ŢESUTURI ANIMALE

La ţesuturile animale, celulele nu au perete celular şi conturul este mai greu de

observat cu microscopul optic.
Sunt: EPITELIAL - DE ACOPERIRE, GLANDULAR, SENZORIAL
ŢESUTUL CONJUNCTIV
MOALE : lax, adipos, elastic, reticulat, fibros
SEMIDUR: hialin, elastic, fibros
DUR: compact / haversian şi spongios / trabecular
MUSCULAR
STRIAT – scheletic
CARDIAC – adult şi embrionar / nodal
NETED – visceral şi multiunitar
NERVOS
Epitelii
- celulele sunt aşezate astfel încât asigură protecţie şi schimburi active şi pasive de
substanţe
de acoperire - învelesc suprafeţe => epiderma şi mucoasele
- nu au vase de sânge
- au celule - pavimentoase, cubice, cilindrice, alăturate, în unul
sau mai multe straturi,
- aşezate pe o membrană bazală care le separă de ţesutul
conjunctiv, le susţine şi asigură hrănirea prin difuzie
- unite prin cement amorf sau punţi de citoplasmă
(desmozomi, tonofibrile)
* cele unistratificate - au grosimi diferite şi rol în schimbul de substanţe
- sunt pavimentoase, cubice, cilindrice
- ep cilindric - formează mucoasa digestivă de la stomac la rect şi în trompele
uterine
- are celule cu microvili apicali
- în vilozităţile intestinale are celule inalte ce preiau substanţe la
polul apical şi le trec in mediul intern la polul bazal => absorbţia
- ep pavimentos - în - pleură, pericard, peritoneu, alveole pulmonare, endocard
. - endotelii – intima vaselor de sânge / endoteliul capilar
- ep cubic se află în bronhiole şi canalele unor glande
* cele pseudostratificate - se află în trahee şi bronhiile extrapulmonare
- au celule intr-un strat, cu nuclei la inalţimi diferite şi
cili apicali
- printre celulele epiteliale sunt celule glandulare neciliate

* cele pluristratificate (pavimentoase, cubice, cilindrice) au rol protector

- pavimentoase sunt - keratinizat - in epidermă
- fără keratină - mucoasa digestivă până la stomac
 - epiderma - este pluristratificată şi se înnoieşte permanent
- celulele de la suprafaţă se încarcă cu cheratină şi mor
cele secretoare - produc şi elimină substanţe => sunt principalele componente ale
glandelor
- glandă = ţesut epitelial secretor + ţesut conjunctiv + vase + nervi
glandele - exocrine - sunt salivare, sebacee, mamare, gastrice, duodenale, ficatul,
- produc sucuri eliminate prin canale - în cavităţi
- la suprafaţa corpului
- endocrine - epifiza, hipofiza, timusul, suprarenalele, tiroida, paratiroidele
- produc hormoni preluaţi de sânge (nu au canal de evacuare)
- mixte: gonadele, pancreasul
cele senzoriale - au celule specializate în recepţionarea stimulilor => semnale
transmise spre SNC
- intră în alcătuirea unor organe de simţ: olfactiv, gustativ...
Ţesuturi conjunctive
- sunt formate din - celule
- fibre de elastină, reticulină şi colagen
- substanţă fundamentală produsă de blaste
- au celule distanţate prin substanţă fundamentală moale, semidură, dură
- celulele sunt - tinere :osteoblaste, condroblaste - se divid activ,
- secretă subst. fundamentală
- mature – osteocite, condrocite, care nu se mai divid şi nu mai secretă
- multinucleate – osteoclastele, cu multe enzime ce modelează osul
- diversitatea ţesuturilor conjunctive este dată de diversitatea funcţiilor îndeplinite :
susţinere, hrănire, locomoţie, depozit
- substanţa fundamentală are - săruri minerale - de calciu şi sodiu în cartilaj
- de calciu şi fosfor în os
- substanţă organică – oseina în os, condrina în cartilaj
- după consistenţa substanţei fundamentale, ţes. conjunctive sunt moi, semidure /
cartilaje, dure
moi – funcţii - leagă părţi de organe intre ele, hrănesc alte ţesuturi
- protejează mecanic, produc elemente ale sângelui
- depozitează grăsimi, au rol in imunitate
lax - are celule, fibre, substanţă fundamentală in proporţii aproximativ egale
- are nervi şi multe vase
- însoţeşte şi hrăneşte alte ţesuturi, ex. cel epitelial
fibros - are multe fibre de colagen => rezistenţă mecanică
- se află in dermă, tendoane, aponevroze, fascii musculare, articulaţii, invelişul
organelor interne, sclerotică, dura mater
elastic - are multe fibre elastice dispuse în reţele
- se află in pereţii vaselor de sânge, în plămâni
adipos - are cel. ce acumulează central grăsimi de rezervă ce împing nucleul periferic
 (excentric)
- se află în hipoderm, în jurul unor organe (ochi, rinichi).
reticulat - are o reţea fină de fibre de reticulină intre celule
- prin diviziuni numeroase, celulele produc elementele sângelui
- se află în organe hematoformatoare: măduva oaselor, splină, ficat,
ganglioni limfatici, amigdale, timus
semidure - formează cartilajele – structuri semidure şi elastice / nu au vase de sânge
- celulele (condrocite) se află câte 2-3 in cămăruţe ovoide – condroplaste
- pericondrul = membrană conjunctiv vasculară ce protejează şi hrăneşte cartilajul
cel hialin - se află - pe suprafeţele articulare ale oaselor
- în peretele laringelui şi traheei
- în cartilajele costale, în scheletul fătului
cel elastic - este bogat in fibre elastice
- se află in pavilionul urechii, epiglotă, aripile nasului
cel fibros - are puţine celule şi multe fibre care îi dau rezistenţă
- se află in discurile dintre vertebre şi în articulaţii (meniscuri articulare)
dure - substanţa fundamentală are oseină (proteină) şi multe săruri minerale
- osul este protejat şi hrănit prin difuzie de periost, membrană conjunctiv vasculară
- celulele mature = osteocite, adăpostite in osteoplaste (una pe cămăruţă)
- sunt 2 tipuri de ţesut osos
spongios - in centrul oaselor late şi scurte şi la extremităţile oaselor lungi
- cu aspect buretos
- cu lame osoase (trabecule) ce se intretaie => spaţii = areole cu măduvă
osoasă
compact - cu dispoziţie concentrică in jurul canalelor Hawers, microscopice,
cu vase şi nervi
- localizat în partea centrală a oaselor lungi(în diafiză) şi la periferia
celor scurte şi late
- canalul Hawers - conţine ţesut lax, vase, nervi
- este înconjurat de 5 – 30 lame osoase concentrice
cu osteocite
- formează împreună cu lamele un osteon / sistem
hawersian
- intre osteoane sunt sisteme interhaversiene
formate din arcuri osoase
- fluid este sângele, unde - substanţa fundamentală = plasma
- celulele = elementele figurate
Muscular
are celule - cu sarcolemă, sarcoplasmă cu organite şi nucleu / nuclei
- alungite cu capacitate de contracţie => forţă de tracţiune intre capetele
muşchiului
- cu organite specifice = miofibrilele (suportul anatomic al contracţiei)
cel striat - se află în muşchii scheletici , diafragm şi unele organe interne
(limbă, faringe, 1/3 superior din esofag)
- celulele au striaţii şi mulţi nuclei periferici
(evidenţiabili prin tratare cu albastru de metilen)
- celulele sunt mari:până la 10 – 12 cm lungime şi 0,1 mm diametru
cel neted - este situat în pereţii organelor interne
- are celule - fuziforme mici (mai puţin de 0,5 mm lungime),
- cu un nucleu central
- este - visceral – în pereţii organelor interne şi în vasele de sânge
- multiunitar – în iris
cel cardiac
* adult - are celule striate cu un singur nucleu central, cu capete bifurcate
- se văd limitele dintre celule ca discuri intercalare conjunctive / strii
scalariforme
- este ţesut de execuţie ce formează pereţii atriilor şi ventriculilor
- este subţire în atrii şi gros în ventricule (în stângul de 3 ori mai gros decât
în dreptul)
* nodal / embrionar - este localizat în nodulii inimii
- are celule fuziforme cu striaţii incomplete
- generează ritmic stimulii de contracţie ai inimii prin
transformări metabolice proprii
- este ţesut de comandă, autoexcitabil, care asigură
automatismul cardiac
Nervos
- format din neuroni şi celule gliale / glii / nevroglii
- neuronii - sunt specializaţi în generarea şi conducerea influxului nervos
- au ca organite specifice neurofibrilele şi corpii Nissl / tigroizi
- primesc, prelucrează, memorează, transmit informaţii
- comunică între ei şi cu alte celule prin sinapse, cu ajutorul mediatorilor
chimici
- sunt formaţi din:
* corp celular / pericarion cu neurilemă, neuroplasmă cu organite şi nucleu
* prelungiri citoplasmatice - axon şi dendrite
- axonul - este lung, unic, protejat de 3 teci, ramificat terminal
- are butoni terminali cu - mitocondrii, neurofibrile
- vezicule cu mediator chimic
- tecile sunt: de mielină, Schwann, Henle
- conduce centrifug influxul nervos
- dendrite - numeroase, ramificate, scurte,
- cu organite specifice la bază
- conduc centripet influxul nervos
- corpii neuronali formează substanţa cenuşie în SN care realizează funcţia reflexă
- prelungirile intră în alcătuirea nervilor şi a substanţei albe implicate în conducerea
nervoasă
- proprietăţile neuronilor:
* excitabilitatea = capacitatea de a genera influx nervos / potenţial de acţiune / PA
* conductibilitatea = capacitatea de transmite un PA
* labilitatea = capacitatea de a răspunde la un anumit număr de stimuli în
unitatea de timp
* sinapsarea = capacitatea de a interacţiona cu o altă celulă
celulele gliale - sunt mult mai numeroase ca neuronii / de 10 ori
- sunt: macroglia, microglia, celula Schwann, oligodendrocitul...
- au forme, prelungiri, funcţii diferite
- rol - susţin şi hrănesc neuronii,
- sintetizează mielină şi ARN,
- fagocitează neuroni distruşi, microbi, alte substanţe străine
- ocupă locul neuronilor distruşi