Ministerul Educatie și Cercetari al Republicii Moldova

Colegiul de Eologie

Proiect de curs
la
Arhitectura peisageră

A efectuat:Cuzub Cristian
A verificat:Goncearencu Aliona

Chișinau, 2022
 Cuprins
Capitolul I. Studiul general

1.1 Organizarea Teritoriala. Stilul Mixt

1.2 Studiul Geomorfologic, Geologic si Hidrologic

Capitolul II. Lucrarile de executare a proiectarii

amenajistice a Casei personale

2.1 Obiectivul Lucrarii

2.2Constructiile in Spatiile Verzi

2.2.1Prelucrarea Terenului

2.2.2Instalarea Gazonului

2.2.3Proiectarea Cailor de Acces

2.2.4Proiectarea Resurselor cu Apa

2.2.5Proiectarea Constructiilor Ornamentale si Utilitare

2.2.6Distribuirea si Instalarea Speciilor Lemnoase

2.2.7Instalarea Speciilor Floricole

2.2.8 Proiectarea Asocierii si Dispunerii Speciilor

Capitolul III Principiile

de Proiectare si Amenajare a Casei personale
3.1Proiectarea 2D
 Capitolul I. Studiul
general

1.1 Organizarea Teritoriala. Stilul Mixt

Stilul mixt este compromisul dintre stilul regulat și cel peisajer (despre ele am scris
anterior). El sa născut spre finalul secolului al XVIII-începutului secolului XIX, mai simplu
zis, stilul mixt, este o îmbinare dintre cele două. Caracteristicile lui sunt:
 îmbinarea armonioasă a stilului regulat cu cel peisajer în compoziţia parcurilor;
 stilul reglementat se folosește în jurul clădirilor, a centrelor compoziționale, de-a lungul
axelor de perspectivă, la intrări și ieșiri etc., iar stilul peisajer-în parțile mai îndepărtate, mai
apropiat de cadrul natural înconjurător unde, natura trebuie să-și reia. drepturi.
 trasee drepte, cu profile transversale largi, capabile să primească mari mase de oameni care se
folosesc în părțile centrale ale compoziției, acolo unde se grupează și construcțiile;
 alei sinuoase cu vegetaţia dispusă cât mai asemănător cu cea existentă în natură, creând astfel
colţuri mai liniştite, în zonele mai puţin vizitate;
 axele de perspectivă sunt scurte, nefiind indicat ca o axă de perspectivă începută în stil regulat
să fie continuată în stil peisajer;
 toate elementele de parc se supun unor roluri de ordine funcțional și estetic important social.
Parcuri în stil mixt sunt: parcul Palatului de Cristal din Londra, Marea Britanie, parcul
Monceau care conține prea multe elemente și scene și parcul Bagatelle din Paris, Franța, care
este considerat unul dintre cele mai bune obiecte în stil mixt. În republică ca modele de
parcuri în stil mixt avem, parcurile din Ivancea, raionul Orhei, Mileşti, raionul Nisporeni,
parcurille Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul Donduşeni.

1.2Studiul Geomorfologic, Geologic si Hidrologic

Geologie

Pentru studiul conditiilor stationale o importanta deosebita o are substratul geologic pe care
s-au format solurile.In suprafata studiata principalele grupe de roci,in ordinea
preponderentei lorsunt:

a)Depozitile aluviale argiloase si lutoase,ocupand de regula platouri sau cumpene de

ape.Sunt de culoare brun-galbuie,mai rar bruna,argilo-lutoase la argilose cu continut de
argila fizica pana la 71% sunt de regula bogate in fosfor cu continut de carbon de calciu
care ajunge la 16%.

b)Depozitele leossoide lutoase de culoare pal galbue.Sunt poroase,afanate cu continut de

carbonate de calciu.Sunt lutoase,luto-argiloase sau argilo-lutoase (continut de argila fizica
care ajunge pana la 62%).De regula pe aceste substrate s-au format solurile cenusii si
cernoziomuri argiloiluviale.

c)Depozitele aluviale sunt dispuse in straturi successive ca urmare a depunerilor d in

timpul revarsarii apelor (Prut in special) in ordine de la baza, argiloase , nisipoase si
lutoase.Depozitele nisipoase sunt nisipuri,luturi nisipoase si nisipuri lutoase, iar cele
lutoase sunt roci la 89%.Pe aceste depozite s-au format de regula soluri de tipul
cernoziomurilor,iar in lunci soluri mlastinoase de lunca.

Substraturile din r.Fălești au favorizat formarea unor soluri profunde fertile.

Hidrologie

Principalele cursuri de apa in cuprinsul teriroriului r. Falesti sunt raul Prut si afluentii lui.
Regimul hidrologic al acestora se caracterizeaza printr-un debit cat de cat constant pe
parcursul anului, cu exceptia perioadelor de primavera (topirea zapezilor) si a precipitatilor
abundente,cat acestea se revarsa inudand suprafete inseminate din lunca Prutului.

Apele freatice sunt situate la adancimi diferite si au o influenta diverza.Pe vai,in

depresiuni si valcele nivelul acestora atinge 2-5m, conditii semihidromorfe de solificare.

Nivelul apelor freatice in lunci variaza de la 7-15 m.Vegetatia forestiera aici este mult
influentata de reteaua hidrologica, apa constituind in toate cazurile factor limitative fie prin
lipsa ei in zonele mai ridicate,fie prin existent in exces in zonele joase si in special in
lunca.

Capitolul II. Lucrarile de executare a proiectarii

amenajistice a Casei personale

2.1 Obiectivul Lucrarii

Arhitectura peisageră este arta de a planifica, a proiecta, a menține, a persevera și a

reabilita spatiul verde și designul construcțiilor realizate de om. Scopul profesiei include
designul arhitectural, planificarea sitului, dezvoltarea spațiului din jurul casei, protecția
mediului, planificare urbană(P.U.G.-plan urbanustic general), design urban, planificarea
parcurilor și a spațiilor de recreere, planificare regională, spații urbane și conservare istorică.
Un practician în domeniul arhitecturii peisajului se numește arhitect peisagist.

Arhitectura peisagistică este un domeniu multidisciplinar, care include aspecte

ale botanicii, horticulturii, artelor plastice, arhitecturii, științelor solului, psihologiei
mediului, geografiei, ecologiei și ingineriei civile. Activitățile unui arhitect peisagistic pot
varia de la crearea parcurilor publice și a aleilor, la amenajarea de terenuri pentru campusuri
și parcuri de birouri corporative, de la proiectarea proprietăților rezidențiale până la
proiectarea infrastructurii civile și gestionarea zonelor mari de sălbăticie sau recuperarea
peisajelor degradate, cum ar fi minele sau depozitele de deșeuri. Arhitecții de peisaj lucrează
asupra structurilor și a spațiilor exterioare cu limitări la aspectul peisajului sau al parcului de
proiectare - mari sau mici, urbane, suburbane și rurale și cu materiale "dure" (construite) și
"moi" (plantate), integrând în același timp durabilitatea ecologică. Cea mai valoroasă
contribuție poate fi, în prima etapă a unui proiect, generarea de idei cu înțelegere tehnică și
fler creativ pentru proiectarea, organizarea și utilizarea spațiilor. Arhitectul peisagistic poate
 plănui și pregăti conceptul general, de la care sunt realizate desene detaliate de proiectare și
specificațiile tehnice. De asemenea, arhitecții peisagiști pot examina propunerile de autorizare
și supraveghere a contractelor pentru lucrările de construcție. Printre alte competențe se
numără pregătirea evaluărilor de impact asupra proiectării, efectuarea evaluărilor de mediu,
respectiv a auditului, și servirea drept martor expert la întrebările privind problemele legate de
utilizarea terenurilor.

2.2Constructiile in Spatiile Verzi

Foisor din lemn constuctie cu baza de beton restul constructiei din lemn.Aceasta servește
ca un spatiu de odihna în care se poate :lua masa, să citești sau efectuarea unor activităti
distractive.

In fața foișorului este construit o carcasă pe care crește și se agață vița de vie sălbatica. La
intrarea în curte se mai află o carcasă pe care crește vie de masă. Acestea sunt
confecționate din metal, au mai mult un scop de umbrire dar și decorativ.

2.2.1
Prelucrarea Terenului

Au fost extrase radacinile de arbori, pietrele și alte impuritați. A fost prelucrat bine
solul, unde era nevoie sa mai adaugat.

Prelucrarea solului înainte de însămânţare

Prelucrarea înainte de semănat are o influenţă semnificativă asupra germinării seminţelor pe
câmp. Variantă optimă este utilizarea instrumentelor combinate pentru crearea:
 unui strat de sol pentru semănat care este nivelat, cu bulgări zdrobiţi şi conţinând un strat
protector
 optimizării densităţii patului germinativ
 distrugerea adiţională a buruienilor de pe câmp.
Afânarea executată primăvara devreme preîntâmpină evaporarea umidităţii cauzată de
distrugerea reţelei capilare din stratul superior al solului şi în acelaşi timp creează pe câmp un
strat protector de 2-3 cm.
 2.2.2
Instalarea Gazonului

CUM SĂ PLANIFICI ÎNSĂMÂNȚAREA?

Planificarea acestei activități este esențială. Pentru cele mai bune rezultate, recomandăm
însămânțarea fie primăvara, din martie până în mai, fie o însămânțare
de toamnă timpurie, din septembrie până la mijlocul lunii octombrie. Important este ca solul
să fie hidratat și cald, iar temperaturile să se încadreze în valorile normale pentru aceste
perioade, fără să existe diferențe mari de temperatură zi-noapte. Altfel sămânța poate îngheța,
mai ales dacă valorile din timpul nopții scad frecvent sub 0° Celsius. Mai mult, umiditatea
crescută cauzată de ploi, împreună cu temperaturile scăzute din timpul nopții pot determina
putrezirea semințelor. De aceea este indicat să urmărești care sunt condițiile meteo pe o
perioadă de 2 săptămâni de când dorești să începi pregătirile pentru însămânțarea gazonului.

Un alt aspect deosebit de important este să iei în considerare rolul gazonului în grădina ta. Cât
de mult trafic va fi? Ce fel activități vrei să desfășori pe suprafața acestuia și care
e frecvența lor? Ai animale care vor avea acces pe gazon? Dar copii care vor practica
activități sportive?

În același timp, trebuie să știi care sunt caracteristicile specifice ale suprafeței pe care dorești
să o însămânțezi: expunerea la soare sau la umbră, nivelul de umiditate, tipul solului. Există
un sistem de irigare instalat? Dacă nu ai un sistem automatizat, cât de aproape este sursa de
apă? Există sau nu obstacole pe suprafața însămânțată care te vor împiedica sau îți vor
îngreuna activitățile de întreținere? Recomandăm să ții cont de toate aceste întrebări înainte de
a lua orice altă decizie legată de instalarea unui gazon prin însămânțare.

CUM ALEGI SEMINȚELE DE GAZON?

Există o gamă variată de amestecuri de semințe profesionale de gazon din care poți să alegi.
Totul depinde de condițiile specifice grădinii tale și de rezultatul pe care ți-l dorești. Pentru un
gazon fin și un aspect ornamental superior, trebuie să alegi un amestec care să nu conțină
graminee grosiere, așa cum este în special Festuca Arundinacea. Însă, pentru a avea un
gazon folosit atât pentru petrecerea timpului liber, cât și pentru derularea unor activități
sportive, atunci este recomandat să alegi un amestec de semințe rezistente la trafic intens și
utilizare frecventă.

Zonele umbroase și cu o umiditate ridicată vor necesita amestecuri de semințe diferite de

zonele însorite. De aceea, este important ca trecerea dintre cele două zone să fie realizată cu
un amestec între cele două tipuri de semințe. Un alt aspect pe care e bine să îl iei în
considerare este folosirea amestecurilor de semințe care au la bază aceeași specie, altfel riști
să se dezvolte doar semințele care fac parte din specia dominantă.

Pentru a afla mai multe despre tipurile de semințe și care sunt cele mai potrivite nevoilor tale,
poți să citești articolul dedicat acestui subiect, Semințele de gazon: tipuri și alegerea
potrivită.
PASUL 1 – PREGĂTIREA PĂMÂNTULUI PENTRU ÎNSĂMÂNȚARE

Mai întâi curăță suprafața de pietre, resturi de crenguțe și buruieni. Dacă este necesar, tratează buruienile
rezistente cu un erbicid nerezidual – acest lucru va reduce probabilitatea ca acestea să reapară mai târziu. Sapă
întreaga suprafață, amestecând totodată pământul adus special pentru însămânțarea gazonului. Sparge bulgării
mai tari de pământ prin dezlipirea lor cu o sapă. Tot în această etapă adaugă nisip pentru drenarea apei. Nisipul
este recomandat mai ales în cazurile în care solul reține apa sau nu se drenează cu ușurință.

PASUL 2 – FERTILIZAREA INIȚIALĂ PENTRU DEZVOLTAREA

RĂDĂCINILOR

Adăugă apoi jumătate din cantitatea recomandată a îngrășământului special pentru dezvoltarea
rădăcinilor și creșterea semințelor. Continuă să scoți pietrele mari și bucăți din rădăcinile vechi ale
plantelor. Folosește o greblă pentru grădină pentru a nivela suprafața solului.

PASUL 3– NIVELAREA ȘI TASAREA SOLULUI

Realizează o comprimare a solului apăsând cu călcâiele încălțămintei pe suprafața lucrată.

Este foarte important ca în această etapă să fii metodic – începe să calci solul dintr-un capăt,
în linie dreaptă, apoi întoarce-te, până când reușești să acoperi toată suprafața. Mai
departe, nivelează iar cu grebla până când suprafața este netedă și pregătită pentru
însămânțare.

PASUL 4 – ÎNSĂMÂNȚAREA GAZONULUI

Este foarte important ca în ziua însămânțării să nu fie vânt. Altfel riști

ca distribuirea semințelor să nu fie uniformă, iar gazonul să crească inestetic.

Dacă vrei să însămânțezi gazonul manual, delimitează o suprafață sub forma unui pătrat cu
latura de 1 m, cu ajutorul a 4 bețe și a unei sfori. În interiorul pătratului împrăștie uniform
cantitatea necesară raportată la cantitatea totală, conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Acest
lucru te va ajuta să distribui uniform semințele și vei reuși să le împarți corect pe toată
suprafața. După ce ai finalizat de semănat primul metru, poți muta bețele, două câte două,
pentru a forma noi pătrate, până când acoperi întreaga suprafață.
Dacă însămânțezi cu ajutorul unui dispozitiv electric de împrăștiere, adaugă semințele în
dispozitiv, respectă instrucțiunile de utilizare și împrăștie semințele uniform, fără a trece de
două ori pe aceeași suprafață. În caz contrar, s-ar putea să termini semințele mai repede și
să supraînsămânțezi anumite zone, ceea ce va determina putrezirea sau moartea acestora.
Pentru a afla mai multe despre cum se folosește un dispozitiv electric de împrăștiere
semințe gazon, poți citi articolul nostru dedicat acestui subiect.

PASUL 5 – ACOPERIREA SEMINȚELOR CU PĂMÂNT

După ce ai semănat întreaga suprafață, greblează ușor pământul pentru a amesteca semințele
în sol. Important este ca semințele să nu fie acoperite cu prea mult pământ deoarece acestea au
nevoie și de lumină pentru a crește. În acest moment poți adăuga și restul de îngrășământ,
conform instrucțiunilor.

PASUL 6– NIVELAREA SUPRAFEȚEI

Finalizează însămânțarea prin nivelarea suprafeței cu ajutorului unui tăvălug de grădină.

PASUL 7 – IRIGAREA GAZONULUI ÎNAINTE DE GERMINAREA

SEMINȚELOR

Pentru a germina, semințele au nevoie de apă. Menține umiditatea solului, irigând zilnic, timp
de 7 până la 10 zile. Este important ca solul să fie menținut umed și să fie irigat atât cât să nu
rămână apă pe suprafața acestuia. Altfel, semințele nu vor germina și vor putrezi. De
asemenea, dacă vor fi zile în care va ploua, este important să nu irigi solul în zilele respective.

PASUL 8 – IRIGAREA GAZONULUI DUPĂ GERMINARE

După ce semințele au germinat și au crescut aproximativ 2 cm, continuă irigarea, mai ales dacă sunt temperaturi
ridicate și vremea este uscată. În perioada de creștere, dacă nu există un sistem automat de irigare, se poate folosi
un furtun cu cap reglabil, care pulverizează apa sub o peliculă fină. Pe măsură ce gazonul este crescut și bine
înrădăcinat, se poate folosi furtunul cu un jet de apă normal.

PASUL 9 – PRIMA TUNDERE A GAZONULUI ÎNSĂMÂNȚAT

După ce iarba a ajuns la înălțimea de 5-8 cm poți realiza și prima tundere. Verifică înainte
dacă lama mașinii de tuns iarba este ascuțită, altfel iarba se va rupe și rădăcinile se vor ridica
din sol. Selectează tunderea la treapta cea mai înaltă pentru a tăia doar vârfurile în primele
luni.

PASUL 10 – MENȚINEREA ȘI ÎNTREȚINEREA GAZONULUI

După ce ai instalat gazonul prin însămânțare este foarte important să îl menții cu ajutorul
lucrărilor de întreținere. Numai așa vei putea avea un gazon sănătos și frumos pe termen
lung!
 2.2.3
Proiectarea Cailor de Acces

Căile de acces au fost proiectate în așa fel în cât să fie accesibile, practice și comode.
Destul de late pentru a putea trece sau trasporta obiecte mari. Constau din dreptunghiuri
drepte doar în unele locuri sut ne uniforme. Constă din faianta și un amestec din nisip si
beton.

2.2.4
Proiectarea Resurselor cu Apa

Prezenta apei sub diferite forme pe suprafata unui spatiu verde aduce un plus de pitoresc si
concura la obtinerea efectelor estetice speciale. Rolul apei se manifesta si prin imbunatatirea
microclimatului, prin marirea umiditatii relative a aerului. Suprafetele mari de apa ofera
posibilitatea practicarii unor sporturi nautice. Modul de reprezentare a apei este divers: rau,
parau, cascada, izvor. Toate acestea pot fi la randul lor constituite artificial sau natural.

2.2.5
Proiectarea Constructiilor Ornamentale si Utilitare

Constructiile utilitare

Sunt reprezentate de diferite constructii: magazii, adaposturi, sere, depozite, garaje, anexe si
de imprejmuire si intrarile respectiv iesirile din spatiul verde. Materialele de constructii ale
acestor cladiri, fie ca este beton, piatra, lemn, caramida, metal, folosite ca atare sau combinate
precum si designul trebuie sa concorde cu stilul arhitectural al cladirilor si cu stilul
arhitectural al amenajarii spatiului verde.

Cladirile decorative

Acestea contribuie esential la „tusul” final al amenajarii peisagistice si trebuie alese si folosite
cu discernamant pentru a evita supraincarcarea spatiului si fragmentarea unitatii globale.
Pavilioanele sunt constructii destinate adapostirii pe timp nefavorabil sau a unor orchestre si
fanfare.

Chioscurile sunt mici pavilioane cu rolul de a proteja vizitatorii de intemperiile naturii dar si
pentru odihna si relaxare.

Podurile au rol functional dar si estetic. Ele sunt proiectate in corelatie cu stilul adoptat.
Balustradele sunt elemente atasate podului sau constructiilor de sine statatoare. Ele pot fii
simple sau bogat ornamentate cu vase si statui aurite sau vopsite din lemn, marmura, piatra
sau metal.

Scarile permit accesul in zonele situate la diferente de nivel.

Bancile sunt constructii destinate odihnei.

Pergolele sunt constructii realizate din stalpi de lemn, piatra, caramida, uniti la partea
superioara prin grinzi longitudinale si transversale. Ele realizeaza designul pe verticala sau
orizontala prin plantarea unor specii cu port volubil, decorative prin frunzis(Edera, Visteria,
Lonicera).

Treajele sunt suporturi sau panouri usoare confectionate din lemn inlocuit tot mai mult in
prezent cu material plastic. Ele sunt destinate palisadelor pentru artificiale.

Arcadele, porticulele, culoarele si statuile contribuie substantial la realizarea ambiantei dorite

in spatiile verzi. In functie de stilul abordat arcadele realizeaza zone umbrite decorate cu
vegetatie specifica pe diferite portiuni de alei, pe trasee retrase. Porticulele si coloanele readuc
atmosfera romana in amenajarile care abordeaza genul antic. Statuile sunt apanajul spatiilor
verzi pretentioase si scot in evidenta diferite epoci clasice sau moderne. Vasele decorative
construite din beton, piatra, caramida, ceramica, marmura, lemn, metal se armonizeaza cu
stilul arhitectural peisagistic al ambientului.

2.2.6
Distribuirea si Instalarea Speciilor Lemnoase

Alegerea si asocierea plantelor lemnoase ornamentale se face tinand cont de stilul adoptat in
amenajare, conditiile pedoclimatice, relief si expozitia terenului, rezistenta fata de noxe
precum si particularitatile biologice ale plantelor, care se refera la habitus, forma si desimea
coroanei, forma trunchiului si culoarea scoartei, forma si dispunerea ramurilor, frunzisul -
forma, marimea, culoarea si persistenta acestuia; floarea –marime, culoare, parfum floral,
perioada si abundenta infloririi; fructul – mare, culoare, forma, abundenta, persistenta,
eventual toxicitatea fructului, ritmul de crestere si longevitatea speciilor lemnoase
ornamentale.

Inaltimea (habitusul) plantelor lemnoase clasifica speciile in trei mari grupe: plante de talie
inalta (I); de talie mijlocie (a II-a) ; plante de talie joasa ( a III-a). Asupra taliei la majoritatea
speciilor se poate interveni prin taieri .

Forma trunchiului si culoarea scoartei se iau in considerare la alegerea si asocierea plantelor

lemnoase, mai ales in spatiile verzi amenajate in stilul natural sau mixt, unde se folosesc si
plante cu trunchiul contorsionat, taratoare sau agatatoare. Culoarea scoartei constituie un
element de decor, mai ales in perioada de repaus. Dintre peciile care poseda aceasta calitate
sunt: mesteacanul (ritidom de culoare alb- cenusie) , pinul (ritidom roscat), platanul( scoarta
marmorata) , tisa (ritidom roscat care se exfoliaza).

Forma, marimea si dispunerea ramurilor in coroana contribuie alaturi de frunzis la desimea

acestuia, aspecte care determina doua tipuri: coroane compacte si coroane transparente. Forma
coroanei, de asemenea este importanta in alegerea si asocierea speciilor lemnoase. Culoarea
ramurilor este un element decorativ deosebit mai ales in perioada anotimpului alb. Exista
arbusti cu ramuri verzi: Cheria (Eonimus), in contrast cu cei care decoreaza prin ramuri
galbene: Cornus stolonifera flamiranea, sau rosu: Cornus alba- sibirica, pentru a realiza un
decor pitoresc profilat pe albul zapezii.

Pe langa banci sau in alte locuri de odihna se amplaseaza specii lemnoase cu coroane
pendente.

Frunzisul este un decor permanent la majoritatea coniferelor si o parte din foioase si un decor
deosebit de important pentru foioase in perioada de vegetatie. Intotdeauna speciile cu frunze
mici si forme decorative se amplaseaza in apropierea cailor de circulatie pentru a putea fii
admirate.

Culoarea frunzisului este o caracteristica estetica de prima importanta in alegerea si asocierea

vegetatiei lemnoase in spatiile verzi. Frunzele au in general culoarea verde dar exista varietati
atat la conifere cat si la foioase care prezinta diferite nuante ale acesteia (verde inchis, verde
deschis, verde glauc). Culoarea rosie sau roscata a frunzelor este o calitate de pus in valoare,
mai ales daca caracterizeaza plantele pe toata perioada de vegetatie. De asemenea culoarea
aurie si argintie sau culorile combinate confera expresivitate amenajarilor peisagistice.

Un aspect important de luat in considerare este metamorfozarea culorii frunzelor in toamna,

cea ce face ca gandirea si alegerea asocierii sa se faca pentru a pune in evidenta acele specii
care isi schimba culoarea frunzelor din verde in rosu, caramiziu, portocaliu, in contrast cu
coniferele.

Persistenta frunzisului este si ea o calitate a plantelor ornamentale. Foarte interesante sunt

foioasele cu frunze persistente. Acestea se combina cu alte foioase, eventual cu ramuri
colorate pentru a realiza o armonie cromatica, mai ales in peisajul monoton al iernii.

Florile sunt podoaba cea mai de pret a vegetatiei lemnoase ornamentale. Abundenta acestora
si persistenta lor pe planta este o garantie in plus pentru a le folosi cu precadere. Gama
cromatica a florilor este larga, reunind culori de la alb la rosu, roz, galben, portocaliu,
albastru.

Fructele constituie un element important de decor, mai ales la sfarsitul verii, toamna si iarna.

Ritmul de crestere al plantelor contribuie la modul de alegere si asociere a speciilor, mai ales
in situatia spatiilor verzi cu durata lunga si foarte lunga de existenta. De asemenea
longevitatea ne intereseaza in masura realizarii unor spatii verzi de lunga durata

2.2.7
Instalarea Speciilor Floricole
.

Utilizarea plantelor floricole in amenajarea spatiilor verzi aduce un plus de culoare si de

pitoresc. Datorita cantitatilor mari de rasaduri, a fortei de munca si a cheltuielilor mari si
lucrarilor de intretinere, amplasarea acestora trebuie judicios proiectata si organizata doar in
zonele de maxim interes ale speciilor. Speciile floricole se clasifica dupa durata ciclului
biologic in trei mari grupe: anuale, bienale si perene.
Realizarea decorului cu specii floricole in spatiile verzi trebuie facuta pe tot parcursul anului.
Altfel spus dupa speciile anuale plantam bienale sau perene. Speciile perene realizeaza un
decor floral spectaculos insa de foarte scurta durata, 2-3 saptamani, astfel ca aceste speciile
vom alege in functie de perioada de inflorire si vor fi amplasate astfel incat sa acopere prin
inflorirea esalonata o perioada cat mai larga de timp.

2.2.8
Proiectarea Asocierii si Dispunerii Speciilor

Speciile sunt dispuse dupa marimea lor de creștere cele mai inalte pe periferie ear cele mai
mici mai spre interior. Cele ce au nevoie de un suport pentru creștere sunt aranjate pe
pergole și carcase ca sa poata oferi umbra și să decoreze prin frumusetea sa.

Capitolul III Principiile

de Proiectare si Amenajare a Casei personale

3.1
Proiectarea 2D