iat Petro CARIOLOGIE st ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SUB REDACTIA Dr. ANDREI A. ILIESCU Mer(gSounong 2160 1020, AINA) NOsaD}9A, BUSH “sc. (ermodrunty, S042 20194, AIA) MASI IBD wUopg wANe'T ACL ‘RIOLAVOD (eluasuop ,smpiAg,, varmts-antuq) nuwaanSup, ex_W’] IC “s90 28 (nSemong ,e1iaeq joe, gHuA) edog wsnpayagy sc] “jUo> (voodey fj nuedaiiey nun, AWA) dog wp BUY “IC ‘Jord (Gemnyy BL, AWN) KOU NapUEXALY “IC ‘Jord (Sey edog “1D, AWA) asmyvaey wEZayg “1C] Joug Ipuy “4G Jou IALC [OID INA) AYRE) IROL IC JO (nSoanongy .nosoxorepy MLL, varEsIOAtUA) BALLON MEARE A “IC'JUOD (eavostunty, Soqeg 10191... JANA) MsaB AD [HALA “Iq “JuoD, (erwoSiuiy, Sqr 111A, AINA) PIOg Fosrry “ICI “FON J95 ‘MOLLOY Ad INALLOATOD 10d 405 {W809 99302150 91001» os0g sone 20 sz ah ap ang (SSLOLLPIESID (8'SLONZOO-*IE9I9 BUIIWA THPED *] 9-LiS0-GE-£L6-8L6 (€1) NES" ‘1-LLS0-6E-£L6 (01) NEST “BONG, 9007 “EIR OIPaWY eANAIpA Samong| — sEFED youIDyY “nOsaIT "y joupuly / aavowwaneysau adesayoquopo 18 330Io11) “V RIGNY ‘NosarTt pquyuoy ¥ ajeuoje yooronats € aD eaHHDSIC (Cova atoypep ad oust “upumyoson 2anpen sprednyrua) 2av0ifus 9p qworay;pur “ypoyed nes esau ~ audoqpordas v0 nnd so mon aay -eotaped op wmode oo Logo ens OROCuviNT INAINTE Caria dentarst riimine, alitari de bolle cardiovasculare si eancer una din cele mai rispindite imbolniviri ale actualei populatiia globulut. Daci tratamentul curatly al catiel dentare simple constituie obieetul Osontoterapiei restauratoare, in schimb preocupiile legate de cunoasterea etiopatogenll evolutied gi mecanismelor de combatere alcituiesc in prezent Cconfinutal unei nol diseipline, Cariologia. "Pentru evitarea confuzillor dia ultimal deceniu privind stera de abordare a patologiei fesuturilor dure ale dintelui, dar mai ales pentru ‘Sporirea effcienfei dingnosticulul carie simple dentare, planului de fratament si misurilor ferapeutice concrete care decurg, autor au dorit st semnaleze aceasti diferengiere, ‘Prin introducerea nofiunil de cariologie autorii dorese si-si atenfionezecolegt ci exist nu ,carie* dentari cl boalt carioasi Tn acest context biologic integralistcittorul tratatului de fap} poate ‘gist foate informafille necesare unui tratament modern, in care rezolvarea ‘practicé a leciunilor cariouse manifest este tasofit side evaluarea gradului dde isc la carfe al aceluiag individ. ‘La rindul situ, cunoasterea gradulul de rise la carie permite stabitirea, itr-un cadru individualiat, atit a color mai elicente misurt preventive cit si alegerea cele/ mai potrivite indicafi terapeutice. ‘Autor, cadre de mare valoare sunt cat mui realist, introductind informatia de ultimi or, dar pisirand tn acelasi timp racordarea Ix ‘mentalitatea Tne tn schimbare ca si ln condifle actule concrete de destisurare a asistentel stomatologice. "Sunt convins ci acest volumn va avea un mare succes bine meritat. ‘Acad. Prof. Dr. NICOLAE CAJAL ee Acsdemiede ine Meicledood anny pseanang, no poropouas ips osa40p 24 apinan nos 1un}8018 pxpaM dojauy jf vp “eouotow oh pups nud eg wan, yrassuo 28° 2p bp qeaupuoy 102 HF jasSojored 0 Bs usbagn “avootounoise4 aydoisonwopo 3 2y8ojo}409 2 uy wy 18209 7 par ome pdizy4ve s0s04) ook syaumu ay 1 Hoyao0 iyse1p0 ‘pdnp “22 2p ‘Puowodiy syauoand soy you 129 0 weazaud wy ppandsps ps joy oyo0o8 m2in9 aicaoxe1d o amnion et 109 iy aoquop su Dosnuanauduy seus mp. 7 wp suoioduayuo> j2180)0t0pO EAT ‘purird manos 10114 fou] ,e18qomopor0d “njo'y Said je woylojto joes “0p fpaiquou enone. nano p soda 7 unjarg “sauoy paul RMA ajeuolfounjopiow a19j981e9 FHL “suayau ufoawad ap wrtzzasdat Dy ‘esSe0> Mp 526 op boda ‘qesouge hues @d]WIIYD e1IDBIED Ep} i FuviNad auna worrwnLnsal vanLonws wr BIDOTORVD28 cARIOLOGIE se depune mai ales pe tavanul si podeaua camerei, era lepunerea se face de obicei in dreptul margi zal gi fa cructrald'a dentine! primare, prezentind tnsi 1d formatA prin intensificarea activiiti odonto- tuilor dure prin abraziune, cari, Ea se formeazd pe zone restrinse, corespunzind suprafejei pe sare un caracter de apirare prin creates unui obstacol dur in pendent de activtatea celulelor mezenchimale care tate. In aceste eazuri lipsese din stratal dentinar respecti fibrele Tomes si | fibrelenervoase Din punct de vedere st tral, aceasti dentind prezint un procent scAzut de 1.5 STRUCTURA CEMENTULUI 1.5.1 Caractere topografice ‘mezenchimala care acopert asigurind fixarea fibrelor STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2» 1.5.2 Caractere chimice Cemenual este consttuit din substan organick 50-53% si substan anorganic 45- 50%. Componenta of este reprezentatd deo materie fibriard de naturd colagent, iar Ia comporitia anorganicl se fatdlnese diverse siruri minerale si indeosebi a Desi rerezentarea componenetei anorganice este mai redust fn cement dectt in urald a siruilor minerale sub formd de cristale de 1.5.3 Caractere morfofunctionale fe constituit din punct de vedere morfologie din dout componenete: (Gibrlar) gi cementul celular. Din punct de vedere cronologic, ccementul acellar se depune primul, din sacul dentar, prin apozite, find denumit frecvent gi cement primar; cement celular se formeazA viterir, find denumit si cement secundar. Came ne, Si a rina scope die dea e oa, suprafats. El pf ine numercate stria{iuni perpendicular pe suprafaja corespund Wlecelor deiner ale fbelor periodontae.Lipsit de celle, ‘cementul fibre dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asigutli ‘desfiguracea proceselor metabolice. ‘Substanjaorganicd este aleatuitl din filamente colagene reunite nt-un reticl fin, ‘eu ochiuri de maria variate, cuprinzind crstale minerale de volume diferte. (cementoplaste), organice a cement evolutive, {in aceste canalicule intelacunare se gisesc reunite preint-un sistem complex dé anastomozi. ‘cement gi dentind te evidenjiard o structurd organick denumita jor benz eu ‘Aceastizont are un aspect granular, Prk fibrilart, ‘margini anfractuase. Se sonsideri c& aceswlewoune youn earsuoy nated ‘o[eWisyuv3.00% sp o-nud ae2 typynu yyooq oe axede ws ix andaosns oy 38 ‘ene aaa fadnd vaanizefg exaluy 8 auomap nef gual yeoenpose 2109 ‘9Ua19 up wun fou up mespeouy pugindau + ‘sapoud un yiuseudar RIM BED 2180. jousip saooud un aise BUVLNAG ISINVO VINSDOLWdOILS Wantolidvo 18 gnyrauons ajaunoey anya areotumuos ap sv0z njowowopo e gyeimans yiuauoduioo © 18 eiSojopious uy gresSonuy ou ‘huuejnonsed 9p ayes o piujzaud so[no}pes tmuaweo go gIEIsvOD as ‘2yzn|>u0 par TsO ‘ayonstpoarso ‘sxpromedt ‘upromdsuon, “ayeaopeidns nyseidop id os wrhuozay ‘atiqiozas ap suawours 6 ode ap exe Up “jag epeyous vo Se12U98 runioaye uy #8 amide weojuawionsodyy soresedas uowou9y {gns auauia> ap Ylauné2p 8 axes2j2000 0 ¥9 1S RUNIED 1020 punqyiuos yrewoposed 2jiosu eadns 24 uucyunou aanj aS 12W2> 2p inuowag wznydsad ‘unuad jyesooou 2189. A810 uw upd yesazymieul 25 2x89 yplowuaw29 2 [ansy “10 pquni0 soMNew O- va8ujoo op Jou ap gnunuos 9p povfogerour ax upwopaid soup, jodoonu osesya as ‘ammnyso 2jeqveuodutoo [ey ‘PT “2xojduro> earjoqaaus oso00xd 200 Imps 2 CRs @IOOTORNVO HS OE OF32 CARIOLOGIE ialul cariogen al alimentelor este condijionat de canttatea si calitatea imentare. Acfiunea alimentelor se manifesth att prerezorbiiv, cit gi ‘mari grupe reprezentate de_terenul Boeab, wmerflrn bucalferogeal 3h substatul 2.1 TERENUL FAVORABIL 2.1.1 Calitatea smaltului dentar ‘este, In bunt parte, condivionatt de pe de o parte de influenjele ce s-au a unor tulburtri metabolice produse de o slimentaiie nerationali, wea o serie de repercusiuni asupra germenului sh favocizeze aparija procest ‘aris, sau si gribeased evolujiasa prin acumulare de ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 3 1microorganisme bucale acidogene si hidrocarbonate fermentabile in defectele de til, poate produce microchisturi suferind de scorbut nu apar jus la descendenti jucerea general a tl de “fagure de miere”. ase. Tpoteza ef febrele eruptive ca rujeola, scarating, dentare nu a fot confirmatt pina in prezent. dimainile a gisea gi a noua de sarcind, poste produce 0 hhipoplazie accentutl a s la copilyoo vauaullueu) Eatsuap9p syd varias - out une sas yp ass se see dap gu wpnxs 300 € unl 10d a ty np yeuosodosd aS349 ‘ajewopored s0[/3ur sia bfeang Faseoonut "panos usp ayred oz m1 ‘99 puygnounods Sresautus soquruts a56 a5ed sonny uy 23 huoo 1§ yo azed 2g "235 | tae w panasasa 108 PHUDAZAA} O 15R8 BS sos vag ¥ pandausesd azeunvew op puny wis epcoy gsnpa! yu gluaaoayy o-iad yeeazso}s09 2s suzy ue yepeds 012 iopazyodny + ued rose a8 yuap 9p wazouoy 29 du eisuoa 95 tuyjoqos suaui22 ojnuedi0 eon “qeuouoy URE we naued 1505 tquad “yes2ua eo ed sony 2p vases aynedeo ezuDAKy 10d “axsajop gaydeo nies jenuodiuoo ya “age-t poseaedap you no no plop 0 "eo aud "guuesoy-t10q 0-24 dyou no “ainiuep sojpininsal eammyoxzap 18 watoySous yzeacape put 12] sonpuoo 29 v999 mynleUs I 2p voo 18 4go “pounsw © arEwo} op upeouod wre pu ‘eadnse foun a1saje ate punyroy araonpar areutin adaup am hyews ango ap snynosny waren "3540 ans aogoo nu ps ayo. ous vj ehussyax araiaye nu EuMaMs ap LROK|POU! ois208 EO uruap wong yresasany 29 1§jsoUm ensiueD apeos sep ‘yuuos ysol ap way yuma9ze 2389 AU ayE9 Ul BJS} 9p a31qeH0ep auds “vo erouru onourluos yout wiDaye.v By “rouos w aap aunp ajumnse} ApEAUED sonpat noqeo ap wzgos auwos jouode yo axed 2g v30yR0j YF NPIBD UL BhuaswD « Injnjous yoonjew yeresouw eoLequnued ZLL'z soynSejgowewepe yupz9 nes suaBenip fe renzas eo ojemyonss 1 BD wosouND 949 “PoUDUIDSE OC] % BUVINGC 1aTavO VINGOOLVEONT © SIDOTORIVS ve36 CARIOLOGIE. = clearance (diluarea subst + lubrefianté (prin mucin si fonayer care 10% rispindeste sub im, fa permanent migcare, care acopert ‘explicd prin aceea c& sunt 0 alti-dovadi este cl, iradierer gland jsmul nu reugeste si ica, 0 datd in plus, cor -3 ml/minut pentru secreia salivark stimula, a salivard de repaos. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 37 vvascoast favorizeazi rejnerea gi aderarea rest spafile retertive ale arcadelor dentare, generind astfel condi optime debutului proceselor carioase. 2.4.2.2 Proprietit! chimice ‘mai important, fated fate scare este de dena = “iderea pH-ului bucal. La un pH neutral calc valori sub pH 4 intreg cal ine direct in declangarea sau Jonizat reprevintd 50% di salivar se geste sub form’ Caleta! nefonteat se glseste In proporie de 10-20% in fosfatis bicarbon 10-30% legat de idins). 0 ide cofactor legat de smilaza salivari inca salivar, independents de regimul alimentar, este insiuy (opyao4{sin 1p “ou ung. aqedtouud sojapuels wiasoes uy YSU 001-08 Bune aveuyres opapdeT ‘2p}on18 asor asad pupuriuoo ‘aru pioinoajous yseus nd oupposd "guauaizeg 2pze9}sue 2001 zor 18 feroon(f fe paunjod 1§ (auiaoidooy(a) sujoioxd 9p a¥e32) apponj8 ‘Creu Srepion|# ip aun) 32293 eproniS 9p EULNO} qns osDins 9s axeares opopM19 totlqlospe wasaipau und # €9 mI9qe9 -923uouGoy 2 2p Hhys0y of soquninsel| fp sojunags © sunppnosed wat fw gud aoursto}9 2p indun auausioeg nogid eaulyoquny ~ njasonyy (2z80 UO 1 1 auuraind yzojaus axé> owore lao ajosnposd ap *ylunisqns S940 naiwed vo ‘Weunos ays9 msaoe FOUL p faqeuony w onDeIoud elvaru 18 varojfosep uud oqeonq [10 musyoqeW: osempuygined “(RuszuIe sp jor om ‘ise azaule ap jnsonyj eareuuy wd sraroqila 36 Bs adaou jusony ¢ earvopen suds jrv0qoo 141d paED “to[80 2p Jo4e}80pfluscaud weneo wip yesHNaU Hd BL HHANIOSN a9 hoje ap wanwongy nyzaueur if nloqeo @p HhuaeaIg yuo! Rr¥=|SO uong tyoap asour yeu po 9p OOO'L =P. HoIpE “CE T) JANES. nj ty widd ggg “B29 9p tnvasonyy w aies1u20u00 0 v| efunfe os Bi ‘eazensquwupe und go indy UU yt 1 asotadap uqmiod ede epun ojooy anwap aueurp yoruqgts> fp ajuounuuiad ajasa903! Inpioe und y2vaqsojg axeo ‘aieinpise sionyy op lunons }4d yuquanas eansgur ad ‘3012 gh 3p qnunsuo> und yoeid 1 aunyznyip 2p 20] 212 youd je9© 05 ¥1 upd ap aaibo19 ‘olyjoods s0pojeae ee BUVINAG TaRIVO, VINIDOLVAOLT ‘HIDOTORIVD rd40 © cARIOLOGIE ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 4 Saliva mai contine colinesteraza, fosfataza acid, esteraze nespeciice, succindehidrogenaza, peroxidaza, 1s oferd 0 protectie anticaroastefic ji rezultate din activitatea de neutralitate sau de zonele alealine, dimpotivs, ofert dinjitor 0 evtralizat aproape sk acjioneze prac ‘coboarit pH servi orienta gi ca test de tampon nu tn acolo unde se i carlat. Saliva umanf are un potential deosebit de stl de constant la acelagi individ, dar pon scjoneaz numa pe © ‘penirafiecare sistem fn pate: reologia bucald, care dirijeazt sistemele tampon prin filmul salivar in zonele al microorganismelor —fatre a hidroxilapatté si provoact liza lor. ‘aturt hormonald a ritmului secre vare se bazeazi pe afiniatea pentr fier si con metabolice care decurg. Se giseyte1 optony8 us eoq offenwaune o sop ‘ajawp no auaiaing sed wlapanayymyaate oe "yn o¢]"2SC0uNEY MO earaposs [pads sojeyeuoqeoOIpIY |e UABOHED INjOU E-Z'z 00 wluspouy pu ' a1euLy 2p epousd soyestoa ameongzudns aso i "pandadsiad yaseoot UIC, goroey weyoduy wn Puy Gqns mys nag EsMEZ_InIMIDgEIP Bivo sjpcaea aneud apvagruwss 20] un yéno0 uesodwarwoo syn exer TWaVLNaWHa4 HVLNAWMY TnivuLsEns 2% soooud ‘npsfeo op yiys0s und ‘ermasoou ‘ansaydiou nfjous yevoforosd amo sjuezyesouurey sluvisgns wy aveueIoeg ‘auaigoroqu unyzape ware = ‘augqiaiseg opptusue 1 umn drud 2p afaueSnue “2jaufona 20181905 ‘yi aumopasd ys amo uj “2upuEgoD PINDIad uo ¥ BANS|96 ¥asSOUIpOUE Und susdojms aaustuedsooso1 ango 9p usioeg 10979 Wud so NooUn vee peoued xn eau no yjouoibodoud ssoxut ‘pogo ‘ppasod wisaoe yo sifapacop [89N9 InP rusupnise 12y2 ay 5 18 axosyen os auvo preayes putoioudroy 0 aise soqe your 399 nudosd woo od ‘euafoe2) suaBo1rdowopo se-o} ouaSue 2ysoae Yo PEWaIBAS 99 voD9 “2|eIoE| so|pIon|f JojoUaTED w oungiod up ons di op emu a os soyuarseg woseugdopus wax "peeyD1O9 2189) apduts sodiapy) inert soy usBoredowopo 2p yBeanuy 235 soohysap arreprxouod [aWaStS sjotozod vj vareidna id) prousteq gzvauorioe zuusjoioejod ap (0) re moayg “ous0an9] usp aBunfe opun YeaISui rnjoluet yaepasuen uy @ FUVINGC TERI VINIDOLVEOIE WRIDOTORIVD von te“4 CARIOLOGIE: ac{iona si postrezorbtiv, tn cursul odontogeneze, pe eal sistemicl,influenjind negativ ‘constatat de asemenea ck dach aceasté populate se limentia ancestral, procesele carioase se opreau din evoluie ginu mal apireaualtele Fe de alti pare, mestecarea produce scddere mai redusi a pH © soluis induet ‘griu, melasa gi siropul de te iv cae produce rent pin Taare fr, éateril recenel nor esa Inteprics la Vipeholm (Suedi (Creserea carioa avut loc diferenjiat fn functie de mcdalittea de administrare a dulciurilor. Astfel, 2 ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 45 4 riscu! maxim la cari apare la consumul de zahér sub o forma de preparare culnart care favorizeazt un timp declearance mult experimental a fi aja tradiionali contin foarte unde al usin zahar; = eresterea dramaticd @ freevenjei cariei la aceiagi indivisi dact tree Ia 0 ‘aha gi produse zaharoaserafinate; relaja cariogend semnificaiva dirte frecvenja carei dentare ji consumul de + efectul cariogen rapid exercitat de zaharoz4 prin contactul direct eu placa bacteria; = caries ‘expuneri la zeh flcidicd), prt modelaes sade etre al fctor 2.2.2 Obligativitatea contact cu dedivtatea unor"produse zaharoase (caramele, Jeteur, rant, Indelungatt fa € insuficient, a bucalindeosebi in leur retentive, unde auocurirea este;a8o}1n0 suntia0 p2 foo 19 "eroreyeZ uN mu a aud ajylipuod uy > SSup ese oqua0a1 Feu R912 jeuopuue § ajeunxep 20; *yz0on(8 2p ayewum ‘A avanys 2s undo sjouinyn ag “Weare soreyee “USBOUP9 ft p wauunuap qs aewou u 90} Yofeau99 nes YOR Up wazaid Uy .od 98 Pz09n{9 "arCO1L09%1 Tozoreyr2 vammuouliay utd #8 wuoy 10d 28 ‘anangg) asap U ADO Bo Os08Y8 2S nad as-mpupusiy yun uyp wseooe "(gum ‘ourgd) ezoyeu “anynna nidiouud ae oxo 1yo9p 1yMUT yur wTUEBLOOID|UI ap yrEZHINN 259 - 00z800p ado 309 rsluayod rowseuy you pO nd ymBUOGIEDOIPR au9p ap supURL wrasDyDr “IO japa 18 yap squioind your oosuny) ayye2 16 uopIuie 2p wyfotuquio> oajo un ate (22 ap) “yoagyer 18 aga o1sa tno “yueLseeq eed uy pides 273 erenawo wy s1eTunjapur ou sienues up wyxew ouaBoyseo jeijueiod no ejeuoqueOIpIH Ze ‘sou gdnp repo nfeuiad ~ 1f cojpinn(t ements purace “pares wos awe de HO TRS 5 Sleetosp aide "bngiap 3 Inunsoo penp Yoansw sp UNE was) — : i eoproe Imp ap ysNpUT znd nes ginosaio pl ‘2p ayuaunye soun vasysoy uud anysous 1 apides ameaes paxoos youn varaonput ~ z027eq 25 J0}2pLon1F ‘op nez0eo 1 aod ‘yurzu04e} vaBouED soroe ‘zouere ap yn ez no e999 UN are spayseu progtos fasoas 0 pzeat voupg “2}edseoud soponiy 18 JojeyeuoGeooIpIY |e AWAIIES N-BoULILE|D EZ ‘ayenatnou foap 6 ‘quip ad aiuores ap tnd! sonpar aj asearayes ojaeedaud kj sojepidi wassio0sy w “FUVINGC GRAV, VINEQOLVA OIL ‘IDOTORVS y48 : CARIOLOGIE + de cobortre a pronuniatl. 2.25 Hidrocarbonatele alimentare - sursd de sintezd a hidrocarbonatelor placii bacteriene 183i plectind de Ia acelagi substat bacterian extracelular rganisi a ciruisitez& de hidrocarbonate pent placa bacteriand nu iv de zaharozA este Actinomyces viscosus, El produce levan si un Dterogluci, 2.2.6 Degradarea enzimaticd a hidrocarbonatelor — scéderea pH-ulul jogene pot utiliza multiple cli de propice demineralizsri ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 49 de injeles de ce ingestia freeventt de hidrocarbonate precum st eald (in special a celor aderente) fac ca perioada de bactesiant dentaré pare ca surst de seidere a pH- in care alimentatia creste riscul la carie 2.2.7 Grupe de popul legatt de siscul la carie cénd impune gustaea freeventt a ursul preparrii(ofetar) sau se perturba regularitatea meselor| in schimburi. prin apettul crescu care necesitl mai multe mese sau prin consumul 24 prin creserea frecvenjei carilor, urmare a acelulas cconsum sport de zahir. Dependenfa medicamentoasi poste fi fnsojt uneori (hais) de un consum ‘exagerat de dul area de eat pe suprafejele netede coronare. Bol casie prin sucuri compoturi \dmnistrarea unorsiropuri medicamentoase (antihistaminice,antibiotice). in mod reflex #8 consume freevent ghucide ea wrmare seul nevoiti e-si modifice alimentatia traditionalt (aleduité preponderent din polizaharide complexe), prin prteine, ac hidrocarbonaterafinate, ca $ prin consummul freevent sub formt de gustiri al ‘unor noi tipur de alimente preparte industrial. 2.2.8 Rolul carioprotector al limentele pot modela efectul cariogen al-ypunsnpuy syedaud aseoseyer asnpox ip nnusd a}pouoU Np armjoyua8ouns 19 i youre aud uy ssqe) 2s “oust # gocld ap quyynunae vosoonpay Bp ajeang fasoljosus eayyoedeour od op a1pord "749 ps TEU F29 Uy 1d wtp Rjnfasap teunsu09 “Ps0Ie> 10 espa wes teow 2 tin “pu oo ‘snouesodwiayxe FeyuaUt suosge muss pny yooye on 8 soo 808 sue un pss 850g 2D Uognou Tans na esq OAH HOTT Fe gts wu um eo pure TON Spy ap wuss 3p 254) 20123 feo eon fen 00 8 20 gos 8 yeoiansy 440s) mHeAUT ino ayeuoqzesoapini xleaiSuj8 vourBseu 19 injnagyez Je fuampsans O12'e up foun at past 7p ERI 99 12 i if \dxa ood ‘youu aru owe tayo ‘yeuinsuco easapan Ul 210 9p $2 &P arena, uy pisueo € 2p gprowad 0 ad yeunsu0 ‘2% doas 1so08 uf wzyenprazpur pes uy ammuauige sojareucqieocupry te ve80%e9 jod wamooap sundasaig jojoed e]e elenpiipuy exeyuaue ojelupajaid easySeoung 67z {@ojnp nowy wp) FUTZENPSE nes (e[o90%> wp) HOEDHS y xe wiND “ateuuue e| paxop soparoudoypo 199}9 aze9ar00 no axeyuowHye asnposd asz981q “auaSoredoyuopo sojeuusiueBiooso unpaid ‘smoyooydoyeo awsluoau aysiu Your ud yz5U -yuruoioeg voaid uy uqoon gquul 21> sex8 eIpe somUNLE [e ME;GOrOHUIRUE MD=Ae - iaudoud vareaypou foun eaneuso} ymwizuo 40 varepexop gayparduy, id wanes009 + * “quajaus aqomioxdoue9 1992 un pulporop ‘eDDIsoul ap aun uy nes Ye ‘syesndaxd squauife uy noo 9p rezYZOJSO} Nes w|E-T THPOS 2 1s HUVINGC [HRI VINGOOLVAOUE32 CARIOLOGIE 2.3 MICROFLORA ODONTOPATOGENA (CARIOGENA) 2.3.1 Placa bacteriand ‘lu. Ea apare sub forma unui agregat de imuleazd pe suprafaa pldcibacteriene sau a dintlu, ch plc. ri de depozite este detenninatt de calitatea aderentet ul se poste fndeptra prin aciunea mecanic a spray acd, inst acestarezst tentative de indepirare, lacd coronard sau contact ait cu © arumith grosime. O impregnare cu pigmenji iazd de la individ la individ si poste na bucal, alniamental dngjlor,afecioni tepernd 10-80% din consinengieaumera. Un eulimc cub de plac bacterand care ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 33 rgsnisme, care sunt dispuse intr- bacteriene. oat evident microscope prin forme cists posit Ing cone mal at urn compe cupid ine 200-005 Compleat ecossem robin lp color gram cre dising microrgansme gram pou orme flame ‘onagelor gram poctve reprezinii 14 din microorge sprind membei din genul Corynebacterium, Noca vincent pot fi eutivat cu ajtorul unor metode speciale. Formare $1 biochimie11909 tluszand ap awwapudep “wo oH s7euUe Bf jo thane ez rod 9 "puvjuop @/169 [8 opId le ueqosD|ul INWWa}s|SO93 g'1'EZ anvzesun fauouo} ass pod up avourey y 10d sue nid a "oougpedsou sao ap ayeuszaidas nuns ania 2 av sours Eno mnouno3s op 408A pound ‘ydeosorg GUD Ut om jopared apSund uy you 1 Dqz0ut ‘ayaqoad uy awaiongo iy 10d weoepe yzvoqnuunae 2s 29 auaHaise, apRtd Wy iHEsU09 pou uodaxd ayoomnuesd judg “sesonoef Suan a8 ojo 89 ya RID aye EOS fd ap arm Sjeonuias apaucres asounaay asa ours wamxy uy apoeye ydionmed oo (puny os pu rupoad apd ro ss BOVINA aT VO VINTDOLVAOLE sojnoqed wamuuos uid “fuasspe 1 os no ra4dui09 {3 un preauuoy are> “pmAyfes Ulan ap veAs Un 9p sIuadooe 1uns aijealns ‘ymigoront efuaepe nnued auenp mnswarrese> Bt 4 sopayesdns 9 ae xouaizeg fqn wheyesdns anu eaunyoesont 2p reuru nu enyut aso 6 soyrpads wuejqouoju euoropy yee Maun mes al es aplwpods,§ proeM ‘ ‘lvong eEINARD UEP o[pus|UDELOoIN ‘guoyiaz0q oluavopo ap vues ase sewuad oSoqooe yaueunUoi9p “nz ojoquie ‘uy aye 3,29 9p 20] wamuape no “ayers grepo 105.309 van ojeustunaioouoqu v epiut wazezope ‘esos as2o0ud ynop £2 ewozatdas ‘onueBiowe pur tn evouoy atsnesinabpa yao ap anu spun un no gun ye ap Huot no jods Wy SEWED LY UIA ap auuopoutdsaue> foun vaveidaoo susad veep vests anppooj.niuad sudan ajniouadte up |AReog -soyeadns efeanuypodooe ‘xi2osquoouop atop np esmcusny row smojngo(d few py “yerenyuoo plo o ydap amo ‘jodno fon 9p Guu} gns ‘3qe arzajep aor up sar on yoUAIU HF uMUyEZ, RU nD am 1 pours exe ‘up ap taued yruoinfe n> axe ap wys0} ayuydeuB anuy yoruor vount udns od sojourjoxd eiqiospe 1 Pinoypd vaxowuof uy mpor ‘wap afetgeads ad ojeusstuvsoozo v sour i yynayed w amworgzundsar00 wluape (8 wamuzo) zou ej Tis SIDOTORIV V > e56 0 CARIOLOGIBS din salivl si hidrai de carbon determin sparijia demineralizasi postulatl conform cra bacterile reprezint factorul etiological care, lor acide sau prosolitce determing distrucia componentei minerale §1 serie de studi inteprinse de Orlando subliniA fapul ck evoluia. $i lr. de de st ‘a apirat leiunicariease doar atunc cind au leziuni sau au fost infecate cu ettoare la modalitat sau pal de microorganisme accept unanim ideea cd proceso carios nu poate Firma se bazeazk pe urmitoareleevidenfe majore nu sunt afectate de procesulcarios; state pain alimentaie sunt eficace tn reducerea severtii ie, cu toate eb este feevent, nu reprezitho ret ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE Ed yacal, unde fash din punct de ‘doar a 1/2000-a pare din total mieroorganismelr si 1/3000-2 de acid, realizind rumai 0.025% din acidiatea dezvoltati de ‘microorganismee orale. le expuse suport concluziac& lactobacilii pot fi consi leziuni carioase, unde contsibuie la progresiunea datoritssbundeatei lor in ‘cu pulpiele apirute in Sireprococul mutans produce glicoitransferaz i fructoziluansfeazi, pe folosee in descompunerea zaharozei la olfinerea de polizabaiaiextraelulatt dk desiranului$levanui raul mine stagat pereelu cellars ntervine ea elemer iii: bucale, cum at fi Leptorichia, ‘produc acid in canttate mai redust. impor fogeneza carei rezidl in sinergismul care exist tne ele, pregitind terenul pena steptococi gi potenilizand producerea de acid, sexi in‘by sungzope 9p ynjuawop * eur 9799 3 suoud up gieBeq 9252 cy YoUn|Bas) we somewrzuaau ouypioud 2p dd ur aquinu ‘uuu ep drud un pordu ojos soquemap wzaH yn waSnue Sp voutunuep ans pujard 2p dail un reoqdun a80j © ap apuidep ‘poluaBpue eleojen no sucinus sojoo9a\denns 12 fsqo asvosacanu vwz2q 2d "wo {upymues) suoynus sn220s01dou5 ‘ean vluozaud yous Uf Sn0}ap faNED janqep 1 nyes viuongj tod sep “avewuep Hopid wide] up enuep pezsuIL InjMDdns easaprO}d e1ewep joue9 eGojounwy ez ‘papoodsax edu punupsuo aise areo wip siuaBe soxqdpynus windse wejauns azouoyioe 3 ase sovoy{iur ous puyisxaou “yuszaid “onoesd pow up ard w] sop ze anBiys ‘yen earezyyennau ‘opaioay usin foo “go yz "yop fp vounfoe uy euo{tpuos 21s yo.ses op dru sue und sojrapuioqu, iso pds aneoouy 2p uoisey op ade fan afs0 ue Uy yp erpaide ateod 2F ‘gepronie 1ejdwoour you “¢y euygorfounay, ‘quusyore, ‘yzepproxdoise, ‘wzozy) euluoo 2] mijsoe awe od susigansunue syaluesgns 9p viey eepoiot 16 yronq mjmpryoH eeIUHR=Te BuOD aM afkmsqns ued gyqeuuaday) a9 pusuoreeq e2ed soasso9p wzeat aod 25 amu2p juntonns 2p whey yoqusGomed ws waneyoedeo yoydun 1S yuwsei0eg goed 2p vamjnuInoy, ung ons ‘smo poe wy snoop y seo aes mp“ ypu! e7 sR o pew duoosep uns eunsodoqnue 1 yaw] mo puyMuD ‘alata sjroxay pede wy 'uog ap exp Yojusueioaro Foun qns ''5 99 2nd es yom to euyopu f RUNSUOD wasapRoE ‘doos nse uy (rpoenet peezod) unas eods Uh Ao, vary wuld poe eanpaud v 9p eomisedes a summa ooodaig “aehollTe tal tuogms ap Hap ap reigns node non esi ty 8 poe sonpasd ap waqSOd - 18 amuuoy * sSonoey ‘oe 2p sy areur © asus 6 pss puree! “woos 2p Hep =p anouma cisu © busy ¥ 9p seme moozoidans eDads i ‘Suntioosp oun ened « ‘noe ap antp kis oe sutuop ys anja eusvedio0 asS58 ye dey 8 naan ap sunt 9 ronson yunLopaid augue aot wy areOUe es UVINGG [RIV VINZDOLVAOLLA So SIDOTORVO. rr60 caRIOLoGIE rad de conservars(consensul LPXTO),, ‘ prelungirecitoplasmatici. re este Tn consens cu varats proteine de supraays , chiar dick exist heterogenitate i structura gi funcjia stribate peretele celular), o regiune eu fale coelor gram-pozit acestors format din 4.695 perechi de baze, Secventaea nucl ransferazele (GTFs) sunt proteine “homoloage, ai efror produy, Sependen de earch in pene de edete foal Jependente structural: un Iimpiedict tndepirtarea in metatolisroul bacterian, 1 difertelor GTFs streptococice a aritat cl toate posed 0 ‘500 de ainoaciat si patra regiuni structurale caracteristice, permit dete “reslnee cu greutate molecular sctzut int-o (GT-s; 15SkDa) sintetizeazs dextrani ians au 0 agezare Tn tandem; in unele cazuri ele se ‘un dextran diferit de cel obignuit. diferite ce Smwans, din punct In cariogenicitatea ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE, 6 importante din punct de vedere teoretic in patogeneza cariei dentare, Aceste proteine ipB (GBP 59) si GbpC. Ee promoveazt At sf cu mediol extracellar, 3B si GbpC. te posibil ca GbpA s& contribuie Ia aderenja S.mutans gia ‘ek absenja GbpA creste potenialul cariogenic pli .gereazK c& prezintt un pote in comparatie cu GbpA. In ciuda acestor ob: 4 sabilit, decodificarea genetid fi Je (glucanaze; enzime ce e028Iduoonue ep eye|paw sueynu 40}9090;de.3s eA|Odwy ajjsajoid ep ejauisjuesoW ¢'E'z ow ouuzus 9p 2 urzaid os psonop woe us 0 uo yoda ods ut “gR201 vaseztuojo0 Blnpow ® 3 (nyesusrod wlep a0UDs O8: yo gzwanazas ug, "29U8 JjeuyNgo|Tounuy 1 ysNdxo y oivod yrewep eon axeun v9 ‘eAUs Inpiny woup esndxa uns amuap ajalazeidng “1yS] du ap 1S youowouour aise i ‘areradooo up pwvapuodap-dioonue a “9UDUUSSPEp 2) uayaio0g soyuaBored © fe 9p 18 eo ‘suena *jourea,, 2unfBas © waKe 9p U>DD0 "BD (406 wuuzasdas | uejnaup yousWouoW V3} ap (Wy/ZU! £2) wxoide) [y81 ewounnopaid n> 122190 2p. 2 oi IV Sogo op aN 8 V0] Ga | Pius] Uedomponl ped) oda op mg me | et en pe sd pees nuns poerppase eres weanaepen | 96H war sr ar leases: ‘yuoun gavares eyassas uy (yu/losoqur oypou) B90) “(euorata2s ewouodwwos) 1p wiefap purroxdoon® ye ono) f yu, no gM ‘V1 up sndusoo Bro] xojdusoo un vo axede yj-s “pouss v3] 2p “LIVIN? timp. ‘up 08 op ynur reus “ 18 sojepuey8 royarnnda © ye 2uotasoas v8} 2189 gucfeu pz sown aun sojinsundsys wassonpuy aifantid 29 229 a uilnd uadapur Rzeovottoury (1-T¥W)) 4o|9svoKW! Ie;9058 ‘up sojsus8pu0 soon, awo1o9j9 eswoonut joredowwopo eanodult goyisods earopdy ' ylerunus amoyyidute 0 pups“ 9 ‘SUVINGC TRAV YINGOOLVAOLT IDOTORIVI vi °64 CARIOLOGIE’ ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 65 le de fstal protector al In modelle cae onl lspus ig oncom Jen yarozi posit si fie respons hia ‘Anticorgi s-1gAumani, ca s1antiserul proven de la de clire GTFS, Acest efect este mediat ude cea de legare a dextranoli intrerupe activites, Deoarece dextranii sunt im i si acumularea steptococilor mutans, inhibarea sinlezei lor poate pic dentae cariogene. tro av arStat ch snticorpl IgA de iepure genera pulernic inhibitor ai sintezei dextranului foarte redusk sau chiar absent. Acest paradox pos explieat numa daci anticorpii sunt incapat scunsd intro depresiune structural, sau dac ex anioeph Sclcaten Raut Arsene de sopra ‘angen de uprait ‘Agu ore: ptide, corespunzitome secven{elor ibijie funesionald moderaté a GTFS ‘Aceste rezultae biologice relevante in animale, ce arathc& inducerea cariei cu S. sulans pice conservate fie din regiunea SB, anti-Gop av un potenfil protector impotriva cariei dentare. ‘Atit GbpA, eit gi GBpB pot participa ca receptor celulari pentru dextran in faza ‘de acummulare a patogenezei moleculare a S. murans. In consecingS, blocarea mediatd de fanticorpi a acestor receptor poate diminuavirulenja S. . celor dou’ mecanisme descrise anterior, anticorpil ivar peroxidazd / SCN:np es dnp WP opp ap nesta ons ond soquaineg siuamyas 0 D UVINAG TANI VINIDOLVAOUS jee za 2 aoe ap asso urdsps ej808 0d 9 59 vioyousnte zeal syutoou Bnop arjmusod Jundstu vareyonzap yzostuanyut ouoreut sy "UZ joud © sop putiasuoa ‘ayer uy eyqiosqe uns NU gsuy axe *Y8] ye yu 18 2-1 99 ‘iso mu ajdoud vifonpoud sot ‘aww 93] autind upus reo rans uteul 3] #8 yze=r20u) Vode wsa0e asoiseu ‘0 ayfousd gy se ‘oveFopua uns Seu | aquadique vareDo nou e nuns ympany wip OF es fas pasoiieaponapnodeyasueyy yrupy ar} 394 ap sareauid uyoe CARIOLOGIE de timp de la erupiia ‘este crite pentru gazd8. In acest reprezentaji de Tavorizangi in patogeneza afectiunii sunt deficiente a. infectiet_(raultiple ‘de clone) gi de al fed pent GTF S. sanguis, dar nu si -GTF §. mutans permite colonizarea cu acest larea eispunsurilor imune a fost art spect nu apar pin Etiopatogenia cariei dentare consttuie unol dine cele mai studiate capi ‘Omane, ceea ce explicd numeroasele ipoteze cmise in legaturh cu cauzele §1 : ineazi ca ele vergi factor inerni_ depends jee sau neuroviscerale generale cu risunet la nivelul dintelui. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE o interne sunt impregnate de gan ‘Tocmel acest insuficient pentru cupindrea 9 expliarea dpling« uel proces alt de complex ci eae caia dent ric saw au fost chiar vitae, alele ins orgarice din (esuturile dure dentare ca urmare ‘nicroorganismelor proteolitce din flora saprofith bucalt in profunzimea mai departe in dentin. junit cariogene i loc, dupt adept teoriei jemineralizerea si prabusires Rolul mecanismelor proteolitice unmitosrele ergumente: + pigmentarea galben-brun a lexiunit carioase ca urmare a eliberiit unot pigmeng sub acne enziai saflococsl aris crescute de aminoaciai liber Ta timita dint pata lb ‘etiopatogenia cariei dentare se bazeax8 peuoi9q 1s wp sqqued.0 plueisgns ueEnNsIp gopid aye sontioaaxd avewun ep au080u Ut BIEWAP tezey apoooud yotuesio arepesdap ap Uz<) a] 2240 ny asd psuns ESEIY "BOHPIUD ve jaune 2p TOHRIGRS esuod soqnseh wilzodne> wp 9 prapysu09 ys. ammpesfap x2 36-NpUpIEIswOS soaned 28 axoup ap wiloeat BO ruap amp sojumnss}yuyat[exourwep eae > wHOe O-sApe v aNtD ad vi ou sas | eu anu sojunae eis soy Caso 189 af myauog earapunsd go0no suyzaud 2 poor gamionns 0 Wap tvs pnop #8 85 #389 wno woRED Un a18]24> 9p soy foes rupawwares aad asewap Ut 5 BOURSUN 1 UVINGG [SIV VINADOLVAONE Pies aIDOTORIVD E oun CARIOLOGIE ©" 80°" Eliberarea pe aceastt cs find necesark pentra asigurarea invaziei sgerea_mecanismelor de ovedirea posibiltigi de demine Ta pH neuteu sau alcalin ‘nu reugeyte s% ofere 0 imagine patogeniel procesului carios. trate, din placd gi are poate fi eBberat sub forma ‘degrabit un rol de protecjie a laume a crest pink a asta in concluzi dentare tari ca reaultat al tulburarior produse Uni autori consider cara dr dure dentare se integreaz in biologice pe care 0 formears ipa dentars. ‘membrane semirermeabile care dirjeazi le ionice gi hidrice dine ai jormale a acestorschimburi este rezutat ic slivar cu rol cariopreveniv, a citate dea impiedica sau reface deperdivia de fosfagi de calcu dn stuctara sn ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE B istenje jesuturilor dure dentare peri i enzimele, sa devin’ act fo ef mas 2soUN ‘niu wradas pou uy guunsuad 9 29 uuoioed e edu as wno we ‘dun ap yun ypeotd o fd anqwuap afeljeadns no ayatue 21sa0e yryeiuoo op resaUs8 aso gayzojdeo VEE 1 4] Baxd0yy nes 2ssKH ap su 2190 paza|2i00 Jo|poINe va UOIEHY "BAO ‘2p weulogos pulsquun aoe) 28 eayzoydx9 seo wieue8 10d arvo so ao|uaBoyedons ewsjuedoy 19% YAIZO1dX3 VINVO $% uonsayy wauatais - eluede - ‘as amo sjeunosiod mj asv0u09 Hog 4 0 yond nu ausaquy 2otteSoredon ‘quauunduo ud resus y ood nu j30 9p pul BO UD wOp|suOD v pL gud “PSU \unrSarep v gr2aup wlLis05u09 21 ‘sqjonsip 2s2oqud Jou varejisub| 20np ate> azeaep Jojuansot ‘uz annaasuog "yaeasunjo—p pur 91s9 yuaSoueo susie 0 soK24a1 si goudius fusuod oor ap s0;RIqN ate ‘lend sine “04094 no ayezedusoo‘oreuap 3 “ad pues tueomosd vate ne 0 pteon avodng "ang 00 se UVINGC 191A VINZDOLVAOLLE SBIDOTORIVD, Gn ¥16, CARIOLOGIE. au ape cert pl ele orm aa ‘evolifie pid, la bolnavii care acestor forme de cari nu este diferits genia carci dentare. Ceea ce difert iviaie catioatl pot s8 llemeze eu perioade de ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE n nu poate fo stare permanent re de clemente laborte oath ar la psihopaiatrage de asemenea modific rganismelor cariogene fin muliplicare lor, Ia cariogene; ~ afectarea terenului de cite boald sas de cttrediversele terapii aplcate.sao no fa}2ed Hay “Sanu}oHNe tr 00g #1 fap BlL3i2aaid o no "yh eluaep aso 3810 oop wns O81 NS “VBI ap wweBA.-x wom quouqo(seno- queda - waza 9 pany wD ud wes op yr yd wy 00 Sustod go mds eae> wip psy nema pap seg HOUNO se¢fojouma aust f= ype\op 0 pury 89 mespisuea 9 pEIPNS ed soy ¥ B9‘sa_Y>POUNUT atzexo wus oq. aiejoyepoun 2eR—0p 1 Mofoemr 9:9 paniop soe Up =ywaIxg ep REDON pe SHOUT: OA yoq sos 8 s00002psouBeyp use am 9p 8 "H09 1 osgoou no vod uy 2488 u 30019) “yoo nado seupa no oyu) “peo awsi20 Ue sesa]ueut ‘fel yisubur ean tod uepursss 1 row ‘aluapyspounu ap Und equ “oisate ee el “FAVINGC [FTE VINADOLYAOLLE lapse osasp amo tas? sosaoe wunsy yandise “auouute feo no yunasdus, Buosuadwtoa 2p tnpes8 n> juste Youn man oder ut “pas uouad vassyoazop yzvazi0Ny Bates UIP EzOPE * je wow zou “semua snd] mA og ‘rs mea os U7 “angaogdxa n> ap wi ‘SIDOTORIVD aCARIOLOGIE. cient lcere orale recurente, hepes labial evidenya componenia imunosecretoe liber8 3 aria dentari © constiuie placa bacterin’, dar pentru boalt, rebue si posede anumite exoioxinele de naturl protect rez ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE a1 Gran negativi patogeni si nepatogeai, Tormate din intern alt pe cale digestive, edt gi pe cale In mod otignuit, coroanadintelui este acoperii de small, ‘mai pujn, defecte anatomice (amele, prisme, fisuri, i s& absoarbl sirurle minerale, moleculele de, mici ‘sau comporente ale plicit dentate, indeplinind asfl rolul smucozai, gingival sau prin di ‘care poate prezenta, mai smocuri, etc). Small dimen ci din flora bucdA, In zona reculo-endotela de us in evident imunoglogulinele IgG, Ip Dp acste decade se asitt la depresatreptati a rispunsurilorimune. Aceasta poate fi una din explicate aparigielcarillor acute sa explozive mai freevent a visa copiliiei si ddupS o anumits visti, Este descrist o varietate foarte mare de boli cu repercusiuni negative ‘supra reacillr de apirare ale orgenismalui, © po fi prezents in unul sau mai mule din cee pate sisteme lui contra antigenilr. De aici gi clasificarea lr in patrw mai in anticorpi sau acelulelor B; “munodeicien celular sau a ello T,“Sain innxa{suroo ® Eanaoroxd “rojnoqeeo y20usp9s nos ajesodas op ey Sune 2s ‘saooud soiseot © ype sffojone eq “2 fuomne “aieipns ued sop me garorx> euEs ul oxfojoyedoyou we FUVINGC GRAV VINGDOLVAOLLT ‘uj a9jSojounuat 209 uns e0/Zojountsy soqupangiay aye 9 wus.oypount ‘vaysonpay se jus widase ye20] vafoust> inp a8asyd 28 apun ideo o1v9 “soKoy, ‘pou uy pu 2s stigeqod, jedppuyd owe} no odes ‘goyoiaud araprad wo epedoroiua‘snovjeu joworpas goto axpoid no 2 ‘tezupioans| vaIDOTORVS = we4 2 CARIOLOGIE © ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 85 = elaborazea unei pitusl de cartilagin-like tn care s-a identfcat colagen tip TI six Deci local rispunsul odontotalstic se consider a fl similar cu rispunsul elulelorosoase la injrit remineralizaze a dinjlor de ede salivi, carile explozive la .olnavi ala ripe de gh dare rice eels miner ne si bbegate fn hidrocarbonate fare nese sau care de mune eredem c& se product 0 dezvoltare lor bacteriene acidogene cu eresterea depozitelor de plac pe dini gi tae acid continuu pe digi. lipsind perioadele de repaus in progresia carillor, reparayile no ‘se mai produc gi caile vor duce, fte-un timp seurt la distrugerea coroanelor dentare. tri prin carl explocive credem c& pot contrbui mai multi proceselor carioase sub influenta ice iau nastereo serie de metabol 1¢ poate extinde sla celulele pulpare rea formriidentinei de sclerozl i inefionala) de crigine salivard cu rol structur a jesuturilor dure; deficient; supra organiza citoscheletului odostoblatic; ‘pirate contra microorganismelor din placd incomplet nar atunci reacjilor de fectat uncori de boli generale; em iti dll a ees hiposialie. La extirderea rapid a acestor catii eredem ind urmafi de remineralizare Desi mal de interventie a mecanismelor imunologice in controlul ct .derareaplicii bacteriene entare este cunoscut, se mai poart Tcl discuyji in legiturd cu eficienfa lor in co plicit bactriene localizarea sailor explozi lative salivare, cu afectarea“urana ayunysa ode Jf prouuin vo ¥f azeagde 9p Jojajnjao vasenutuip ‘yhjodiad ap wazeunoy piepoatg> - 1 yuessouy 1 BI eeneeret snd auoure & winjon ‘ivpunsss punuap wap pata 2 "yosto rou # Sosy 8018 RRA ~ :eznyso afar ‘ap sojouor wylurdsip # winzn ap soyestey eiuede uid aoeojojiow upoypou ‘9p areonpat no ‘sued faseulto of ‘2p aflzode wud ‘eooaad ow puluanap aarp ‘ade ap y9puoNd annoesuOD ExEasy HOI riqiosge und quou ousep foam ewe ‘aonpoud suo suofouva 1 peas aud 0 99 oued talone spaposd gs 20} apues ef toe sep 2p steht 308 2yqoNO ESA fut np ‘anges nua nawuad aofZojod ayos9p}su09 wRsngia 40] ‘wlvosa.qul 2489 ppoypoU! ap ass © anpaud as alouEnG ET nu ‘eupydoo #8 v9 "walaugnea “axe}Uap-oong JojpuTI0 whuD: ‘quoyu au azejnojpes Jol220 Je jJuBzuoney Horse '9°2 yuVvinolavy vivo 9% is “BUVINAA [ATEVO VINADOLAOU ‘BIDOTORVD ry88 CARIOLOGIE! consecini a unor condi variate: iarcoidoza produce reducerea fu ‘landelorsalivae vare modificind secreta; pot determina seiderea temporaria iplocie care afecteazs zonele cervicale sau reduce atrofie progresiv, fibroast, a ETIOPATOGENIA CARIBI DENTARE 89 radiculare aparute dupS iradiere cervico-faciald, desi din ‘au 0 severtate deoset Scuideressistemelor tampon salvar se reflec florei orale cv sclderea numarului de Vielonele, gant fn fara ‘edmpul para carilorexplozive. Boon citeazi un numar de 250 medicamente cu potenjial xerosiomic, Cele mai sccrjelsalivare cu 90-100%. rmumerosi autori care semnaleazt aspecte particulare de carit zat, poluatd sub diverse aspecte. ‘mai multe cintre sistemelemuna ga judy ap yIe!OIA a9 axArUFOgUEE 2p pu 8 guujzaud vvuncopi ojoifei2 ‘auusopu JojepuE(s ‘e99 uy DUI e189 go/FojopsoUO}g easOj2pOU PUBD sHINPE w joxzap 2p epuourd uy ‘aroun ve oyeroues unan pugs aYVLNAG IaIYVD VIDOTOINAdIdS Mm Tn TOLldvo ‘omivap sojauvosoo vareBansyp no aypos ‘oxzo}d¥9 ul JojsB9 wiluede vj onp tuazaud 2 wSIph 29 nnuad [Os0U98 nes 1290] UIpIO sp aay -epounuay eisoo8 ap sreluengut aise (FS6r UE PHENO IRIE © wad we yyONzAP 2s MU ip aqu2106q ap wieaoxaxd pt -arcitap-0onq, soquiya yo wod aie x Jofewiauearpou vase y arnod punue 7 RIDOTORIV Mee as92. CARIOLOGIE suprafaf. de contact cu cei invecin Ingreuneaza actele fiziologice de au fea cariei este mai ridicath pentru aceleasi grupe de cel masculin, Acest fat poate fi consecinja unel pubs lor. Astel indicele cel mal mare se gase permanenté care erupe. Ca ordine de molar de 12 ani | _ | EPIDEMIOLOGIA CARIEI DENTARE. 3 Je minte apar mult mai trziu, imbontvirea lor mi freeventt se zona incisvilor, cel mai eriori 8 de care © grezinth pri doilea premolar superior gi ‘de'mbolnivite a dus la citeva coxeluzi sm oe raro singuri legiune. Cel mai adesea sunt cele de intensitate inte 1/7 gi V/2 feresind premolarii i molarit gi se ani se localizeazi dé ps lecje in regiunea nile expuse mediulut ~ freeventa proceselorcarioase este a2roximati egal inte digi aeleasi arcade.‘putoasuy a9 w290 “EWR 2p 245 HS HU ZL 9p FISHER EL LANG 22apUt ‘QO0E [NUE uadopus (dus 3 reopens arse 2p “29n uo> “ervuxufe ajasnpoud 8 ‘sxouoroeynjd axPoqon2 no yywoq vo “ENEP we suru eujndod vj soye ru “ayepe aisspa np puedoouy “pnujiy $9p aims jezayordou aforuapo | nes (oyauoq 18 sts Fe) grEuep vavezeraid ef sap ¥ 29 F300 ‘esupa no assiaio uy 1§ auido wip purdeouy “assorqiofuBuy aluoaseay peze (psvOUED ‘eys0q ap sfeeye suns tuo gy sisod op ps aUDUE UIP g8'99) U29e ELDaude porBojoieuiois worENPIGIOW RIONIP 2uM> ap sjuIpIdE pul uy 2182 UQWOY ‘sn you sruoyluout sojsznes woe * aungor® eiizjdod wp ¢7@) axeyjoazap op sano ul Joy x ‘qu yaayu un aun 2x09 399 azeuaio9 afayeudas SILANE [o}2IPUL B asoax9 |p glERIDE vlupuar ge aoVZojonapide a maid porsojorewors eh unsuo> ajssour und ion aptostd> 40; afouTunjaud nes 2ye}odad yeuout 0 are oq, put no 1 ep indod uy urpueds afore ap gieunp ywesun|=puy yous v99 no wounifs9y YHVLNIG VINVS NI YOMOTOINAGIdS VLSHONV AL 1n10didvo96 CARIOLOGIE sl fie eu $0% mai mics onstituie o parte atologice din file industrializate au epidemiel de carie penta tratamentele 4.1 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC 14, formularea ipotezelor de asociere cauzald ‘general i sanitard, 5a le epidemiologice (populationale), alegerea formei de expresic de morbidtate pentnt caria dentari-ine dena sau prevalenja-necesiti elemente si indicator ia dagnosticului de moment si tendinei individuale gi acariei dentare, anchetele DENTARA Aprecierea fac prin adiptarea’ metodelor de cun bolileeronice. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA IN CARIA DENTARA a & cauzalitate (factor de risehmbolntvire) poate fi cert doveditf numai itatea executiit experimentului 1a, om, epidemiologia ‘a cariei dentare, foloseste metodele epidemiologice din medio de viagh gi descrierea cariei dentare tn popvayii se folosese tebnici exis prezeneire (boala) apare + asocierea este prezent = factor de vise presupus precede fxotdeauna boal i, profesie,§.2.) si pretupun uni factor de re boald ji factorul de rise presupes cu ajutorul tehnicilor de epidemiotogi a observurea scideri de rise adaugtNf ma |e ee oe — smu aps00e3 veep eH89, nosy 28 yoyo wip sojereyue ae etosiod “2st 2p sojuoiey wivazaid yy nes no “y}eoq YOU woty we 9 ajeuound ap za ae mse nodal ogo Hf ‘rBAso5qo 2p pieanp 0 nati 3109 jnoqea ayvod 95 189 90 sie2ososd prewep 2169 UL G01 YOK I-A (yw) vagengine (nose as sito no (Of $PPO) YO-fnINasH HEL uIsd ye¥s|Na[EO 7 TS an sg 6 YUVINGG WIIVO NJ YOIDOTOINACIAT VIAHONY — E 1 x) 98 9p qruoioey ay ‘snd {8 emugde eyeog ef 2p purwd ‘yo nnuod > juoreuopio0d runued STENpEUNSY WE ep “ruon) e{ Sojpusa, 159 goyBojonapide wieyoue ap dn 1829¥ jeoose oun ow el soqporuyer juoinge no 8 {Bopaoe wy anus 209 ofoioodse t] 2p (eanoedsosjea) joquoo-zeo oj}o4oUy ZZ"P c2 2511 2p so|HOW ae 18 1p 20] 01995 & 1 Jtre9 waarSeoun> emus 30H unos yeanp 0 2 ‘2 rnnuad (grevofledno0 mnuyop a1eyAsr2}09 0% fouv jnzeo us wo ‘ainoAD ap yun] Epeotsed #1 Inq—p. ‘gusipa x8 od (gjuajencid ap) ejesonsuen ojoyeyouy |'2"b (jovojesedo) ayeuoussadxs aoyfojomuoprdsajerayoue tporfoyeos salfojomtopida ajaioqoue eee - 7 aIDOIORVS 6100 CARIOLOGIE ANCHETA EPIDEMIOLOGICK IN CARIA DENTARA ‘101 de rise sau de protectie) este pentru care motiv se mai ru nu cunose apartenen{a la unul din cele dout four). de contingent si se calculeazd: RR, RA, ele, 43 ETAPELE ANCHETE! EPIDEMIOLOGICE topice eu Muoruti sau clatrea guri cu soli forurve pe luuri de geoar, 5op sao ‘sua ap “yEau 18 exongno ad ‘papas ~ souaioo8 vjzod - 11 ewAHD9|0 o1Bo} pyoyoue ezvazi|ead es 2189 UI 40} nosloo eyesBouoW Seb ‘a ‘arjoo$‘ougin “ayn af 10d ju rnnuod (ore ‘aeyaveur ‘sousunnsut ‘oreede ‘afo) axesaaau 2[UOp Sp 8 youd yUrpipoul 9p 1aulqED no yeo|paUK sesuedsyp nun vie fay gs ano ‘nypats 8 sojzadns yeoypaur yousrod ars}xo ys plvoypow wat ojos afexpau sojauauexs omssoou wu Foy oreWOK feUoUUNSLY |S oye avayaais sewap nigoro) afean no "IIo RUNNY Ng ‘xBoOIEWOI op 1 yEIUDs ‘yuotpou 9p fouigeD no “gleo;poul aIHUN O dISIXD Ys mMU=D ap waIEN209] Uy ~ or YAVINGG RIVA NJ YOIOTOINECIAa VISHONY | i nipnys ep sojfeiarios|oo eaiaBely bey dod wy 2orZojoquspida ‘ayeuauua 1 aadea staypue Sanus oye axnefZo, apumsioe 8 aqaanvego “e tezjoand pupae “si1dut auuoine vj 9p :njnpsode wa leuofesedo njnuejd eazezyeoy c'e'y ‘pannodsed wiejadod naw "(gyeuouodx ap ‘Yosiwoo-ze9 “gyesiansues) 1Sojonuraprd2 stayore wud fo {puea earzonpoud uy 40 "8 aout 2p 2,94 ‘ap eiiyndod uy artuap [ape 8 panduosap erSojomuog vyaypur anued 1 a varundise -aynyan9j09 nos nu goad 8 2818 9p | yuOIBeY No ‘azEIUOp ‘2p 0 ee ~ BIDOTORIVS zorCARIOLOGIE 5 ani, cu principalele cu produse (clind, urde), medalieri pentru 43.6 Calculul eganticanelor la colectivitatile de studiu or de calcul probabi ecole pentru calculu egantionului pe grupe de vars si sectivateliere =005; ea gresila 0,05 = 1,96; ) = varias; ANCHETA EPIDEMIOLOGIC IN CARIA DENTARA 105 P = freevenja persoanelor cu afeefiuni dentare gisiti intro anchett anterioar, N= populaia de baz din care extras esantionul ‘grupe de virst sare grupl de varsté din list eatagrafic @ in utimul recensimént perteyintreprinderi, ete . la fiecare grupa de virstd se extrage pentru esantion un numr egal de birbai si ragerea persoanelor se face stfel ca pe nafionaliiii st fie proporti asemiinitoare cu cea din populjia de bazd; pentru intreprinder se iain calcul ramrulsalarailor din locurle de productie de rise presupusi/ cunoascut. iteprinderi se calculeazt pe fiecare se includ femei gi bisbayi proportional cu structura pe de productie 4.3.7. Intocmirea figelor de ancheta stomatologica Exemplficim o fisi de anchett stomatologici pentru caria dentar’, ali de fice de tocha semi pot foci i ate mate neces chestionare, boy Se adresea2t’ membrilor echipel care vor patticipa Ia examinarea bol Exemplificim pentru Cap I Identitatea se completeaztastel = numele si prenumele, cu majuscule;hunwased any wu g citneny (ens) wie wants 09 a10010nynons JS yt aiavmuya os by 203 35 18904 1 wor SMTA WoUSvAMh wa dibdn a WinevNe YUFINGG VIVO Nf YOIOOTOUNIGIAT, VLAHONY amjosar 9p oiusyp atins anuad rnguad nu 9¢3 26 anqinod rode v gycion ereyunp *e> “uuony anuad ojuyUIUISI9p .ofosaqo) ap puwsriad = "88S reauny samoygaundsan 2119505 “yoysureqoue vareunwex> ydnp 1 98 “pose amoy wf “ze gdp tasundsry ‘puptuap - oang aiscyoudjasy ap yore, - "do ymyoyoue & prauap-oang weiiguRs fn yamgBay axe 2720 2je mes ynaeIayoue | aiemnsuoo jog jmdaxp UIP ANY layou oy Boye rouga ajetopored ‘yoxounur ‘wased “yowjouse 709 Edap aussuy id unjaeryoue roiese,2ep wropto> yz22}9}dui60 9 "eae /0u0} ‘wOOTORIVD 307108 2 CARIOLOGIE, | Tie Te Econo aucaa iljgca tse, sine ANCHETA EPIDEMIOLOGICA IN CARIA DENTARA 109 4.3.9 Validarea tehnicilor de diagnostic in ancheta stomatologica Pe “plusysdx> axeaaseo o png] “nasou ,jnuseU295,, tu o9 ‘yewasoqoure a5 nes prequiyosou cup ‘eameofoyur n> piopo 2anpas 2s 1oyABujog "uzistdop esuet ‘uy vo aquaawd 9p jrumsoud upd “dun up whuayexaid onpat AVINGG VIVO NI YOIDOTOINAGIAT VIEHONY xal+@s¥d)+1 (oreo x9eal+erooxseo +t Ul e8'r6 = (6260 9E'0)-1 (sx (ete o-D x9C0-DI+GI6Ox9EO — [se 38e¢ = <= 6160960 56°76 =(ds) em 4496 ap a sluaqeanad Ow NaA BadA HoxEIN>TED p myajoqe miojuoo "age 9p enp Jae w yluarenaid © w| UOHoIput iuqeaoad op nodes W NaA Sad wea wig w rUEg [G6i6oD xz1Ol+ GeEOXZILO-T_ Kes-DXal+ GS Xa) -1 sec0s= = Nal ox zILO-T (sx a) (ez6'0-D x +@IsoxZLO (aD) + @s¥ a) ggg = aa @e0¥TILO Bra 46°26 =( ds) vor 56°16 = (98) 891 ‘ec'iL= (@) ehuopeaaig mayoue wep ef ap ostemys Uy ‘usjuap fae eluayenad ap affouny BINA GAA TMTED syaeouun ao jnjogn uy yowtyduiote os wno gap ‘arewap yours wluopenaud ap wureas wl 29-2144) jeuurmxo ap nuonueSaqnse ,4sEU295,,tAHUNIUOD ES yar yeu we wind wy "51820 igogosd 0 no (gseorguys) ase Joau pow wy as2 aU 9p RUULapLE wun 29 du UL ‘BIDOTORIVD16 CARIOLOGIE testele exeevth trajul, examenele mai rafinate le accepiarea acestora, Céutarea si selectarea ‘accepiaile ofest condi de iere gi notare a cariel dentare in le populationale si complicate se face pe baza anamnezei, a nda dentar, jd stomatologict are tnsrish formula dentaré ale pentru afeciuai gi nevoi de tratament. reais mente: inte siinitos-un dinte de aspect normal, dintele cu pete albe sav creioase decoloate,rugortai, defecte (brazse) care nu agafl varful soncei, nu precntd eavitate si irk denting rami F -ingit care prezint tp de carie de caracterizeaza_ pri pronunjaul a fesuturil in suprafala eat. si in profunzime. La fel se ecu mater (-obturaje; un dinte eu una sau mai multe obi i dite care a fo AP-absenja unui di sau IY determinatt de o parodon conservat pe arcad dentare de gradul I fen mai poate fi ANCHETA EPIDEMIOLODICA IN CARIA DENTARA ur RR tes: radicular datorts distrucie eoronarefntinse; RCR-reconsituire coronoradicuard ‘acoperit eu o microproter4, individual sau flcind parte dinte-o lucrare protetick co termediar ce aleatuieste corpul ce punte al unei lucrisi protetice (easeta cu sau spat DDI-dizarmonil demtare izolate (de fom’, nur, volum, poze) 43.12 Indicatori de apreciere a st&rli de sanatate/morbiditate odontal Se ealculeazd fa catia dentard pe colct fs (egantioane) anchetate pe grupe de vars, sexe, eupati La din temporart i demtare1 Up 2389 pu Joyeinojeo ad eieyoue ap sojeSy Bares|Ga1u pL'E"y tune ainustgo dso pms ty zoFBojoyuopida w antiouanaud soqunsgu ygaqid eatojoaude 8 erm) sieuurns soyloyp ymjupune w ratloreded ap ou usuaoosy, PIPL aiB aquvs euasqo sod nu opsouBeyp 9p oqemziA feporour wou ‘ano wy ayiesouzees vf 2p) axeiuop roue> ye ATnjoKe ype Zeans}Somm MU = our WUVINGG VIIVO N] YOISOIOINGAIda VLAHONY ‘area soya vaceziv90] as0sapysuos Ue AU = ‘yesouad ars 204 v tnoqeo Uy wasn Ud avvosrad foun © EEp anREURS op eamms FoUDUINY arTojen o-siuy RLEEZHaIUIS tporBojorowors 204 jeqjueuo op touoyTewryut ued ad inasounaas 219 - mene “yueosiod © | nes dud uni ‘oyiejndod o-muy xseoqs vyooq arieyues pimosgur « “aoiBojorewors on jodns gigjo #8 sxvousiue 9 98 vassunsgul 18254 9p ns © op nes arozied zojoud “(ur and i pusioo sp ayxau ne 20 sopiaoue reno0. N Hap ateaago sp aaxa ne so DU 9p Hp ap APE IN, ‘azewap tfsngo op apnou ne 20 e.g oe do0id mms nes armazosion ap afonou ne 39 Joy eayoue [ani ao0d iN BIDOIORVD ait120 “ARIOLOGIE 4 4.3.15 Calcularea indicatorilor 4.3.16 Extrapolarea rezultatelor anchetel Reaulatele enchetelor stomuologice realizath pe egantioane se poate extrapols ga colectvitate, De exemplu n20+ani=8.2% din N 5): 210 = $697 obturai + 284 (adicd cu eroare de 5%). 4.3.17 Compararea rezultatelor studiulut stomatologicd fer rezultate ce pot fi comparate le sunt realizate dupi aceeasi logistct si folosese si demonstreze ut Se prevengie primar crete pentru un program tert bolnavilor. Lafinalul de prevenire a cariei denuwe gi de tezolvare a si epidemiologice stomatologice webuiese mentionate gi , materiale folosite in desfigurarea anchetei = colectivel care a lut parte I realizarea anchetei ANCHETA EPIDEMIOLOGICK INCA \RIA DENTARA,taiSloud azvzytsa seuoduy or un yeonf ne 2 dasa nua 20u2U0q swuuiad ne “33033{dx9 9p U:9POW eporew op 2128 0 2p pul Sinpout 2ssonip ad nes Sesixe spdseaad up od qunvzo) louis pasar “soup 1s fyzaduoa op resods wy apuldop 20 snes Je ue oy pluses 9p Imp eaustouivo sp sojsebe1d yt yeeauBait2p 25 kn 3p 19 20 ayse woseoe aterm WISIUEBIO up azee19ut op pe eu fel fo eo ns eles qerapsuoo sisa [e201 1UBTOUED A|UOISE eLuED FOjrNIp wv aiaarosd ap mUNSAL rufoqu anwussoide easep pueda pas ap ns aqesouurourdio sojazodap eluszaid wud Yous 2p nz, ¥sioluap}4e 2p J0|20e0iu Tosi - szvesowp 98 nlyous waxinggid e samp atinjoxs ud azo “azounuap apuryord auoz ul sous ud vatapunngd yz09pE0 tava vilisede "uQ “uieazope aidesa © ynisut v nnuad ayfeyan> 9p jsoooud pred BS hredaise aie Hojorewols yuatonsead ap pifaou dum yous wsoy © fyews 29 Bue Jovws ni Wiuvs i's BYVLNAG IaIYVD VIDO1OLVdOsSHOW A IN1OLldvo124 CARIOLOGIE seaderea produ pli, preze 1 acolo unde trams organic nu a fost ‘MORFOLOGIA CARIEI DENTARE Rs ‘voli 19% fay su demonstrat de aserrenea cl sp prin eresterea volumului porilor la 1% au fost cauzate de pierederea mineralelor $i nu de aceastf zon8 sunt crea Ia lorie jonetional i indice de refraiie cu small si de aceea ce apare coloratt fn maro inoleiné sau balsam de Canada, © prezenjt mai idenjaza in 95% din leziunile ‘Aceasti zon este mult mai poroast decit cea ‘ocuptind 2-4%. Se pare ed fn aceasti zon, por Zona cepiti aspectul de “sit moleculard” deoarece conjine leculele foarte mict, dar bloctnd moleculele mari, deci 3Fs-ar produce ca urmare a demineralizii, deschiderii Fie, care mu au fost fac atacate in frontul de avansare al ‘sontatat cf ele8 ada0uy Soya inssoaud wu uns ad yuuspunge yom ouyAap"puvensteaiopIoe yes paunilouof ef afunfe 2s 29 ona ga "Hz ‘4 2p HOU TO ‘2d gleyeudns ap ymymens © pen 2 ‘s9a\onv0a 1 anourorde uoistea ap voor 'gs1'9 sop 984p Joqod jnuunjon 9pul pwazandas p149901QNs CUO? UL IBDEP qs no Ings EU 219. wen Up Inno, pas8 nulsmei0 ‘9p #8 auuddo ap monavea 2285 no Fejal0 ndioo wud 20n 20 arezfs3u ung 0 89 F2vOUOIIIE wOE|d 9 220P1 2 8 ghepeadns ap eu0z, 3p ap auudoasap 2uoz ‘axfaus 18 gods ap yysfas namnanss uy} Sunjso1 0 aonpul mony 839 Buyplny] ano 2p pats ts pos *nyzauou “Touogzes op uot ap ww uw fen SAVANE TAIN VIDOTOSION doo uy (uod t] apunngd ede) Ranvrod pluofuusong ep yuoz 0 no “wapIeD “svede nunjze] jneuoo puy> "yde no oiiqgut ednp = ‘ounyzar ayeaseWs 2uxg 1 10d smIZ2y 3 refou puedes 9 ee IDOTORIV oe128 CARIOLOGIE, exterior de o placi bacteriand, iau nastere tot dou corelate etiologies cu inchiderea Ia exterior @ \denjiazk amploarera ace sediul Ia nivelul i ale. gantl la nivelul dentnei, ceea ce favorizesz onde sa ul sindtos; acestea reprezintA probabil zone sinttos si cin cele patru zone de ledor este cuprins ine 30-40 MORFOLOGIA CARIEI DENTARE 129 spring jcrodiseciie au permis recoltarea de prebe din toate small, probe care au putut fi analizate chimic. Asfel, -a putut Constata cA mineral se pierde din zona tansivcidl fr nici o dovada de sehimbare tn matrices organiel, ceea ce confirma ipoteza conform cireia demineralzarea precede ceunoscut, Se stiec, din punct de vedere voluriet structura smaljuhi, pind la 50% si ea este cispust in s1 ilard interprismatic8, constituind si trama prismelor, @ ccariat este mai mare fn interior cat sith exte ‘eventuaele defecte ale smalfului pin la 5-10 " ariel de smal, dovedese faptul cf ierenjiaet de simplele procese de igete care mu poate fi observat in nici o alti ‘ienfald in dezvoltarea lezini or carioase st sa smalul afectat, Pe masuri ce ea creste, mumil de cristaleURIage “yenyEp arse mel ap any 89 ap ws ap apsedasazu Youn w Rand9|95 =xeAI \iosofaud are ‘aruguap msmsiop no avigéuin (,oMoeoyonl 2p R294 id 18 acinus ‘ose02t3e4 w Aap no spd gop pista gfey 9p Tt ani Yewauian 6 aunjzey ap RULOS peau 9189 WURWUAP 99 gunsyU 2g iopupdspl 96 yswoueD eounyza, “yunuap -v| puRdunly ‘iuoimp ‘pides your wsufosd ayeod vauntcay “eds os YNILNAG NI VIHVO 2's “feszas ‘uo? $28q, uo sojauauefese FUVINGG [ERI VIDOTOLION SIDOTOWVI C74132 s CARIOLOGIE schemel descrise de fare se inlneste o dezintegrare a structuritor dentinare si 0 a microscopului electronic precisa acestor zone, carisle se abservi doar zonele disiruse, zonele d si de reacje. Colorarea hist iden organismele invadatoare, opriva tel zon Zona extemi (de distrugere) aleatuité din dentng parfal te cu microorganisme apar sub id indepaitatd ew un escavcator manual si are © ‘cu progresie lent, dentina are aspect ozite neregulate nu sont formate de celulele pul itirit pasive a mineralelor cizolvate din partea cea mai perifer MORFOLOGIA CARIEI DENTARE. 133, 5.3 CARIA IN CEMENT larg, manifestindu-se uneori ca 0" ate penetra dea lungul strugerea ‘de apatitl pire si aib§ Toc in profunzim ‘sk pitrundl in cement, asemindtor fenomenelor care au avut loc -avia fn small; lar Tomes care este mai sunt similare cu cele ‘observate in aria coronarf cu avansare lent i anume: + aparitiazonei de scleroz; = formarea dentnei de reayie fm camera pulpard, 5.4 RASPUNSUL PULPO-DENTINAR Interrelite morfofinctionale dintre pulp i der inte ea procesulcarios s4 ajungi la imecanisrul de apirare al corpului rispunde prin ele produce energie in formerea de dentin’ in canttii erescute fn timpul rispunsului I‘souvo mynsaooud jp ap wausonpasd und yzeauor}ooas oylustaed tnperor up age B9 YwALRSAO w aU lap y oivod nus pdjnd axds youy 8ons2 peop yreauun reo quay jnoo$ 2% amon 3329 faso409 © a4aonipoud 2p waa BUERUILUOD UY aSOUED HUNIZA,HSAHBOR w aiaifais © 20) 218 dum ‘spot0a > area mes nBuny e-2p “uwojrun asio9je 8 yo azodind "puowes uy ouoe gas oseaido ys o¥oSnar nu piste pseape ines enugwup tod asedynd oyaoureyus oi8ouy jaws uy 32q "woopu rod 9s soy fa8oue9 ynoeie goup ‘amu 2D ‘pdjnd ads ysvouvo vouni2a| wip uma, round varenuip gas 250598 25 “quis uy o1uIp jttoweqv> yruouotut gg end 999 ‘quapy runs area 1 2[ajnaroue> ta\duioo eiaigo 10d ate ap aiqy ud prynoyyeuraued eunwap 2p soqnuesd eyowu 2p puLioy gns 2xn|noWouT reuorfouny #f oxSoqorsy ese] spuudad au ysesoy aes prepunsos eas 9p fouNuap # Falcaosd woxeoIeA “A ‘adzouy sao0ud 3829) ounusp qRNgO. Te 1821 9s wundep v9 ate Lu adaouy aieod a ap pkg xeupuep-odyd saynxojdaroo & ‘2p zPaioaye (quate nes fo ‘2p soooud un aso Founuap 1% nin four yao wlusjata op guapuadap 2159 upd ‘sanpuy nes warp 2pxo10N9 ro9pe und redjad yoo uns wouar90q ‘2189 PIse998 19 joynoqeue up VseCHED eTUNIZ=| UIP ejeUIsIUERIOOIOTN onda 2p op ma) canp ansal ap vaswuoy aud nes ayo nsundsey ser FUVINGG TaIWVO VIDOTOLION ‘SIDOTORIVD ver136 CARIOLOGIE MORFOLOGIA CARIEI DENTARE 5 impenetrabitt permijandu-se edontoblagilor pulpari prin fermarea unui Roparaia se produce ‘numaral si diamecul eanaliculelordeserese cu vrsta prin apori i ‘as cariei Ia adult. De avert Jagene si prin diminvares numicului de celulele, ceea ce altereazt apirare ale pulpei ele dentare 1a persoanele tn virsti, produse de supra Tent, aroape nedureros. izare, ca o functie eparaorie a jesutuli slab sau chiar contestatf, deoarece atunci le de rezorbyie precum 31 depunerile de esut dur nou, aceasta reprezentind efectl0 18 amyngasen aetrds erway) ae ye10 vfyj ad 2p aftidoud ns juejouiand 1 ojusjou v gieznyoo vfeyus. 1S pSnope 9s ante) “uae fy uy Panos 108 a BSI “PPMP 1A 20h sae ‘sjamamguun yehp sojuniza} walauosap pnssoou 269 SnMBUE mIpMS UN read “SHSWOTS yo pst ameiop foveo ae soyulfooworsue afaun wy oq, SOINMOOWOLVNY SWHOS 19 SYVINAG ISIYVO 31V SOINITO STAYALOVYVO Wo INnIOLidvo140 CARIOLOGIE lr ptf imaginate a2 trunghiu, lor, det de © modifiare piedick examinarea descoperind dentina uteazi pe fejelenetede sunt extinse fr supraffs. Evoluia cariei est, in mare, paralel& cu lamele smalului din zona, Pe secjune, kzinileearioase au ‘Caria radicular. Apare pe rdacina expus8 medilui oral tun ctnd aceasta este scoperiti de plac bacterian’, Suprafsja ; incidenje carilr deoarece a crescut esniclor eare pein reesn! gingival pach bateca pe bopafle CARACTERELE CLINICE ALE CARIEI DENTARE. M41 aceste cari vor ocupa 0 proporte mai mare in scivitatea o 2 syovid ap varmjnueo nu # voyetuaBoyed ‘yuruusiap axes vaae ais2 auazirsed so4(é wflzoduico “uo atau 9p "e208 ag cduy, ys oveod auisue®sonsoqu oun w gpelusrajaud eorex njoprny earee> (ean: ‘pudap axeueve> 232001 qo tunz2a| ap tnd 21saoe mved geytoods pol © fe moioug sorse00 sappogouud (neo ap euro uip a uogppz yelajetdns elwe> puadose ama yogid ¥ ReVBojousI2eq yrunquyy aappaneisr on 2orfojrewos sued pon er “FUVINEC IERIVD 1 SOINTIO TAWALIVAVD HIDOTONVS ho,eal : caRIoLoGIE pigmentase) Posibilitatea de penetrare in eumera pulpard reste cu cit viteza de evoluie A cariei este mai mare. ising tm ut ae de i a mai co ec tenuate sau absente, and loe morificarea pul usu) alenjonen2d’ eX aceste procese carioase coprese nummai daci dereglrile produse de wepresor au fostremediate. demineral zi Co Carla ero ingilor expusautoc fe vorba de 0 care incipient opt ‘4 punctelor de contat, ca ui 6.2 DIAGNOSTICUL CARIEI DENTARE 6.2.1 Examenul clinic Depistarea precoce a carilorincpiente gi limitawea activiiit caioase, nainte de produceres de distri semniicaive ale dintelui sunt scopurileesenfale ale unui plan de dentare, Ea este precedatt de 0 lung perioads de demineralizare subsupertic furnizeazi m smatolog oportunitatea diagnosticulul si tatamen inijalé a carieideotare Diggnosticul carei dentare ‘anamnezi gi pe semnele obiectiv bareazs pe analiza semnelor sutiective obginute prin ie prin examenulstomatologic. CARACTERELE CLINICE ALE CARIEI DENTARE us Semnele subicetive objinure prin anamnez4 sunt relative pentru stabilrea dia rie dentari. De cele mai mute os, pacientul na poate presiza momentul mplomatologia ‘mult sau mai putin dureroast, provocati de , dry), eventuale modifica de volum si culoare , efeciuath eu sonda dental rigid, care (dach este vorba de o path netedt sau rugoast, Iparea cu sonda di o prim’ ofentare asupra #4 a cael, conginutulul cavity (detritus, dentin Inlocut cu celeste semne clnice, Agitarea sondei se poate datora gi alto sauze decit un proces carios. Pe feele ascunse, tn spaile interdentre, palparea se face cu sondele speciale cu nu reugeste. te negativi (in cazul unei cari dentare necesardi pent diagnosticul lope este necesar pentru depistarea carilor incipente, tn special ‘ce scapli examenuiui stomatologic (inspectie, palpare) end su-sieesouuis 16 amzyesoumunp ap fey {assooxd wip (F (geausSouapoeu) soqnSejqoIuepe F=REANDE v9 wo9Ia Bap ‘eazy painp reo (e1uousou ceyseaoy “axed soy inp Wpen esobe> seas ep pate aa "p vameeuoutuas wf earezyesourwep puNUEP UL JeL1e0 ae eD[UIID eIJoNSHa}IBBD PZ" ao yo ses obese | "oe pay es sods EP youuap v po(@ojomedony aso pupistxo wsueas w Sry eounyzoy yo RULIEOSU ‘nu ep "xq ad sBop [qr o19 yeuaud Souea tnsso0xd youd “ero Fdns (a ‘yhuanedstrnosper groin 0 v9 ‘oy ad Yoaun syu9pi4a runs syuaid‘ou 3 ‘ap nou8 yeu yuns 29 “2yeupxoud apploymdns of 6 de amyrus quot "paoe ume ap uu aso ypuos no euRdapus ij aod az pms ny ey op nuns mod ee 5 jajexins *epuos no andjed und greioapp yy awed nu sruoxd}ou ou ‘sao “yesh aiso preiep vy tanfust 9p gaeupgens ais "pry 18 arenqusan ajay ad ooigo ap “aede yuna] asa0y 2[e spawu applajndns od fouwa v atetuapine eund gunn pe 9p nent soun gasorep se waned tdod eys2Bu09 aoarvoap ioaos ap yusund ges ‘ayeuxoud aha a ouSuip ap ane[ss utuas un 959 9peay2uN8 Faseoonun waseIs “uum 2p sojrrzodep 1 0189 souyos d00seoap ‘onsoueIp 2p near nus un ers “SO'TED nyis2o0.d ue oqiuSzew up poetouyDS Ian v| feoads ul AUSpIONL sNpaUL asERUL =p yA! jeaSur8 (IpIogsy) mvoIsay wotuso 0p ons varesdap nuuod ns cSupns uHo} wns saEIUED 9p zjaajead it ‘BUVINGA [SIV FTV GOINTIO FTAULLIVAVS ‘BIDOTORNVD en148 CARIOLOGIE Baistt 3 niveluri de reactie dentaard ta procesulcarios: 1 Reacfia pe termen lung, cu demineralizare acid redust asoviaté une leziuni lent ‘Zenele hipermineralizate pot f radioopadiatecreseut. Acest proces de 6.2.5 Caracteristi + sibstanja dentinara moe la basa gropielor CARACTERELE CLINICE ALE CARIEI DENTARE + coloraisbrun-cenusie sub small subjacent + radiotransparen sub sma “inecavtart indie fisuri si fosete indemne, nd earacterizatt Prevent “rina au ome) Dba ue popes) ce cle netede. Radiografi netede apreximal“= -aaunouns uns € side aso ansusiaaeD “iH op aun) ap wedse no Hesans 9p sd Sido “eunyoza ap gun qos purl 35 2 pound pouaus oad (© -arejuop opeedodyy S omeyesTC, “podjnd waures wsasoy od 29 ‘ajdiuoo at “eifoue) pene guBUDP HA BINDE op MMT mjuMDouy slp ae sooprzy sean uey amin v9 “youpioxd Yumsqns op vanpadd ¥ spnou “ausuose unyosed nes oqeonouny Jojszosn Te mmm vo “ean|90 naiv aqUCoaU aunoe ud wap! a9 wILay (p -ae oy 2p nism pnp ade ‘opis no waned 1 eo} ues Hosa aeanBn gus 9p 5102p asap 95 RUDY UND BUNSE] “ssuam § aunu29%9 sqenig0 oj oun wounfoe ul sooty v aroun 99 2perArD UMDROIDN pd ayoued sonedo! afunizr wns (ezqo EE) awojouna ajauvry (0 qos su oe azeqasan aay) apie usuaypa ap wns nes arr ap ons 2p vast 0 apie ad) apie ajaueSal ap wezuoAty “Fonoouron “emai alana ap (no) sojued “apeagemypour sou wiuazaud jou mHOWED 9990) 95 ajdws exequep jopeo fe jeussey1p inonsouBela 22'9 1st FUMING TAPAVD TV BOINTTO ATTUELIVUVD evorsouy ar (sass) jouer uae “(uae “oqnp) ‘soup ojameorguum ad grvazeg os ejdus erejuep jayieo je apizod jnopsouBbeiq 9°29 jd use ay YS ainqan spuos no earedyed "gawopur weyeadns joo adeoxde exvdsip redo we * snug maveany | rout deeds rap opsoeteg | nevi 18 mopsouaud oyu jmoadse ap affouny up “109 ap ouuepul 24 ys vaEDE fod ysyxe ajuamedsuanoypes is nu ajlagoadns puyo toumy “unzeo 1t Uip p uy taI09 ats9 xZoloypes fouausEND od Yeu YezeG AED ep o1s0U eyesoxpeseolaeun: V SIDOTORIV] or132 CARIOLOGIE ente, dispar foal sau paral dact ‘nu esieafectat de deshidratare (Jacl ©) Amelogeneca imperfecta, cu smal{ defieitar ea forma sau eakifiere, de cauzs creda. 6) Dentinogeneza imperfect ca modifies de siructur tn dentin, 6.3 APRECIEREA RISCULUI CRESCUT LA CARIE jea carioasi) infelege detectarea gi factor etiologic: imoruiale ale ui diagnostic ei ‘de metode eare pot detecta act zai inspect, radiogratie) lor de medi (pH-ul, fluxol salivar, cpacitatea de tamponare fost promavat conceptul de rise la care. trata prin metode de prevenire care si Observt care atest creer scull Cogs ae me einai ae ee Ta ar (CARACTERELE CLINICE ALE CARIE! DENTARE 153 Sen snplome ence ssc rcoll reset Ia caie pact. Alle teste misoara indicele de placa Pentru evaluarea complet a lepiturd ca necestatea ierialelor si procedecle Tee (Casi de pare Fock Dense Sie ences BGR [Esineash nar Dae Ge Sink pe andre Colao Je Bi Seeaieat (acpcrolsiousas |jngey ep teased uns (sorinut yrooooxang) fue}qosonu uous “oj ofa "ups}zai-oppe gues 0 no OWNS #8 ojless v yoquesourwasojdn yz ‘9p yuod w 2pojaut uy BABI YaEED Wostuaaatd wp mipot ap whey 2p ' uvjozt ap ppareut o 2s9 (@4uoys2j0ad yandq 1 amjuotaD ap eoavayde) raseITIS ple00] affoajoid ap epoyoyy |Z 02 © yoypourl vara uu niodoue> soyoroe v ao0neid IS uinoaid Jojiuip elyeidns od areorseid afeseq soun vammsidap proacia armani wud we zou vassoypour wid peor vounisiBe 2p wey trymyous faluasyzas eaigau ofazguun asso sjaporsul puuidno 2[eads 9/900 SSVOIMVOLLNY laLNaisIzau V SuINYIN 3d ATVIOadS SOVOTTIN FZ SYV.LINAG IBIYVD VIXV1dOud WA INTOLIdvo ypu @ arate ap dais luatoys puratd wanjsun ty. SIDOTORIVD D $51136 canio06re — 2 sare desi sunt fvorizai sistemic sau topic (cu formarea carilor recomporté urmatori tipi a dintelui de contaminare cu saliva (ideal eu diga; tn lipst cu * pactengicu multe leziuni proximale 7 ‘or prefera obturaile Timpul 3. Se bulets de vat sau secunde pent din ‘cu spray-ul de apd 10 secunde, indepértandu-se prin demineralizarea smalulu emineralzat pare acopert cu gheaté in mod curent c similird cu a compozitelor. Diferenfele prinepale inte fe comorte este primul trebuie sf fie mult mai fluid t zonele demineralizate fn vederea amplifciit (420-450nm) sunt comer ina este un monomer de di 2 altele cont ua pigment i De obicel pe supra rine un stat de material de sigilare lipicos, aparent sae ign eo ae plintizn Lapp sigilare creat rigbile sunt formate din dowd sisteme '31 5% amin ongaaicl ca gi accelerator. le comercalzate sunt: Epoxidet 9070 si 9075, Nuva Seal, Elmex Gel. ra se datoreazi mai degrabt nor gee ds epare (Conaminae saliva) decat capaciutit reduse de adezimne a‘eayes9uyuop ap ways) und tres no ajeyun 0 puyuuy pod wy spunea 18 ajedae poodsar nus ruoietado goup vaapde aod oo8e ap innpes spd yyspz no paquasaid amunstooas op woo wo aris op Bo P MIND 95187 (HO)ED Uype BOUL “amosn 8 ede ro wasnygds op reuu ‘ous 8 osuosop ajeznjoo aojlayoudes wreyjoug € nd, ‘9p 1209 0 wreayjde omngan “yunUap ¥| yuRd ase MhyHAED €: ‘op sod az mise no yousys yzay 0 no areoyeyounuap vazeudop yor “7 dc, Sonat pup w apulna 25 vane) {30 Daune a4) SDIDE “y nda 9 zodwoo nat 18 pamnjdian op use) ap gun © ouNUOD 20 ggeANp sitzzodwwod “Z/| ES S118 sway sop squnoed vm set o 500 -Y - 101 9p und ‘nes yes pone mo wojduoo earsmaqo # {pun eluszaud puyol .leBe, wpaos 2pun ae sy 18 appre onsod ye 9 Pirgnsuooou 91892109 5 eeayy 18 0qMSy 1S wate inoeoyeo sued yo uy 20 4399 “509 ap jnlaud aoauad 29 220 iui raguad pondoooe woureyen ap ageytepous © purzasdas yo azo 9s asvoun9 yunz2] oun ‘2 moworlvar vawpllg "FZeanjoxs nu aIp|s asveue> ojunIZD] yO yeNsUOWP NE 2PM ‘quoi ynjeuoreut qs soso ssaoxd wa © ap ojteuTigsod aiSoaud 29 ¥390 Uy sr ‘SUVINAC THRIVD WIXWTdOUa Wo BIDOTORVD ast160 CARIOLOGIE merfaa sm iplutura de rigind) nu face olegiturd simp cu suprafaa seal lizare, cee ce permite ejnere sgiant nedie penetreaz srualal demineralzat inindu-se ins lao adincime de 100 de milimicroni reazao hater protectore impotriva colonzirifisurilor din ‘impiedet patrunderea resturilor alimentare in santurile ée1 mgpentu entra copii ean fu baut opi ce api cu ute ‘pi nau nevoie de adus suplmentar. sta de 3-6 ai, 123%, ultimele 2 gisindu-se ¢ sub forma de gel sau jonal pe scar lagi care demonstrexzi Jderea numarului suprafeelorafectate la profesional de fluor av fest controverste. Unele profesional Je fluor este © misura preventivs important pent i de noi leciuni earioas, fir si tink cont de cont de ace factor care (esemplu : accesul la ap profesionsi ered ca decizisterapei cu Moors ‘un grup de in ins terpia ocald cu fluor se adreseazi doa ‘de costul asociat arestor servic ca si de opulari agenyi topiei utlizati ast sunt ode {esfatulacid de fluor (APF) s luorua de sodiu (NAF). PROFILAXIA CARIEI DENTARE 161 1d 1.23% F la ph 3,2. Citeva produsenoi contin © lean, Muli din aceste produse nu au fost fac int-o portamprenth de polistren, sub forms de ge, imp redus de Ir ( pot tata ambeearade simular). Excepional a cop pot ‘zur ‘n care ase po lian amble portamprente deodai. In sete cxzur i cerebrale pot prezerta ificulti in ceeace priveyte tolerenta portamprentelr. Fuoriaarea topich se poate fice eu o pensuld stu o bule de vali trai cu radial sau chimioterapie prezints adesea-ulcerait ale fesuturlor ice pot deveui duteroase in prezenia unor agent fuorizanyi, cu pH sczut (exempht Ay sa agent cu gust ue. Se va fos pens ce pice agen ev ia 7.2 CONTROLUL IMUNOLOGIC $1 PROFILAXIA CARIEL DENTARE. 7.2.1 Imunizarea activa Dintre toate strategie de control a plac demtare bacteriene, cea mai specificd lor microbiene, de suprafata sauor 2[a198n{uoo 2ocavot wy wen]849 nua jreaodaud no 119 BY suo g 3]9 291K wuonoury swsjeanys> ay gs sod (sunejed ys >jeauLyozeu adbar ajouoz uy souaSnue yumdeD wluaoya joe oat go wjrasod 319 “980 [ale2[0)w atzanpu ap "uoutuo2u09 04299 9¢ BINS sundsgs $0 yevansuowap ‘BOVINA TAY VIXVISOUd | | ‘souayied plueojor = a1gonpu ap pinosounoqyse eporous o murzaudas usiquo ynun v yyezooniu vazEASIUNpY “pouo puny viucsejor 8 SID (rudsoucD Freq v| ME eyezoonU apuNUID.eD, ‘sunuay unsundses95-spupuigo ‘alnuneu ad ajautiadxa uy s209n8 no eoqutysis wosezq SIDOTORIVD wt164 carroLocie (CTB are 0 aviditate de legare a gangliozidului GMI, prezent la nivelul suprafefelor tuturor celulelor mucleate, de aceea aste prelust rapid de celulele M de suprafatd ale Payer si difuzat adiacente, ce iniiazd rdspunsul jul SBR Recombinantul SBR legat genetic ce CTA2/B, ‘ecombinantul C © gantitae adjuvs Recombinantul netoxic CTB-imunogeni ai steptoco evaluat ls om. Administrarea in a recombinantului CTB la volun i induce rispunsuri mucozale IgA spesifice, chiar daci nu au fost abservate rispunsuri fe genetic (GTF-PI si GTF-P2), indicat prezerta tn ser gi saliva PROFILAXIA CARIEI DENTARE 165, Aaticorpit de iepure ant ina de fuziune Agl-GB (construté din regiunea ‘A a AgUiT si domeniul GB al GTF- ib semnifiatv sinteza dextranului de icabilitatea acestor anticorpi in contol istent decat specia 2e exprimd numai SBR, sugerdndu-se roll TB, 7.2.2 Imunizarea pasiva je de imunizare pasivs eu fost fol experimentale pe animale si oameni, eu scopul determi i de streplococii mutans gi forma IgY specifici antigenelor_steptococice laptele imur de vacé, a aritat o reducere @ aplicareais ayudeun eau woes peuorap axdnp ~ yanruypp eze; saqus yaQHD yuavodwoo ‘aies20%u Joympeoaid vassBoqe gurzeudoy yids WHVINSO VIHVO NI LNSWVIVHL 3a INNWId WA INTOLIdvO “yung ulnd yo nanuad suennut sooaoidans no e20 yuyzttojonex eatnody ‘wo a goupoads fos wn BY nued yousGsucs) waepLOqe ‘no woreztuofooas net gafinaesuoo wasmUD}dus PEIYUY yUHWIN JOysEIUN|OA oye apez|Ue!BL ‘HIDOTORVD 99r168 CARIOLOGIE Aceasté include si unele forme de teripie endodonticd, parodontoigiet, ortodonticl, se regulate cate releva necesitaea lor majore, Cu aceasthocazie devine seleroasi" care a fermi la explorare care poate se observa la pacies care gi-au modificat diets “Aeeste lesiuni nu vor Fi restaurate, c4 exceptia dorinjei CAPITOLUL IX inte persone cu aceeasi profesiune, care-iajutl sl se ineleaga "unghiuldiedru = jonetiunea a dowd suprafefe, dea lungul unei lini definite ‘unghiul diedru intern = unghiul al eri virf rw se observa lunghiul diedru extern = unghiul al cfrui varf se observ at de jonejiunea a tei suprafe(eint-un punct ‘contur marginal = este unghiul format de jonctiunea dint pereii caviti i suprafaja exter adi cextinde pe suprafaa exter li perete axial este © suprafaé intern a unei cavititi prepaite care este paralel cu axul lung al dintelui pereele pulpar este suprafaji intern a unei. cavitii preparate perpendicular pe axul lung al dinelui“asojoy foaup 2p ‘mp ed aivz joy eounfae qns 2289 e149 © purigo ua cared “ydiod nuruad Jounna waseupdapuy suns aojfhaeavo yupsedard ejanioe.go yqesoua8 yusuusy Up ULyLIAVS VINHOS £°6 14530 ino 204 iguanas, vzme9 uIP warmudopuy woundust nidiound 1s200 fepsuarxa yrudisuud 329 f ap jndoos no ‘yeu0% ‘oyoya aparu aoleyeadns 2d 9p "yituop UIp FOLD FarnUOD 18 980) uy Bo u00 9p pu of Bpsunfe wea AP. 1e70q no vou {Beane yzeazeat 18 YUNG Uy pides apulnxo 9s sun Oe __ WOTLYLAVO VauVEVdd NJ Yea AC TdlINId jaBoun8s0 ro9jpp no fouls Nenu, YZeeINGeD nu apareU rales “dnd aud yere}99 6 109 © yunyapa ro “pz UI PzEq AYO PROP 7 MIO} imBoup s19pas 9p round UIC, yours wopeo ad vdjnd auds punuop w yunyZa © axapunxa 0 2anpoud [2alU ‘pum foumye 1ps9p apunxa a5 nu 3189 yous uy aztiouad op aye popu 0 parouuo} apse BUD 3 flows 8 pevaimmey quowopseu ajtioy pups yuvd augieia wosun “Suoz aysooe uy pzeasaido.d aseo aque) “njeIup v asEONz=p auluvO 76 -qeanjoo peau nu 18 prvenjoo-ofzaw 4 ws pauzumuap “O $8 J njduson9 :yssory 2oyluyp e slagesdns audsop {uyqion pugy “umyBun areyaje0 runud rupaip fauna GA JouCNUe uIP yun ev greziour 1 2p wu jays 0, Uf BUO}SUEH BA 25 «FP, Njaxyaid ‘un yeu nes Ehop ¥ AIEUIgWIGD © OUR 99 uauLo, Uh WIDLDS nes LARIADSIP PUR wun no tnjnjeus eoxun puurzazdas 20 eum =puRUap-}owss voumfouoy — (e up 1 yuoixs vlojoidns a9 atesedasd soygnaes soyed wounifouoteonursioyy (¢ ‘ifuoiaspurnansuoo wasope 18 punuop 1ne9w slated 9p vouns.od aise seunuap ojeiased sndwoo syezedaid yfquaso © siaied ep vounyiod aisa frets op ojarared ‘snd oyfgnaeo uy ears jarred smd ‘medind nes pepe aqorased y 39 uno ‘asnduioa nes aids ‘igneous yunauad w youype you! v2o euoz gurzaidou envapod nes puny (2 upp gsnduio> “sesedad ‘HIDOTORIVA ‘out1m, CARIOLOGIE, ren. Aceste prepairi diverse se vor ‘in prepararea cavity 9.5 CLASIFICAREA CAVITATILOR Exist complexe-care implica (@)aumele supratefei dentare implicate: declara ci am debutt in terapia carei de importa capital: PRINCIPII DE BAZA IN PREPARAREA CAVITATILOR 23 - progresiunea I are deci att un rl 9.6 FAZELE PREPARARII CAVITATILOR jam indeptctarea i pli de yesutur Jsivilor $i eanialor cu pistarea unghivlu ich prin tehuica comund de preparare si matWoo fesmyot pour up 1 €201FDBP"o|sUayx9¥ azeoyeA9sUO9 you sazeuosloayzad uno ou psveapups promop pa tu 24m aynsy 21001 Suny wap pINOR) 21 BS aingan ase wIsUA 4012 1092p 18 280} nluo$ wy ezedaad sojigeo ynzeo ‘oparau soatayesdas 2p p y ato UL app aaareosp ‘18z{Aip © BUSHOOU TOPIZOP LOOP [e-2P 12D ung o agua! ys axeo atlrcod on su BOUL YLAVO VauVaVdad NI Y2VE AC HAIONDA ‘pease es “aaa yo ase wind “edwwors> ‘se joujBseu snpuco imONIA ye BALD kaxezyPNe|A aseD UL wens 16 aUTS uenzta Ba a6 eure jou wayosejd. QuUIO>SH] jnamjuos waayngers (1 tuna pnp adere Tojo by ssao0ud wluasayp 2 eatouose 2p aundult 25 x nquuoo 38 2209 L028) ap “npsjours wouisoxd “jews =p 20, sogayut ud 9 ‘sooau. 2189 aaup "yaswouno 98 ES a1Nga1), 2p aij ys osado ap aa1U1P sorry aquyp 2u19 > ¥ glpaio> vareredag sow igiavo jpiedeid ajadera 19°6 ‘ayegz0un8ts no vad sox a5 prs a a8v9 ‘uaocy yop 8-A B Bse]9 2p ofe0 no puguIaS foo 9p sy jowowerea, ous ‘eqioa aisa 229159081 O49 ne 2:29 J 29» amsodard ap aunsjp ayiguepou id yous a5 yuan tesaoe sasesedaig vapid 199 fozpuL jmyfun 9109 ut fay ad 9p oueo ymuauweren wuUN up ye ajowioud 82B-D-AJ D OEE] BP vEIEHIAD? « ‘wIDOTOINWD i vt176 CARIOLOGIE PRINCIPI DE BAZK IN PREPARAREA CAVITATILOR 7 mandibular. toate ganfurile vor ft incluse in conturul marginal, extinindu-se in fisurile lor existe Peniru fosele de pe suprafaya 23 ocluzale ale molarile, extinderea gi minimum de proceduri, vor fi ri in cadrul extensici, din cele de baz azul prepardrii cavititior pe suprafeele jele netede, cu excepfa preparirilor de clasa a V-a includ m ‘enor Timite gi ma favoarea unor restrifioririi extensiel sunt care pot ‘dud la sporirea extensiei sun 1. handicap psihie sau 2) Ameloplas Uncori fosele si si alege zonele |. Dac este mai mick deedt 1/3 fisura va fi pregalits dup procedura fisurd va grosimea se practic prepaarea de cavitate cu siguranflse va trece pe alt fat a dinteh a imine eu cavitatea pe o singuri ddentare cu materialu!restauraty. ‘Un exemplu este fisura lingualdi a molarului 1 mandibular eare se terminf pe creasta de smalj oclozo-linguali, Extensia ganfului poate s& ajungi la eva 2 mm inguald si restul de gan, remodelat va oferi portunea te anticipatdo preparare. Oricum este necesard o prudenfé extrema in selecjiosarea acestor zone gi adincimea pan la care smaltul va fi indepartat poate si fie transforatd sac nu poste fie menginut san u baz plat prinr-o reducere minima de smal 3) Objinsrea formed de rezisten(a. Forma de cezistenj& poate a4 fie defiitt ca o sculptare si plasare a pereilor care 88 permit si dintele s& rexiste forfelor {in afarapericolului de factrare. Principii fundamentale implicate in sunt urmatoarele: cu baz plank, care ajuth dintele si rezise la forele tea existenjei unghiurilor drepte, (2) reducerea extensei peretilor cavitiyi, pentru a permite cuspizilr gi erestelor acestor pl proceduri dar exe de dorit