Paralela-Miorita si Baltagul

Opera de maturitate, romanul “Baltagul”, aparut in 1930 este definitoriu pentru universul
sadovenian, ilusteaza perfect formula traditionala a romanului realist de observatie sociala si de
problematica morala. Romanul porneste de la mitul existentei pastorale transpus in balada
“Miorita”, dar Sadoveanu creeaza un cadru authentic.
''Miorita'' este o capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al
poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara.
“Baltagul” continua actiunea baladei din punctul in care firul epic al acesteia se intrerupe,
facand loc lirismului. , Acest lucru arata veridicitatea reiesita din vorbele lui Vladimir Streiu care
afirma ca “<<Baltagul>> este partea nescrisa a <<Mioritei>>”.
Asemanarile dintre “Baltagul” si “Miorita”, sunt evidente. In acest sens se poate spune ca
actiunea operei este o continuare a creatiei populare. Mottoul romanului este reprezentat de
doua versuri din balada populara: “Stapane, stapane,/Mai chiama s-un cane…”. Acestea sunt
dovada clara a sursei de inspiratie.
Vitoria Lipan poate fi asemanata cu maicuta batrana ce isi cauta fiul. In roman este in ipostaza
de sotie statornica in iubirea fata de sotul sau, iar in “Miorita”, moartea este vazuta precum o
nunta. Romanul prezinta inmormantarea ciobanului, cu toate ritualurile si traditiile, acest fapt
constituind o deosebire intre cele doua opere.
Substanta epica a romanului pastreaza tema pe care o constituie drama din viata pastorala,
din timpul tranhumantei. Astfel, motivul transhumantei prezent in creatia populara este
regasit si in romanul sadovenian, prin mutarea oilor de la munte la ses unde se petrece actiunea
comuna a celor doua opere: ciobanul moldovean este ucis de ceilalti doi, vrancean si ungurean,
“Că-i mai ortoman/Ş-are oi mai multe”. Nechifor Lipan este ucis de catre Calistrat Bogza si Ilie Cutui:
“Am facut fapta asta, ca sa-I luam oile”.

Motivul animalului nazdravan este regasit in ambele capodopere: cainele Lupu, este un caine
exemplar, cautandu-l pe Nechifor: “Se ducea in munte cautand parca ceva”, de unde reiese
devotamentul fata de stapanul caruia ii ducea lipsa. In balada, oita barsana este cea care este
ingrijorata pentru viata ciobanului si care il avertizeaza de complot(”De trei zile-ncoace/Gura
nu-i mai tace”. In acest sens, motivul animalului nazdravan este regasit in ambele capodopere.
Prin urmare, romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un adevarat “poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in dimensiuni mari”(George Calinescu). Viziunea
mioritica a mortii este reflectata in versul motto “Stapane, stapane,/Mai chiama s-un cane…”.