See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/283944677

ALEGEREA OPTIMA A TEMPERATURII DE PREINCALZIRE IN VEDEREA

SUDARII LA OTELURI

Article · January 2000

CITATIONS READS

0 1,263

3 authors, including:

Constantin Luois Dumitrache Paul Barsanescu

Maritime University of Constanta Gheorghe Asachi Technical University of Iasi
63 PUBLICATIONS 50 CITATIONS 81 PUBLICATIONS 253 CITATIONS

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

PhD Thessis: The researches about ultrasonics influences upon naval welded joints View project

Auxiliary Marine Devices - Computer Aided Design, Dinamic and Structural Analysis View project

All content following this page was uploaded by Constantin Luois Dumitrache on 16 November 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 -,Jl MI NISTER.UL EDUCATIEI NATIONALE
;i(:llrErrr
JL" IIE1IJ INSTTTUTUL pE MARTNA CtVtLA CONSTANTA
IBIG 8700 CONSTANTA.stT. Mircea cel llatran l0{
['ar:+d0 111617260 Tel:+4041/664740 E,mail: imarciv.@alpha.rmri.ro.Tcler:14989 ll\ICCTR

ALEGERtrA OPTIMA A TEMPERATURII DE PRETNCAT,ZTNT iN

VEDEREA SUDARII LA OTELURI

AUTON: CONSTANTIN DUMITRACIIE, Institutul de Marin6 Civi@ CONSTANTA;

CORNELIU COMANDA& Universitatea tehnict "Gh. Asachi", IASI;
PAUL BARSAI.{ESCU, Universitatea tehnicS "Gh. Asachi", IASI.

The purpose of preheatiftg is to minimize the risk of cold cracking and has a
positi-"e influence at the microstructure of v,,elding heat affected zone. This paper shs.,.rs
the methods to resolve and optimize ana$cai relations with computer.

cwinte cheie: carbon echivalent, temperaturd de preincdlzire, soltfiii optime

l.INTRODUCERE

Operatia de preincElzire la oteluri in vederea suddrii acestora constituie o m6surd

importantfl care se ia pentru prevenirea si minimizarea riscului fisur6rii la rece. Se stie
c5 aceastfi operatia influenteazfl favorabil microstructura zonei influentate termic {ZIf)
si a materialului cusflturii sudate. Principalele obiective care se indeplinesc odat6 cu
operaiia <ie preincflizire sunt: F
o prevenirea fisur6rii si a ruperii fragile;
r reducerea energiei termice necesarE la sudare;
r micsorarea gradientului termic in tmbinarea sudatfl;
o atenuarea transformfirii ruartensitice;
r indep6rtarea vaporilor de condens de pe suprafata pieselor care se sudeazfr.
Este de mentionat faptul cd temperatura de preinc&lzire nu trebuie sE depdseascfl
temperatura de incepere a transformirilor, martensitice (Ms) a otelului care se sudeaza.
Depflsirea acestei temperaturi poate avea oa rezultat stabilizarea austenitei reziduale [1].
Dac6 se efectueaz6 preinc6lzirea la o temperaturfl prea ridicat5 nu se constati cfl avem o
ameliorare globali a calitiitii structurii, ci mai degrab6 se poate provoca sc6derea
caracteristicilor mecanice cum ar fi de exemplu la otelurile cdlite*revenite.

1'17
2. RELATII DE cAr,cut, A "I'BMpERATIJRII DE pREINcAl.zrnn

230 ! r-r -I-r--1.- T- r-'r--T---r--T--T--l-l --r--i--rl

llg15= 5rnl/ loog DM
8, H.l. = 1.71<J/rnrn
.g zvv
Tempero{uro ombiontd ='lO"C
a
t(,
q,
c
e
6-
r5u

-s
v
: 400
E
LI
EL
a
,g 50

0.3 0.6
. CorbonEchivoicni, g6i [71
Hlig -conhnut'rl de hidogen drlpt rrrelo& ltS
H.l. - encrgio linioti inlruduet lq sudore
Fig. I. Nornogramf; pentru detenninarea temperaturii de preincdlzire functie de
grosime si carbon echivalent
I- .
in !:a---.=.-:
iiieraiura caicuiui
--t--.t--l ,,-:: ,- -- a - -ryt
ieirrpei-a'rutil ue prernuall-lrc
I a F
se laue in i'unctie tie compoziiia
chimic6 sau de energia liniarfl introdusfi la sudare, coroboratA cu durata rlcirii <te la 800
la 500'Cl si cu duritatea FIVl0.
lnstitutul International de Suclurd prczintfl posibilitatea de tlcterminare a
temperaturii de preincfrlzire cu ajutorul unor nomosrame, functie de carbonul ecivalent
si grosimea componentelor ce urmeaz6 a fi sudate (fig.1).
!n nn-.r .'-!-^--:l- l.=-- s-.^----:-- r- a,
Itr.rletrsr. Laz,
^^- valullltr i-;alUUIILilur
^^-L^-.-l-.: Euillvaieilt
^-!-j=.-!-..4 (Iupa Ieiaiia gg-l.efiiliilaia
-^l^rj- -
^* de r
Yurtt-li<.a
este:

CEN=C+ p(c) [#i.ry ,Cu,Ni

' {E ' Dr\'
,(Cr+Mo r-Nb+V) +5.8-l E
L.* u tJ c.v J
J
/t \
\r,
4c) = 075 + 025 . tanhlza(c - oJ 2)l
unde CEN este carbonul echivalent considerat corespunzdtor pentru toate tipurile de
oteluri si utilizat experimental pentru evaluarea fisuririi la rece.
Definirea curbelor acestor diagrame s-a realizat prin utilizarea calculatorului in
vederea determinflrii unor relatii analitice de calcul care descriu aceste curbe. pentru
fiecare curbd s-au verificat mai multe ecutii de forma To, = f (CEN), criteriul cle
alegere liind abaterea medie pItraticfi cea mai bund corelatS cu alura curbei grafice.
Aceste ecuatii sunt date in tabelul I [2].
Pe baxa acestor relatii s-au putut trasa curbele din ligura cu ajutorul I
calculatorului. Se poate lace obsevatia cfl relatiilc 1,2 si 7 din tabelul prezintl I
suspiciuni, deoarece s-au obtinut alte cube care nu sunt corecte si nu au aceeasi fonnf, cu

fia
 cele prezentate in figura l. Deci, in figura 2 sunt reprezentate toate curtreie cu exceptia
!? si ? cnresnunz.ltoarc relatiilor crr aeelasi numdr din tabelul l.
crrrhelnr ')-ez
Tab, 1
Grosimea s
Nr Simbolsi
recomandat& Expresia de calcul
crt restrictii
Imml
.l Tnr{A
I
s<=10
rPr rv
-grrc0033 - 1m7@9,3cEN - 5o10ot #cEltf ,Ei + s46?6t4ile{pcEru
CEN>=10
2 Tpr15
1 0<s<=1 5

3 Tpr20
15<s<=20 aetT|+ a cmr - 2ml55 16 rn* * trgt$ n@r! t ffi't' n znW t mu'
4 Tpr25
20<s<=25
CEN>=0,31 $ne97 - rus,€n. u6;ram (rm)' - Wuro, *+ rm+,m z canrfB/
5 Tpr30
25<s<=30
CEN>=0,30
6 Tpr40
30<s<-40 -44014q16 + 4586qEsmr - oavrSrrmlncEru+ mm{nmr}z +74trs3 / tn(EN
CEN>=0,26
7 Ta14f)
40<s<=50 CtrN>=fl ?6 s:/@06sa + sA86qs6J + 48564SOE lm + g68166286f - S5r/qlgerpoEv
I Tpr60
50<s<=60
CEN>=0,25 lwt.54l- 467ffi4 6, * enq6ud,,6r)" - r*W, @v - 8qsr3lg+ tn cE t / ffi,f
9 Tp170
60<s<=70 1116rg12 + 2ftS19OE +7ffr4ffiC8N2 ilCEN - 1trBrlsjeryCfjN- 588@,ffiJ6i
CEN>=0.23 '
10 p75 Top75 2
-+tE?
lt*r.tw
E aI ryYro(rl\?
.{rq,
rEAr
wt - .rqp6y-r291,'1!1tgt7'1EU
ri@i*-i,ri*-r +! ffilRI6_7
:-*--E /
. CEN
-_-
+ 1tll0ff1;? ln GN / G{

Tpr ['CI
250

?OU

I If,U

100

50

10* a 6.5
l ,'. , t, , I
'
o.2
or!
0.25 0"3 0 35 n.4 n.45 0.5
"
n.6 0.55
Cai'bcn echivalent, CEI-J [%l
Fig.2. Construirea cu calculatorul a nomogramei din fig. 1 cu ajutorul relatiilor din tab. I

DacE in cele prezentate mai sus am exprimat temperatura de preincfllzire in

functie de compozitia chimicd (carbonul echivalent) si grosimea s a elementelor ce se
sudeaz6, in cele ce urmeaz6 vom considera o abordare mai bun6 a problemei prin
!

179
coreiarea riuritatii maxime din ZIT (HVl0) cu compozitia chimicfl a metalului de baz6 si
cu durata de r6cire din ZIT intre temperaturile 800 si 500 oC. notati t*r.. -exodma,tf; ?n
secunde. S-a obtinut astfel relatia:
HV10= 189+ 67.C+ 507 - Pcm- (101 +711.C -461. Pcm). arctg X
{2}
in care HV(10) sunt unit6Ji de duritate Viekers, C eontinutul ?n earbcrn (9/o) si Pcm
carbonul echivalent (%). Pentru Pcm si X avem relatiile:
pcm=C+9*
- 30 Mn+QytCr *W*)L+s.E
2A *4460'15 10 -
(r,t
o_ btteru * 0,501 +7,9-C * 1 1,01 'Pcm
^-
Otelurile pentru care relatiile 2 si 3 dau precizia maximfi sunt cele care se incadreazfl
in intervalele de compozitie chirnicfl din tabelul 2:
Tab.2
Compozitia chimicS [%]
L tuin S1 D P Cu CriV ti Ni Mo I\Ib B
0,034- 0,97- 0,i5- 0,0i0- 0,002- 0, i5- 0.i2- 0,026- 0,007- 0, iJ- 0,i4- 0,0i6- 0,0002-
i
0.254 2"$6 a^45 0"025 0.012 o.23 0 85 I 0_068 0-018 0.81 447 0.05 0"0018

Precieia calculelor nu este afectatfl dac6 unele elemente de aliere cum ar fi Cu,
Ni, Cr, Mo, V, Nb, Ti, B lipsesc din cornpozitia chimicfi a otelurilor.
f-!.---r- )^ -X-:--- rUrrt l--t--- t^*- -----1---:t-
-7:- zrl Onn -: f^n nA
fUU -'U, nOIalB
-, -. -/4
nvraLd utr IaulIE ulll mtttr letlrp9l?a$fli$ 6UU Sl tgT5 expnmitiB
in secunde se poate scrie in functie de energia arcului electric E si de temperatura de
preincfr lzire T* ('C)astfel :

rr - 9oo --'r.(os+ + o,ooz.L) (4)

wrsv anorn,.
..nzra ^- ..,..:'^:-
vrrLrEro ffvttt(tr f::- :l:
virr, uaa(' i,tu tuiaxtia.

r 60. u,. l" It- t t .--1

/ Gilil
'= Jooof y\J
!-aa..:1-.--:-----,
(5)

uu ---..---r--!l--,-J----!
vs vrtsaa u(; Uuuiltr lurrurrlrnJ, curefitut
-,,=,..1+--:--l^-,"-!^=-!--*-r--:..-1 -.-- I :ry rrrr
oE suuale is [Aj si [eRsiunea arcuiui uu Iv j.
Ctr relajiile si fbrmriele preaentate (relatiite 2, 3, 4,5) ex-istE posibilitatea de a
corela tehnologia de sudare ekprimatfl prin parametrii primari I, [A], U" [v] si v-
[cm/min] cu duritatea tn ZIT:
HV10 = 189 + 67.C + 507. pcm- (101 +711.C *461. pcm\. arctgy
(6)
unde Y se calculeae5 cu relatia:
0,94 + 0,AW7 'TN .tnE-u.rn(ooo*f, + 3,455 +79.C + 1 191Pcrn
Y*
05€ + 05S.
(7)
Corelarea tehnologiei de sudare cu duritatea maximfi HVl0 din ZIT este
importanti fiindcfl rezolvfi o serie de probleme cum ar fi:
o tehnologiile de sudare pot fi controlate avdnd valoarea duritetii maxime din ZIT;

t80
 la o duritate maximfl HV10 din ZIT se elaboreazfl tehnologii de sudare care sfl nu
rrinfi in nnnirarlicfiev nrr qncqcfq.
vu 3L,-,.gJis,

asupra timpului ts75 actioneazd atet energia arcului electric E c6t si temperatura de
preincfllzire To,. Se poat€ calcula la un E dat, valoarea lui Tr. astfel ca lIVlO sf; nu
dep6seasc6 valorile admisibile, sau la o temperaturfl Tn, dat6 se poate calcula E.
se pot optimiza valorile energiei la sudare E si preinc5lzirii To, astfel inc6t sa putem
minimiza fie costul fie consumul de eneryie.

3. OPTIMIZAREA CONSUMULIII DE ENERGIE LA STIDARE

Optimizarea consumului de energie a cuplului E, T* se face cu ajutoryl unei

functii obiective Zn:
Ze=E+o'T* (8)
S-a notat cu 0 energia necesarfl psntru afidica cu un grad Celsius temperatura de
preinc6lzire.
Energia arcului electric E si temperatura de preincElzire Tr. sunt legate prin
relatiile 6 si 7. Determinarea solutiilor optime pentru minimizarea consrrmului energetic
Zsse face prin diferentiere. Totusi calculele sunt foarte laborioase datoritE complexitfltii
celor doufl relatii 6 si 7 si astfel se alege o alti cale de optimizare, prin eriteriul fizic.
Eficienta maxim6 a cuplului E, Tp, se realirnazd atunci cf;nd produsul lor &re cea
mai mare valoare, evitflndu-se astfel folosirea echivalentului energetic 0, care depinde
t, A
oc sufsa Dretncalzlrlt.
Opiimizarea pe criteriul fizic [3] se face d6rd valori lui T* in intervalul0...500 'C
si calculf;nd pe E corespunzEtor pentru valorile uzualE ale lui tsy5, core se bfla intre 3 si
60 secunde. Determinarea lui E pentru fiecare valoare a lui Tp, si a lui fu75 se f&c€
utilizfind relatia 4. Rezuitatele obtinute cu calculatorul au fost reprezentate grafic in

Energia arcr.llui E [kJ/cmJ

100"c

150"C

200"c

250.C
300"C

350"C
4000c

500"c

durata racirii intre 800€00 C, t8/5 [sec]

Fig. 3. Valorile energiei E tn functie de durata racirii ts6 si T*

t84
frgura 3. I a ftl, pentru fiecare ty5 s-a.u calcula-t proeh-rsele E-Tq *i s-ar.l obtinut valorile
ma:rinie ale ior. Rezultateie obtinute sui-it prszei'itate ?n fig:urile 4 si 5, unCe s-au trasat in
functie de maximele produselor curbele:
E = fr(t-rJ To, = frt*u) (e)

Tenperatlr. de preirElzireTpr [ "Cl

0 IU 'il i{.' i' qr

i
Fig. 4. Variatia energie arcului E cu timpii ttir Fig. 5. Variatia temperaturii de prdnc6lzire T* cu
timPii tvg

4. CONCLAT-IT

Toate rezultatele prezentate in aceast5 lucrare au fost obtinute cu caleulatorut si

au verificat valabilitatea ielatiilor de calcul prezentate in literatura de specialitate.
Figura 2 a pus tn evidentfl relatiile de calcul prezentate in tabelul si au I
confirmaiinfluenta tarbonului echivalent si a grosimii pieselor cere se sudeaz[ asupra
temperaturii de preinc fllzire.
Figura 3 ne aratA ca pentru anumite valori ale temperaturilor de preincfllzire
valorile energiei ia sudare se modifici pe un interval al timpilor de rficire t66'
perrtr-ti cazurile cinri esie ne-voie de c-oiplurile optimiate E"To, pentru alti timpi
ts75 se vor folosi figurile 4 si 5 prin ducerea unor verticale care intersecteazfl curbele
in
cdte un punct, Aceite puncte determin6 pe orcionaifr vaioriie energiei si iemperaiirii rie
-roinn6lzirl vaiv
iiiAiiii/iairiiv, usu nrnrftrqrrl
rqtr rlar, P.vs*u*.
mavim
'j'*"""
!a t,,.
'ts t6/)'

5. BIBLIOGRAFIE

[t]" MITEL-EA I., BUDAU Y. - "Materiale si ffatarnente termice pentru structuri

sudate" Ed.'de Vest, Timisoara, 1992-
*Noj
t2]. VODA M-, pARASCHIV E. - formule pentru determinarea temperaturii de
pretncdlzire" Revista "Sudura", w. 4,1997
i:t SAf.AGEAN T., MALAI D. - "Optimizarea swldrii cu arcul electric" Ed- Tehnicfl
Bucuresti, 1988;

182 ,
 *----t
MINIS TER-I-IL EDT-} CATIEI NA TION. A LN
ii{S?I?'d?UL DE FfARiiiA CI'VTLA CCNSTAi-{TA I

_l
I

AWELE
INSTIIUTI]Tffi DE hf,AftINA CIYITA

AI{ULI,VOLUMUII

CONSTANTA
2000

View publication stats