, Species Pomatoschistus minutus.
Vernacular names: RO. Guvidul de nisip/mâl, GB. Sand goby, F.
Gobie buhotte, E. Gobio de arena, D. Sandgrundel, RUS. Лысун
малый, GR. Γωβιουδάκι, TR. Küçük Kayabalığı.
Description: The body is elongated, cylindrical. The mouth slightly
oblique upwards, small. The big eyes are pointing upwards. The two
dorsal fins are apart. The pectorals are short, rounded at the tip,
their end reaching to the back of the first dorsal fin. The caudal
peduncle is long and narrow. Brown-reddish-orange color, with
dark brown stripes on the back. On the first dorsal the rows of spots
are faintly pronounced. Maximum size up to 9 cm.
Biology and ecology: Widespread in the Mediterranean Sea, the
surrounding areas of the Atlantic Ocean and the Black Sea. It lives in
the sea, even in relatively brackish areas, on sandy bottoms, at
depths of 30-40 m. It spawns from March to July. The larvae live near
81
the shore, in the surface layer of the water. Juveniles longer than 15
mm switch to the benthic lifestyle.
33. Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1814) - moaca de

brădiș, tubenose goby
Fotografie / Photo https://en.wikipedia.org/wiki/Proterorhinus

Subfamilia Gobiinae, Genul Proterorhinus, Specia Proterorhinus
marmoratus.
Denumiri populare: RO. Moaca de brădiș, GB. Tubenose goby, RUS.
Бычок цуцик, TR. Tatlisu kayabaligi.
Descriere: Corpul și capul sunt relativ înalte și comprimate lateral.
Capul este relativ mare, întotdeauna mai înalt decât gros. Gura este
mare, infero-terminală. Buzele sunt groase și cărnoase, ce
superioară mai subțire la mijloc. Botul este scurt, gros, trunchiat și
obtuz. Ochii mici pentru un guvid, ovali, sunt situați în jumătatea
anterioară a capului, orientați lateral. Corpul este acoperit cu solzi
relativ mari. Cele două dorsale se ating, uneori sunt puțin
concrescute la bază. Culoarea: corpul este galben-brun sau galben-
cenușiu-verzui, traversat pe flancuri de 5 benzi castanii sau cafenii.
Pe cap, aproape întotdeauna, sunt două dungi ce merg de la
marginea anterioară a ochiului până la maxilarul superior, fiind
tivite, la partea posterioară, de o margine albă. Dimensiunea maximă
este de 9-10 cm, iar cea obișnuită de 5-8 cm.
Biologie și ecologie: Răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică,
Marea de Azov și în bazinul fluviilor tributare. Este o specie
82
eurihalină, care trăiește atât în mare, cât și în apele salmastre și dulci,
pe funduri mâloase sau printre vegetație. Se reproduce la sfârșitul
primăverii și până în mijlocul verii. În perioada de reproducere,
masculii devin melanici, înotătoarele pectorale se alungesc,
pedunculul caudal se subțiază. Larvele se întâlnesc în stratul
superficial al planctonului, în apropierea țărmului. Se hrănește cu
crustacee și insecte mărunte, dar și cu icre și puiet de pești.

Gobiinae, Genus Proterorhinus, Species Proterorhinus marmoratus.
Vernacular names: RO. Moaca de brădiș, GB. Tubenose goby, RUS.
Бычок цуцик, TR. Tatlisu kayabaligi.
Description: The body and head are relatively tall and compressed
laterally. The head is relatively large, always taller than thick. Large,
infero-terminal mouth. The lips are thick and fleshy, the upper one
being thinner in the middle. The snout is short, thick, truncated and
obtuse. The eyes are small for a goby, oval, located in the anterior
half of the head, oriented laterally. The body is covered with
relatively large scales. The two dorsal fins touch, sometimes slightly
overgrown at the base. Color: the body is yellow-brown or yellow-
grey-green, crossed on the sides by 5 brown or brown bands. On the
head, almost always, there are two stripes that go from the anterior
edge of the eye to the upper jaw, being edged, at the back, by a white
line. Maximum size 9-10 cm, usually 5-8 cm.
Biology and ecology: Widespread in the Black Sea, the Caspian Sea,
the Sea of Azov and in the tributary rivers’ basins. Euryhalin species,
it lives both in the sea and in brackish and fresh waters, on muddy
bottoms or among vegetation. It spawns in late spring until mid-
summer. During reproduction, the males become melanic, the
pectoral fins lengthen, the caudal peduncle thins. The larvae are
found in the surface layer of plankton, near the shore. It feeds on
crustaceans and small insects, but also on fish eggs and juvenile fish.
83
34. Gobius niger (Linnaeus, 1758) - guvid negru, black goby

(@Dragoș Diaconu)

Subfamilia Gobiinae, Genul Gobius, Specia Gobius niger.
Denumiri populare: RO. Guvidul negru, GB. Black goby, F. Gobie
noir, E. Chaparrudo, D. Schwartzgrundel, RUS. Черный бычок, GR.
Μαυρογωβιός, TR. Kömürcü kayabalığı.
Descriere: Lungimea 12 cm. Capul scurt și trunchiat. Fruntea foarte
îngustă. Pedunculul caudal lung și înalt. Operculul fără solzi.
Înotătoarea ventrală ajunge până la anus. Culoarea cenușie-brună-
negricioasă, laturile cu pete mari care se contopesc.
Biologie și ecologie: Trăiește pe fundurile nisipoase amestecate cu
mâl în care crește iarbă de mare, precum și pe substrat cu midii.

Gobiinae, Genus Gobius, Species Gobius niger.
Vernacular names: RO. Guvid negru, GB. Black goby, F. Gobie noir,
E. Chaparrudo, D. Schwartzgrundel, RUS. Черный бычок, GR.
Μαυρογωβιός, TR. Kömürcü kayabalığı.
Description: Length 12 cm. The head is short and truncated. Very
narrow forehead. Long and high caudal peduncle. The operculum
without scales. The ventral fin reaches the anus. Gray-brown-
blackish color, the sides with large spots that merge.
84
Biology and ecology: It lives on sandy bottoms mixed with mud in
which seagrass grows, as well as on substrate with mussels.
35. Gobius cobitis Pallas, 1814 - guvid gigant, giant goby
Fotografie / Photo
https://www.marinespecies.org/photogallery.php?album=754&pic=75518

Subfamilia Gobiinae, Genul Gobius, Specia Gobius cobitis.
Denumiri populare: RO. Guvid gigant, GB. Giant goby, GR.
Χοντρογωβιός, RUS. Бычоккругляш, TR. Kayabaligi.
Descriere: Corpul alungit, capul relativ mare și comprimat dorso-
ventral. Gura este largă, oblică, deschiderea ei ajunge sub marginea
anterioară a ochiului. Cele două maxilare sunt egale. Buzele sunt
groase, cărnoase, cea superioară nu este lățită. Ochii sunt relativ
mari. Cele două dorsale sunt alăturate. Anala începe în urma
capătului anterior al inserției dorsalei a doua. Pectoralele relativ
lungi și late, rotunjite la vârful posterior. Ramificațiile a două sau trei
radii superioare ale înotătoarelor pectorale nu sunt unite prin
membrană, dând un aspect franjurat. Culoarea: corpul este brun cu
pete neregulate galben-închis, uneori de culoare deschisă. Are
aspect marmorat, cu pete întunecate pe laturi. Prima înotătoare
dorsală la masculi prezintă 3-4 dungi.
85
Biologie și ecologie: Este un pește marin, din familia Gobiidae, care
trăiește pe fund printre pietre, ierburi marine din zonele de litoral și
în lacuri cu apă salmastră. Ocazional semnalat și în ape dulci. Este
răspândit în estul oceanului Atlantic, Marea Mediterană și Marea
Neagră. Prezența acestei specii pe litoralul românesc este sporadică.
Se reproduce din mai până în iunie în Marea Neagră. Larvele parcurg
un stadiu pelagic. Se hrănește cu alge verzi și nevertebrate
(crustacee, polichete și insecte).

Gobiinae, Genus Gobius, Species Gobius cobitis.
Denumiri populare: RO. Guvid gigant, GB. Giant goby, GR.
Χοντρογωβιός, RUS. Бычоккругляш, TR. Kayabaligi.
Description: Elongated body, relatively large and dorso-ventrally
compressed head. The mouth is wide, oblique, its opening reaching
below the anterior edge of the eye. The two jaws are equal. Thick,
fleshy lips, the upper one is not widened. The eyes are relatively
large. The two dorsals are side by side. The anal begins after the
anterior end of the second dorsal insertion. Relatively long and wide
pectorals, rounded at the posterior tip. The branches of 2 or 3 upper
rays of the pectoral fins are not joined by the membrane, giving a
fringed appearance. Color: the body is brown with dark yellow
irregular spots, sometimes light in color. Marbled appearance with
dark spots on the sides. The first dorsal fin in males has 3-4 stripes.
Biology and ecology: It is a marine fish of the Gobiidae family that
lives on the bottom among rocks, seagrass in coastal areas and in
brackish water lakes. Occasionally reported in freshwater. It is found
in the eastern Atlantic Ocean, the Mediterranean Sea and the Black
Sea. The presence of this species on the Romanian coast is sporadic.
It spawns from May to June in the Black Sea. The larvae go through a
pelagic stage. It feeds on green algae and invertebrates (crustaceans,
polychaetes and insects).
86
36. Aphia minuta (Risso 1810) - guvid străveziu,
transparent goby

(@Dragoș Diaconu)
Genul Aphia, Specia Aphia minuta.
Denumiri populare: RO. Guvid străveziu, GB. Transparent goby, F.
Nonnat, E. Xanguet, D. Glasgrundel, RUS. Бычок бланкет, GR.
Goviodàki aphia, TR. Camkaya balığı.
Descriere: Are corpul alungit, fusiform şi comprimat lateral. De
asemenea, este transparent. Gura este situată oblic, iar buzele sunt
subţiri. Ochii sunt mari şi rotunzi, situaţi în jumătatea anterioară a
capului. Spinii branhiali sunt zimţaţi. Cele două înotătoare dorsale
sunt distanţate între ele, iar prima este redusă.
Biologie și ecologie: Este o specie marină, pelagică şi se apropie de
ţărm, în cârduri, cu curenţii reci. În perioada de reproducere devine
specie bentică şi depune ponta în perioada mai-iunie. Maturitatea
sexuală este atinsă la vârsta de 1 an, iar adulţii mor după
reproducere. Se hrăneşte cu organisme mici care se găsesc în
plancton (copepode, larve de ciripede).

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Gobiidae, Genus Aphia,
Species Aphia minuta.
87
Vernacular names: RO. Guvid străveziu, GB. Transparent goby, F.
Nonnat, E. Xanguet, D. Glasgrundel, RUS. Бычок бланкет, GR.
Goviodàki aphia, TR. Camkaya balığı.
Description: It has an elongated, fusiform and laterally compressed
body. It is also transparent. The mouth is oblique and the lips are
thin. The eyes are large and round, located in the anterior half of the
head. The gill spines are serrated. The two dorsal fins are spaced
apart, and the first is narrow.
Biology and ecology: It is a marine, pelagic species and approaches
the shore, in schools, with cold currents. During the spawning season
it becomes a benthic species and lays its eggs in May-June. Sexual
maturity is reached at the age of 1 year, and adults die after
spawning. It feeds on small organisms found in plankton (copepods,
cirriped larvae).
37. Symphodus rostratus (Bloch, 1791) - lapină, pointed-

snout wrasse
Fotografie / Photo https://www.cibsub.cat/bioespecie_es-

symphodus_rostratus-35239

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Labridae,
Genul Symphodus, Specia Symphodus rostratus.
Denumiri populare: RO. Lapină, GB. Pointed-snout wrasse, F.
Sublaire, E. Grivieta, D. Schnauzenlippfisch, RUS. Носатый губан,
TR. Sivriburunlu Çırçır.
Descriere: Are o lungime de 8-15 cm. Corpul este acoperit cu solzi
mari, doar cei de pe opercule sunt mai mici. Capul ușor scobit
88
deasupra ochilor. Culoarea galbenă-cafenie sau verde-cafenie, cu
una sau două pete cafenii, slab distincte, pe laturi. Pe înotătoarea
dorsală, mai mult pe partea țepoasă, se disting 1-2 șiruri de puncte
violacee. Coada și înotătoarea anală cu câteva puncte cafenii.
Biologie și ecologie: Este răspândit în Mediterana și Marea Neagră.
În lungul litoralului românesc a fost semnalat destul de rar. Este un
pește marin, carnivor, cu fălcile puternic dințate. Trăiește frecvent
printre stânci, unde femelele își depun icrele într-un fel de cuiburi
construite printre alge. Au un colorit viu, de cele mai multe ori
variind după sex, vârstă, loc și anotimp.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Labridae, Genus
Symphodus, Species Symphodus rostratus.
Vernacular names: RO. Lapină, GB. Pointed-snout wrasse, F.
Sublaire, E. Grivieta, D. Schnauzenlippfisch, RUS. Носатый губан,
TR. Sivriburunlu Çırçır.
Description: It has a length of 8-15 cm. The body is covered with
large scales, only the ones on the opercula are smaller. The head is
slightly hollowed above the eyes. Yellow-brown or green-brown,
with one or two brown spots, slightly distinct, on the sides. On the
dorsal fin, more on the spiky side, there are 1-2 rows of purple dots.
Tail and anal fin with a few brown spots.
Biology and ecology: Widespread in the Mediterranean and the
Black Sea. Along the Romanian coast quite rarely. It is a carnivorous
marine fish with strongly toothed jaws. It often lives among rocks,
where females lay their eggs in a kind of nest built among algae. They
have a bright color, often varying by sex, age, place and season.
89
38. Symphodus cinereus (Bonnaterre, 1788) - lapină, grey
wrasse

(@Dragoș Diaconu)

Genul Symphodus, Specia Symphodus cinereus.
Denumiri populare: RO. Lapină, GB. Grey wrasse, F. Crénilabre
cendrée, E. Bodión, D. Grauer lippfisch, RUS. Зеленушка рябчик, GR.
Φαγανέλι, TR. Gri çırçır.
Descriere: Are o lungime de 8-12 cm (rar 16 cm). Solzii corpului
sunt mari. Pe opercul și preopercul are câte două serii de solzi.
Culoarea fundamentală este cenușie-verzuie-gălbuie sau cenușie-
cafenie. Pe bărbie și de-o parte și alta a liniei laterale are câte două
dungi cafenii, care merg în lungul corpului până la înotătoarea
caudală, uneori apar sub formă de pete. La baza caudalei, pe
peduncul, sub linia laterală, are o pată neagră rotundă.
Biologie și ecologie: Este o specie răspândită în mările Mediterană,
Egee, Marmara și Marea Neagră. La țărmul românesc este destul de
frecventă de la gurile Dunării spre sud. Trăiește printre alge.

Symphodus, Species Symphodus cinereus.
90
Vernacular names: RO. Lapină, GB. Grey wrasse, F. Crénilabre
cendrée, E. Bodión, D. Grauer lippfisch, RUS. Зеленушка рябчик, GR.
Φαγανέλι, TR. Gri çırçır.
Description: It has a length of 8-12 cm (rarely 16 cm). Large body
scales. The operculum and the preoperculum have two series of
scales. The basic color is grey-green-yellow or grey-brown. On the
chin and on either side of the lateral line there are two brown stripes,
which run along the body to the caudal fin, sometimes appearing as
spots. At the base of the caudal, on the peduncle, below the lateral
line, it has a round black spot.
Biology and ecology: It is a widespread species in the
Mediterranean, Aegean, Marmara and Black Seas. On the Romanian
coast it is quite common from the mouths of the Danube to the south.
It lives among algae.
39. Symphodus ocellatus (Linnaeus, 1758) - steluță,

ocellated wrasse

Genul Symphodus, Specia Symphodus ocellatus.
Denumiri populare: RO. Steluță, GB. Ocellated wrasse, F. Crénilabre
ocellé, E. Tordo, D. Augenfleck-lippfisch, RUS. Зеленушка
глазчатая, GR. Ματολαπίνα, TR. Benekli çırçır.
91
Descriere: Are o lungime obișnuită de 5-10 cm, excepțional 13 cm.
Sub ochi se disting 10 sau mai mulți pori. Pe obraji are 3-4 serii de
solzi mici. Ochii sunt relativ mari. Culoarea spatelui variază de la
verde-cenușiu până la roșu-portocaliu, cu reflexe verzui. Abdomenul
este alb-roșcat. Pe opercul, în partea supero-posterioară, are o pată
neagră cu marginea roșie și albastră. La baza caudalei are o pată
neagră.
Biologie și ecologie: Este o specie răspândită în tot bazinul
mediteranean. În Marea Neagră trăiește printre alge și stâncile
marine. În România este frecventă în tot lungul litoralului. Se
reproduce în mai-iunie. Masculii construiesc cuiburi printre tufele
de Treptacantha barbata, în care femelele depun icre.

Symphodus, Species Symphodus ocellatus.
Vernacular names: RO. Steluță, GB. Ocellated wrasse, F. Crénilabre
ocellé, E. Tordo, D. Augenfleck-lippfisch, RUS. Зеленушка
глазчатая, GR. Ματολαπίνα, TR. Benekli çırçır.
Description: It has an usual length of 5-10 cm, exceptionally 13 cm.
There are 10 or more pores under the eyes. On the cheeks it has 3-4
series of small scales. Relatively large eyes. The color of the back
varies from green-grey to red-orange, with greenish reflections.
Reddish white abdomen. On the operculum, in the upper-posterior
part, it has a black spot with a red and blue edge. It has a black spot
at the base of the tail fin.
Biology and ecology: It is a species widespread throughout the
Mediterranean basin. In the Black Sea it lives among algae and rocks.
In Romania it is common along the coast. It breeds in May-June.
Males build nests among the thickets of Treptacantha barbata, in
which females lay eggs.
92
40. Symphodus roissali (Risso, 1810) - lapină, five-spotted
wrasse

(@Dragoș Diaconu)

Genul Symphodus, Specia Symphodus roissali.
Denumiri populare: RO. Lapină, GB. Five-spotted wrasse, F.
Crénilabre à cinq taches, E. Planchita, D. Fünffleckiger lippfisch, RUS.
Зеленушка перепелка, GR. Τιγρολαπίνα, TR. Bıldırcın çırçır balığı.
Descriere: Are lungimea de 8-12 cm, excepțional 16 cm. Linia
laterală este întreruptă. Obrajii prezintă 3-4 serii de solzi mici.
Spatele și laturile sunt cenușiu-gălbui-verzui cu nuanțe cafenii.
Abdomenul este albicios. Pe opercule și la baza cozii, uneori se
observă pete negre. Înotătoarea dorsală este verzuie, cu 2-5 pete
cafenii, mai clare. Pectoralele sunt verzui.
Biologie și ecologie: Răspândit în Atlantic, Mediterana, Marea
Neagră și Marea de Azov. În România este răspândit în tot lungul
litoralului. Se reproduce prin mai-iunie. Trăiește printre stânci și
alge marine.

93
Symphodus, Species Symphodus roissali.
Vernacular names: RO. Lapină, GB. Five-spotted wrasse, F.
Crénilabre à cinq taches, E. Planchita, D. Fünffleckiger lippfisch, RUS.
Зеленушка перепелка, GR. Τιγρολαπίνα, TR. Bıldırcın çırçır balığı.
Description: It has a length of 8-12 cm, exceptionally 16 cm. The
side line is broken. Cheeks with 3-4 sets of small scales. The back and
sides are grey-yellow-green with shades of brown. Whitish
abdomen. On the opercula and at the base of the tail, sometimes with
black spots. The dorsal fin is greenish with 2-5 lighter brown spots.
Greenish pectorals.
Biology and ecology: Widespread in the Atlantic, Mediterranean,
Black Sea and Sea of Azov. In Romania it is widespread all along the
coast. It spawns in May-June. It lives among rocks and seaweed.
41. Symphodus tinca (Linnaeus, 1758) - steluță, peacock

wrasse

Genul Symphodus, Specia Symphodus tinca.
Denumiri populare: RO. Steluță, GB. Peacock wrasse, F. Crènilabre
paon, E. Peto, D. Pfauen-Lippfisch, RUS. Зеленушка рулена, GR.
Ταωλαπίνα, TR. Lekeli Çırçır balığı.
94
Descriere: Are corpul puternic turtit lateral, acoperit cu solzi mari.
Preoperculul cu 4-5 rânduri de solzi și zimțat către posterior. Ochii
sunt mari, plasați lateral. Gura este mare, pe fălci se observă dinți
mici, conici, inserați pe un rând. Culoarea variază de la cenușiu
întunecat până la roșcat-ruginiu. Spatele și partea superioară a
laturilor sunt colorate în roșcat-cafeniu-măsliniu, verde sau
albăstrui. Abdomenul este albicios. În lungul dorsalei are pete roz.
La baza cozii, sub linia laterală, are întotdeauna o pată neagră, uneori
și pe opercul. Partea spinoasă a dorsalei este galbenă-verzuie, cu
puncte galbene la capătul radiilor. Anala este albastră-azurie cu pete
albastre. Ventrala este verde-albăstruie cu puncte roșii.
Biologie și ecologie: Trăiește în lungul litoralului românesc în
grupuri mici, aproape de țărm, printre tufele de Zostera și printre
pietre, hrănindu-se cu scoici. Se reproduce în aprilie-mai.

Symphodus, Species Symphodus tinca.
Vernacular names: RO. Steluță, GB. Peacock wrasse, F. Crènilabre
paon, E. Peto, D. Pfauen-Lippfisch, RUS. Зеленушка рулена, GR.
Ταωλαπίνα, TR. Lekeli Çırçır balığı.
Description: It has a strongly flattened body on the side, covered
with large scales. Preoperculum with 4-5 rows of scales and serrated
to the posterior. Big eyes, sideways. Large mouth, on jaws with small,
conical teeth, in a row. The color varies from dark grey to rusty
reddish. The back and top of the sides are reddish-brown-olive,
green or bluish. Whitish abdomen. It has pink spots along the ridge.
At the base of the tail, below the lateral line, it always has a black
spot, sometimes also on the operculum. The spiny part of the dorsal
fin is yellow-green, with yellow dots at the ends of the rays. Blue-
azure anal fin with blue spots. Blue-green ventral fin with red dots.
Biology and ecology: It lives along the Romanian coast in small
schools, close to the shore, among the Zostera thickets and among
the rocks, feeding on mollusks. It spawns in April-May.
95
42. Dicentrarchus labrax (Linnaeus, 1758) - lavrac / lup de
mare, European seabass
Fotografie / Photo https://www.facebook.com/pescarialuimatei

Moronidae, Genul Dicentrarchus, specia Dicentrarchus labrax.
Denumiri populare: RO. Lavrac, Lup de mare, GB. European
seabass, F. Bar commun, E. Lubina, D. Wolfsbarsch, RUS. Лаврак
европейский, GR. Λαβράκι, TR. Levrek balığı.
Descriere: Are corpul mai mult sau mai puțin cilindric, alungit, cu
solzii potrivit de mari, aspri (ctenoizi) pe corp și netezi (cicloizi) pe
ceafă și obraji. Linia laterală se prelungește pe coadă, unde formează
trei rânduri (ramuri). Gura este mare, cu colțurile trecând de
verticala anterioară a ochilor. Fălcile și cerul gurii au dinți „în perie”,
iar limba cu dinți foarte fini și deși. Preoperculul este zimțat pe
marginea posterioară, pe opercul cu doi țepi. Culoarea generală este
cenușie-argintie. Pe opercul are o pată clară cafenie întunecată.
Pectoralele și ventralele sunt albe-gălbui, celelalte înotătoare sunt
cenușii.
Biologie și ecologie: Numit și lup de mare, această specie este
răspândită pe coasta europeană a Atlanticului, în Marea Mediterană
și Marea Neagră, rar în Marea de Azov. În dreptul litoralului
românesc este semnalat din dreptul lacului Razelm până aproape de
Mangalia. Se reproduce în mai-august, icrele sunt pelagice. Trăiește
în mare, de preferință în zonele salmastre și stâncoase, nu prea
departe de țărm, unde se hrănește cu pești, crustacee și viermi.
96
Actinopterygii, Order Perciformes, Family Moronidae, Genus
Dicentrarchus, Species Dicentrarchus labrax.
Vernacular names: RO. Lavrac, Lup de mare, GB. European seabass,
F. Bar commun, E. Lubina, D. Wolfsbarsch, RUS. Лаврак
европейский, GR. Λαβράκι, TR. Levrek balığı.
Description: It has a more or less cylindrical, elongated body, with
moderately large scales, rough (ctenoids) on the body and smooth
(cycloids) on the nape of the neck and cheeks. The lateral line
extends on the tail fin, where it forms three rows (branches). Large
mouth, with the corners passing over the anterior vertical of the
eyes. The jaws and the palate have “brushy“ teeth, and the tongue
with very fine and thick teeth. The preoperculum is serrated on the
posterior edge, on the operculum with two spines. The general color
is grey-silver. It has a light dark brown spot on the operculum.
White-yellow pectoral and ventral fins, the other fins are grey.
Biologiy and ecology: Also called the “sea wolf“, this species is
widespread on the European Atlantic coast, in the Mediterranean
Sea and the Black Sea, rarely in the Sea of Azov. Near the Romanian
coast it is reported from the Razelm lake to near Mangalia. It spawns
in May-August, the eggs are pelagic. It lives in the sea, preferably in
brackish and rocky areas, not far from the shore, where it feeds on
fish, crustaceans and worms.
97
43. Mullus barbatus (Linnaeus, 1758) - barbun, red mullet

(@Dragoș Diaconu)
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Mullidae,
Genul Mullus, Specia Mullus barbatus.
Denumiri populare: RO. Barbun, GB. Red mullet, F. Rouget barbet,
D. Rote Meerbarbe, RUS. Барабулька, султанка, GR. Κουτσομούρα,
TR. Barbunya balığı.
Descriere: Corpul este alungit și ușor comprimat. Lungimea maximă
a masculului este de 14 cm, iar a femelei de 23 cm. Solzii mari, cad
ușor. Profilul capului este convex. Ochii sunt plasați lateral, către
partea superioară a capului. Gura este largă, protractilă, cu o pereche
de mustăți lungi pe falca inferioară. Colorația corpului este roșie-
rozacee, cu înotătoarele galbene și laturile și abdomenul alb-argintii.
Biologie și ecologie: Barbunul trăiește în cârduri mici, în locuri
mâloase cu argilă sau cu substrat cu midii. La țărm apare primăvara,
când apa are în jur de 7-8°C. Imediat ce apa se încălzește, se retrage
la fund, reluându-și viața bentică și revenind din nou la țărm odată
cu curenții reci. Reproducerea are loc în cursul lunilor iunie-
septembrie, la temperaturi ale apei de 9-23°C. Icrele sunt pelagice,
cu diametrul de 0,9 mm. Se hrănește cu crustacee, viermi și detritus
vegetal. Se pescuiește începând din mai până în toamnă.

98
Actinopterygii, Order Perciformes, Family Mullidae, Genus Mullus,
Species Mullus barbatus.
Vernacular names: RO. Barbun, GB. Red mullet, F. Rouget barbet, D.
Rote Meerbarbe, RUS. Барабулька, султанка, GR. Κουτσομούρα,
TR. Barbunya balığı.
Description: The body is elongated, slightly compressed. The
maximum length of the male is 14 cm, and of the female 23 cm. Large
scales, which fall easily. Convex head profile. Eyes placed sideways
to the top of the head. Wide, protractile mouth with a pair of long
barbels on the lower jaw. The body color is red-pinkish, with yellow
fins and silvery-white sides and abdomen.
Biology and ecology: The red mullet lives in small schools, in
muddy clay areas or with a mussel substrate. It appears on the shore
in spring, when the water is 7-8°C. As soon as the water warms up,
it retreats to the bottom, resuming its benthic life and returning to
shore with the cold currents. Spawning takes place during June-
September, at water temperatures of 9-23°C. The eggs are pelagic,
with a diameter of 0.9 mm. It feeds on crustaceans, worms and
detritus. It is fished from May to autumn.
44. Mullus surmuletus Linnaeus, 1758 - barbun vărgat,

striped red mullet
Fotografie / Photo
https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=image&tid=126986&pic=3585

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Mullidae,
Genul Mullus, Specia Mullus surmuletus.
Denumiri populare: RO. Barbun vărgat, GB. Striped red mullet, FR.
Surmulet, D. Streifenbarbe, E. Salmonete de roca, TR. Tekir.
99
Descriere: Exemplarele adulte au lungimea medie de 25 cm, dar pot
ajunge la lungimea maximă de 40 cm și greutatea de aproximativ 1
kg. La această specie întotdeauna masculul este puțin mai mic decât
femela. Au corpul acoperit cu solzi mici și lucioși, iar coloritul lor pe
partea dorsală și laterale poate varia în diferite nuanțe de maroniu-
roșcat și galben. Pe partea ventrală culoarea este gri-argintie cu pete
roșii. Acest pește se remarcă prin dunga de un roșu-închis care apare
de-a lungul liniei mediane, dar și prin câteva dungi galbene prezente
pe părțile laterale spre abdomen. Capul este mare, cu fruntea
înclinată, gura este foarte mică și orientată în jos, ochii sunt mari, cu
irisul de culoare deschisă, poziționați pe partea de sus a capului, iar
sub bărbie prezintă o pereche de mustăți ce îl ajută în căutarea
hranei. Are înotătoarele dorsale separate, la mică distanța una de
alta, prima cu dungi albe, galbene, portocalii sau roșii, iar a doua
galbenă-portocalie. Înotătoarea caudală este mare și bifurcată în lobi
simetrici, de culoare galbenă. Înotătoarea anală este relativ mică, gri-
argintie, iar pectoralele sunt alungite, gri-gălbui.
Biologie și ecologie: Acesta trăiește în Marea Neagră, Marea
Mediterană, în estul Oceanului Atlantic de Nord, în Senegal și
Insulele Canare. Preferă adâncimile cuprinse între 5-400 m și
temperaturile de 17-21°C. Barbunul vărgat trăiește mai mult pe
fundul mărilor și poate fi văzut în carduri doar în perioada de
împerechere, în rest își petrece timpul mai mult solitar. Sezonul de
reproducere are loc in lunile aprilie-august. Femela depune ouăle în
apă, acestea sunt rotunde, cu diametrul de cel mult 1 mm, și
eclozează după numai 3 zile. Larvele sunt duse imediat de curenții
oceanici, departe în larg. Peștii tineri ajung la maturitatea sexuală
când au lungimi de cca. 14 cm, la vârsta de 1 an.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Mullidae, Genus Mullus,
Species Mullus surmuletus.
Vernacular names: RO. Barbun vărgat, GB. Striped red mullet, FR.
Surmulet, D. Streifenbarbe, E. Salmonete de roca, TR. Tekir.
Description: Adult specimens have an average length of 25 cm, but
can reach a maximum length of 40 cm and a weight of about 1 kg. In
100
this species the male is always slightly smaller than the female. Their
bodies are covered with small, shiny scales, and their color on the
back and sides can vary in different shades of reddish-brown and
yellow. On the ventral side the color is silver-grey with red spots.
This fish is distinguished by the dark red stripe that appears along
the midline, but also by a few yellow stripes present on the sides
towards the abdomen. The head is large, with the forehead tilted, the
mouth is very small and oriented downwards, the eyes are large,
with a light-colored iris, positioned on the top of the head, and under
the chin there is a pair of barbels that help it look for food. It has
separate dorsal fins, at short distance from each other, the first with
white, yellow, orange or red stripes, and the second yellow-orange.
The caudal fin is large and bifurcated into symmetrical, yellow lobes.
The anal fin is relatively small, silvery-grey, and the pectorals are
elongated, gray-yellow.
Biology and ecology: It lives in the Black Sea, the Mediterranean
Sea, the eastern North Atlantic Ocean, in Senegal and the Canary
Islands. It prefers depths between 5-400 m and temperatures of 17-
21°C. The striped mullet lives mostly on the seabed and can only be
seen in schools only during the spawning season, otherwise it
spends more time alone. The spawning season takes place in April-
August. The female lays her eggs in water, they are round, up to 1
mm in diameter, and hatch after only 3 days. The larvae are
immediately carried away by ocean currents, far out to sea. Young
fish reach sexual maturity when they are approx. 14 cm, at the age
of 1 year.
45. Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766) - lufar, bluefish

(@Cristian Danilov)
101
Pomatomidae, Genul Pomatomus, Specia Pomatomus saltatrix.
Denumiri populare: RO. Lufar, GB. Bluefish, F. Tassergal, E.
Anchova de banco, D. Blaufisch, RUS. Луфарь обыкновенный, GR.
Γοφάρι, TR. Lüfer.
Descriere: Corpul lufarului este moderat alungit, comprimat lateral,
acoperit cu solzi mici, subțiri. În dreptul coastelor românești,
lungimea mai frecventă a lufarului este de 30-40 cm, mai rar 50 cm.
Greutatea obișnuită este de 2-3 kg, însă excepțional poate ajunge la
15-25 kg. Capul este mare, comprimat lateral, gura mare și oblică,
buzele subțiri. Fălcile sunt prevăzute cu dinți scurți, groși și ascuțiți.
Pedunculul caudal este scurt și comprimat lateral. Cele două
înotătoare dorsale sunt alăturate. Linia laterală este completă, ușor
curbată, paralelă cu linia dorsalei peștelui. Spatele lufarului este
cenușiu-deschis, cu reflexe albăstrui, laturile și abdomenul argintii.
Înotătoarele sunt aproape incolore. La baza pectoralei se vede o pată
neagră.
Biologie și ecologie: Este un pește termofil, pelagic, de origine
mediteraneană, care migrează din Marea Marmara, unde se
reproduce, în Marea Neagră pentru a se hrăni. Apare în zona
litoralului românesc când temperatura mării atinge 15°C și rămâne
în timpul verii, suportând ape calde de 24-26°C. Se retrage spre
largul și sudul Mării Negre în octombrie-noiembrie. El nu apare
întotdeauna în aceleași regiuni, ci își schimbă locurile în funcție de
hrană și temperatura apei. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 3
ani, mai rar la 4 ani. Se reproduce în luna iunie-iulie și chiar august,
în apropierea coastelor. În perioada de iarnă, puietul și adulții
pătrunși în Marea Neagră se retrag printr-o migrație de întoarcere
către sud și pătrund în Marea Marmara, o parte ajungând chiar în
apele Mediteranei. Lufarul trăiește în bancuri mici până la 30 de
exemplare, în straturile superioare ale mării, urmărind cu tenacitate
cârdurile de hamsii, scrumbii și stavrizi, cu care se hrănește.
Noaptea, coboară la adâncime, urmărind peștii în migrațiile lor
verticale de la suprafață spre fund și invers. Este considerat cel mai
agresiv răpitor din Marea Neagră.
102
Actinopterygii, Order Perciformes, Family Pomatomidae, Genus
Pomatomus, Species Pomatomus saltatrix.
Vernacular names: RO. Lufar, GB. Bluefish, F. Tassergal, E. Anchova
de banco, D. Blaufisch, RUS. Луфарь обыкновенный, GR. Γοφάρι,
TR. Lüfer.
Description: The body of the bluefish is moderately elongated,
compressed laterally, covered with small, thin scales. Along the
Romanian coasts, the most frequent length of the bluefish is 30-40
cm, less often 50 cm. The usual weight is 2-3 kg, but exceptionally it
can reach 15-25 kg. The head is large, compressed laterally, the
mouth large and oblique, the lips are thin. The jaws have short, thick,
sharp teeth. The caudal peduncle is short and compressed laterally.
The two dorsal fins are side by side. The lateral line is complete,
slightly curved, parallel to the dorsal line of the fish. The back of the
bluefish is light grey, with bluish reflections, silver sides and
abdomen. The fins are almost colorless. At the base of the pectoral
there is a black spot.
Biology and ecology: It is a thermophilic, pelagic fish of
Mediterranean origin, which migrates from the Marmara Sea, where
it spawns, in the Black Sea to feed. It occurs in the area of the
Romanian coast when the sea temperature reaches 15°C and
remains during the summer, withstanding hot waters of 24-26°C. It
retreats to the offshore area and southern Black Sea in October-
November. It does not always appear in the same regions, but
changes its place depending on food availability and water
temperature. It reaches sexual maturity at the age of 3, rarely 4
years. It spawns in June-July and even August, near the coasts.
During the winter, the juveniles and adults entering the Black Sea
retreat through a return migration to the south and enter the
Marmara Sea, some reaching even the waters of the Mediterranean.
The bluefish lives in small schools up to 30 specimens, in the upper
layers of the sea, tenaciously following the herds of anchovies, shads
and horse mackerel, with which it feeds. At night, it descends deep,
following the fish in their vertical migrations from the surface to the
bottom and vice versa. It is considered the most aggressive predator
in the Black Sea.
103
46. Sciaena umbra Linnaeus, 1758 - corb de mare, brown

meagre
Fotografie / Photo https://adriaticnature.com/wp-

content/uploads/2016/02/Sciaena-umbra-724x417.jpg

Sciaenidae, Genul Sciaena, Specia Sciaena umbra.
Denumiri populare: RO. Corb de mare, GB. Brown meagre, F. Corb,
E. Corvallo, D. Meerrabe, RUS. Горбыль темный, GR. Σκιός, TR.
Eşkina.
Descriere: Are corpul potrivit de înalt și turtit lateral, acoperit cu
solzi mici, pectinați posterior. Lungimea este de 18-30 cm, rar 50 cm.
Linia laterală se întinde și pe coadă. Gura mare, cu dinți mici în
rândul interior și mai mari în cel exterior. Prima și a doua dorsală
sunt unite la bază. Coada este ușor rotunjită. Spatele și laturile
cafeniu-întunecat. Abdomenul este ceva mai deschis. Pectoralele,
ventralele și anala sunt negre, cu o margine albă.
Biologie și ecologie: Este un pește care trăiește în cârduri, mai mult
în dreptul țărmurilor stâncoase și pe fundurile nisipoase. În apele
litorale românești se întâlnește rar. Se reproduce vara, adulții
eliberează produsele genitale în larg, iar icrele sunt pelagice. Se
hrănește cu plante marine, pești și crustacee.
Statut de conservare IUCN: Aproape amenințată (NT)
104
Actinopterygii, Order Perciformes, Family Sciaenidae, Genus
Sciaena, Species Sciaena umbra.
Vernacular names: RO. Corb de mare, GB. Brown meagre, F. Corb,
E. Corvallo, D. Meerrabe, RUS. Горбыль темный, GR. Σκιός, TR.
Eşkina.
Description: It has a moderately high body, flattened laterally,
covered with small scales, posteriorly pectinated. Length 18-30 cm,
rarely 50 cm. The lateral line also extends to the tail. Large mouth
with small teeth on the inside and larger teeth on the outside. The
first and second dorsals are joined at the base. Slightly rounded tail
fin. Dark brown back and sides. Slightly lighter abdomen. The
pectorals, ventral and anal fins are black with a white border
Biology and ecology: It is a gregarious fish, living mostly near rocky
shores and on sandy bottoms. It is rarely found in Romanian coastal
waters. It spawns in summer, the adults release the gonads in the
open sea, the eggs are pelagic. It feeds on marine plants, fish and
crustaceans.
IUCN conservation status: Near Threatened (NT)
47. Umbrina cirrosa (Linnaeus, 1758) - milacop, shi drum

(@Cătălin Păun)

Sciaenidae, Genul Umbrina, Specia Umbrina cirrosa.
105
Denumiri populare: RO. Milacop, GB. Shi drum, F. Ombrine, E.
Verrugato común, D. Gewöhnlicher umber, RUS. Горбыль светлый,
GR. Μυλοκόπι, TR. Kötek balığı.
Descriere: Corpul este turtit lateral, alungit, acoperit cu solzi
mijlocii. Atinge o lungime de până la 65 cm și o greutate de 16 kg,
putând ajunge chiar peste 1 m, cu o greutate de 30 kg. Gura potrivit
de mare, cu dinți mici pe fălci, așezați în mai multe rânduri. Culoarea
spatelui cenușiu-albăstruie, laturile cu o tentă galbenă-cafenie,
abdomenul argintiu. Laturile și spatele cu 25-30 de dungi oblice,
negricioase, îndreptate postero-anterior. Marginea posterioară a
operculului cu o pată alungită și întunecată.
Biologie și ecologie: Trăiește la oarecare distanță de țărm, în
apropierea fundurilor pietroase și nisipoase. La noi se întâlnește în
exemplare izolate în lungul litoralului. Se reproduce în martie-
aprilie. Femelele își freacă abdomenul de pietrele de pe fund, iar
icrele se lipesc de pietre și plante. Se hrănește cu hamsii, scrumbii,
barbuni, viermi, crustacei și alge.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Sciaenidae, Genus
Umbrina, Species Umbrina cirrosa.
Vernacular names: RO. Milacop, GB. Shi drum, F. Ombrine, E.
Verrugato común, D. Gewöhnlicher umber, RUS. Горбыль светлый,
GR. Μυλοκόπι, TR. Kötek balığı.
Description: The body is laterally compresses, elongated, covered
with medium scales. It reaches a length of up to 65 cm and a weight
of 16 kg, but can occasionally reach over 1 m with a weight of 30 kg.
The mouth is moderately large, with small teeth on the jaws, placed
in several rows. The back is bluish-grey, the sides with a yellow-
brown tinge, the abdomen is silver. The sides and back have 25-30
blackish oblique stripes, directed postero-anteriorly. The back edge
of the operculum has an elongated, dark spot.
Biology and ecology: It lives at some distance from the shore, near
rocky and sandy bottoms. In our country it is found in isolated
specimens along the coast. It spawns in March-April. Females rub
their abdomen against the rocks on the bottom, and the eggs cling to
106
rocks and plants. It feeds on anchovies, shads, red mullets, worms,
crustaceans and algae.
48. Scomber scombrus Linnaeus, 1758 - scrumbie albastră,

Atlantic mackerel

Scombridae, Subfamilia Scombrinae, Genul Scomber, Specia Scomber
scombrus.
Denumiri populare: RO. Scrumbie albastră, GB. Atlantic mackerel,
F. Maquereau commun, E. Caballa, D. Makrele, RUS. Скумбрия
атлантическая, GR. Σκουμπρί, TR. Uskumru.
Descriere: Scrumbia albastră are corpul fusiform, aproape cilindric
în secțiune, acoperit cu solzi mărunți. Lungimea obișnuită 17-30 cm,
excepțională 50 cm, și o greutate obișnuită de 100-120 g, rar 500-
700 g. Capul este mare, fără solzi, cu ochii mari. Gura terminală,
largă, este prevăzută cu dinți mărunți și limba ascuțită. Pedunculul
caudal nu este comprimat lateral. Înotătoarele perechi sunt scurte.
Nu are vezică înotătoare. Partea dorsală a peștelui este colorată
intens albastru-închis, cu nuanțe verzui, uneori și cu străluciri
metalice. Laturile sunt argintii cu reflexe roz, ventrala este albă. Pe
corpul peștelui se disting multe dungi mai întunecate, sinuoase,
dispuse vertical, care nu ajung mai jos de linia laterală.
Biologie și ecologie: Scrumbia albastră este o specie marină,
pelagică, migratoare, care nu suportă variațiile de salinitate și
temperatură. Trăiește pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic
(emisfera nordică), în Marea Baltică, Marea Mediterană și în
regiunile sudice ale Mării Negre, la adânc. Se adună în bancuri,
107
apropiindu-se de coastele de la nord și nord-vest ale Mării Negre,
când apa ajunge la 8°C, stând aici dacă temperatura nu crește mai
mult de 16°C, pentru a se hrăni. Se apropie și se depărtează de aceste
coaste în raport cu temperatura și curentul de apă dulce. O mică
parte din ele stau tot timpul anului în Marea Neagră, iernând aici fără
a se reproduce. Majoritatea sosesc primăvara, pe la jumătatea lui
mai, din Marea Marmara, completând migrația cârdurilor stabile din
Marea Neagră. Se reproduce în Marea Marmara și Marea Egee spre
sfârșitul iernii, începutul primăverii. Icrele au diametrul de 1-1,4 mm
și sunt pelagice. Puii eclozați primăvara, după o scurtă dezvoltare în
apele natale, pătrund și ei către mijlocul verii în Marea Neagră.
Taxonomy: Kingdom Animalia, Phyum Chordata, Subphylum

Actinopterygii, Orderl Perciformes, Family Scombridae, Subfamily
Scombrinae, Genus Scomber, Species Scomber scombrus.
Vernacular names: RO. Scrumbie albastră, GB. Atlantic mackerel, F.
Maquereau commun, E. Caballa, D. Makrele, RUS. Скумбрия
атлантическая, GR. Σκουμπρί, TR. Uskumru.
Description: The Atlantic mackerel has a fusiform body, almost
cylindrical in section, covered with small scales. Ordinary length 17-
30 cm, exceptionally 50 cm, and an ordinary weight of 100-120 g,
rarely 500-700 g. The head is large, without scales, with large eyes.
The terminal mouth is wide and has small teeth and a sharp tongue.
The caudal peduncle is not compressed laterally. The pair of fins are
short. It does not have a swimming bladder. The back of the fish is
intensely dark blue in color, with shades of green, sometimes with
metallic sheen. The sides are silver with pink highlights, the ventral
is white. There are many darker, sinuous stripes on the body of the
fish, arranged vertically, which do not reach below the lateral line.
Biology and ecology: The Atlantic mackerel is a marine, pelagic,
migratory species that does not tolerate variations in salinity and
temperature. It lives on both shores of the Atlantic Ocean (northern
hemisphere), in the Baltic Sea, the Mediterranean Sea and in the
deep regions of the southern Black Sea. It gathers in schools,
approaching the northern and northwestern coasts of the Black Sea,
when the water reaches 8°C, staying here if the temperature does
108
not rise more than 16°C, to gain weight. It approaches and moves
away from our coasts in relation to the temperature and freshwater
inputs. A small part of them stay in the Black Sea all year round,
overwintering here without spawning. Most arrive in spring, in mid-
May, from the Marmara Sea, completing the migration of stable
schools from the Black Sea. It spawns in the Marmara Sea and the
Aegean Sea in late winter, early spring. The eggs have a diameter of
1-1.4 mm and are pelagic. The fry hatched in the spring, after a short
development in the native waters, also enter the Black Sea in the
middle of summer.
49. Sarda sarda (Bloch, 1793) - pălămidă, Atlantic bonito
Fotografie / Photo https://www.facebook.com/pescarialuimatei

Scombridae, Subfamilia Scombrinae, Genul Sarda, Specia Sarda
sarda.
Denumiri populare: RO. Pălămidă, GB. Atlantic bonito, F. Bonite à
dos rayé, E. Bonito del Atlántico, D. Pelamide, RUS. Пеламида
атлантическая, GR. Παλαμίδα, TR. Palamut.
Descriere: Are corpul ușor turtit lateral, alungit, cu solzii mici, în
lungul bazei dorsalei ceva mai mari, iar în zona pectoralelor formând
un fel de scut. Lungimea obișnuită este de 30-40 cm, excepțional 70
cm. Greutatea obișnuită 2-3 kg, excepțional 10-12 kg. Linia laterală
este ondulată. Botul este alungit și ascuțit. Gura largă, ușor oblică,
prezintă dinți puternici pe fălci și palatine. Ochii sunt mici, cu
pleoape adipoase slab dezvoltate. Prima dorsală are baza așezată
într-un șanț. Radiile sale descresc dinainte către înapoi. Culoarea
spatelui este albastru-întunecat până la negru. Laturile sunt violete
109
deschis sau cenușii, cu 8-11 linii întunecate, oblice dinspre partea
postero-superioară către cea antero-inferioară. Abdomenul este
argintiu. Limba și interiorul gurii sunt negre.
Biologie și ecologie: Este o specie migratoare, pelagică, care
trăiește în cârduri mici la oarecare distanță de țărm, aproape de
suprafața apei. În apele teritoriale ale României este întâlnită
primăvara, pe la sfârșitul lunii aprilie, când temperatura apei trece
de 17°C, venind fie din Marea Marmara, fie din regiunea Batumi a
Mării Negre. Se reproduce la vârsta de 2 ani, când ajunge la
maturitatea sexuală, în Mediterana și Marea Marmara, nesigur în
Marea Neagra. Icrele sunt pelagice. Puietul de pălămidă se dezvoltă
repede. Se hrănește cu hamsii, stavrizi, scrumbii, puiet de chefal și
chiar propriul puiet.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Scombridae, Subfamily
Scombrinae, Genus Sarda, Species Sarda sarda.
Vernacular names: RO. Pălămidă, GB. Atlantic bonito, F. Bonite à
dos rayé, E. Bonito del Atlántico, D. Pelamide, RUS. Пеламида
атлантическая, GR. Παλαμίδα, TR. Palamut.
Description: It has a slightly laterally compressed elongated body,
with small scales, along the base of the dorsal fin slightly larger, and
in the area of the pectorals forming a kind of shield. The usual length
is 30-40 cm, exceptionally 70 cm. The usual weight is 2-3 kg,
exceptionally 10-12 kg. Wavy lateral line. Th snout is elongated,
sharp. Wide mouth, slightly oblique, with strong teeth on the jaw and
palate. Small eyes with poorly developed fatty eyelids. The first
dorsal with the base placed in a ditch. Its rays decrease from front to
back. The color of the back is dark blue to black. The sides are light
purple or grey, with 8-11 dark lines, oblique from the postero-
superior to the antero-inferior sides. Silver abdomen. The tongue
and the inside of the mouth are black.
Biology and ecology: It is a migratory, pelagic species, living in
small schools at some distance from the shore, close to the surface
of the water. It is found in the territorial waters of Romania in spring,
at the end of April, when the water temperature exceeds 17°C,
110
coming either from the Marmara Sea or from the Batumi region of
the Black Sea. It spawns at the age of 2, when it reaches sexual
maturity, in the Mediterranean and the Marmara Sea, not certainly
in the Black Sea, as well. Pelagic eggs. The brood grows fast. It feeds
on anchovies, horse mackerel, shads, mullet fry and even its own
brood.
50. Diplodus puntazzo (Walbaum, 1792) - hienă de mare

sharp snout bream

(@Cătălin Păun)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae,
Genul Diplodus, Specia Diplodus puntazzo.
Denumiri populare: RO. Hienă de mare, GB. Sharp snout bream, F.
Sar à museau pointu, E. Sargo picudo, D. Spitzbrasse, RUS. Зубарик,
GR. Μυτάκι, TR. Sivriburun karagöz.
Descriere: Corpul este oval, foarte turtit lateral și are o lungime de
12-20 cm, rar 30 cm, și este acoperit cu solzi ctenoizi potrivit de
mari, ce scad în mărime în partea anterioară și pe pedunculul caudal.
Gura mică, cu buze îngroșate. Pe fiecare falcă, pe partea anterioară,
are câte 8 incisivi, cu aspect de dinți de cal, proeminenți, așezați
oblic. Molarii sunt mai mici, conici, așezați pe un rând. Nările sunt
111
apropiate de ochi. Baza dorsalei și analei ușor îngropate în câte un
șant cu părțile moi acoperite cu solzi la bază. Pectoralele ascuțite,
falciforme. Culoarea fundamentală este cenușiu-verzuie, cu laturile
și abdomenul ceva mai deschise (cenușiu-argintii). Pe corp are 8-10
dungi transversale verticale, negre-albăstrui, și câteva benzi
longitudinale cu reflexe aurii. Pedunculul caudal cu o dungă
transversală albastru-închis, cu reflexe negre-verzui.
Biologie și ecologie: Este semnalată sporadic în lungul litoralului
românesc, cu un mod de viață asemănător celorlalte specii din
familia Sparidae. Sunt pești demersali de pe platoul continental și
panta taluzului continental. Se reproduc primăvara și toamna, în
funcție de temperatura apei, icrele fiind pelagice. Peștii tineri trăiesc
de obicei în apele mai puțin adânci. Puietul este, în general, gregar,
în timp ce adulții duc o viață solitară. Se hrănește în mare parte cu
nevertebrate bentice, mai ales cu polichete, moluște și crustacee

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Sparidae, Genus Diplodus,
Species Diplodus puntazzo.
Vernacular names: RO. Hienă de mare, GB. Sharp snout bream, F.
Sar à museau pointu, E. Sargo picudo, D. Spitzbrasse, RUS. Зубарик,
GR. Μυτάκι, TR. Sivriburun karagöz.
Description: The body is oval, very compressed laterally, and is 12-
20 cm long, rarely 30 cm, covered with appropriately large ctenoid
scales, which decrease in size in the anterior part and on the caudal
peduncle. Small mouth with thick lips. On each jaw, on the anterior
part, it has 8 incisors, with the appearance of horse teeth, protruding,
placed obliquely. The molars are smaller, conical, arranged in 1 row.
The nostrils are close to the eyes. The base of the dorsal and anal are
slightly buried in a ditch with the soft parts covered with scales at
the base. Sharp, sickle-shaped pectorals. The basic color is grey-
green, with slightly lighter sides and abdomen (silver-grey). The
body has 8-10 vertical transverse stripes, black-blue, and a few
longitudinal bands with golden reflections. The caudal peduncle has
a dark blue transverse stripe, with black-green reflections.
112
Biology and ecology: It is sporadically reported along the
Romanian coast, with a way of life similar to other species in the
family Sparidae. They are demersal fish living on the continental
shelf and the continental slope. They spawn in spring and autumn,
depending on the water temperature, the eggs being pelagic. Young
fish usually live in shallower waters. Juveniles are generally
gregarious, while the adults lead a solitary life. It feeds mostly on
benthic invertebrates, especially polychaetes, mollusks and
crustaceans.
51. Trachinus draco (Linnaeus, 1758) - dragon / drac de

mare, greater weever

(@Dragoș Diaconu)

Trachinidae, Genul Trachinus, Specia Trachinus draco.
Denumiri populare: RO. Dragon / Drac de mare, GB. Greater
weever, F. Grande vive, E. Escorpión, D. Petermännchen, RUS.
Морской дракончик большой, GR. Μεγαλοδράκαινα, TR.
Trakonya.
Descriere: Are corpul alungit, comprimat, atingând 30-40 cm,
acoperit cu solzi relativ mici. Are solzi mici și pe obraji și opercule.
Ochii sunt așezați lateral, cu privirea în sus. Botul este foarte scurt și
prevăzut cu două plăci îndreptate în jos. Gura este mare, superioară,
cu buza superioară întreruptă la mijloc. Dinții așezați pe un singur
rând pe fălci. Linia laterală coboară în regiunea cozii și conține,
113
deseori, ramuri laterale. Țepii primei dorsale și ascuțișurile
operculelor sunt foarte veninoase, înțepăturile lor producând grave
tulburări în organism. Culoarea este în general cenușie-roșcată.
Operculul are dungi oblice albastre. Laturile corpului au dungi
galbene. Abdomenul este alb cu dungi galbene. Membrana dintre
radiile 1-3 de la prima dorsală este de culoare neagră.
Biologie și ecologie: Formă marină, dar care suportă și apele
salmastre. Trăiește în apropiere de coastă, stând îngropat în nisip,
rămânându-i afară doar ochii, care se mișcă atent, observând prada.
Este comun în Marea Neagră. Se reproduce prin iunie-iulie, ieșirea
puilor din icrele fecundate făcându-se destul de repede. Hrana
dracului de mare constă din pești (în special puiet de calcan), creveți
și viermi.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Trachinidae, Genus
Trachinus, Species Trachinus draco.
Vernacular names: RO. Dragon / Drac de mare, GB. Greater weever,
F. Grande vive, E. Escorpión, D. Petermännchen, RUS. Морской
дракончик большой, GR. Μεγαλοδράκαινα, TR. Trakonya.
Description: It has an elongated, compressed body, reaching 30-40
cm, covered with relatively small scales. It has small scales on the
cheeks and opercula. Eyes set sideways, looking up. The snout is very
short, with two plates pointing downwards. Large, superior mouth,
with the upper lip interrupted in the middle. Teeth placed in a single
row on the jaws. The lateral line descends into the region of the tail
and often contains lateral branches. The spines of the first dorsal and
the sharp edges of the opercula are extremely venomous, their stings
causing serious disorders in the body. The color is generally reddish-
grey. The operculum has blue oblique stripes. The sides of the body
have yellow stripes. White abdomen with yellow stripes. The
membrane between rays 1-3 of the first dorsal fin is black.
Biology and ecology: Marine form, but it also tolerates brackish
waters. It lives near the coast, sitting buried in the sand, leaving
outside only its eyes, which move carefully, watching the prey.
Common in the Black Sea. It spawns in June-July, the fry hatching
114
from the fertilized eggs quite quickly. The food of the greater weever
consists of fish (especially turbot fry), shrimps or worms.
52. Uranoscopus scaber Linnaeus, 1758 - bou de mare,

stargazer

(@Dragoș Diaconu)

Uranoscopidae, Genul Uranoscopus, Specia Uranoscopus scaber.
Denumiri populare: RO. Bou de mare, GB. Stargazer, F. Boeuf, E.
Rata, D. Himmelsgucker, RUS. Звездочет обыкновенный, GR.
Λύχνος, TR. Tiryaki balığı.
Descriere: Regiunea dinaintea corpului este lată, cea dinapoi este
îngustă. Lungimea poate ajunge până la 30 cm. Solzii sunt mici și
lipsesc pe burtă. Partea dinapoi a capului este prevăzută cu plăci
osoase și țepi, din care doi țepi mari îndreptați spre spate se află în
colțul de sus al operculului. Gura este mare, verticală, fălcile cu dinți
mici. Partea superioară a capului și a corpului are culoarea brun-
115
cenușie, cu lateralele mai deschise și abdomenul albicios. Uneori se
observă pe spate reticulații întunecate. În lungul liniei laterale are o
serie de puncte mari, albe. Prima dorsală este în întregime neagră,
restul înotătoarelor fiind fumurii.
Biologie și ecologie: Specie caracteristică coastelor europene și
nord-africane ale Oceanului Atlantic, se întâlnește frecvent în Marea
Mediterană și Marea Neagră. La țărmul românesc trăiește din
dreptul Capului Midia până la Mangalia, pe funduri nisipoase, mai rar
pietroase, de pe platoul continental. Se reproduce în lunile iunie-
august. Icrele sunt mici, transparente și plutitoare. La început,
larvele trăiesc la suprafața apei și apoi, pe măsură ce cresc, se lasă la
fund. Se hrănește cu pești mici, pe care îi atrage cu ajutorul unei
prelungiri filiforme de pe mandibulă, stând îngropat în nisip.

Actinopterygii, Order Perciformes, Family Uranoscopidae, Genus
Uranoscopus, Species Uranoscopus scaber.
Vernacular names: RO. Bou de mare, GB. Stargazer, F. Boeuf, E.
Rata, D. Himmelsgucker, RUS. Звездочет обыкновенный, GR.
Λύχνος, TR. Tiryaki balığı.
Description: The front region of the body is wide, the back is
narrow. Length up to 30 cm. The scales are small and missing on the
belly. The back of the head is provided with bone plates and spikes,
of which two large spikes pointing backwards are in the upper
corner of the operculum. Large, vertical mouth, jaws with small
teeth. The upper part of the head and body is brownish-grey, with
lighter sides and a whitish abdomen. A dark reticulation is
sometimes seen on the back. It has a series of large, white dots along
the side line. The first dorsal fin is completely black, the rest of the
fins being smoky grey.
Biology and ecologiy: Species characteristic of the European and
North African coasts of the Atlantic Ocean, frequently in the
Mediterranean Sea and the Black Sea. On the Romanian coast, it lives
from Cape Midia to Mangalia, on sandy bottoms, rarely rocky, on the
continental shelf. It spawns in June-August. The eggs are small,
transparent and floating. At first, the larvae live on the surface of the
116
water and then, as they grow, they settle to the bottom. It feeds on
small fish, which it attracts with the help of a thread-like extension
on the jaw, sitting buried in the sand.
53. Pegusa lascaris (Risso, 1810) - limbă de mare, sand sole

(@George Țiganov)
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Pleuronectiformes, Familia
Soleidae, Genul Pegusa, Specia Pegusa lascaris.
Denumiri populare: RO. Limbă de mare, GB. Sand sole, F. Sole, E.
Lenguado, D. Seezunge, RUS. Европейская солея, GR. Γλώσσα, TR.
Dil Balığı.
Descriere: Corpul are formă de limbă, este asimetric, acoperit cu
solzi mărunți și are până la 60 cm lungime. Ochii sunt mici, situați pe
partea dreaptă a corpului, iar colorația este, de obicei, cenușie-
cafenie, cu pete negre sau cu un desen marmorat. Partea stângă este
albă. Limba de mare se hrănește cu nevertebrate de pe fundul mării
și peștișori.
Biologie și ecologie: Limba de mare este cel mai mic dintre peştii
asimetrici. Trăieşte aproape de ţărm, până la 20 m adâncime, stând
îngropată complet în nisip. A fost semnalată în tot lungul litoralului
românesc, până aproape de gurile Dunării, fără a intra în apele
salmastre şi dulci.
117
Actinopterygii, Order Pleuronectiformes, Family Soleidae, Genus
Pegusa, Species Pegusa lascaris.
Vernacular names: RO. Limbă de mare, GB. Sand sole, F. Sole, E.
Lenguado, D. Seezunge, RUS. Европейская солея, GR. Γλώσσα, TR.
Dil Balığı.
Description: The body is tongue-shaped, asymmetrical, covered
with small scales and up to 60 cm long. The eyes are small, located
on the right side of the body, and the color is usually grey-brown,
with black spots or a marbled pattern. The left side is white. The sea
sole feeds on invertebrates on the seabed and small fish.
Biology and ecology: The sea sole is the smallest of the
asymmetrical fish. It lives close to the shore, up to 20 m deep, and
stays completely buried in the sand. Reported along the entire
Romanian coast, up to the mouths of the Danube, without entering
the brackish and freshwaters.
54. Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) - cambulă, flounder

(@George Țiganov)

118
Pleuronectidae, Subfamilia Pleuronectinae, Genul Platichthys, Specia
Platichthys flesus.
Denumiri populare: RO. Cambulă, GB. Flounder, F. Flet commun, E.
Platija, D. Flunder, RUS. Глось, GR. Χωματίδας, TR. Bayağı pisi balığı.
Descriere: Corpul peştelui are forma ovală, acoperit pe ambele părţi
cu solzi mici, cicloizi, distanţaţi între ei, iar în lungul liniei laterale, la
baza dorsalei şi analei, pe cap şi partea anterioară a corpului are ţepi
uşor ascuţiţi. Partea nadirală (de jos) este netedă. Lungimea
obişnuită este de 25 cm, excepţională de 35 cm. Greutatea este de
300 - 350 g. Are ochii mari, apropiaţi, aşezaţi pe partea zenitală (de
sus) a corpului. Gura este mică, oblică, cu dinţi dispuşi pe un singur
rând. Linia laterală este aproape dreaptă, continuă. Pe partea
superioară, cambula are o culoare cafenie sau verde-murdar, uneori
verzui-gălbuie sau chiar brună, în funcţie de mediul în care trăieşte,
cu pete cafenii stelate, cu margine albă. Partea oarbă este alb-
gălbuie.
Biologie și ecologie: Cambula este o specie marină care s-a adaptat
de-a lungul timpului atât la apele salmastre, cât şi la cele dulci,
stătătoare sau chiar curgătoare. Uneori urcă pe Don, Nipru sau pe
alte râuri. La Dunăre se opreşte la gurile ei. Este întâlnită în lungul
litoralului şi în lacurile litorale Sinoe, Razelm, Babadag, Siutghiol şi
Mangalia. Exemplarele din apropierea apelor dulci se retrag pentru
reproducere în mare, dar se reproduc şi în lacurile salmastre. Atinge
maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani. Perioada reproducerii
corespunde lunilor septembrie - iunie, cu maximum de intensitate în
ianuarie - martie. O femelă depune 600 de mii - 2 milioane de icre
pelagice. La 4 - 5 zile de la eclozare, sacul vitelin se reduce şi larva
cade spre fundul apei, unde se petrece metamorfoza în urma căreia
peştele capătă forma definitivă. Cambula se hrăneşte cu crustacee
bentice, viermi şi moluşte.

Actinopterygii, Order Pleuronectiformes, Family Pleuronectidae,
Subfamily Pleuronectinae, Genus Platichthys, Species Platichthys
flesus.
119
Vernacular names: RO. Cambulă, GB. Flounder, F. Flet commun, E.
Platija, D. Flunder, RUS. Глось, GR. Χωματίδας, TR. Bayağı pisi balığı.
Description: The body of the fish is oval in shape, covered on both
sides with small, cycloid scales, spaced apart, and along the lateral
line, at the base of the dorsal and anal, on the head and the front of
the body with slightly sharp spines. The nadir (bottom) part is
smooth. Ordinary length 25 cm, exceptionally 35 cm. Weight 300 -
350 g. It has large, close eyes, placed on the zenith (upper) part of
the body. The mouth is small, oblique, with teeth arranged in a single
row. The lateral line is almost straight, continuous. On the upper
part, the flounder has a dirty brown or green color, sometimes
greenish-yellow or even brown, depending on the environment in
which it lives, with starry brown spots with a white border. The
bottom side is yellowish-white.
Biology and ecology: The flounder is a marine species that has
adapted over time to both brackish and freshwater, stagnant or even
flowing waters. Sometimes it swims up the Don, Dnieper or other
rivers. At the Danube it stops at its mouths. It is found along the
Romanian shore and in the coastal lakes Sinoe, Razelm, Babadag,
Siutghiol and Mangalia. Specimens close to freshwater withdraw for
spawning in the sea, but they also spawn in brackish lakes. It reaches
sexual maturity at the age of 3. The spawning season corresponds to
September - June, with a peak intensity in January - March. A female
lays 600,000 - 2 million pelagic eggs. At 4-5 days after hatching, the
yolk sac shrinks and the larva falls to the bottom of the water, where
the metamorphosis takes place, after which the fish takes its final
shape. The flunder feeds on benthic crustaceans, worms and
mollusks.
120
55. Scophthalmus maeoticus (Pallas, 1814) - calcan, Black
Sea turbot

(@Magda Nenciu)

Scophthalmidae, Genul Scophthalmus, Specia Scophthalmus
maeoticus.
Denumiri populare: RO. Calcan, GB. Black Sea turbot, F. Mer Noire
turbot, E. Rodaballo del mar Negro. D. Schwarzmeer-Steinbutt, RUS.
Калкан черноморский, GR. Καλκάνι Ευξείνου, TR. Avlanan kalkan.
Descriere: Are corpul rombic, turtit lateral, cu o lungime obişnuită
de 0,60 - 0,70 m, excepţional putând atinge 1 m şi o greutate de 6 - 8
kg sau mai rar, chiar 10 kg. Pielea este acoperită cu solzi rudimentari
şi butoni osoşi mari, rotunzi, fiecare prevăzut cu câte un spin subţire.
Exemplarele tinere au butoanele osoase fără spini. Gura este
inferioară, oblică, cu dinţii aşezaţi pe mai multe rânduri. Ochii sunt
situaţi pe partea stângă a capului. Linia laterală este curbată la
mijlocul corpului. Culoarea calcanului este asemănătoare cu cea a
121
nisipului, cu pete cenuşii albe-gălbui sau negre, iar partea inferioară,
cu care stă pe nisip, albă sau uneori cu pete negricioase.
Biologie și ecologie: Primăvara, prin martie - aprilie, exemplarele
mature sexual părăsesc locul de iernat din larg, de la adâncime, şi
întreprind călătorii scurte până aproape de coastă, unde, la 20 - 30
m adâncime, depun icrele. Acestea sunt plutitoare, cu diametrul de
1,5 mm. După depunerea icrelor, se retrag din nou la adâncime.
Larvele şi puietul sunt la început pelagice. Cu timpul, apare
asimetria, iar puietul coboară pe fundul nisipos al mării în
apropierea litoralului. Pe măsura înaintării în vârstă, părăseşte
litoralul, coborând din ce în ce mai adânc. Fiind un peşte răpitor,
hrana sa constă din moluşte, crustacee, scrumbii, stavrizi şi guvizi.

Actinopterygii, Order Pleuronectiformes, Family Scophthalmidae,
Genus Scophthalmus, Species Scophthalmus maeoticus.
Vernacular names: RO. Calcan, GB. Black Sea turbot, F. Mer Noire
turbot, E. Rodaballo del mar Negro. D. Schwarzmeer-Steinbutt, RUS.
Калкан черноморский, GR. Καλκάνι Ευξείνου, TR. Avlanan kalkan.
Description: It has a rhombic body, compresses laterally, with an
usual length of 0.60 - 0.70 m, exceptionally it can reach 1 m and a
weight of 6 - 8 kg or less, even 10 kg. The skin is covered with
rudimentary scales and large, round bony buttons, each with a thin
spine. The young specimens have bone buttons without spines. The
mouth is inferior, oblique, with the teeth placed in several rows. The
eyes are located on the left side of the head. The lateral line is curved
in the middle of the body. The color of the turbot is similar to that of
the sand, with greyish-white or black grey spots, and the lower part,
with which it sits on the sand, white or sometimes with blackish
spots.
Biology and ecology: In spring, from March to April, the sexually
mature specimens leave the overwintering grounds from the deep
sea and undertake short trips to the coast, where, at a depth of 20-
30 m, they lay their eggs. The eggs are floating, 1.5 mm in diameter.
After spawning, they retreat to the depths again. The larvae and fry
are pelagic at first. Over time, asymmetry occurs, and the juveniles
122
descends to the sandy bottom of the sea near the coast. As they get
older, they leave the coast, descending deeper and deeper. Being a
predatory fish, its food consists of mollusks, crustaceans, shads,
horse mackerel and gobies.
56. Ophidion rochei Müller, 1845 - cordeluță, cuskeel /

Roche’s snake blenny
Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD NLR original photo

(@Valodia Maximov)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Ophidiiformes, Familia
Ophidiidae, Subfamilia Ophidiinae, Genul Ophidion, Specia Ophidion
rochei.
Denumiri populare: RO. Cordeluță, GB. Cuskeel / Roche’s snake
blenny, RUS. Ошибень обыкновенный, GR. Αμμογαλιά, TR. Kayış
balığı
Descriere: Are corpul alungit, comprimat lateral, capul mare cu gura
largă, prevăzută cu dinți mici pe ambele fălci, pe vomer și palatine.
Lungimea este de 15-30 cm. Înotătoarea dorsală, caudală și anală
sunt unite. Ventralele, așezate pe bărbie, au aspect de tentacule
bifurcate, cu radiile externe mai lungi decât cele interne și cu aspect
de fire. Linia laterală este incompletă. Culoarea peștelui este brun-
roșcată pe spate, cu flancurile roz sau roșii și abdomenul gălbui-pal.
Pe marginea înotătoarelor unite are o bandă neagră.
Biologie și ecologie: Este o specie răspândită în Marea Mediterană
și Marea Neagră. La țărmul românesc este prezentă de la Capul Midia
până la Mangalia. Modul de viață pe platoul continental din lungul
litoralului este puțin cunoscut. Trăiește pe funduri nisipoase sau
123
mâloase, unde se îngroapă și se hrănește cu amfipode, izopode,
creveți, crabi, miside, mici moluște și pești mărunți. Se reproduce în
iunie-septembrie. Icrele sunt pelagice.
Statut de conservare IUCN: Date insuficiente (DD)

Actinopterygii, Order Ophidiiformes, Familiy Ophidiidae, Subfamily
Ophidiinae, Genus Ophidion, Species Ophidion rochei.
Vernacular names: RO. Cordeluță, GB. Cuskeel / Roche’s snake
blenny, RUS. Ошибень обыкновенный, GR. Αμμογαλιά, TR. Kayış
balığı
Description: It has an elongated body, compressed laterally, a large
head with a wide mouth, with small teeth on both jaws, vomer and
palatine. Length 15-30 cm. The dorsal, caudal and anal fins are
joined. The ventral ones, placed on the chin, have the appearance of
bifurcated tentacles, with external rays longer than the internal ones
and with the appearance of wires. Incomplete lateral line. The color
of the fish is reddish-brown on the back, with pink or red flanks and
a pale yellow abdomen. It has a black stripe on the edge of the united
fins.
Biology and ecology: It is a widespread species in the
Mediterranean and the Black Sea. On the Romanian coast it is
present from Cape Midia to Mangalia. Its way of life on the
continental shelf along the coast is little known. It lives on sandy or
muddy bottoms, where it stays buried and feeds on amphipods,
isopods, shrimps, crabs, misids, small mollusks and small fish. It
breeds in June-September. The eggs are pelagic.
IUCN conservation status: Data Deficient (DD)
124
57. Dasyatis pastinaca (Linnaeus, 1758) - pisică de mare,
common stingray

(@Dragoș Diaconu)
Pisces, Clasa Elasmobranchii, Subclasa Neoselachii, Infraclasa
Batoidea, Ordinul Myliobatiformes, Familia Dasyotidae, Genul
Dasyatis, Specia Dasyatis pastinaca.
Denumiri populare: RO. Pisică de mare, GB. Common stingray, F.
Pastenague commune, E. Raya látigo, D. Brauner stechrochen, RUS.
Морской кот, GR. Βατοτρυγόνα, TR. Dikenli vatoz.
Descriere: Corpul are formă de romb şi o lungime de 60 - 70 cm,
excepţional chiar de 2 m, şi o greutate de 6 - 16 kg. Coada este lungă
ca un bici. Înotătoarea dorsală este înlocuită prin 1 - 2 ţepi dinţaţi pe
margine. Rănile provocate de ţepii caudali pot fi extrem de
periculoase. Capul nu este separat de corp. Marginea corpului este
ocupată de înotătoarele pectorale şi ventrale. Pielea este netedă.
Culoarea - cenuşiu-neagră sau verde-măslinie pe spate şi alb-murdar
pe partea abdominală.
Biologie și ecologie: Pisica de mare este un peşte cartilaginos
înrudit cu rechinul. Trăieşte în regiunea ţărmurilor cu apă mai caldă.
La noi se apropie de litoral când apa ajunge la 12°C, căutându-şi loc
pe fundurile nisipoase şi retrăgându-se către adânc când apa se
răceşte. Ouăle pisicii de mare, în număr de 5, se dezvoltă în uter (este
ovovivipară), embrionii fiind hrăniţi cu lapte uterin. La naştere, puii
125
măsoară 30 - 33 cm lungime. Se hrăneşte cu peşti mici, moluşte şi
crustacei.

Elasmobranchii, Subclass Neoselachii, Infraclass Batoidea, Order
Myliobatiformes, Family Dasyotidae, Genus Dasyatis, Species
Dasyatis pastinaca.
Vernacular names: RO. Pisică de mare, GB. Common stingray, F.
Pastenague commune, E. Raya látigo, D. Brauner stechrochen, RUS.
Морской кот, GR. Βατοτρυγόνα, TR. Dikenli vatoz.
Description: The body has a rhombus shape and a length of 60 - 70
cm, exceptionally even 2 m, and a weight of 6 - 16 kg. The tail is as
long as a whip. The dorsal fin is replaced by 1-2 toothed spikes on
the edge. Injuries caused by caudal spikes can be extremely
dangerous. The head is not separated from the body. The edge of the
body is occupied by the pectoral and ventral fins. The skin is smooth.
Color - grey-black or olive-green on the back and whitish on the
abdomen.
Biology and ecology: The common stingray is a cartilaginous fish
related to the dogfish. It lives in the region of warmer water coasts.
It approaches the coast when the water reaches 12°C, looking for a
place on the sandy bottoms and retreating to the depths when the
water cools. Its eggs, 5 in number, develop in the uterus (it is
ovoviviparous), the embryos being fed with uterine milk. At birth,
the fry are 30 to 33 cm long. It feeds on small fish, mollusks and
crustaceans.
126
58. Raja clavata Linnaeus, 1758 - vulpe de mare / vatos,
thornback ray

(@Cristian Danilov)

Batoidea, Ordinul Rajiformes, Familia Rajidae, Genul Raja, Specia
Raja clavata.
Denumiri populare: RO. Vulpe de mare/Vatos, GB. Thornback ray,
F. Raie bouclée, E. Raya de clavos, D. Nagelrochen, RUS. Скат
шиповатый, GR. Καλκανόβατος, TR. Vatoz balığıgiller.
Descriere: Are corpul lat, de formă rombică. Lungimea masculului
ajunge până la 70 cm, a femelei până la 1,5 m. Greutatea este de 5 - 8
kg. Pe faţa ventrală a corpului se află 5 deschideri branhiale. Ochii
sunt mari şi aşezaţi pe partea dorsală. Pe laturi, ventralele sunt
foarte mari. Pe spate are numeroşi ţepi, iar pe abdomen sunt mai
rari. De asemenea, numeroşi ţepi se află pe muchia cozii. Masculul
are organe de acuplare evidente. Culoarea este schimbătoare după
mediu, de obicei variază între cenuşiu şi galben-cenuşiu cu pete
neregulate.
127
Biologie și ecologie: Este un peşte care duce o viaţă solitară,
îngropat în nisip, la adâncimea de 60 - 70 m, în tovărăşia calcanului
şi a morunului. Preferă apa mai rece şi mai sărată. Prin martie - mai
se apropie de ţărm până la 25 - 45 m, pentru a-şi depune cele 6 - 10
ouă mari, sub formă de capsule agăţate de algele macrofite. Durata
până la eclozare este de 4 - 5 luni. După depunerea pontei se retrage
la adâncimi mai mari până în toamnă, când se apropie de ţărm odată
cu curenţii reci. Se hrăneşte cu peşti şi crustacee, pe care îi prinde
stând ascuns în nisip şi, repezindu-se printr-o mişcare bruscă asupra
lor, îi acoperă cu corpul şi îi devorează. În alte ţări carnea vatosului
este apreciată. Ficatul reprezintă 6,5% din greutatea totală a
corpului şi conţine 60-67% grăsimi. E foarte bogat în vitamina A.
Pielea vatosului, prelucrată şi colorată în verde, este folosită în
pielărie sub numele de „piele de rechin“.
Statut de conservare IUCN: Aproape amenintată (NT)

Elasmobranchii, Subclass Neoselachii, Infraclass Batoidea, Order
Rajiformes, Family Rajidae, Genus Raja, Species Raja clavata.
Vernacular names: RO. Vulpe de mare/Vatos, GB. Thornback ray, F.
Raie bouclée, E. Raya de clavos, D. Nagelrochen, RUS. Скат
шиповатый, GR. Καλκανόβατος, TR. Vatoz balığıgiller.
Description: It has a broad, rhombic body. Males reach a length up
to 70 cm, females up to 1.5 m. Weight 5 - 8 kg. There are 5 gill
openings on the ventral side of the body. The eyes are large and set
on the back. On the sides, the ventral fins are very large. It has
numerous thorns on the back, and rarer on the abdomen. There are
also many thorns on the edge of the tail. The male has obvious
coupling organs. The color is variable depending on the
environment, usually varying between grey and yellow-grey with
irregular spots.
Biology and ecology: It is a fish that leads a solitary life, buried in
the sand, at a depth of 60-70 m, in the company of turbot and beluga
sturgeon. It prefers colder and saltier water. In March, it approaches
the shore up to 25 - 45 m, to lay its 6 - 10 large eggs, in the form of
capsules hanging from macrophyte algae. The duration until
hatching is 4-5 months. After laying the eggs, it retreats to greater
128
depths until autumn, when it approaches the shore with cold
currents. It feeds on fish and crustaceans, which it catches by hiding
in the sand and, rushing at them, it covers them with its body and
devours them. In other countries the meat of the thornback ray is
appreciated. The liver represents 6.5% of the total body weight and
contains 60-67% fat. It is very rich in vitamin A. The wadded skin,
processed and colored green, is used in the leather industry under
the name of “shark skin“.
IUCN conservation status: Near Threatened (NT)
59. Salmo labrax Pallas, 1814 - păstrăv de mare, Black Sea

trout

(@Dragoș Micu)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Salmoniformes, Familia
Salmonidae, Subfamilia Salmoninae, Genul Salmo, Specia Salmo
labrax.
Denumiri populare: RO. Păstrăv de mare, GB. Black Sea trout, E.
Salmón del Mar Negro, D. Schwarzmeerforelle, RUS. Лосось
черноморский, TR. Karadeniz alabalığı.
Descriere: Prin formatul corporal poate fi uşor confundat cu
păstrăvul indigen din apele de munte, de care se deosebeşte prin
numărul mai mare de spini branhiali. Dimensiunile corporale sunt
destul de mari, astfel încât poate atinge excepţional o lungime de 1
m şi o greutate până la 25 kg. În mod obişnuit, are o lungime de 20 -
30 cm şi o greutate între 200 - 800 g. Corpul este alungit, cu botul
ascuţit şi ochii mari. Are culoarea argintiu-negricioasă cu numeroase
129
puncte negre, rotunde, pe spate. Pe lungimea trupului are pete roşii-
portocalii în forma de X. Înotătoarea adipoasă, aflată în spatele
dorsalei, are marginea de sus roşiatică.
Biologie și ecologie: Este întâlnit în Marea Neagră din nordul
Anatoliei până în Georgia. Este prezent în mod sporadic şi de-a
lungul litoralului românesc, de primăvara până toamna, de unde
intră în Dunăre, străbătând distanţe destul de mari (până la 700 km).
Uneori este întâlnit şi în bălţile din lunca inundabilă. Preferă fundul
pietros sau nisipos. În general informaţiile privind această specie
sunt puţine, sporadice şi controversate. Se hrăneşte cu mici
crustacee, insecte şi peşti.
Actinopterygii, Order Salmoniformes, Family Salmonidae, Subfamily
Salmoninae, Genus Salmo, Species Salmo labrax.
Vernacular names: RO. Păstrăv de mare, GB. Black Sea trout, E.
Salmón del Mar Negro, D. Schwarzmeerforelle, RUS. Лосось
черноморский, TR. Karadeniz alabalığı.
Description: Due to its body format, it can be easily confused with
the native trout from the mountain waters, of which it is
distinguished by the greater number of gill spines. The body size is
quite large, so it can exceptionally reach a length of 1 m and a weight
of up to 25 kg. Usually, it has a length of 20-30 cm and a weight of
200-800 g. The body is elongated, with a sharp snout and large eyes.
It has a silvery-black color with many round black dots on the back.
It has red-orange X-shaped spots along the length of the body. The
fatty fin, located behind the dorsal fin, has a reddish upper edge.
Biology and ecology: It is found in the Black Sea from northern
Anatolia to Georgia. It is present sporadically and along the
Romanian coast, from spring to autumn, from where it enters the
Danube, covering quite long distances (up to 700 km). It is also
sometimes found in floodplain ponds. It prefers rocky or sandy
bottom. In general, information on this species is sparse, sporadic
and controversial. It feeds on small crustaceans, insects and fish.
130
60. Scorpaena porcus (Linnaeus, 1758) - scorpie de mare,
black scorpionfish

(@Dragoș Diaconu)
Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Scorpaeniformes, Familia
Scorpaenidae, Subfamilia Scorpaeninae, Genul Scorpaena, Specia
Scorpaena porcus.
Denumiri populare: RO. Scorpie de mare, GB. Black scorpionfish, F.
Racasse noire, E. Rascacio, D. Brauner drachenkopf, RUS. Скорпена,
GR. Μαυροσκορπιός, TR. Lipsoz.
Descriere: Este un pește teleostean marin veninos, bentic, lung de
10-20 cm. Corpul este alungit, comprimat ușor lateral și acoperit cu
solzi ctenoizi. Capul mare este acoperit cu țepi, gura este mare,
dispusă terminal și înzestrată cu numeroși dinți mărunți. Dorsala, în
partea anterioară, este prevăzută cu radii osoase, iar pectoralele
sunt mari. Coloritul corpului este cafeniu-cenușiu, cu pete și dungi
transversale aproape negre, abdomenul cenușiu. Acest pește posedă
o culoare mimetică, protectoare, care-l face asemănător algelor,
distingând-se cu greu de acestea.
Biologie și ecologie: În România se întâlnește în tot lungul
litoralului Mării Negre. Trăiește în apropierea țărmului, la adâncimi
131
ce nu trec de 30 m, pe facies pietros, acoperit de Treptacantha
barbata. Depune icre pelagice, în iunie-august. O femelă depune
până la 3.000 de boabe de icre. Hrana acestui pește constă, în special,
din pești (guvizi, aterine, labride) și crustacee (crevți, crabi, miside).
Este periculos și foarte temut de pescari, fiindcă posedă glande
veninoase la baza țepilor din înotătoarele anală, ventrale și dorsală,
a căror secreție otrăvitoare, pătrunsă în rana cauzată de înțepătura
scorpiei de mare, produce dureri destul de mari, dar neletale pentru
om.
Actinopterygii, Order Scorpaeniformes, Family Scorpaenidae,
Subfamily Scorpaeninae, Genus Scorpaena, Species Scorpaena
porcus.
Vernacular names: RO. Scorpie de mare, GB. Black scorpionfish, F.
Racasse noire, E. Rascacio, D. Brauner drachenkopf, RUS. Скорпена,
GR. Μαυροσκορπιός, TR. Lipsoz.
Description: Venomous marine teleost fish, benthic, 10-20 cm long.
The body is elongated, slightly compressed laterally and covered
with ctenoid scales. The head is big, covered with spikes, the mouth
is also big, arranged terminally and endowed with numerous small
teeth. The dorsal, in the anterior part, is provided with bony rays and
the pectorals are large. The color of the body is brown-grey, with
almost black transverse spots and stripes, the abdomen is grey. This
fish has a mimetic, protective color, which makes it similar to algae,
being hardly distinguishable from them.
Biology and ecology: In Romania it is found all along the Black Sea
coast. It lives near the shore, at depths not exceeding 30 m, on rocky
facies, covered by Treptacantha barbata. It lays pelagic eggs in June-
August. A female lays up to 3,000 eggs. The food of this fish consists
mainly of fish (gobies, sand smelts, labrids) and crustaceans
(shrimps, crabs, misids). It is dangerous and much feared by
fishermen, as it has venomous glands at the base of the spines of the
anal, ventral and dorsal fins, whose poisonous secretion, penetrating
the wound, causes quite great pain, but it is not lethal to humans.
132
61. Scorpaena notata Rafinesque, 1810 - scorpie de mare
mică, small red scorpionfish
Fotografie / Photo https://specieshunters.com/menstest.asp

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Scorpaeniformes, Familia
Scorpaenidae, Subfamilia Scorpaeninae, Genul Scorpaena, Specia
Scorpaena notata.
Denumiri populare: RO. Scorpie de mare mică, GB. Small red
scorpionfish, GR. Σκορπίδι, RUS. Скорпена малая, TR. Benekli
iskorpit.
Descriere: Măsoară 10-15 cm, dimensiunea maximă fiind de 24 cm.
Capul este acoperit cu plăcuțe osoase, iar în dreptul ochilor este
apărat de tentacule. Corpul are o culoare brun-roșcată, cu
înotătoarele întunecate cu pete negre mici. Pe dorsala cu radii tari,
prezintă o pată neagră între radiile 8-10. Înotătoarele scorpiei de
mare au țepi veninoși, veninul secretat, asemănător cu al dragonului
de mare, putând produce șoc anafilactic.
Biologie și ecologie: Este răspândită la coasta estică a Oceanului
Atlantic, în Marea Mediterană și Marea Neagră, respectiv la țărmul
vestic (între Odessa și Burgas) și pe coasta Caucazului, între
strâmtoarea Kerci și Batumi. Specie bentică, preferă funduri dure (cu
nisip, pietriș, stânci, alge), la adâncimi mari. Reproducerea are loc în
luna mai. Se hrănește cu pești mici și crustacee. Scorpia de mare mică
133
are capacitatea de a-și schimba culoarea corpului (mimetism),
pentru a se adapta mediului înconjurător.

Actinopterygii, Order Scorpaeniformes, Family Scorpaenidae,
Subfamily Scorpaeninae, Genus Scorpaena, Species Scorpaena
notata.
Vernacular names: RO. Scorpie de mare mică, GB. Small red
scorpionfish, GR. Σκορπίδι, RUS. Скорпена малая, TR. Benekli
iskorpit.
Description: It measures 10-15 cm, the maximum size is 24 cm. The
head is covered with bony plates, and in front of the eyes it is
protected from tentacles. The body is reddish-brown in color, with
dark fins with small black spots. On the dorsal fin with hard rays, it
has a black spot between rays 8-10. The fins of the small red
scorpionfish have venomous spines, the secreted venom, similar to
that of the greater weever, can produce anaphylactic shock.
Biology and ecology: It is found on the east coast of the Atlantic
Ocean, in the Mediterranean Sea and the Black Sea, respectively on
the west coast (between Odessa and Burgas) and on the Caucasus
coast, between the Kerch Strait and Batumi. A benthic species, it
prefers hard bottoms (with sand, gravel, rocks, algae), at great
depths. SPawning takes place in May. It feeds on small fish and
crustaceans. The small red scorpionfish has the ability to change its
body color (mimicry) to adapt to the environment.
134
62. Chelidonichthys lucerna (Linnaeus, 1758) - rândunică de
mare, tub gurnard

(@Dragoș Diaconu)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Scorpaeniformes, Subordinul
Platycephaloidei, Familia Triglidae, Genul Chelidonichthys, Specia
Chelidonichthys lucerna.
Denumiri populare: RO. Rândunică de mare, GB. Tub gurnard, F.
Grondin perlon, E. Alfondiga, D. Roter knurrhahn, RUS. Морской
петух, GR. Χελιδονάς, TR. Kırlangıç balığı.
Descriere: Are o înfăţişare bizară, cu capul lat, ochii mari şi
bulbucaţi, iar corpul gros în partea din faţă şi subţire spre coadă.
Atinge o lungime de până la 60 - 70 cm şi o greutate de 3 kg.
Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere, asemenea
unor gheare îndoite, care îi permit să se târască pe fundul apei. Din
această cauză, înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică, de
unde îi provine numele. Corpul este acoperit cu solzi mici. Coloritul
viu şi atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai
frumoşi peşti din Marea Neagră. Spatele peştelui poate fi brun,
cenuşiu sau gălbui (sau amestecul acestor culori), laturile brun-
roşcate, abdomenul alb-gălbui, iar înotătoarele viu colorate în
diferite nuanţe, dorsala roşie-brună sau roză, pectoralele verzui sau
135
albastre spre exterior şi cu pete negre şi roşcate în interior,
ventralele şi anala, roz-deschis.
Biologie și ecologie: Trăieşte pe funduri nisipoase acoperite cu
midii la adâncimi de 10 - 16 m. În apele litoralului românesc este
prezentă de la Constanţa până la Mangalia. Are o carne foarte
gustoasă, însă, fiind o specie rară în Marea Neagră, nu prezintă
importanţă economică

Actinopterygii, Order Scorpaeniformes, Suborder Platycephaloidei,
Family Triglidae, Genus Chelidonichthys, Species Chelidonichthys
lucerna.
Vernacular names: RO. Rândunică de mare, GB. Tub gurnard, F.
Grondin perlon, E. Alfondiga, D. Roter knurrhahn, RUS. Морской
петух, GR. Χελιδονάς, TR. Kırlangıç balığı.
Description: It has a bizarre appearance, with a broad head, large,
bulging eyes, and a thick body in the front and a thin tail. It reaches
a length of up to 60-70 cm and a weight of 3 kg. The pectoral fin has
three free ventral rays, like bent claws, which allow it to crawl on the
seabed. Because of this, the pectoral fins look like swallow wings,
hence the Romanian name. The body is covered with small scales.
The vivid and attractive coloring places the tub gurnard among the
most beautiful fish in the Black Sea. The back of the fish can be
brown, grey or yellowish (or a mixture of these colors), the sides
reddish-brown, the abdomen white-yellowish, and the fins brightly
colored in various shades, the dorsal red-brown or pink, the
pectorals green or blue outwards and with black and reddish spots
inwards, the ventral and anal fins are light pink.
Biology and ecology: It lives on sandy bottoms covered with
mussels at depths of 10 - 16 m. In the waters of the Romanian coast
it is present from Constanţa to Mangalia. It has a very tasty meat, but,
being a rare species in the Black Sea, it is not economically
important.
136
63. Squalus acanthias (Linnaeus, 1758) - rechin / câine de
mare, spiny dogfish

(@Dragoș Diaconu)

Selachii, Supraordinul Squalomorphi, Ordinul Squaliformes, Familia
Squalidae, Genul Squalus, Specia Squalus acanthias.
Denumiri populare: RO. Rechin / Câine de mare, GB. Spiny dogfish,
F. Aiguillat commun, E. Mielga, D. Dornhai, RUS. Акула катран, GR.
Ακανθίας, TR. Mahmuzlu camgöz.
Descriere: În comparaţie cu rechinii oceanici, câinele de mare,
rechinul specific Mării Negre, are o talie mică. Dimensiunile la care
ajung masculii, 1 - 1,5 m, sunt mai mici decât cele ale femelelor, care
ajung până la 1,7 m. Greutatea exemplarelor oscilează între 6 - 14 kg.
Pielea este acoperită cu solzi mărunţi, placoizi. Ambele înotătoare
dorsale sunt precedate de câte un ţep. Gura este aşezată ventral sub
bot. Dinţii sunt ascuţiţi, aşezaţi pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de
la mijloc în direcţia colţurilor gurii. Ochii nu prezintă membrană
(pleoapă). Tăieturile branhiilor sunt mici şi aşezate înaintea
pectoralelor. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-
albăstruie, spatele şi părţile laterale fiind pigmentate cu un număr
variabil de pete albăstrui sau albe, mai accentuate la exemplarele
tinere. Pe burtă are culoarea alb-gălbuie.
Biologie și ecologie: Mereu agitat, trăieşte mai mult solitar,
grupându-se în număr mic numai în timpul reproducerii. De ţărmul
nostru se apropie începând din martie şi până în noiembrie. De
obicei este semnalat în larg la 50 - 70 m adâncime, în zona mitiloido-
137
faseolinoidă. Fiind adaptaţi vieţii în ape reci, câinii de mare nu au un
metabolism intens şi au un ritm de creştere foarte lent. Longevitatea
lor nu este cunoscută foarte exact. Unele estimări indică vârsta de
35 - 40 de ani, dar sunt şi exemplare care trăiesc până la 50 - 75 de
ani. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 10 - 11 ani masculii şi 18
- 21 de ani femelele. Este o specie ovovivipară. Se împerechează în
ianuarie-martie. După o foarte lungă perioadă de gestaţie (22 - 24
luni), expulzează între 2 şi 11 pui, măsurând 25 - 30 cm. Creşterea
lentă, maturitatea sexuală târzie şi faptul că femelele produc mai
puţin de 10 pui în medie pe an fac ca populaţiile de câine de mare să
se refacă foarte greu. Răpitor temut, se hrănește cu pești ca hamsia,
guvidul, scrumbia albastră, stavridul etc.

Elasmobranchii, Subclass Neoselachii, Infraclass Selachii,
Supraorder Squalomorphi, Order Squaliformes, Family Squalidae,
Genus Squalus, Species Squalus acanthias.
Vernacular names: RO. Rechin / Câine de mare, GB. Spiny dogfish,
F. Aiguillat commun, E. Mielga, D. Dornhai, RUS. Акула катран, GR.
Ακανθίας, TR. Mahmuzlu camgöz.
Description: Compared to ocean sharks, the spiny dogfish, the Black
Sea characteristic shark, has a small size. The size reached by males,
1 - 1.5 m, is smaller than that of females, which reach up to 1.7 m.
The weight of the specimens ranges from 6 to 14 kg. The skin is
covered with small, placoid scales. Both dorsal fins are preceded by
a spike. The mouth is placed ventrally under the snout. The teeth are
sharp, arranged in 6 rows, with the tips bent in the middle in the
direction of the corners of the mouth. Eyes without membrane
(eyelid). The gill cuts are small and placed in front of the pectorals.
The grey-bluish shade predominates in the body coloration, the back
and the lateral parts being pigmented with a variable number of
bluish or white spots, more accentuated in the young specimens. Its
belly is yellowish-white.
Biology and ecology: Always restless, it lives mostly solitary,
grouping in small numbers only during spawning. It approaches our
shore from March to November. It is usually reported at sea at a
138
depth of 50-70 m, in the mityloid-phaseolinoid zone. Being adapted
to life in cold waters, dogfish do not have an intense metabolism and
have a very slow growth rate. Their longevity is not known exactly.
Some estimates indicate the age of 35-40 years, but there are also
specimens that live up to 50-75 years. They reach sexual maturity at
the age of 10-11 (males) and 18-21 (females). It is an ovoviviparous
species. They mate in January-March. After a very long gestation
period (22-24 months), it expels between 2 and 11 juveniles,
measuring 25-30 cm. The slow growth, late sexual maturity, and the
fact that females produce less than 10 offsprings on average a year
make it very difficult for large dogfish populations to recover.
Fearful predator, it feeds on fish such as anchovies, gobies, Atlantic
mackerel, horse mackerel etc.
64. Hippocampus guttulatus (Cuvier, 1829) - căluț de mare,

long-snouted seahorse

(@Magda Nenciu)

Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Syngnathiformes, Familia
Syngnathidae, Subfamilia Hippocampinae, Genul Hippocampus,
Specia Hippocampus guttulatus.
Denumiri populare: RO. Căluț de mare, GB. Long-snouted seahorse,
F. Hippocampe moucheté, E. Caballito de mar mediterráneo, D.
Langschnäuziges seepferdchen, RUS. черноморский морской
конек, GR. Μακρύρρυγχος ιππόκαμπος, Tr. Denizatı.
139
Descriere: Corpul este scurt, comprimat lateral; trunchiul formează
cu capul un unghi de aproape 90°. Pe cap, pe spate și în lungul
marginilor superioare ale regiunii caudale, prezintă tuberculi (țepi)
bine dezvoltați, ascuțiți sau cu vârful obtuz; tuberculii mari
alternează cu tuberculii mici. Uneori, tuberculii de pe cap poartă
anexe tegumentare. Prezintă o creastă pe fața ventrală a trunchiului.
Punga incubatoare a masculului este scurtă, situată în partea
anterioară a regiunii caudale, pe partea ventrală. La limitele dintre
inele, muchiile sunt înălțate, formând țepi, care pot fi ascuțiți, obtuzi,
teșiți sau lățiți. Muchia latero-dorsală a trunchiului se continuă cu
muchia dorsală a cozii. Deschiderea branhială este redusă la un mic
orificiu rotund în partea superioară a capului. Linia laterală este
prezentă. Colorit: corpul brun-roșcat sau negricios, partea ventrală
cenușie sau albicioasă; pete albăstrui în partea superioară a
corpului. Marginea înotătoarei dorsale este albă, sub această
margine albă prezintă o dungă întunecată, uneori aproape neagră, cu
înălțimi și densități diferite. Ca și cameleonul, căluțul de mare își
schimbă culoarea pielii și își poate roti ochii independent unul de
altul.
Biologie și ecologie: Trăiește în tufele de iarbă de mare, la distanță
mică de țărm, cât și pe funduri pietroase, agățându-se cu coada de
plantele marine. Înoată în poziție verticală cu ajutorul dorsalei.
Căluțul de mare are o biologie interesantă, dar puțin studiată.
Reproducerea are loc vara, când femelele depun ponta (până la 400-
500 ovule de formă piriformă), în punga incubatoare a masculului,
care se deschide în această perioadă, apoi sacul se închide; incubația
durează 4 săptămâni. După eclozare, sacul se deschide, punând în
libertate larvele, pentru ca apoi să se închidă din nou. Căluțul de
mare se hrănește în principal cu crustacee mici.

Actinopterygii, Order Syngnathiformes, Family Syngnathidae,
Subfamily Hippocampinae, Genus Hippocampus, Species
Hippocampus guttulatus.
Vernacular names: RO. Căluț de mare, GB. Long-snouted seahorse,
F. Hippocampe moucheté, E. Caballito de mar mediterráneo, D.
140
Langschnäuziges seepferdchen, RUS. черноморский морской
конек, GR. Μακρύρρυγχος ιππόκαμπος, Tr. Denizatı.
Description: The body is short, compressed laterally; the torso
forms an angle of almost 90° with the head. On the head, back and
along the upper edges of the caudal region, it has well-developed,
sharp or obtuse-pointed tubercles (spikes); large spikes alternate
with smallones. Sometimes, the spikes on the head have skin
attachments. It has a ridge on the ventral side of the torso. The male’s
incubator pouch is short, located in the anterior part of the caudal
region, on the ventral side. At the boundaries between the rings, the
edges are raised, forming spikes, which can be sharpened, blunt,
chamfered, or widened. The lateral-dorsal edge of the torso
continues with the dorsal edge of the tail. The gill opening is reduced
to a small round hole on the top of the head. The lateral line is
present. Color: reddish-brown or blackish body, ventral part grey or
whitish; bluish spots on the upper body. The edge of the dorsal fin is
white, below this white edge it has a dark stripe, sometimes almost
black, with different heights and densities. Like the chameleon, the
seahorse changes its skin color and can rotate its eyes independently
of each other.
Biology and ecology: It lives in the thickets of seagrass, a short
distance from the shore, as well as on rocky bottoms, clinging with
its tail to marine plants. It swims upright with the help of the dorsal
fin. The long-snouted seahorse has an interesting biology, but little
studied. Spawning takes place in summer, when females lay eggs (up
to 400-500 pear-shaped eggs) in the male’s incubator pouch, which
opens during this period, then the sack closes; incubation lasts 4
weeks. After hatching, the sack opens, releasing the larvae, and then
closes again. Seahorses feeds mainly on small crustaceans.
141
65. Syngnathus schmidti Popov, 1928 - sc de mare, Schmidt’s
pipefish

(@Magda Nenciu)

Syngnathidae, Subfamilia Syngnathinae, Genul Syngnathus, Specia
Syngnathus schmidti.
Denumiri populare: RO. Ac de mare, GB. Schmidt’s pipefish, RUS.
Морская игла пелагическая, TR. Deniz ignesi.
Descriere: Corpul este alungit, subțire, grosimea sa crescând în
partea posterioară. Lungimea capului se cuprinde de 5-6 ori în
lungimea totală a corpului. La majoritatea exemplarelor, unghiul
posterior al fiecărui inel are un țep îndreptat înapoi, care la
exemplarele juvenile este mai evident în partea anterioară a
corpului. Ochii sunt mai mari ca la celelalte specii ale genului,
diametrul ochiului depășind jumătatea spațiului postorbital și
înălțimea minimă a botului. Botul este lung, cilindric și subțire,
lungimea sa depășind jumătate din lungimea capului. Punga
incubatoare ocupă 26-28 inele. Înotătoarea dorsală este mai scurtă
decât capul. Colorit: spatele prezintă dungi transversale negre,
flancurile și piesele operculare sunt argintii.
Biologie și ecologie: Spre deosebire de celelalte specii ale genului,
S. schmidti este o specie pelagică, exclusiv marină, care trăiește în
zona de larg, până la adâncimea de 70 m, fără a se apropia de țărm.
Este o specie endemică numai în Marea Neagră și Marea Marmara și
există puține date referitoare la reproducerea acesteia. Dimensiune
maximă este de 11 cm, comună de 7-8 cm.
142
Subfamily Syngnathinae, Genus Syngnathus, Species Syngnathus
schmidti.
Vernacular names: RO. Ac de mare, GB. Schmidt’s pipefish, RUS.
Морская игла пелагическая, TR. Deniz ignesi.
Description: The body is elongated, thin, its thickness increasing
towards the back. The length of the head is 5-6 times the total length
of the body. In most specimens, the posterior angle of each ring has
a pointed back spike, which in juvenile specimens is more evident in
the anterior part of the body. The eyes are larger than in other
species in the genus, with the diameter of the eye exceeding half the
postorbital space and the minimum height of the snout. The snout is
long, cylindrical and thin, its length exceeding half the length of the
head. The incubator pouch occupies 26-28 rings. The dorsal fin is
shorter than the head. Color: the back has black transverse stripes,
the flanks and operculum pieces are silver.
Biology and ecology: Unlike other species of the genus, S. schmidti
is a pelagic species, exclusively marine, which lives in the open sea,
up to a depth of 70 m, without approaching the shore. It is an
endemic species only in the Black Sea and Marmara Sea and there is
little data on its spawning. Maximum size 11 cm, common 7-8 cm.
66. Syngnathus tenuirostris Rathke, 1837 - ac de mare,

narrow-snouted pipefish

(@Magda Nenciu)

143
Syngnathus tenuirostris.
Denumiri populare: RO. Ac de mare, GB. Narrow-snouted pipefish,
FR. Aiguille de mer, IT. Pesce ago musino RUS. Морская игла
тонкорылая, TR. Deniz ignesi.
Descriere: Corpul este foarte alungit, drept, cu muchii longitudinale
evidente. Capul prezintă o convexitate deasupra regiunii occipitale.
Lungimea capului se cuprinde de 5,8-6,6 ori în lungimea totală a
corpului. Botul cilindric este mai lung decât jumătatea capului și
puțin mai scurt decât baza dorsalei. Diametrul ochiului este mai
mare decât înălțimea minimă preorbitală. Orificiul anal se află foarte
mult înaintea mijlocului corpului. Înotătoarea dorsală este mult mai
scurtă decât capul, în general este egală sau puțin mai scurtă decât
spațiul preorbital și are originea deasupra orificiului anal. Pectorala
este foarte scurtă, de obicei nu trece de jumătatea celui de-al treilea
inel preanal. La masculi, punga incubatoare ocupă 20-28 inele. Cele
două plăci laterale din zona pectorală sunt legate de o placă impară
și imobilă una față de cealaltă. Acul de mare înoată vertical. Colorit:
capul este brun sau cenușiu, uneori cu benzi transversale închise și
altele deschise. Dorsala prezintă puncte negre în lungul radiilor, iar
caudala este pigmentată, cu marginea mai deschisă. Dimensiunea
maximă este de 35 cm.
Biologie și ecologie: Este o specie marină, dar suportă ușor și ape
puțin îndulcite. Este un bun înotător, trăiește pe funduri cu vegetație
deasă. Este răspândit în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea
Neagră și Marea de Azov. Reproducerea are loc din martie până în
august. Femelele depun ponta în punga incubatoare a masculului, iar
incubația durează circa patru săptămâni. Hrana constă din crustacee
și puiet de pește.

tenuirostris.
144
Vernacular names: RO. Ac de mare, GB. Narrow-snouted pipefish,
FR. Aiguille de mer, IT. Pesce ago musino RUS. Морская игла
тонкорылая, TR. Deniz ignesi.
Description: The body is very elongated, straight, with obvious
longitudinal edges. The head has a convexity above the occipital
region. The length of the head is 5.8-6.6 times the total length of the
body. The cylindrical snout is longer than the middle of the head and
slightly shorter than the base of the dorsal. The diameter of the eye
is greater than the minimum preorbital height. The anal orifice is
well in front of the middle of the body. The dorsal fin is much shorter
than the head, it is generally equal to or slightly shorter than the
preorbital space, and originates above the anal orifice. The pectoral
is very short, usually no more than half of the third preanal ring. In
males, the incubator pouch occupies 20-28 rings. The two side plates
in the pectoral area are connected to an odd and immobile plate
relative to each other. The narrow-snouted pipefish swims
vertically. Color: the head is brown or grey, sometimes with dark and
light transversal bands. The dorsal fin has black dots along the rays,
and the caudal is pigmented, with a lighter edge. Maximum size 35
cm.
Biology and ecology: It is a marine species, but it can easily
withstand slightly brackish waters. It is a good swimmer and it lives
on bottoms with dense vegetation. It is found in the Atlantic Ocean,
the Mediterranean Sea, the Black Sea and the Sea of Azov. Spawning
takes place from March to August. Females lay their eggs in the
male’s incubator pouch, and incubation lasts about four weeks. The
food consists of crustaceans and juvenile fish.
145
67. Syngnathus typhle Linnaeus, 1758 - ac de mare,
broadnosed pipefish

(@Magda Nenciu)

Syngnathus typhle.
Denumiri populare: RO. Ac de mare, GB. Broadnosed pipefish, F.
Syngnathe à museau large, E. Aguja mula, D. Grasnadel, RUS.
Морская игла длиннорылая, GR. Κατουρλίδα, TR. Deniz İğnesi.
Descriere: Are corpul alungit, cu o lungime de până la 37 cm și
aspectul unui băț cu noduri. Botul este lung și turtit lateral. Spatele
este colorat verzui-cafeniu-gălbui, cu puncte și linii transversale.
Burta este albicios-argintie. De obicei, aceste culori se schimbă după
mediu. Are capacitatea de homocromie copiantă.
Biologie și ecologie: Specie marină ce își duce viața printre tufele
de Zostera, la adâncimi de circa 15 m, ținându-se permanent în
poziție verticală, ajutându-se la înot de dorsală, care face mereu o
mișcare vibratorie. Este greu de zărit printre tufe, deoarece are
posibilitatea de a copia culorile și de a se identifica cu tufele de alge
marine. Reproducerea are loc în iunie-august, femela depunându-și
icrele într-o pungă formată din cutele pielii, situată pe abdomenul
146
masculului, în care fiecare icră își are celula sa. Incubația durează
aproximativ patru săptămâni. Pe măsura creșterii embrionului,
membrana pungii se întinde, devine subțire și transparentă,
putându-se observa bine ochii viitorilor pui. Se hrănește cu
crustacee și peștișori de multe ori mai mari decât el, folosindu-se în
acest scop de gura sa mare, care se poate dilata foarte mult.

typhle.
Vernacular names: RO. Ac de mare, GB. Broadnosed pipefish, F.
Syngnathe à museau large, E. Aguja mula, D. Grasnadel, RUS.
Морская игла длиннорылая, GR. Κατουρλίδα, TR. Deniz İğnesi.
Description: It has an elongated body, up to 37 cm long and the
appearance of a knotted stick. Long snout, flattened sideways. The
back is greenish-brown-yellow, with dots and transversal lines. The
belly is whitish-silver. Usually, these colors change depending on the
environment. It has the capacity of copying homochromy.
Biology and ecology: Marine species that lives among the Zostera
thickets, at depths of about 15 m, standing permanently in an upright
position, swimming with the help of the dorsal fin, which always
makes a vibratory movement. It is difficult to notice through the
vegetation because it has the ability to copy colors and identify with
seaweed. Spawning takes place in June-August, the female laying her
eggs in a pouch made of skin folds, located on the male’s abdomen,
in which each egg has its own cell. The incubation lasts about four
weeks. As the embryo grows, the skin of the pouch stretches,
becomes thin and transparent, and the eyes of future fry can be
clearly seen. It feeds on crustaceans and small fish many times larger
than it, using its large mouth, which can expand a lot.
147
68. Syngnathus variegatus Pallas, 1814 - ac de mare, thickly
snouted pipefish

(@Magda Nenciu)

Syngnathus variegatus.
Denumiri populare: RO. Ac de mare, GB. Thickly snouted pipefish,
RUS. Морская игла толсторылая, TR. Deniz ignesi.
Descriere: Corpul este alungit, foarte subțire, necomprimat,
coastele latero-mediane fiind proeminente și net întrerupte de
orificiul anal. Capul este arcuit în regiunea occipitală. Ochii sunt
potrivit de mari, diametrul lor este egal sau ușor mai mare decât
înălțimea minimă a botului. Lungimea maxilarului superior este
egală sau aproape egală cu diametrul ochiului. Botul este relativ
scurt, cilindric, de înălțime aproape uniformă, lungimea lui fiind
egală cu jumătate din lungimea capului. La mascul, punga
incubatoare ocupă 22-24 inele. Înotătoarea dorsală începe pe
penultimul inel preanal, iar pectorala nu depășește al doilea inel
preanal. Muchiile laterale ale trunchiului nu sunt niciodată
întrerupte, iar plăcile laterale care urmează zonei branhiale sunt
unite ventral de o piesă impară. Colorit: corpul este brun-negricios
sau cenușiu deasupra și pe flancuri, abdomenul este albicios.
Deseori, prezintă dungi transversale, închise la culoare, care
alternează cu altele deschise. La mascul, pe marginile laterale ale
răsfrângerilor pungii incubatoare, se observă câte un șir de 19-21
pete cafenii, destul de regulate. Botul este cafeniu, cu puncte și pete
de culoare închisă. Înotătoarea dorsală prezintă în general trei șiruri
de pete brune.
Biologie și ecologie: Este o specie marină, dar suportă ușor și ape
puțin îndulcite. Este un bun înotător, trăiește pe funduri cu vegetație
148
deasă. Este răspândit în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea
Neagră și Marea de Azov. Reproducerea are loc din martie până în
august. Femelele depun ponta în punga incubatoare a masculului, iar
incubația durează circa patru săptămâni. Hrana constă din crustacee
și puiet de pește.

variegatus.
Vernacular names: RO. Ac de mare, GB. Thickly snouted pipefish,
RUS. Морская игла толсторылая, TR. Deniz ignesi.
Description: The body is elongated, very thin, uncompressed, the
latero-median ribs being prominent and clearly interrupted by the
anal orifice. The head is arched in the occipital region. The eyes are
moderately large, their diameter is equal to or slightly larger than
the minimum height of the snout. The length of the upper jaw is
equal to or almost equal to the diameter of the eye. The snout is
relatively short, cylindrical, of almost uniform height, its length
being equal to half the length of the head. In males, the incubator
pouch occupies 22-24 rings. The dorsal fin starts on the penultimate
preanal ring, and the pectoral does not exceed the second preanal
ring. The lateral edges of the torso are never interrupted, and the
lateral plates following the gill area are joined ventrally by an odd
piece. Color: the body is blackish-brown or grey above and on the
flanks, the abdomen is whitish. It often has dark, transversal stripes
that alternate with light ones. In males, on the lateral edges of the
reflections of the incubator pouch, a row of 19-21 brown, quite
regular, spots is observed. The snout is brown, with dark spots and
dots. The dorsal fin generally has three rows of brown spots.
Biology and ecology: It is a marine species, but it can easily
withstand slightly brackish waters. It is a good swimmer and lives
on bottoms with dense vegetation. It is found in the Atlantic Ocean,
the Mediterranean Sea, the Black Sea and the Sea of Azov. Spawning
takes place from March to August. Females lay their eggs in the
149
male’s incubator pouch, and incubation lasts about four weeks. The
food consists of crustaceans and juvenile fish.
69. Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) - ață de mare,

straight-nosed pipefish

(@Cristian Danilov)

Syngnathidae, Subfamilia Syngnathinae, Genul Nerophis, Specia
Nerophis ophidion.
Denumiri populare: RO. Ață de mare, GB. Straight-nosed pipefish,
F. Nérophys ophidion, D. Kleine schlangennadel, RUS. Морская игла
змеевидная, GR. Νεροφίδιο, TR. Deniz ignesi.
Descriere: Corpul este lung și foarte subțire, uneori slab comprimat
lateral în partea anterioară, filiform în cea posterioară, fără muchii.
Lungimea capului reprezintă circa 5-5,7% din cea a corpului. Dorsala
este de două ori mai lungă decât capul, iar înălțimea ei este mai mică
decât cea a corpului. Botul este tubular, cu extremitatea inferioară
mai lungă, lungimea botului este aproximativ egală cu spațiul
postorbital. Gura este superioară. Operculele sunt convexe, iar
membranele branhiale sunt concrescute cu peretele corpului pe
toată lungimea sa, lăsând un orificiu branhial redus, pe fața dorsală
a trunchiului, sub forma unei fante longitudinale. Colorit: corpul este
galben cenușiu sau verzui, dorsala prezintă mici pete brune. Prezintă
un desen pe cap și bot.
Biologie și ecologie: Trăiește în regiunea litorală, printre alge,
prinzându-se cu coada de ele și stând vertical cu capul în sus. Se
150
reproduce prin iunie-iulie. În perioada de reproducere, femelele
prezintă pe fața inferioară a inelelor anterioare ale trunchiului pete
și dungi albastre. Masculul poartă ouăle lipite pe abdomen, pentru
că ața de mare nu are acel buzunar incubator pentru fecundarea
pontei. La eclozare, larvele au aproximativ 8-9 mm și prezintă un
pliu continuu, fără radii, care ulterior se reduce, rămânând numai
dorsala.

Subfamily Syngnathinae, Genus Nerophis, Species Nerophis ophidion.
Vernacular names: RO. Ață de mare, GB. Straight-nosed pipefish, F.
Nérophys ophidion, D. Kleine schlangennadel, RUS. Морская игла
змеевидная, GR. Νεροφίδιο, TR. Deniz ignesi.
Description: The body is long and very thin, sometimes slightly
compressed laterally in the front, filiform in the back, without edges.
The length of the head represents about 5-5.7% of that of the body.
The back is twice as long as the head, and its height is less than that
of the body. The snout is tubular, with the lower extremity longer,
the length of the snout is approximately equal to the postorbital
space. The mouth is superior. The opercula are convex and the gill
membranes are overgrown with the body wall along its entire
length, leaving a small gill orifice on the dorsal face of the torso, in
the form of a longitudinal slit. Color: the body is yellowish-grey or
green, the dorsal has small brown spots. It has a pattern on the head
and snout.
Biology and ecology: It lives in the coastal region, among algae,
attaching itself with the tail and standing upright with its head up. It
spawns through June-July. During the spawning season, females
have blue spots and stripes on the underside of the anterior rings of
the torso. The male carries the eggs stuck to its abdomen, because
the straight-nosed pipefish does not have the incubator pouch for
fertilizing the egg. At hatching, the larvae are about 8-9 mm long and
have a continuous, radius-free fold, which subsequently shrinks,
leaving only the dorsal fin.
151
Bibliografie / References:
• BĂNĂRESCU P. (1964). Fauna Republicii Populare Române.

Vol. XIII: Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). Editura
Academiei Republicii Populare România, București.
• CĂRĂUȘU S.I. (1952). Tratat de ihtiologie. Editura Academiei
Republicii Populare Române, București, 804 p.
• FEIDER Z., GROSSU AL.V., ŞT. GYURKO, POPP. V (1964).
Zoologia Vertebratelor. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 768 p.
• OȚEL V. (2007). Atlasul peștilor din Rezervația Biosferei Delta
Dunării. Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta
Dunării, INCDDD, Tulcea, 481 p.
• RADU GH., RADU ELENA (2008). Determinator al
principalelor specii de pești din Marea Neagră. Editura
VIROM, 558 pp.
• RADU GH., RADU ELENA, NICOLAEV S., ANTON E., (2008).
Atlas al principalelor specii de pești din Marea Neagră.
Pescuitul marin românesc. Editura Virom, Constanța, ISBN
978-973-7895-32-5, 293 p.
152
Volum realizat cu sprijinul Ministerului Cercetării și Inovării, în cadrul Programului
Nucleu INTELMAR, proiectul: „Impactul factorilor limitativi asupra resurselor marine
vii din zona costieră și îmbunătăţirea metodologiilor de evaluare a stocurilor și
parametrilor populaţionali“ (PN19260302).
ISBN 978-973-0-36642-6
View publication stats

Speciiledepetidelalitoralulromnesc Atlasactualizat

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Speciiledepetidelalitoralulromnesc Atlasactualizat

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL ROMÂNESC. ATLAS ACTUALIZAT / FISH

Book · June 2022

Victor Niţă Magda Nenciu

SEE PROFILE SEE PROFILE

The user has requested enhancement of the downloaded file.

SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL

FISH SPECIES OF THE ROMANIAN COAST.

SPECIILE DE PEȘTI DE LA LITORALUL

FISH SPECIES OF THE ROMANIAN COAST.

Speciile de pești identificate la litoralul românesc în ultimii 10 ani / Fish species

Ihtiofauna reprezintă o componentă de bază a biodiversității

Prezentul atlas se dorește a fi o prezentare condensată a

Autorii aduc mulțumiri colegilor din Departamentul

Ichthyofauna is a basic component of marine biodiversity,

This atlas is intended to be a condensed presentation of

The authors would like to thank their colleagues from the

Tabel 1 / Table 1. Speciile de pești identificate la litoralul românesc în ultimii 10 ani /

Critically Vulnerable (VU) - 4 (6%) Near

Least Concern (LC) - 49 (71%)

Fig. 1. Statutul de conservare conform IUCN al speciilor de pești din

Fotografie originală RMV INCDM/NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

2. Acipenser gueldenstaedtii (Brandt & Ratzeburg, 1833) -

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

3. Acipenser stellatus (Pallas, 1771) - păstrugă, starry

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

5. Atherina hepsetus Linnaeus, 1758 - aterină mare,

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

6. Belone belone (Linnaeus, 1760) - zărgan, garfish

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

10. Alosa tanaica (Grimm, 1901) - rizeafcă, Azov shad

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

11. Alosa maeotica (Grimm, 1901) - scrumbia de mare, Black

Fotografie / Photo https://www.worldlifeexpectancy.com/fish-life-

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

12. Engraulis encrasicolus (Linnaeus, 1758) - Hamsie,

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo

Încadrare taxonomică: Regnul Animalia, Încrengătura Chordata,

Taxonomy: Kingdom Animalia, Phylum Chordata, Subphylum

13. Merlangius merlangus (Linnaeus, 1758) - bacaliar,

Fotografie originală RMV INCDM / NIMRD MLR original photo