Nt. ioventar .... AZ. SEARCH - CORBORATION a BIBLIOTECA TEHNICAl ICS 91,120.25; 93.040 ASRO- SR EN 1998-2 STANDARD ROMAN Decembrie 2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 2: Poduri Eurocode 8. Design of structures for earthquake resistance. Part 2: Bridges Eurocode 8. Calcul des structures pour leur résistance aux séismes. Partie 2: Ponts APROBARE Aprobat de Directoru! General al ASRO Ia 6 aprilie 2006 Standardul european EN 1998-2:2005 are statutul unui standard roman, CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1998-2:2005 This standard is identical to the European Standard EN 1998-2:2005 La présente norme est identique & la Norme européenne EN 1998-2:2005 ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) = Sir. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Direciia Stendardizare: Tel. +4021 310 17 30, +40 21 310.43 08, +40 21 31247 44, Fax: +40 21 315 58 70 Direcia Pubicati-Serv. VanzariAbonamente: Tel +4021 31677 25, Fax +40 21 317 25 14, +40 21 31294 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 DASRO Reyroduceres su vilzaroe iiogras sau paras @ prosertur sanard tr once publcal gr pin cree grgeeu (electron, mecani leaps, mefinae ete) ete ira cS nu ext acre eos a as Ref: SR EN 1998-2: 2006 Editia 1Preambul national Acest standard reprezint versiunea romana a textului in limba englez& a standardului european EN 1998-2:2005. Standardul european EN 1998-2:2005 a fost adoptat la 6 aprilie 2006 prin nota de confirmare care este Inlocuita de prezenta traducere. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este urmatoarea: EN 1990:2002 IDT SREN 1990-2004 Eurocod ~-Bazele proiectari structurilor EN 1991-2:2003 IDT SREN 1991-2:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structutlor. Partea 2: Actiuni din trafle la podur EN 1992-2:2005 IDT SREN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiecterea structurior de beton. Portes 2: Podur de beton * Proiectare si prevederi const uctive EN 1993-2:2008 ee EN 1994-2:2005 IDT SREN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea siructurior compozite de otel si beton. Partea 2: Regul generale si regul penttu podur EN 1998-1:2004 IDT SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Priectereastucturior pent rezistenta la cutremur, Partea 1: Reguli generale, acliuni seismice $i reguli pentru clair EN 1998-5:2004 IDT SREN 1998-6:2004 Eurocod 8: Prolectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea &: Fundati, structuri de custinere si aspecte geotehnice EN 1337-2:2000 NEQ SR EN 1337-2:2004 Reazeme pentru structuri, Partea 2: Elemente de alunecare EN 1337-3:2005 IDT SR EN 1337-3:2005 Reazeme pentru structuri, Partea 2: Elemente de alunecare prEN 15129:200X - = Pentru aplicarea acestui standard se ulllizeazd standardele europene la care se face referire (respectiv standardele roméne identice cu acestea). ‘Simbolul gradului de echivalenta (IOT ~ identic, NEQ - neechivalent), conform SR 1000-8. Standardele europene la care se face referire si care nu au fost adoptate ca standarde romane pot fi Consultate sau comandate la Asocialia de Standardizare din Romania.STANDARD EUROPEAN EN 1998-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Noiembrie 2005 16S 07. 120.25, 63.040 Inlocuiagte ENV 1996-2:1996 Versiunea romana Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur Partea 2: Poduri Eurocode 8 Design of Eurocode 8: Calcul des Eurocode 8: Auslegung von structures for earthquake structures pour leur résistance Bauwerken gegen Erdbeben - resistance -Part2:Bridges auxséismes - Partie 2: Ponts Tail 2: Briicken Acest standard reprezinta versiunea romana a standerdului european EN 1998-2:2005. Stendardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gia fost publicat cu permisiunea CEN, Acest standard european a fost aprobat de CEN Ia 7 iulie 2005. Membrii CEN sunt obligati sa respecte regulamentul inte CEN/CENELEC care stipuleazé conditile in care acestui standard european | se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare a standardului european. Listele actualizate $i referintele bibliografice referitoare a aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau oricare membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). © versiune in oricare alta limba, realizaté sub traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nalionala si notiicarea Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letoni Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Siovenia, Spania, Suedia si Ungaria, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee far Normung Centru de Management: rue de Stassart 36, 8.1050 Bruxelles ©2005 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate In lumea intreaga membriior najionali CEN Ref. EN 1998-2:2005 ROSR EN 1998-2:2006 Cuprins Pagina Preambul 5 1 Generalitat 10 14 Domeniu de aplicare 10 144 Domeniul de aplicare al EN 1998-2.. é ee 10 442 Alte part ale eurocodului EN 1998 é a : Eee 12 Referinte normative... ee vod 124 Utlizare EEL este eta eet 122 Standarée de referinta generale. a 1" 123 Standarde si coduri de referints 1" 124 Standarde generale suplimentare g) alte standarde de referiné pentru poduri 4 13 Ipoteze. : patie cee 4 14 Diatinfa intr princi i regull de aplicare .....ussnssssnnnvonsrnsnnne 12 15 Definit.. felt ca 12 164 Generali : eee cesta 15.2 Termeni comunituturor eurocodurilor 12 183 Termeni utiizati in EN 1998-2 12 1.6 Simbolur. : 8 1.64 Generalitat... Sea eet 1.6.2 Aite simbolur utilizate in sectiunie 2 si 3 ale EN 1998-2. 13 163 Ate simbolur folosite in sectiunea 4 din EN 1998-2 .a..n ieee 14 1.6.4 Ate simboluri fotosite in sectiunea 5 din EN 1998-2...... sae on 165 Alte simbolur folosite in sectiunea 6 din EN 1998-2 ....m.un sone 16 166 Ate simbolurifolosite in secilunea 7 si in anexele J, JJ si K din EN 1998-2 18 2 Cerinje de baza si crterii de conformitate : 24 24 ‘Acfiuni seismice de calcul 24 22 Cerinte de baz 22 224 Generalitati Pe tetera tert 222 Cerinta de neprabusire (stare limita ultima)... cenit as 223 Minimizaroa degradaillor (stare limita a exploatali normiale)..wssvswnsoronsvonnnsen 22 23 Criterii de conformitate 2 23.4 Generalitat : 22 232 Comportament seismic dorit...... : 23 23.3 Verificdri de rezistents 24 234 Proiectarea capacitati iit oe 25 235 Prevederi pentru ductile ...n.mmnnmnnnnnes ices taAneeAAAsRAAASERNRED 236 Conexiuni ~ Controlul depiasarilor ~ Prevederi constructive. a 237 Critert simpificate He 30 24 Provcare conceptual. 34 3 Actiune seismic ae 33 a4 Definirea actiunii seismice... 33 344 Generalitati : 33 342 Aplcarea componentelor migcan ue BB 32 Cuantificarea componentelor .. 33 324 Generalitat prec eromeeecmects essere 322 Spectrul de raspuns elastic care depinde de amplasament. 33 3.23 Reprezentare time-history 34 32.4 Spectrul de calcul dependent de amplasament pentru analiza liniara 85 33 Variabiltatea spatial a actiunii seismice 35 4 Analiza. soe 38 44 Modelare.. 238 44a Grade de liberate dinamice.. 138 442 Mase 38443 414 415 44.6 447 448 4.19 42 424 422 423 424 4.25 SREN 1998-2:2006 Amortizarea structuri gi a rigiditatii elementelor Modelarea solulu Efectele torsiunii Factori de comportare pentru analiza liniara .. Componenta verticala a actiunii seismice .. Comportare seismica reguiata si nerogulata a podurilor ductile. Analiza neliniara a podurllor cu comportare neregulata Metode de analizé Analiza dinamica liniara ~ Metoda spectrului de raspuns .. Metoda modului fundamental Metode liniare alternative.....c.ccnnnenn Analiza dinamicé neliniara time-history ‘Analiza statics neliniar’s (analiza de Impingere progresiva - pushover. 5 Verificarea rezistentel 54 52 5.24 5.22 53 54 5.5 56 5.6.1 5.6.2 5.8.3 57 BTA 5.12 5.8 584 5.82 5.83 6 _ Prevederi constructive. 64 62 624 6.22 6.23 624 63 64 6.41 6.42 65 654 65.2 66 6.6.1 6.62 663 66.4 67 674 672 Generalitati Materiale si rezistenté de calcul Materiale . Rezistenta de caleul. Proiectarea capacitati Efecte de ordinul doi. Gruparea ac{iunil seismice ov alle acjunl. Verificarea rezistentel sectiunilor de beton Rezistenia de calcul, Siructuri cu comportare ductié limita .... Structuri cu comportare ductia. Verificarea rezistentei pantru elemento de ofel si compote... Pile de ote! Tablier metalic sau compozit Fundati Generali Electele actiunii de calcul... Verificarea tezistentei Generalitit Pile de beton... Confinare Flambajul armaturilor longitucinale comprimate. Alte regu Pile cu goluri... Pile metalice.... Funda z Fundati directe .. Fundatii pe pilot. Structuri cu comportare ductilé imitata Verificarea duciitatii sectiunilor critic... Evitarea cedari fragile a componentlor speciice neductle Reazeme si legaturi seismice, Corinfe generale... Aparate de reazem Legaituri seismice, dispozitive de fixare, dlspozitive de transmitere a socurilor Lungimi minime de suprapunere Culee de beton $i ziduri de spriin Cerinte generale... E Culee legate flexibil de tablier.SR EN 1998-2:2006 673 Culee legate rigid fa tablet nnn eels eset 7 674 Podete cu suprasarcin mare 8 675 Ziduti de sprijn, 78 7 Poduricu izolare seismica. 73 7A Generalitati ae oer f ce oe 79 72 Definit.. nnn 73 73 Corinte de baza gi enter de conformitate Eee) BO 74 ‘Actiunea seismica. : 80 744 Spectre de calcul : : 80 7.4.2 ~ de Reprezentarea time-history 81 78 Metode de analiza si modelare Bt 75.4 Generalitat it attested 81 752 Proprietati de calcul ale sistomului 40 20a... Cee Bt 753 Condit pentru aplicarea metodelor de analiza’ 87 754 Analiza spectral @ modului fundamental... 87 755 Analiza spectrala multimodal. See eee abbeteietaet 00 758 Analiza time-history ot 75.7 Componenta vertical # aun seismice ot 78 Verificai... ot 76.1 Situatia de proiectare seismica q Se peter 76.2 Sistam de iZ01B¥E . Ba or) 763 Infrastructuri $i suprastructuri : a eas Ht Be 17 Cerinte speciale pentru sistemul de izolare 93 774 Capacitatea de restabilre laterala eee 93 772 Limitare lateral& la interfata de izolere. 95 773 Inspect si intretinere... 95 ‘Anexa A (informativa) Probabiltal retertoare la actiunea seismics de referingS. Recomandésl privind alegerea acfiunii seismice de calcul in fazele de executie 96 Anexa B {informativ’) Relatia dinre factor de ductitate de depiasare gi de curbura ai articulator plastice din pilele din beton aaa Anexa C (informativa) Estimarea rigiditati efective a elemantelor din beton armat .n...nnnsrssnmne 9B Anexa D (informativa) Veriabilitatea spatialé a migcérii seismice a terenulul: model si metoda de analiza 100 ‘Anexa E (informativa) Proprietali probabile cle materialelor si capacitati de deformare ale erticultilor plastice pentru analizele neliniare 108 ‘Anexa F (informativa) Masa aditionala a apei antrenate pentru pilele imersate i Anexa G (normativa) Calculul efectelor proiectarii capacitati 113 Anexa H (informativa) Analiza staticd neliniara (‘pushover’)... 115; Anexa J (normativa) Variatia proprietaitior de calcul ale unititilorizolatoare selsmice 118 Anexa WJ (informatival) Factorii 3. pentru tipurile de izolatori obignuif... 120 Anexa K (informativa) Incereéri pentru validaree proprietatilor de calcul ale izolatorilor seismici ..... 123SREN 1998-2:2006 Preambul Acest standard european EN 1998-2, Eurocod 8: Prolectarea structurilor pentru rezistenté la cutremur: poduri, a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 250 * Eurocoduri structurale", al carui secretariat este definut de BSI. CEN/TC250 este responsabil de toate eurocodurile structurale. ‘Acest standard european trebuie 88 primeasca slatut de standard national fie prin publicarea unui text identic fle prin ratificare, cel tarziu pana in mai 2006, iar standardele nalionale conflictuale trebuie anulate cel tarziu pana in martie 2010. ‘Acest eurocad inlocuieste ENV 1998-2:1994. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele de standardizare nationale ale urmatoarelor state sunt obligate s& implementeze acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Elvetie, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, irlanda, Italia, Litwania, Letonia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, , Suedia si Ungaria. Istoricul programului de eurocoduri In 1975, Comisia Comunitatilor Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, a unui program de acliune in domeniul consiructillor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale si armonizatea specificatilor tehnice. In cadrul acestui program de actiune, comisia a lust initiativa stabil unui ansamblu de regul tehnice ‘armonizate pentru proieciarea constructilor, In prezent aceste reguli sunt ullizate in statele membre ‘ca 0 alterativa, inr-o prima etapa, la reglementéile naffonale in vigoare pe care urmeazé sa le Inlocuiasca ulterior Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcatuit din reprezenianti statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt care a condus la aperitia primei generatii de coduri europene in anil 60 {In 1989, comisia gi statele membre ale Uniunii Europene si ale Asociatjei Europene a Liberulul Schimb ~ AELS - au decis, pe baza unui acord” inte Comisie si CEN, s& transfere la CEN, printr-o serie de mandate, pregatirea si publicarea eurocodurilor, cu scopul de a le atribui in vitor statutul de standard european (EN). in acest mod, se stabileste, de facto, 0 legaturé Inlre eurocoduri si totaltatea direciivelor Consiliului si/sau decizille Comisiei privind standardele europene (de exemplu Directiva Consiliului 89/108/CEE privind produsele pentru consiructii - DPC - si Directivele Consifului 9BISTICEE, O2/50/CEE gi 89/440/CEE privind lucrarile gi servicile publice, ca gi directivele echivalente ale AELS, desiinate revigordiri pietet interne). Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urmatoare, alcatuite fiecare, in general, in mai multe parti: EN 1990 Eurocod: Bazele proiectérii structurale EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structuriior EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidairie EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur 4 cord intra Comisia Comunitaii Europene s| Comitetul European de Standardizare (CEN) privind activitatea de elaborare a eurocodurior pantru proiectarea construcjilor g! luce&nior inginerest (BC/CEN/O3/89)SR EN 1998-2:2006 EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autoritilor de reglementare din fiecare stat membru si stipuleaza dreptul acestora de a stabil, la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care s& fle inciuse in reglementarile privind siguranta constructor, In cazul in care aceste valori continua sa fie diferite de la o tard la alta Statutul si domeniul de aplicare al eurocodurilor Stalele membre ale UE si ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referint’ care pot fi utilizate drept mijloc de a proba conformitatea constructilor gia lucrarilor ingineresti cu cerintele esentiale ain Directiva Consiliului 89/106/CEE, in particular cu Cerinta Esentialé nr.1 — Stabiltatea si rezistenta ‘mecanica — gi Cerinta Esentialé nr. 2 Securitatea In caz de incendi ca baza de specificatii pentrs contractarea Iucréiilor de constructi si a servicilor tehnice asociate; — cadru de specificati tennice armonizate pentru produsele de construeti (EN si ATE) jin masura in care se refers la lucrarile de constructii in sine, eurocodurile au o relatie directé cu documentele interpretative “la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar daca au o natura diferité de cea a standardelor armonizate de produse”. In consecinta, aspectele tehnice care rezulté din lucrafile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, in mod adecvat, de catre comitetele tehnice CEN si/sau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreaza standardele de produse, in vederea atingerii unei compatibiltat totale a specificatilor tehnice pentru produse cu eurocodurite. Standardele eurocoduri contin reguli comune de proiectare structuraté pentru calculul complet al sttucturilor $1 produselor componente de naturd tradtionala sau inovatoare. Deoarece eurocodurile nu abordeazé, in mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau conditi deosebite de proiectare, proiectantul trebuie s& apeleze la experti peniru consideraiii suplimentare referitoare la aceste cazut Standarde nationale care adopt eurocoduri Standardele nationale care adopta eurocoduri trebuie s8 cuprinda textul integral al eurocodulu {inclusiv anexele) aga cum a fost publicat de CEN; textul eurocodulul poate fi precedat de o pagina nafionald de titluri si un preambul national si poate fi urmat de o anexé nafionala. ‘Anexa nationala poate s& contin numai informatii si date privind acei parametri precizati in eurocod care sunt obiectul optiunii autoritatiior nationale, definiti drept parametsi determinati la nivel national, care vor fi utilizati la proiectarea constructilor si a lucrérlor ingineresti din tara respectiva si se referd la: —_ valori si/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; ® Conform articolului 3.3 al DPC, corinjole esentiale (CE) rebuie £8 fle prezentate intro forma concreté In documentele interpretative (Dl) pentru a asigura legatura necesara inire cerinfele esenfiale si prevederie standardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ETAS) si ghidurlor europene armonizate pentru agremente tehnice(ETAGs), *'Conform articolului 12 al DPC (Directive Consilisi 89/1 06/CEE) documentele interpretative trebuie: 42} 58 prezinte intro forma concretd cerinjele esentiale prin armonizarea terminologiel si bazei tehnice gi prin Indicarea, dupa caz. a claselor sau nivelurior pentru flecare cerings: b) 8 indice motodeie de corelare a claselor sau nivelurilor cerinfolor cu specificatile tehnice, ca de exemplu metode de calcul side incercare, regul de proiectare, etc. ©) 88 serveasca drept documents de referinja pentru elaborarea slandardelor armonizate gi recomandasilor Pentru aprobari tehnice la nive! european agremente tehnice armonizate. Eurocodurile, de facto, au un rol similar in domeniul Cerintei Esenfiale nr.t si al unei parti a Cerinfei Esentiale 2SR EN 1998-2:2006 valori care se pot utiliza in cazul in care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului si indicd numai simbolul acestuia; — date specifice {ari respective (geografice, climatice, etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru incércarea daté de zépada; procedura care trebuie utilizatd alunci cand eurocodul prezinta proceduri alternative. ‘Anexa nationala poate sd contind, de asemenea, gi — decizii de aplicare ale anexelor informative ale eurocodului si — referiri la informati si date complementare, care s& nu contravina lextului standardului, cu scopul de 2 asista utiizatorul la aplicarea eurocodului. Legatura dntre eurocoduri si specificatiile tehnice armonizate de produse (EN si ATE) Este necesar sé existe 0 coerenté in ceea ce priveste specificatiile tehnice armonizate pentru produsele de constructi si regulile tehnice peniru lucrarile de construcili ". Pe langa aceasia, orice informatie referitoare la eurocoduri, care insoteste mercajul CE pentru produsele de constructii, trebuie sA mentioneze clar parametrii determinati a nivel national care au fost luati in considerare. Informatii suplimentare specifice EN 1998-2 Domeniul de aplicare al acestei parfi a EN 1998 este definit in 1.1 Acfiunile seismice sunt definite in EN 1998-1:2004, sectiunea 3, exceptand cazurile in care, in aceasta parte, se specificé altfel. Datorté particulaitatilor sistemelor rezistente la seism ale podurllor in comparatie cu cele ale clédirlor sau ale altor structur, toate celelalte sectiuni ale acestei par nu se aflé in general In relatie directé cu cole din EN 1996-1:2004. Totusi, cteva prevederi din EN 1998-1:2004 sunt ulilizate drept relerinje directe. Deoarece actiunea seismic este preluaté in principal de pile, iar acestee, in ultimul timp sunt realizate din beton armat, acestui tip de pile i s-a acordat o atentie deosebita Reazemele sunt, in multe cazuri, parti importante ale sistemului de rezistenta a podului la actiuni seismice, fiind tratate in consecinté. Acelagi lucru gi pentru dispozitivele de izolare seismic, Anexa nationala pentru EN 1998-2 Acest standard ofera proceduri altemative, valori si recomandéri pentru clase prin note care indica unde trebuie facute alegerie la nivel national. Prin urmare, standardul national care implementeaza EN 1998-2 trebuie s& aiba o anexa nationala care sa contina toli parametrii determina! la nivel ational care urmeaza a fi utlizat} la proiectarea lucrarilor de arta ce se vor construi in tara respectiva ‘In eurocodul EN 1998-2:2005 alegerea nationals este permisa pentru urmatoarele articole: *) Ase vedea Art.3.3 gl Art 12 din DPC, cat si paragrafele 4.2, 43.1, 432 si52aleDI1SR EN 1998-2:2006 Referinjs | Arico 414.18) ‘Anexe informative A, B, C.D. E, F, H sid 2413) Perioada de revenire de referintS Tuer 8 acfiunil seismice pentru cerina de neprabusire a podulul (sau, echivalent, probabiltate de referints de depasire [in 50 de ani, Price). 234(4)P [ Clase de imponanta ale podurtor 2.46) Factori de important pentru podurt 2.2.2(5) Condit ih care actiunea seismica se poate considera acjiune accidentala si cerintele de la 2.2.2(3) si 2.2.2 (4) pot fi relaxate. 235.3(1) Expresia pentru lungimea anticulatilor plastice 236.46) | Procente ale deplasarilor de calcul pentru elementele structurale secundare 23.714) Cazuri de seismicitate redusé 23.71) Griteri simpificate de proiectare a podurilor in caz de selsmicitate scazuta 32.23 Definire a falilor active 33()F Lungimea minima a tablierulul continuu pentru care variabiltatea spatialés a acliunil seismice trebuie luata in considerare 3.316) Distanta minima de la care migcarile seismice ale pamantulul pot fi Considerate ca fiind complet necorelate 3.316) Factorul care {ine seama de marimea deplasarilor terenului care apare pe directia opus reazemelor adiacente 47.2(4)P Valor! yo: pentru incéredrile din trafic considerate a fi simultane ou actiunea seismicd de calcul 44.812) Limita superioara a valorii din partea sténg8 a expresiei (4.4) pentru comportarea seismica a unui pod considerata a fineregulata 5.314) Valoarea faciorului de suprarezistent& 7 5.4(1) ‘Metode simplificate pentru lvarea in considerare a efectelor de ordinul doi analize liniare 5.6.2(2)P | Valoarea coeficientului de siguranta suplimentar jeox pentru rezistenta la forfecare 5.6.3.0(1)P | Alternative pentru determinarea coeficientului de sigurania suplimentar ‘es pentru rezistenta la forfecare a elementelor ductile in afara articulatilor | plastice 6.2.1.4(1)P__| Tipul armaturii de confinare 65.1(1)P | Reguli simpliffcate de veriicare pentru poduri cu comportare ductla limitata In cazul unei seismicitatireduse 66.23(3) | Gradul de extindere al deteriorariireazemelor din elastomeri la podurile fa care acliunea seismic’ se considers acfiune accidentala, dar nu este preluaté in intregime de reazemele din elastomeri 66.3.2(1)P | Procent din reaciiune, ca forfS de comprimare, datoraté Incérc&rilor permanente care este depasitd de reactiunea totala verticala pe un reazem datorité actiunii seismice de calcul, pentru dispozitivele de ancorare, 67.317) Valoare superioara a deplasarii seismice de calcul pentru limitarea degradéiii terenului sau a terasamentului din spatele culeelor care sunt conectate rigid la tablie. TAACIP Valoarea perioadel de control Tp pentru specirul de calcul al podurifor cu izolalie seismic’ T6.21)P Valoarea factorului de ampliicare 1s aplicate deplasarior de calcul ale dispozitivelor de izolare:SR EN 1998-2:2006 7.6.25) Valoarea lui jx pentru reazemele din elastomeri 77.42) Vaiorile factorior , si 3, peniny capacitatea de revenire laterala a dispozitivelor de izolare 412) Valori ale temperaturi minime ale izolatorilor in situatla de proiectare seismicé 217) Valor ale factorilor_ 4 pentru izolatori folositiin mod curentSR EN 1998-2:2006 1 Generalitati 14 Domeniu de aplicare 1.1.4 Domeniul de aplicare al EN 1998-2 (1) Domeniul de apiicare at Eurocodului @ este definit in EN 1998-1:2004, 1.1.1 iar domeniul de aplicare al acestui standard este defini in 1.1.1. Parle adijionale pentru Eurocodul 8 sunt prezeniate in EN 1998-1:2004, 1.1.3, (2) In-cadrul domeniului de aplicare stabilit in EN 1998-1:2004, aceasta parte a standardului online cerinjele speciale de execulie, criterile de conformitate precum si regulile de folosire care se aplicd pentru proiectarea podurilor rezistente la cutremure. (3) Aceast parte se aplicd, in primul rand, la prolectarea la seism a podurilor pentru care actiunile seismice ofizontale sunt in special preluate prin incovoierea pilelor gi a culeslor; adica a podurilor alestuite din sisteme de pile verticale sau aproape verticale care sustin suprastructura tablierulul, Se aplica, de asemenea si la proiectarea fa seism a poduritor hobanate si a podurilor in atc, desi se considera c& prevederile sale nu acopera integral aceste cazuri (4) Podurile suspendate, podurile de lemn gi de zidarie, podurile mobile si cele plutitoare nu sunt incluse in domeniul de aplicare al acestei pari (5) _Aceasta parte contine numai acele prevederi care, in plus fata de alte eurecoduri sau parti felevante ale EN 1998, se respectd la proiectarea poduriior din zonele selsmice. in cazurile unei seismicitafi reduse se pot stabil criterii de proiectare simplificate (a se vedea 2.3.7(1)). (6) In aceasta parte sunt dezbatuta urmétoarele subiecte: Cerinte de baza gi criterli de conformitate , - Actiuni seismice, - Analize, = Verificarea rezisientei, - Prevederi constructive. Aceasta parte include si o sectiune special referitoare la izolarea seismicd cu prevederi care acoperd domeniul de aplicare a acestel metode de protectie seismicd a poduriior. (7) Anexa G contine reguli pentru calculul efectelor proiectarii capacitatit (8) Anoxa J contine roguli referitoare la variatia caracteristicilor de calcul a dispozitivelor de izolare seismic, precum si modul fn care astfel de variali pot fl luate in calcul in project NOTA 1 - Anexa Informativa A fumizeazé informatil pentru probabilitatle de aparitie a evenimentului seismic de referinta i recomandari pentru alegerea actiunl seismice de prolectare din timpul etapel de conetrucje. NOTA 2 - Anexa informativa B furnizeaza informati cu privire la relatia dintre ductiitatea de deplasare $i ductiitatea de curburd 2 articulator piastice din pilele de beton. NOTA 3 - Anoxa informativa C furnizeaza informatii pentru estimarea rigiitali efective a elementelor flexible de beton armat, NOTA 4 - Anexa informativl D furnizesz’ informatii pentru modelarea gi snelize iuénd in considerare Varisbiltatoa spatialé a miscérilterenuiui In timpul cutremurulul NOTA 5 - Anoxa informativa E furnizeaza informati despre proprietatte probabile ale materialulul gia capaciti de deformare a articulator piastice pentru analizele neliniare. NOTA 6 - Anoxa informativa F furnizeaza informagi gi lini! directoare pentru masa adéugats a epei antrenate ‘asupra pilelor scufundate, 10SREN 1998-2:2006 NOTA 7 - Anexa informativa H furrizeazéi indicat gi informatii pentru analiza static’ neliniard (Impingere progresiva - pushover). NOTA 8 - Anexa informativa JJ fumizeaza informatilprivind factor A. pentru tipurle de izolator obignuit NOTA 9 = Anexa K informativa confine ceriniele pentru incercéri necesare pentru validarea caracteristicilor de proiectare ale unitatilor izolatoare seismic. 1.1.2 Alte parti ale eurocodului EN 1998 ‘Asse vedea EN 1998-1:2004 4.2 Referinfe normative 4.24 Util are (1) Urmatoarele documente normative contin prevederi care, prin referinte in acest text, constituie prevederi ale acestui standatd european. Pentru referintele datate, nu se aplicd’ amendamentele Ulterioare sau revizuiri ale oricéreia din aceste publica. Totusi, partie implicate in acorduri bazate pe acest standard european sunt incurajate s& investigheze posibiltatea aplicarii celor mai recente edit ale documentelor normative indicate mai jos. Pentru referintele nedatate, se aplicé cea mai recenta edijie a documentului normativ respeetiv (inclusiv amendamentele). 1.2.2. Standarde de referinta generale Se aplicd 4.2.1 din EN 1998-1: 2004. 1.2.3 Standarde si coduti de referinta Se aplic’ 1.2.2 din EN 1998-1: 2004 1.2.4 Standarde generale suplimentare si alte standarde de referinfa pentru poduri EN 1990: Annex A2 Basis of structural design: Application for bridges EN 1991-2:2003 Actions on structures: Traffic loads on bridges EN 1992-2:2005 Design of concrete structures. Part 2 — Bridges EN 1993-2:2005 Design of steel structures, Part 2— Bridges EN 1994-2:2005 Design of composite (steel-conerete) structures. Part 2 — Bridges: EN 1998-1:2004 Design of structures for earthquake resistance. General rules, seismic actions and rules for buildings EN 1998-5:2004 Design of structures for earthquake resistance. Foundations, retaining structures and geotechnical aspects, EN 1337-2:2000 ‘Structural bearings - Part 2: Sliding elements EN 1337-3:2005 Structural bearings ~ Part 3: Elastomeric bearings prEN 15129:200X __Antiseismic Devices 1.3. Ipoteze (1) __ In plus fata de ipotezete generale prezentate la 1.3 din EN 1990: 2002, se aplica Ipotezele urmatoare. 1"SR EN 1998-2:2006 (2)P Se consider c& nu are los nici o schimbare a structuri in timpul perioadei de executie sau in timpul duratei de functionare a structurli daca nu exista o justificare gi o verificare adeovata. Datorita naturil specifice a raspunsului seismic, acesta se aplicd chiar si in cazul schimbatilor care duc ta 0 corestere a rezistentei structurale a elementelor 1.4 Distincfia intre principii si reguli de aplicare (1) Se aplica regulile precizate in 1.4 din EN 1990: 2002 15° De 1.5.1 Generalitati (1) Se aplica termenit gi definitile urmatoare. 4.5.2 Termeni comuni tuturor eurocodurilor (1) Se aplica termenii gi defintile precizate din 4.5 din EN 1990:2002. 1.5.3. Termeni utilizati in EN 1998-2 proiectarea capacitatii procedura de proiectare folositd la proiectarea structurilor cu comportare ductilé pentru asigurarea ierarhiei rezistentelor diferitelor componente structurale necesaré obtinerii configuratiei dorite a articulatilor plastice si pentru evitarea modurilor de cedare fragile. elemente ductile elemente capabile sa disipeze energie prin formarea unor articulati plastice structuri ductile structura care sub acjiunea miscarlor seismice putemice poate aisipa o cantitate semnificatva de energie prin crearea unei configurall dorite a articulafillor plastice sau prin alte mecanisme comportament ductila limitata comportarea padutilor la seism, fara disipare semnificativa a energiei in articulatille plastice, sub aciiunea seismica de calcul legaturd pozitiva conexiune realizata prin legaturi seismice izolare seismicd echipare a structurilor de poduri cu dispozitive de izolare speciale, cu scopul de a reduce raspunsul seismic (forte si/sau deplasari) variabilitate spatiala (a actiunii seismice) situate in care migcarea pamantuiui difera la diferitele reazeme ale podului si, deci, actiunea seismic nu se poate baza pe o caracterizare @ migcarii intr-un singur punct comportare seismicd comportare a unui pod sub actiunea unul eventment seismic de calcul care depinde de caracteristcile relatiei globale forlé-deplasare a structuril, poate fi ductilé sau ductila limitatitotal elastica tegaturi seismice legaturi prin care o parte sau toaté actiunea seismica poate fi transmis. Folosite in combinatie cu aparatele de reazem, acestea pot fi prevazute cu jocuri corespunzatoare (care s@ permit miscarea liberd), astfel incdt s& fie activate numai in cazul in care deplasarea selsmicd de caloul este depaita 12SR EN 1998-2:2006 lungime minima a suprapunerii masura de siguran\3 sub forma unei distanle minime intre marginea interioara a elementului purtat si marginea exterioard a elementului purtator. Suprapunerea minima are menirea de a asigura ca functia de sustinere este mentinuta sl in cazul unor deplaséir seismice extreme. deplasare seismic’ de calcul deplasare indusd de actiunile seismice de calcul deplasare de calcul totala in situatia de proiectare seismica deplasare uilizata pentru a determina gabariele adecvate pentru proteciia elementetor structurale critice sav majore. Inctude deplasarile seismice de calcul, deplasarea datorta efectuiui de lunga durata a aciiuniior permanente si quasi-permanente i 0 fractiune corespunzatoare din deplasarea datorata actiunil termice 1.6 Simboluri 1.61 Geners (1) Se aplic& simbolurile indicate in 1.6 din EN 1990:2002. Pentru simbolurile care depind de materiale, ca gi peniru simbolurile care nu se referd la cutremure in mod specific se aplica prevederile eurocodurilor corespunzatoare. (2) Alte simbolur. folosite in legatura cu acjiunile seismice, sunt definite th text in momentul i care apar, pentru a ugura folosirea. Totusi, mai jos sunt prezentate cele mai frecvente simboluri care apar in EN 1998.2, indicate si definite in urmatoarele paragrafe. 1.6.2 Alto simboluri utilizate in sectiunile 2 gi 3 ale EN 1998-2 de deplasare seismica de calcul (datoraté numal ac{luni seismice de calcul) de, deplasare seismicai determinata prin analiza liniara dg deplasare de lung durata produsa de acfiunile permanente si cvasipermanente dz —_deplasare de calcula terenuiui in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.4 dh —deplasarea terenului al sotului B la reazomul i dy deplasarea relativé a terenului de la reazemul fata de reazemul de referinté 0 dy deplasare produsa de actiunea termica dy —_deplasarea ultima dy deplasare la limita de curgere Axa —_actiunea seismicd de calcul Fre valoarea de calcul a fortei de rezistenté la actiunea seismului Tg distanta dinoolo de care migcarea terenului se poate considera complet independent L, —_distanja de ta reazemul /la reazemul de referinté 0 Lia distanta dintre reazemele consecutive 1 sii R, —reactiunea ta baza pilel / Sz spectrul de raspuns medi in amplasament S, _speetrul de réspuns in amplasament Terr perioada efectiva a sistemului de izolere factor de important 13Ad; Ms = 16.3 4a, ds & ea & h Kn n Foxin Foo Avy Meas SR EN 1998-2:2006 deplasarea terenului a reazemul intermediar /relativa la reazemele adiacente /-1 si it factor de ductilitate de deplasare coeficient de grupare pentru valoarea cvasi-permanenta a actiunii termice Alte simboluri folosite in secfiunea 4 din EN 1998-2 media deplasarlior pe directie transversal a tuturor varfurior pilelor sub acjiunea seismica transversald, sau sub actiunea unei incarcéri transversale cu distributie similar deplasarea punctulul nodal / valoarea asimptotica a spectrului pentru migcarea m pentru perioade lungi, exprimaté in termeni de deplasare eat eg excentricitatea masei accidentale (= 0,031, or 0,038) excentricitatea adilionala care reflecté efectul dinamic al vibratilor simultane de translatie si de torsiune (= 0,05L sau 0,058) excenticitatea teorelic8 acceleratia gravitationala limea sectiunii transversale pe directia incovoieri articulatiel plastice efectul miscaril independente m coeficient de reducere al forfei locale necesar in elementul duct / valoarea minima a valoarea maxim’ a rie actiunea seismica de calcul actiune seismica in directia x actiune seismica in directia y actiune seismicd in directia z lajimea tabliorului valoarea probabil’ maxima a efectului acfuni raspuns in modul / fora orizontalé determinata in conformitate cu metoda modulului fundamental greutatea totala efectiva a structuri, egald cu greutatea tablisrului plus greutatea jumatatii de 5us a pilelor greutates concentrata in punctul nodal / rigicitatea sistemului lungimea totala a tabli distanta de la articulatia plastica la punctul de moment zero masa tolala valoarea de calcul maxima a momentului fn situajia de proiectare seismica in localia respeciiva a articulatiei plastice a elementului ductit 14SREN 1998-2:2006 ‘Mga; valoarea de calcul a rezistentei la incovoiere @ sectiuni articulatiei plastice @ elementului duct? M, —-momentul static echivalent faté de axa verticala care trece prin centrul masei tablierului Q;) —_ valoarea caracteristica a incarcarllor din trafic Rs valoarea de calcul a rezistentei Sa(T) acceleratia spectrala a spectrului de calcut T __perioada modul fifidamental de vibratie pentru directia luata in considerare X axa longitudinal’ orizontalé a podulul Y axa transversala orizontala a podulul Z axa vertical @, —_raportul deschiderllor de fortecare a pilel 4) diferenta maxima a deplasérilor in directo transversala a tuturor parlor de sus ale pilelor sub aciunea seismicd transversala, sau sub acjiunea unei sarcini transversale cu distribute similara mm forta axialé nonmalizata (= Neal(gfs)) G3 valoarea de calcul a capacitatii de rotire plastica Qn rotrea necesara a articulatil plastice € —_raport de amortizare vascoasé Ye; factor pentru valoarea cvasi-permanenta a actiunil variabile 7 1.6.4 Alte simboluri folosite in sectiunea 5 din EN 1998-2 deg —_deplasarea relativa transversala a capetelor elementului ductilluat in consideratie fix Valoarea caracterstica a rezistentel betonului fai valoarea de calcul a rezistentei la tractiune a betonului fa efortul redus al armaturi, pentru limitarea fisurilor fy valoarea de caloul a limitel de curgere a armaturii din nod +» _bratul de parghie a sectunilor de capat ale grinzit Ze _bratul de parghie a sectiuniiartculajit plastice a stalpulul Ac (Ve, Mc, Nc) _efectele capacitati de calcul Ac aria seotiunii de beton ps actlunea seismic’ de calcul (numel actiunea seismica) dsj _actiunea in situatia de proiectare seismica sy aia armaturi orizontale din nod Au, atia armaturl vertcale din nod valoarea de caloul ¢ efectului actiunii in situatia de proiectare seismic’ valoarea caracteristic& a Incarcéiii permanente moment de suprarezistenta 15SR EN 1998-2:2006 Msa —valoarea de calcul a momentului in situatia de proiectare seismic Mg valoarea de calcul a rezistentei la incovolere a sectiuni Nea forta axialé th situatia de proiectare seismica Neg forta axialé in slap sub actiunile permanente si cvasi-permanente in situalla de proiectare seismica Np forla axiala verticala intr-un nod Qi. Valoarea caracteristicd a incarcatii din trafic Q2 _valoarea ovesi-permanenta a actiunilor pe termen lung Py valoarea caracteristica a pretensionarii dupa toate pierderile Ry valoarea de calcul a rezistent sectiuntt Rar valoarea de calcul e fortei de frecare maxime a reazemelor de mobile (prin alunecare) Tre _ forta rezultanté de intindere fn armatura stalpului Vg valoarea de calcul a fortel de forfecare Vx valoarea de calcul a forfei de forfecare orizontala in nod valoarea de calcul a forfei de forfecare vertical in nod forta de forfecare a grinzii adiacente fetal intinse a stélpului ys factor parlial pentru material ¥% factor pentru suprarezistenta yor factor de amplificare pentru frecarea datorata efectelor de imbatranire ‘Ysa, Muay factor de sigurant& suplimentar impottiva modului de cedare fragil Pe —_procentul de armare orizontal in nod Py procentul de armare al etrierilor inchigi pe directia transversala panoului joantei (ortogonal fata de planul actiunii) Pe procentul de armare verticalé in nod yo Coeficient de grupare Ade, aria armaturi orizontale amplasata in afara corpului nodului 4dg aria armaturiiverticale amplasata in afera corpului nodului 1.6.5 Alte simboluri folosite in sectiunea 6 din EN 1998-2 a, valoarea de calcul a acceleratiei la nivelul terenului de tip (a se vedea EN 1998-1:2004, 3.2.2.2) b ——dimensiunea sectiunii transversale a sémburelui de beton, perpendicular pe directia de confinare considerata, masurat’ pe axa buclet bein G88 mai mica dimensiune a sémburelui de beton dy, diametrul bare longitudinale dey —_deplasarea efectiva datoratd varaliel spatiele a deplaséiii selsmice a terenului doplasarea efectiva a reazemului datorata deformatii structuri 16fi fy fos Sn by low Asw A dD Eg Fra Ly Le Qu SREN 1998-2:2006 deplasarea maxima (varful) de calcul a terenului conform cu precizaiile din EN 1998-1:2004, 3.2.2.4 rezistenta la tractiune limita de curgere limita de curgere a armaiturittongitudinale limita de curgere a tantutul lungimea minima @ reazemului pentru asigurarea unei transmiteri sigure a reactiunit verticale lungimea minima de suprapunere distanta dintre axele etrieilor spatiul maxim (longitudinal) distanta dintre axele fretelor sau ale agrafelor suplimentare spatiy transversal valoarea de calcul a vitezei terenului viteza undei de forfecare in sol la deformari de forfecare mici aria seotiunii din beton aia sectiunil transversale a inimii de beton confinat a sectiunil atia sectiunil transversale a spiralei sau a fretei suprafata totalé a etrierior sau agrafelor pe directia transversald a confinaii aria sectiunil transversale 8 unei bare diametrul interior diametrul barel in forma de spiralé sau freta presiunea totelé a pamntului care acjioneazi asupra culeei in condifi seismice in conformitate cu EN 1998-5: 2004 valoarea de calcul a rezistentet valoarea de calcul a lungimil articulatillor plastioe lungimea efectiva a tablierului greutatea unei sectiuni de tablierulul legata de 0 pilé sau culee, sau cel putin greutatea celor doua sectiuni de tablier de o parte si alta @ unui rost de Separatie intermediar factor de sol specificat in EN 1998-1:2004, 3.22.2 limita superioaré a perioadei pe ramura acceleraliei specirale constante conform EN 1998-1:2004, 32.2.2 acceleratia de calcul a terenului de tip A factor de importanta deformatie seismica la forfecare a solului in c&mp liber parametru care depinde de raportul f/f, factor necesar de ductilitate de curburd uma ariilor bareior longitudinale fixate de etrier 17Ova 1.6.6 ay age a ha yi dei deg de ds da dys dy dey 4, e SR EN 1998-2:2006 procent de armare longitudinal procent de armare transversal Taport mecanic al armaturii de confinare EN 1998-2 Alte simboluri folosi in sectiunea 7 giin anexele J, JJ si K valoarea de calcul a acceleratiei terenului de tip A acoeleratia de varf de referinté a terenului de tip A deplasarea de calcul deplasares izolatorulul deplasarea de calcul a izolatorului corespunzand deplasarii de calcul a sistemului de izolare des deplasarea izolatorulul i deplasarea de calcul majorata a izolatorulul i deplasarea de caloul a izolatorului i deplasarea de calcul a sistemului de izolare deplasarea de caloul a sistemului de izolare care rezuité din modul fundamental deplasarea centrului de rigiditate obfinuté din analiza deplasarea suprastructuri in locatia infrastructuri gia fzolatorulul 7 capacitatea de deplasare a sistemului de izolare deplasarea maxima deplasarea minima negativa gi respectiv pozitiva in incercari deplasarea reziduala a sistemului de izolare deplasarea la limita de elasticitate excentricitatea pe directie longitudinala podului raza de giratie a masei tablierului fata de axa verticalé care trece prin centrul de masa al acestuia semnul (d,) semnul vectorulul viteza dy, te Xi Yi Ay Ep Boi Ee grosimea totalé a elastomerilor viteza de migcare a izolatorulul vascos viteza maxima de migcare a izolatorului vascos coordonatele pilel /in plan aria efectiva transversalé a aparatului de reazem din elastomeri energia disipata pe ciclu la deplasarea de calcul a sistemului de izolare des energia disipata pe ciclu a unel unititl izolatoare /, la deplasarea de calcul sistemulul de ieolare deg valoarea de calcul a fortei seismice 18SR EN 1998-2:2006 Eta forte seismice inteme obtinute din analiza Fix forta maxima care corespunde deplasarii de calcul Fa Fp forte minime negative si respectiv maxime pozitive obtinute la incercari, pentru unitati cu comportare histereticd sau cu frecare sau forte negative $i respectiv pozitive din incercari care corespund lui di gi lui dp, respectiv, pentru unitéti cu comportare vasco-elasticé Fy forta de curgere in conditi de incarcare monotona Fo forta pentru depiasare zero in condi de incarcare ciclica Gy modul de elasticitate transversal a aparatulul de reazem din elastomeri Gg modul transversal conve cu EN 1337-3:2005 HDRB reazom din cauciue cu amortizare Inalta nal aparent al aparatului de reazem din elastomeri in conformitate Hy indltimes pilet i Kix rigiditate efectiva a izolatorului i K. __rigiditate elastica a izolatorului histeretic bilinear sub incarcare monotona Ki, figiditate @ miezului de plumb a reazemului cu plumb si cauciue Kp tigidtate postetastica a izolatorului histeretic bilinear Kear nigiditate etectiva a sisterului de izolare pe drectia principelé orizontalé vata in considerare, pentru o deplasare egala cu deplasarea de calcul dos Ken tigiditate compusé a izolatoritor si a pilei i corespunzatoare Kj igiitate ta rotite a fundatiel pile i Kx figiditatea cauciucului din reazemul de plumb gi cauciue Ky tigiditatea la rotire a fundatiei pilei 7 Kz rigiditatea ta deplasare a corpului pilel Ki rigiditatea de transtatie a fundatiei pilei i Kx, Kyirigiditatea compusa efectiva a unitajli de izotatori sia pilei 7 LRB aparat de reazem din cauciuc gi plumb Mg masa suprastructuri Ny forte axialé din izolator PTFE. politetrafluoretiiena Qc sarcina axial permanenta a izolatorului Ry raza suprafetei sferice de alunecare SS __ factor de sol al spectrului elastic in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.2 Te, Tp petioadele de colt ale spectrulul elastic in conformitate cu 7.4.4(1)P si cu EN 1998-1:2004, 3.2.22 Tete petioada efectiva a sistemului de izolare Tria temperatura minima a eparatului de reazem pentru calcul seismic V¥, —_forta maxima de forfecare transferata prin interfata izolatorului 19SR EN 1998-2:2006 Ve forta maxima de forfecare estimald prin metoda modului fundamental UBDP proprietati ultine maxime de calcul a izolatorilor LBDP _proprietaji ultime minime de caloul ¢ izolatorilor @% ——exponentul vitezei amortizorului vascos 7 factor de importanta a podului incarcarea verticala suplimentara daiorita efectelor seismice de réstumare cresterea forjelintre deplasérile dy/!2 gi ds Hs Coeficient de frecate dinamic € —_fractiune din amortizarea vascoasé echivalent’ & —_contributia izolatorilor la amortizarea efectiva Sa — amortizarea efectiva a sistemului de izolare Wi coeticient de grupare 20SR EN 1998-2:2006 2 Cerinte de baza si criterii de conformitate 2.4 Actiuni seismice de calcul (1)P_— Ideea de baza a acestui standard este de a satisface, cu un grad de siguran{é corespunzator, cerinta de neprébusire definita in 2.2.2 gi in EN 1998-1:2004, 2.1(1)P, pentru actiunea seismic’ do calcul (Ass) (2)P Daca in aceasta parte nu se specifica altfel, se aplica specirul elastic al acliunii seismice de calcul in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.22, 322.3 gi 3.2.2. Pentru aplicarea metodei echivalente liniare din 4.1.6 (folosind factorul de comportare q) spectrul trebuie sa fie specirul de calcul in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.5. ()P_Actiunea seismica de calcul, Acc, este exprimata in termenii: (2) actiune seismica de referinta, Ag, asociata cu 0 probabilitate de depasire de referintS, Pyon. In 50 de ani sau o cu perioada de revenire de referinia, Tyce, (a se vedea EN 1998-1:2004, 2.1(1)P si 3.2.1(3)) si (d) factorul de important 7 (a se vedea EN 1990; 2002 gi EN 1998-1:2004, 2.1(2)P, 2.1(3)P gi (4)) pentru a tua in considerare diferentierea de fiabilitate: Ata = "dex (2.4) NOTA 1 - Valoarea care urmeaza sa fle atibulté perioade! de referinté de revenire , Thea, asociaté cu actiunes selsmica de referinta pentru a fi ulizata Int-o anumit fara, poate fi gasité in anexa sa nafionald. Valoarea recomandaié este: Tyce = 475 ani NOTA 2 - Anexa informativl A prezint& informatiroferitoare la actiunes seismicé de referints gi la alogorea aciiunit seismice de calcul in impul perioadet de constructie (4)P _Podutile trebuie clasificate in clase de important, care depind de efectele deteriorérii lor asupra vielii umane, de Importan{a lor pentru mentinerea comunicatilr, in special In perioada imediat urmatoare unui cutremur si de consecintele economice ce pot aparea in urma prabusiti NOTA - Definrea claselor de importanté pentru poduri cintr-o taré poste fi gasité in anexe nationala @ térit respective, Clastficarea recomandata se efectueaza In rei clase de importanta, dupa cum urmeazé Jn general poduriie de cale frat gi de gosea sunt considerate a apartine clasei de importanta tl (importanga medie), cu exceptile prezentate mal jos. Casa do importanta Ill cuprinds poduri de importanta eriic& pentru mentinerea comunicafiior, In special ‘in perioada imediat urmatoare unui cutremur, poduri a caror prabusire este asociaté cu un mare numar de accidente probabile si poduri majore pentru care se cere ca durata de vialé proiectald sa fie mai lunga decat cea ceruta In mod normal Un pod poate fi incadrat in clasa de importanta | (important mai micé decdt cea medie) atunci céind sunt indepiinite ambele conditi prezentate mai jos. —podul nu este un punct critic pentru comunicafl gi ~ adoptarea unuia din cole doud aspecte nu se justcd din punct de vedere economic: probabiltatea de depasire de referintS, Pycr, in 50 de ani pentru actiunes seismicé de calcul sau durata standard de viaj2 proiectata a podulul de 50 de ant Clasele de importanta |, 1! si Ill corespund aproximativ claselor de important CC1, CO2 gi respectiv 6C3, definite in EN 1990:2002, 83.1 (SIP __Clasele de important’ sunt caracterizate de factor’ de important diferifi_» aga cum este desctis in 2.1(8)P gi in EN 1998-1:2004, 2.1(3)P. (6) Factorul de important » = 1,0 este asociat unei actiuni seismice care are perioada de revenire de referinta indicata in 2.1(3)P sin EN 1998-1:2004, 3.2.1(3). NOTA - Velorile atribuite factorului 7 pentru a fl ulizate intr-o tara pot fi gasite In anexa sa nationalé. Vaiorile pol fi diferite pentru diverse zone Seismice ale {Srii care depind de conditile de risc seismic si de considerafi 24SR EN 1998-2:2006 referitoare Ia siguranta publica (a se vedea NOTA din EN 1998-1:2004, 2.1(4)). Valorile recomandate pentru lasele ce importants | sll sunt egale cu 0,85, si respectiv cu 1,3, 22 Cerinfe de baza 2.24 Generalitati (P —Proiectul irebuie 84 aiba ca obiect indeplinirea urmatoarelor dou cerinte de baza 22.2 Cerinta de neprabusire (stare limit ultima) (1)P__Dupa aparitla actiunii seismice de calcul, podul trebuie sa-si pastreze integritatea structurala gi rezistenja reziduala adecvaté, desi in anumite parti ale podului pot aparea deteriorari considerabile. (2) In pile este permis sé apard zone plastice datorité incovoierii (de exemplu, formarea articulatior plastice). Cand nu se prevede nici o izolatie seismic’, astfel de plastifieri datorate ‘ncovoierii sunt necesare in general in regiunile cu inalt grad de seismicitate, cu scopul de a reduce acjiunea seismica de calcul la un nivel care corespunde unel oresteri rezonabile a pretulul de cost suplimenter al constructiei, comparabil cu al unui pod care nu este proiectat pentru a rezista la seism. (3) In general, tablierul podului se proiecteaza astiel incat s se evite deteriorarea altor elemente decat cele locale sau anumite elemente secundare, cum ar fi rosturile de dilatatie, dalele de continuitate(a se vedea 2.3.2.2(4)) sau parapetele. (4) Cand actiunea seismica de calcul are o probabiltate mare de a fi depasita pe durata de viata proiectaté a podului, la proiectare se are in vedere o structuré care 58 accepte degradari. Partie podului susceptible ia deteriorare prin contribufia lor la disiparea energiei sub acjiunea seismica de calcul se proiecteazé astfel ino&t s8 permité circulatia traficului de urgent pe pod dupa actiunes seismica de calcul gi sa fie ugor de reparat (5) __Cnd actiunea seismic’ de calcul are 0 probabiltate redusa de a fi depdisita pe durata de ViatS proiectati a podului, actiunea seismicd poate fi considerata ca 0 actiune accidental. in conformitate cu EN 1990:2002, 1.5.3.5 si 4.1.1(2). Intr-un asemenea caz cerinjele de ta (3) si (4) pot fi relaxate, NOTA - Anexa nationala poate specifica condijile in care (5) poate fi aplicat, ce si gradul relaxarior relevante de la (3) si 4). Se recomanda ca (3) si (4) s& fie aplicate cénd perioada de revenire de referinté Tuce este aproximativ ogala cu 475 ani 2.2.3 Minimizarea degradsrilor (stare limita a exploataril normale) (YP © actune seismica cu © posibilitate mare de apariie poate cauza numai degradari minore elementelor secundare si acetor pair ale podulul care contribuie la disiparea energiei. Toate celelalte arti ale podului trebuie sa ramana nedegradate. 2.3 Criterii de conformitate 23.4 Generalitati (AP Pentru respectarea cerintelor de baz’ stabilte la 22, proiectul trebule s& respecte oriterile prezentate in urmatoarele articole. In general, critenle care satisfac in mod explicit cerinta de eprabusire (2.2.2), acopera implicit si cerinta de minimizare a degrad&ri (2.2.3), (2) Respectarea criterilor stabilite in acest standard satisface toate cerinjele de baza de la 2.2. (3)P_ Criterle de conformitate depind de comportamentul stabilit pentru podul aftat sub influenta actiunii seismice de calcul. Acest comportament se poate stabili in conformitate cu 2.3.2. 22SR EN 1998-2:2006 2.3.2 Comportament seismic dorit 2.3.2.1 Generalitati (1)P_ Podul rebuie projectat astfel incat comportarea sa sub actiunea seismica de calcul sé fie: sau ductlé, sau ductié limitaté/esential elasticd, in functie de seismicitatea din amplasament, de adoptarea unetizolari seismica la proiectarea sa, sau de oricare alte constrangeri care pot predomina, ‘Aceasta comportare (ductilé sau ductlé limitatd) este caracterizat prin relatia globala forta-deplasare a structurit, prezentata schematic in figura 2.1 (a se vedea de asemenea tabelul 4.1), Legend’ q- Factor de comportare 1E- Ideal elastic E- — Esentiai elastic LD- Duct imitat D+ Duel Figura 2.1 - Comportament seismic 2.3.2.2 Comportament ductil (1) In regiunile cu seismicitate variind de la moderata la mare, de obicei se prefers, atat din motive economice cat si de sigurant, prolectarea podului pentru comportament ductil, adic’ a1 prevedea cu mijoace fiabile de disipare a unei cantitéti sermnificative de energie indus in cazul unor cutremure severe. Aceasia se realizeazé prin prevederea formarii unei configuralii dorite a articulator plastice din incovoiere sau prin utlizarea unor dispozitive de izolare in conformitate cu sectiunea 7. Partea urmatoare a acestui paragraf se referd la comportarea ductilé objinuta prin articulaille plastice de incovoiere (2)P — Podurile cu comportare ductilé trebuie proiectate astfel incat prin formarea unor articulatii Plastice 2 incovolere sa se poaté dezvolta in structurd un mecanism stabil paral sau complet. In mod normal, aceste articulatii se formeaza in pile si actioneaza ca elemente primare de disipare a energie. (3) In masura in care este practic posibil, amplasarea articulatilor plastice trebuie aleasa in puncte accesibile pentru inspectii si reperati 23SR EN 1998-2:2006 (4)PTablierut podului trebuie s rémana in domeniu elastic. Totusi, formarea articulatillor plat (la incovoiere dupa o axa iransversala) este permisa in dalele ductile flexibile de beton care a: continuitatea la partea superioara a deschiderile adiacente ale podurilor de beton prefabricat simplu rezemate. (SP _Artculatife plastice nu trebuie s@ se formeze in sectiunile de beton armat unde forta axiala redusd m. definité in 5.3(4) depageste 0.6. (©)P —Acest standard nu contine reguli pentru asigurarea ductiitati in elementele precomprimate sau post-tensionate, In consecinta, astfel de elemente trebuie protejate impotriva formar articulatilor plestice sub influen(a aotiunii seismice de calcul. (7) __Nu este neceser ca articulaile plastice flexible s4 se formeze in toate pilele, Totusi ‘comportamentul seismic post-elastic optim al unui pod se obtine daca ariiculatila plastice se dezvolté aproximativ simultan in c&t mai multe pile posibile. (8) __Capacitatea structurii de a forma articulatii fexibile este necesard, pentru a asigura disiparea energiei si in consecinja pentru comportamentul ductil (@ se vedea 4.1,6(2)). NOTA - Deformatia podurilor sustinute in exclusivitate de reazome din elastomer cu rata mica de amortizare, este predominant elasticd si nu conduce, in general, la un comportament duct (a se vedea 4.1.6(11)P). (9) _ Relatia globala forté-deplasare arat un palier semnificativ al fortelor la limita de elastictate si asigura disiparea energiei histeretice pentru cel putin cinci cicluri ale deformatior neelastice (a se vedea figurile 2.1, 2.2 $12.3), NOTA ~ Aparatele de reazem din elastomer utlizate la unele pile in combinalie cu reazeme monolite pe alte pile ot dotermina o crestere a forfel de rezisten{a datorta crestor deplasarllor, dupa ce in colelaite elemente de sustinere s-au format artculatile plastice, Totugi, rata de crestere a forfel de rezisten{é se reduce in mod apreciabil dupa formarea articulaiior plastice (10) Elementele de sustinere (pile sau culee) conectate cu tablierul prin reazeme mobile (reazeme care permit translatia sau reazere flexibile de elastomeri) rman, in general, in domeniui elastic. 2.3.2.3 Comportament ductil limitat (1) Nueste necesar ca la structurle cu comportare ductilé limitata sé apara o zona de curgere cu ‘© reducere semnifcativa a rigiditatii secante sub acliunea seismica de calcul, In termenii caracteristici forta - deplasare, nu se cere un palier de forta, In timp ce deviatia de la comportarea elastica ideals asigura o anume disipare a energiei histeretice. O astel de comportare corespunde unei valori a factorului de comportament q = 1,5 si in acest standard trebuie 58 se denumeasca "cu ductiitate limit NOTA Valorile q in domeniul 1 < q < 1,5 sunt in special atribulte marginiior inerente dintre valoarea de calcul a rozistontel gi coa probabila la actiuni seismice de calcul (2) Pentru podurile la care raspunsul seismic poate fi dominat de efectele unui mod superior (de ‘exemplu podurile suspendate), sau la care detalile articulatilor plastice nu pot fi fiabile (de exemplu datorita unei forte axiale mari sau a unui raportforfecare - deschidere mic), se recomanda un factor de ‘comportare q = 1, care corespunde unei comportar elastice 2.3.3. Verificari de rezistenta (P La podurile proiectate pentru comportare ductilé zonele articulatilor plastice trebuie verificate pentru @ avea o rezistenta la inoovoiere adeovaté pentru a rezisia la efectele actiunilor seismice de calcul aga cum se specifica in 5.5. Rezistenta la forfecare a artculatilor plastice ca si rezistentele la Incovoiere ale tuturor celorlalte zone, trebuie proiectate pentru a rezista .efectelor proiectaril capacitéti" dup’ cum este specificat in 2.3.4 (a se vedea i 5.3). 24.SREN 1998-2:2006 (2 Laproiectarea podurilor cu un comportament duct limitat, toate sectiunile se verificata pentru 2 avea rezistenja adecvata pentru a rezista efectelor actiunii seismice de calcul din 5.5 (a se vedea 56.2). 2.3.4 Proiectarea capacitati ()P_—_La podurile cu comporiare ductilé trebule s& se foloseasca prolectarea capacilatii pentru a avea siguranta c& exist 0 lerarhie corespunzatoare @ rezistentel in cadrul diferitelor componente structurale. Aceasté ierarhie este necesara pentru a se asigura ca se formeaza configuratia dorita a articulatillor plastice si c& se evité modurile de cedare fragila (2) Indeplinirea (1)P trebuie realizata, prin proiectarea tuturor elementelor care rman elastice, pentru a evita toate modurile de cedare fragia, folosind "efectele proiectéri capacitati’. Aceste efecte rezulta din conditile de echilibru ale mecanismelor plastice proiectate, cénd toate articulaliile au dezvoltat un procent superior din rezistenta lor la incovoiere (suprarezistenta), aga cum se specificé in 53 (3) _La podurile cur comportare ductilé nu este obligatorie aplicares procedurii de proiectare a capacitati, 2.3.8 Prevederi pentru ductilitate 2.3.5.1 Cerinte generale (1)P_—_Articulatile plastice proiectate trebuie prevazute cu ductiltate adecvata pentru @ asigura ductiitatea global ceruta a structuri NOTA - Definiile pentru ductitatea global si locald, precizate in 2.3.5.2 gi in 2.35.3, au menirea de a asigura ‘baza leoreticé a comportani ductile. In general, elo nu sunt corute pentru venticarea pracica a ductitali care se efectueazé in conformitate cu 2.3.5.4 2.3.5.2 Ductilitate globalé (1) Referitor fa un sistem echivalent cu un grad de fiberiate cu o relaiie idealizat& fort8-deplasare lastic-perfect plastic, aga cum este prezentala in figura 2.2, valoarea de calcul a factorului de ductiltate al structuri (factor de ducilitate de deplasare disporibil) este defint ca flind raportul dintre deplasarea la starea limita ultima (d,) la deplasarea care corespunde limitei de curgere (d,), ambele masurate in centrul masel: de exemplu, 44 = dy “dy (2) Cand se efectueaza o analiza tiniard echivalenta, forta corespunzatoare limitei de elasticitate din diagrama fortd-deplasare elastic-perfect plastic se considera egala cu valoarea de calcul a forte de rezistenté, Fas. Deplasarea corespunzatoare limitel de curgere este aleasa asifel Incét sa aproximeze cat mai bine curba forta ~ deplasare de calcul (pentru incdrcari monotone) (3) Depiasarea ultima d, este definita ca deplasare maxima care satisface conditia urmatoare. Structura este capabild sa sustina cal putin 5 cicluri complete de deformare la deplasarea ultima: - {8rd inifjerea cedairii armaturii de confinare din sectiunile din beton armat, sau a flambajului local al elementelor structurilor metalice; si - fr nici o scddere a fortei de rezistenf’ pentru elementele ductile de otel sau cu o scddere de cel mult 20 % a fortei de rezistenta ultima pentru elementele ductile de beton armat ( a se vedea figura 2.3). 25SR EN 1998-2:2006 Legend ‘Ade calcul B- elasto-plastic Figura 2.2 - Diagrama forta - deplasare global (inc&rcare monotona) Legenda A- incareare monotona B—al 5-lea ciclu Figura 2.3 ~ Ciolul forté — depiasare (beton ranforsat) 2.3.5.3 Ductilitate locata a articulatilior plastice (1) Ductiltatea globala a structurl depinde de ductiltatea locala disponibila in articulate plastice (@ se vedea figura 2.4). Aceasta poate fi exprimaté sub forma factorului de ductiitate de curburé a sectiunii transversale: (2.2) sau, sub forma factorului de ductiltate de rotire @ articulatiei a extremitati unde se formeaza articulatia plastica, care depinde de capacitatea de rotire plastica, 4. = 4-4, @ articulatiei plastice: 26SR EN 1998-2:2006 Hy =0,/0y =14(0, ~8, ) 1+8,./6, (2.3) Rotirea articulatiel se masoara pe lungimea L, cuprinsé intre marginea articulatiei plastice si sectiunea cu moment zero, aga cum se prezinta In figura 2.4 NOTA 1 - Pentru elementele de beton relatia dintre 6, 2), ¢), L gi Ly este indicata in ecuatla (E16b) in E.3.2 din ‘anexa informativa E. NOTA 2 - Lungimea articulator plastice Ly pentru elementele de beton poate fi specificata In anexa national, In functie de geometria ¢1 do alte caractorstci ale olomentului. Expresia recomandata este cea incicata in anexa E. Legenda Figura 2.4 — Rotirea articulatiei @ ~ (2) Inexpresite de mai sus deformatileulime sunt conforme cu def NOTA - Relat dinire ductiliiatea de curburd a unei articulai plasice si factorul global de cuctitate de depiasare pentru un caz simplu este prazentat In anexa B. Accastd relalie nu se utiizeaza la verificares ductiltati 2.3.8.4 Verificarea ductilitatit (1)P —_Respectarea regullor specifice prezentate In sectiunea 6 asigura ductiltati locale gi globale adeovate pentru structuré. cerintele pentru rotirea (2)P Cand se efectueaz o anelizé neliniara staticé sau dinar ilor plastice (a se vedea articutatiel trebuie veriicate cu capacitatea disponibila de rotire a articul 42.44). (3) La podurile cu comportare ductila fimitaté se aplica prevederile de la 6.5. 2.3.6 Gonexiuni - Controlul deplasarilor ~ Prevederi constru 2.3.6.1 Rigiditate efectiva — Deplasarea seismica de calcul (1)P__ Cand se folosesc metodele analizei liniare echivalente, rigiditatea fiecdrui element trebuie aleasa astfel incét sa corespundé rigiditati sale secante sub actiunea eforturilor maxime calculate produse de acliunea seismica de calcul. Pentru elementele care contin articulalil plastice aceasta Ccorespunde rigiditatii secante la limita de elasticitate teoretica (a se vedea figura 2.5). agSR EN 1998-2:2006 Figura 2.5 - Diagrame moment - deformare in articulatli plastice ‘Stanga - Relatia moment-rotre @ articulatiel plastice pentru ofel; Dreapta - Relatia moment-curbura a articulatiel plastice pentru beton armat. (2) La elementele de beton armat ale podurilor proiectate pentru comporiare ductla, in cazul in Care nu se foloseste 0 metoda mai exacté pentru estimare, rigiditatea la incovoiere efectivé care urmeaza a se folost in analiza liniara (statica sau dinamica) pentru actiunea seismica de calcul poate fi estimata dupa cum urmeaza - Pentru pilele de beton armat, 0 valoare calculaté pe baza rigiditajii secante la limita de curgere teoretica, ~ Pentru tablierele de beton precomprimat sau armat, rigiditatea sectiunilor de beton nefisurat NOTA - Anexa C prezinta un ghid pentru estimarea rgiiti efective a elementelor de beton armat. (3)__La podurile proiectate pentru comportare ductila jimitata, pentru intreaga structura, se pot aplica fie regulle de la articolul (2), fie rigiditatea la incovoiere a intregii sectiuni considerand betenul nefisurat. (4) __Atat la podurile cu comportare ductila cat gi la cele ductile limitat, reducerea somnificativa a rigiditati la torsiune @ tablierelor de beton, se la in considerare relajia cu rigiditatea la torsiune a tablierului nefisurat. Dacd nu se face un caloul mai exact, se pot folosi urmatoarele procente din rigiditatea la torsiune a intregii sectiunii nefisurate - la sectiunile deschise sau placi rigiditatea la torsiune poate fi ignorata: - la sectiunile casetate precomprimate, 50 % din rigidtatea intregii sectiuni nefisurate; - la sectiunile casetate din beton armat, 30 % din rigiditatea intregii sectiuni nefisurate. (5) __Atat la podurile cu comportare ductila cét sila cole ductile limitat, deplaséirile obtinute fn urma analizet in conformitate cu (2) si (3) se multiplies cu raportul dintre (a) rigidtatea la incovoiere a elementuiui folosit in analiza gi (b) valoarea rigiditéti la incovoiere care corespunde nivelului de ceforturi rezultate din analiza. NOTA - Se observa ca In cazul analizellinlare echivalente (@ se vedes 4.1.6(1)P) 0 supraestimare @ rigitati ‘efective conduce la rezultate care din punctul de vedere al efectelor actiunii geismice ofera securitate. Int-un ‘asemenea caz, dupa analiza, se corecteazé numai deplasarile, pe baza rigiitati la Incovoiere care corespunde hivalului momentelor rezuliale. Pe de alla parte, daca rgiitatea efectivé estimala inilal este semnificativ mal ‘mica decat cea care corespunde eforturlor care rezulté din analiza, In acest caz analiza se repeta folosind 0 ‘aproximare mai bund a rigidti efective, (6)P__ Daca se foloseste analiza seismic’ liniara bazata pe spectrul de calcul conform cu 3.2.2.6 din EN 1998-1:2004, deplasarile seismice de calcul, de, trebuie oblinute din deplasarile, dz,, determinate dintr-o analiza dupa cum urmeaza: 28SREN 1998-2:2006 d= + meade (24) in care este factorul de corectie al amortizarii stabil in EN 1998-1:2004, 3.2.2.2(3), determinat cu valorile £ indicate pentru amortizare in 4.1.3(1), (7) CAnd deplasdirle de. sunt obtinute dintr-o analiza elastica liniara bazat pe spectrul elastic conform cu 3.2.2.2 (q = 1.0), din EN 1998-1:2004, deplasarea de calcul, de, trebuie luata egala cu dee. (8)P — Factorul de duciitate de deplasare trebuie considerat dupa cum urmeaza: - _ cénd perioada fundamentala T consideraté pe directia orizontala este T > T, = 1,267c, unde To este limita superioard a perioadel pe ramura acceleratiel spectrale constante definita conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.2, atunci Mera (25) - daca T< T,, atunci my =(¢-)E+185q-4 26) jn care q este valoarea factorului de comportare utiizat in analizé care atrage dupa sine valoarea lul des. NOTA - Formula (2.6) asiguré o tranzitio usoara Intre regula “egalitaji deplasari care aste aplicabla pentru T = Ty, gi un domeniu de perioade scurte (nespecifice podurior) unde ipoteze unei valor q joase este convenabila, Pentru perioade foarte mici (T < 0,033 sec), se considera q = 1 (a se vedea gi 4.1.6(9), rezultand: met. (9)P Cand se efectueaz’ o analizé neliniara in functie de timp (time-history), caracteristcile de deformatie ale elementelor plastifiate trebuie sa aproximeze comportarea lor postelastica reala, atat in ceea ce priveste ramura de incarcare cét si cea de descarcare ale buclelor histeretice, precum $i efectele degradiarii potentiale (a se vedea 4.2.4.4), 2.3.6.2 Conexiuni (1)P — Conexiunile dintre elementele purtdioare si cele purtate trebuie proieciate astfel incat sa asigure integritatea structurala gi s8 evite cedarea acestora in cazul unor deplasari seismice extreme. (2) Daca nu se precizeaza altfel in acest eurocod, reazemele, legaturile si dispozitivele de ancorere folosite pentru asigurarea integrit&tii structurale, se proiecteaza folosind efectele proiectarii capacitatii (a se vedea 5.3, 6.6.2.1, 6.6.3.1 916.6.3.2), (3} La podurile noi se prevad lungimi de suprapunere corespunzétoare intre elementele purtatoare si cele purtate [a nivelul legaturlor mobile pentru a se evita c&derea de pe reazeme (a se vedea 6.6.4). (4) La reabilitarea podutilor existente, ca o alternativa la prevederea lungimilor de suprapunere, se pot utiliza dispozitive de legétura intre elementele purtatoare gi cele purtate (a se vedea 6.6.1(3)P. $16.6.3.1(1)) 2.3.6.3 Controlul deplasarilor ~ Prevederi constructive (1)P Suplimentar pentru asigurarea ductiitatii generale necesare, trebuie prevazute detalii constructive structurale si nestructurale pentru pod si pentru componentele sale care sa asigure preluarea deplasérilor in situatia de proiectate seismica. 29SR EN 1998-2:2006 (2)P Trebuie asigurate gabarite pentru protectia elementelor siructurale importante sau critica Astiel de gabarite trebuie s8 corespunda vaiorii totale de calcul @ deplasatii in situatia de proiectare seismic’, des, determinata dupa cum urmeazé: deg = dy + de yor a7 {in care urmatoarele deplasaritrebuie combinate in sensul ce! mai defavorabi!: de este deplasarea seismicd de calcul conformitate cu 2.3.6.1; dg este deplasarea de lunga duraté datorita incarcarilor permanente si ovasi-permanente (de ‘exemplu posi-tensionate, contractie si curgerea lenta la tablierele de beton); dy este deplasare din actiunea termica; yo este coeficientul de grupare pentru valoarea ovasi-permanent a acliunii termice conform EN 1990:2002, tabele A2.1, A2.2 sau A2.3. Efectele secundare trebuie luate in considerare la determinarea valorii de calcul totale a deplasar situalia de proiectare seismica, cand aceste efecte sunt semnificative. (3) Deplasarea seismica de calcul relativa, de, intre doud sectiuni independente ale unui pod se poate estima ca radacina patria a sumei pairatelor valorilor depiasarilor seismice de calcul determinate pentru fiecare sectiune in conformitate cu 2.3.6.1 (4)P__ Fortele de soc putemice cauzate de un impact major neprevazut intre elementele structurale irebuie prevenite cu ajutorul elementelor ductile sau cu ajutorul unor dispozitive speciale care 58 absoarba energia (tampoane). Astfel de elemente trebuie sa aibai un joc cel putin egal cu valoarea de calcul totala a deplaséii in situatia de proiectare seismic’, des (5) _Alcatuirea constructiva a componentelor structurale necritice (de exerplu: rosturi de diiatare ale tablierului si ale zidurilor intoarse ale culeelor) care se presupune 03 se deterioreazdi ca urmare a actiunilor selsmice de caloul, conduce la un mod previzibil de deteriorare si asigura posibilitatea unor reparatii permanente. Gabaritele asigura procente corespunzatoare ale deplasarilor seismice de caloul si deplasarii din temperatura . pe st respect pr, dupa ce au fost permise efectele de curgere lenta de jung’ dureté si a efectelor de contractie, astfel incat deteriordirle produse de cutremure frecvente s& fio evitate. Valorile corespunzatoare ale unor asemenea procente se pot alege, pe baza unui rationament cost-eficacitate a masurilor luate pentru prevenirea deteriorarilor. NOTA 1 - Valotie alese pentru pe si pr pentru a fl folosite tntr-o fara Tn absenta unei optimizari explicte pot fi gisite In anexa sa_nafionalé. Valorie. recomandate sunt dupa. cum —_urmoazé: Be = 0.4 (pentru deplasarea seismica de calcul) px = 0,5 (pentru deplasarea termica NOTA 2- Le rosturile podurlor de cale feratd, deplasarile transversal diferentiate fe se evitata, fle se lmiteaza 'a valori corespunzétoare pentru a preveni deraierea, 2.3.7 Criterii simplificate (1) In zonele cu seismicitate redusé, se pot stabil criterii de calcul simplificate. NOTA 1 - Selectarea catagorilor de poduri, a tipului de sol si de zon selsmicd intr-o fara th care se aplica prevederi de seismicitate reduse pot fi gasite in anexa sa national. Cazurile de seismicitate redusé, se Fecomanda, (si in consecinta cele de seismicitale moderata pand la ridicata) s& se defineasca in conformiate cu precizarie din nota din EN 1998-1:2004, 3.2.1(4). NOTA 2 - Clasiticarea podutior gi criterile simplifcate pentru proiectarea la selsm corespunzator ciaselor individuale de poduri in cazurile de seismictate redusa pot fi stabilte In anexa nationala. Se recomanda ca aceste citer simplficate s8 se bazeze pe 0 comportare seismic& ductilé limitata/esential elastic a pocului, pentru care nu sunt necesare cerinje speciale de cuctiltate 30SR EN 1998-2:2006 2.4 — Prolectare conceptuala (1) Consideratile referitoare la implicatille actiunit seismice in etapa de concept a proiectului peniru pod sunt foarte importante, chiar si in cazurile unei seismicitai care variazé de la redusé la moderata, (2) __In cazurile unei seismicitati reduse, se stabileste tipul de comportare seismica a podulul (a se vedea 2.3.2). Daca se alege 0 comportare ductila limitata (sau esential elestica) se pot aplica criteriile simplificate in concordant ou 2.3.7, (3) In cazurile unei seismicitati moderate sau ridicate, alegerea unei comportari ductite ests in general oportuna. Implementarea se stabileste, fle prin asigurarea formarii unui mecanism plastic sigur, fie prin folosirea unor dispozitive de izolare seismica $i de disipare a energiei, Cand se alege comportarea ductila, se respectata articolele de la (4) pana la (8) (4) Se stabileste numarul elementelor de sustinere (pile si cule) care se utlizeaz& pentru preluarea fortelor seismice longitudinale si transversale. In general podurile cu tabliere continue au 0 Comportare mai buna fe seism decét cele cu mai multe rosturi, Comportarea seismica optima postelastica este obtinuté daca articulajie plastice se dezvolté aproximativ simultan in cat mai multe pile posibil. Totusi, numarul pilelor care prelau actiunea seismica poate fi mai mic decat numérul total al pilelor prin utiizarea unor dispozitive de alunecare sau flexibile montare intre tablier si cateva pile, pe directie longitudinalé, cu scopul de a reduce eforturile care apar cin deformatile impuse ale fablierului datorate acfiunii termice, contractiei $i a altor actiuni, altele decat cea seismica. (8) Se recomandé menjinerea un echilibru intre cerintele de rezistenta si de flexibilitate ale reazemelor orizontals. O flexibilitate mare reduce marimea forjelor laterale indus de actiunea seismica de calcul dar sporeste deplasarile la rosturi si la reazemele mobile care pot conduce la efecte de ordinul doi importante. (6) _In cazul podurlor cu tabliere continue si cu rigiditate transversala a culesior gi ale pilelor adiacente, care este foarte mare, in comparatie cu celelate pile (asa cum poate sa apara in vaile cu versanti abrupti), poate fi de preferat sa se ullizeze reazeme mobile in sens transversal sau reezeme din elastomer pe pilele scurte sau pe culei pentru a evita distributia nefavorabia a actiun seismice transversale in pile gi in culei aga cum este exemplificat in figura 2.6. (7) __Locatille pentru disiparea energiei se aleg incat s8 se asigure accesul pentru inspectii si Feparati. Aceste locatii se identifica clar in documentatia de protectare respectiva. (8) __ Amplasarea zonelor cu potential sau a celor unde se asteapta deteriorari seismice altele decat cele de la (7) se identifica ier dificultate efectuarii reparalillor este minima. (9) La podurile foarte lungi sau la podurile care traverseaza formatiuni de soturi neomogene, se stabilegte numarul gi amplasarea rosturior intermediare de dilatare. (10) La podurile care traverseazé falii tectonice potential active, discontinuitatea probabil a deplasarii pamantului se evalueaza gi se rezolvata fie prinir-o flexibilitate adecvata a structurii sau prin prevederea unor rosiuri de dilatare corespunzatoare. (11) Potentialul de lichefiere al terenului de fundatie se analizeaza in conformitate cu. prevederile din EN 1998-5:2004. 34SREN 1998-2:2006 Legenda A-Elevatie B- Plan Figura 2.6 - Distributia defavorabila a actiunii seismice transversal 32SR EN 1998-2:2006 3 Actiune seismica 3A Definirea actiunii seismice 3.4.1 Generalitati (1)P_ Complexitatea modelului ales care descrie actiunea seismica trebuie sa fie corespunzatoare cu migcarea relevanta seismica care este descrisé si cu importanja structurii si comparabila cu complexitatea modelului folosit la analiza podului (2)P* In aceasta secjiune, numai vibratia transmis de pamant structull este luata in considerare la Cuantifcarea acluniiseismice. Totusi, culremurele pot induce deplasari permanente ale solului ca trmare a dislocariiterenului sau a ruperi falilor. Aceste deplaséri pot determina deformati impuse cu consecinje severe pentru podur. Acest tip de accident rebuie evelual pe baza unor studi specie Consecintele sale trebuie reduse la minimum prin masuri adecvate, cum ar fi alegerea unut sistem structural potrivt. Efectele valurlor tsunami nu sunt traiate in acest standars 3.1.2 Aplicarea componentelor migcarii (1)P__ Th general, fa proiectarea podurilor trebuie luate in considerare numai cele trel componente ale translatiei ac{iunii seismice. Cand se aplic& metoda spectrului de réspuns, podul se poate analiza separat pentru componentele translatie! actiunii seismice: pe directie longitudinal, transversala 1 verticala. In acest caz actiunea seismica este reprezeniata de trei actiuni cu céte o componenta, una pentru fiecare directie, cuantificata in conformitate cu 3.2. Efectele actiunii trebuie combinate in conformitate cu 4.2.1.4 (2)P__ Cand se efectueaza o analiza neliniara in funcfie de timp (time-history), podul trebuie analizat sub actiunile simultane ale diferitelor componente. (3) Actiunea seismica se aplicd la interfate dintre structura gi teren. Dac sunt folosite resortur| pentru reprezentarea rigiditatii solului fie in cazul fundatilor direcie sau a fundaillor adanci, cum ar fi coloane, chesoane, etc. (a se vedea EN 1998-5:2004), atunci migcarea se aplica ta capaitul dinspre pamant al resorturlor 3.2 Cuantificarea componentelor 3.24 Generali (1)P_— Flecare componenté a migcarii seismice trebuie cuantificata in termenii unui spectru de réspuns sau o reprezentare timp-istorie (reciproc compalibile) asa cum este stabilit in EN 1998-1:2004, sectiunea 3, care de asemenea prezinté gi definitile de baza. 3.2.2 Spectrul de raspuns elastic care depinde de amplasament 3.2.2.1. Componenta orizontala (1)P__ Componenta orizontala trebuie sa fie in concordant cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.2, in functie de tipul terenului de fundare al infrastructurii podului. In cazul in care infrastructura podului este fundata ‘in mai multe tipuri de teren, se aplicd 3.3. 3.2.2.2 Componenta vertical (1)P__Cand este necesar s& se ia in considerare componenta verticald a vedea 4.1.7), spectrul de réspuns din amplasament pentru aceasta componenta trebuie consideral in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.3. 33SR EN 1998-2:2006 3.2.2.3 Efecte de la o sursa apropiata (1)P__ Cand amplasamentul podului se afié la 0 distant de cel mult 10 km pe orizontala de o fale seismotectonica activa cunoscuté, care poate produce un eveniment cu o magnitudine mal mare de 65, trebuie utilizate spectrele specifice acelei surse seismice. NOTA - Dac anexa nationaidi nu precizeazé altfel, se recomands ce falile seismotectonice 8 se considere active din punct de vedere al acestei cerinte, cand exista un istoric al ratei meat de alunecare de cel putin 4 minvan gi dovezi topografice ale unel activité seismice din holocen (ultimli 11000 ani 3.2.3 Reprezentare time-history (1)P_ Cand se efectueazai o analiza neliniara time-history, trebuie folosite cel putin trei perechi ale Componenielor time-hisiory ale miscérii orizontale ale terenului. Perechile trebuie selectate. din evenimente inregistrate cu magnitudini, distante de la surséi gi mecanismele potrivite, in concordants cu acelea care definesc actiunea seismica de calcul (2) C&nd_nu este disponibil numérul de perechi al migcéirlor tectonice inregistrate in mod Corespunzator, acestea se pot inlocui cu Inregistrari schimbate in mod adecvat sau accelerograme simulate, (@)P__ Conformitatea spectrului de raspuns elastic relevant cu 5 % amorlizare @ actiunii seismice de calcul trebuie stabil prin scalarea amplitudinii migcéii, dup cum urmeaza, a. Pentru fiecare cutremur care const dintr-o pereche de migcdri orizontale, spectrul SRSS trebuie stabil prin considerarea radacinii patrate a sumel patratelor fiecdrui component al specirutul amortzat cu 5 %. b. Spoctrul de ansamblu al seismelor trebuie format prin considerarea valorilor medi ale spectrelor 'SRSS ale seismelor individuale din etapa anterioara 6. Spectrul de ansamblu al seismetor trebuie scalat astfel incat s8 nu fie mai_mic de 1,3 ori decat spectrul de raspuns elastic amortizat cu 5 % al actiunii seismice de calcul, intr-un domeniu al perioadelor cuprinse intre 0,27: gi 1,57;, in care T, este perioada naturalé a modulul fundamental al structurii in cazul unui pod dustil, sau perioada efectiva (Ter) a sistemului de izolare in cazul nui pod cu izolare seismica (a se vedea 7 2). 4. Factorul de scalare objinut dintr-o elap& anterioara trebuie aplicat tuluror componentelor individuale ale migcarii seismice. (4) Cand spectrul SRSS al componentelor unei accelerograme inregistrate indica acceleratii ale ‘ror raport la valorile corespunzatoare ale spectrului de raspuns elastic al actiunii seismice de calcul prezinté varialii mari in gama de perioade din (3)Pc. se pot realiza modificari ale accelerogramei inragistrate, astfel incat spectrul SRSS al componentelor modificate s@ fie in concordanta stransa cu specirul de réspuns elastic al actiunii seismice de calcul ()P__ Componeniele fiecarei perechi time-history trebuie aplicate simultan. (6) Cand tnregistréfile time-history ale celor trei componente ale migcérti terenulul se folosesc pentru analiza neliniaré time-history, scalarea perechilor orizontale ale componentelor se poate realiza in conformitate cu (3)P, independent de scalarea componentelor verticale. Aceasta din urma trebuie efectuata in aga fel incét media spectrelor relevante ale ansambiului s8 nu fie mai mic cu mai mult de 10 % din spectru de raspuns elastic amortizat cu 5 % al actiunii seismice de calcul verticalé in domeniul perioadelor cuprinse intre 0,27, si 1.57., in care T, este perioada celui mal mic mod pentru care raspunsul la componenta verticala predomina fafa de réspunsulul la componentele orizontale (de exemplu in ceea ce priveste masa participanta). (7) De asemenea, este permisa utilzarea perechiior de Inregistréri ale migcarli orizontale a terenului in combinatie cu inregistrari verticale ale migcérilor seismice diferite, corespunzatoare cerintelor din (1)P de mai sus. Scalarea independenta a perechilor de inregistrari orizontale gi a celor verticale trebuie sa se realizeze ca ia (6). 34,SR EN 1998-2:2006 (8) Modificarea componentei verticale inregistrata definité in artcolele (6) si (7) este permis Utlizand metoda de la (4), 3.2.4 Spectrul de calcul dependent de amplasament pentru analiza liniara (1)P__Atat structurite ductile cét si cele ductile limitat rebuie proiectate cu ajutorul analizetor jiniare folosind un spectru de rspuns redus, numit speciru de calcul, asa cum se specifics in EN 1998-1:2004, 2.22.5. 3.3. Variabilitatea spatiald a acfiunii seismice (YP La sectiunile de poduri cu tablier continuy variabiltatea spall’ trebuie luata th considerare cand una sau cele dova conditii urmétoare se aplic&: - Proprietatile solului variaza in lungul podulul astfel incat exist cel putin dou tipuri de soluri (as@ cum sunt precizale fn EN 1998-1:2004, 3.1.1) corespund reazemelor tablierului podului = Proprietiile solulu 1h lungul podului sunt aproximativ uniforme, dar lungimea tablierulul continu depageste o lungime minima corespunzétoere, Lin. NOTA - Vatoare atribuit lungimii Lin pentru a fi utiizats int-o tard poate fi gasité in anexa sa national. Valoares recomandata este: Lun = Lo/1,5 in care lungimea L. este definita la (6) mal jos. (2)P_ Modelul care descrie variabiliatea spatialé trebule s8 tind seama, fie si numai intr-un mod simplificat, de caracterul de propagare al undelor seismice, precum si de plerderea progresiva a corolatiei tnire migcarile din amplasamente diferite detorale neomogenitati aleatorii a solului, s& implicand refiexi si refractii complexe ale undelor. De asemenea, modelul trebuie sé tina seama, fie $1 numai intr-un mod simpiificat, de 0 accentuare viitoare a pierderit corelatiei datorité diferentelor dintre proprietalile mecanice ale solului in lungul podului, care de asemence modifica continutul frecventelor de fa un reazem la altul NOTA - Modelele variabiltatl spaliale ale migcarile seismice gi metodele de analizé corespunzétoare sunt prezentate in anexa informativa D. (3) Daca nu se face 0 evaluare mal exact’ se poate folosi metoda simpiificata stabil articolele de la (4) pana la (7). (4) Raspunsul inertial se explica prin una din metodele precizate in sectiunea 4 (a se vedea 4.2.1, 4.2.3 si 4.2.4) ulllzand o singura acfiune seismic pentru Intreaga structura (de exemplu un singur spectru de raspuns sau seturi de accelerograme corespunzatoare), corespunzand celui mai sever tip de ieren aflat sub elementele de sustinere ale podulu (5) Variatia spatiala a actiunii seismice poate fi estimata prin efectele pseudo-statice ale seturilor de deplasari corespunzatoare, impuse {undajilor reazemelor tablierului podului, Aceste seturi reflect configuratile probabile ale variabilitatii spatiale a migcdrii seismice in camp deschis si se selecteaza astiel Incat sd induca valorile maxime ale efectului actiunii seismice studiate. (6) _Cerinfele din (5) sunt considerate a fi indeplinite, prin impunerea separata a fiecdrui set din cele doua seturi de deplaséiri orizontale care urmeaza, pe fiecare directie orizontald de analizat, 38 fe aplicate pe fundatile reazemului relevant sau la marginea dinspre sol a resortului relevant care reprezinta rigicitatea solulul, Nu trebuie combinate efectele color doua setur a Setul A Setul A consta in deplaséri relative: 6,2 6bis d2 avd cue, = See 35SR EN 1998-2:2006 aplicate simultan cu acelasi semn (+ sau -) tuturor reazemelor podulul (1 la n) pe directia orizontala considerata (a se vedea figura 3.1). Figura 3.1 - Setul A de deplasairi In care: dz este deplasarea de calcul a terenului corespunzatoare tipului de teren la reazemul J, in conformitate cu EN 1998-1:2004, 3.2.2.4; ZL; este distanta (proiectia Tn plan orizontal) de la reazemul | pana la un reazem de referinta care poate fi convenabil ales, la unul din reazemele extreme (de capat): 1, este distanta minima de la care migcarile terenului pot fi considerate ca find complet necorelate. NOTA 1 - Valoarea atribuité lungimii Ly pentru a fl ullizata Intr-o ara poate fl gasité tn anexa sa national \Valoarea recomandata este indicata in tabelul 3.1N, In functie de tipul terenuiut ‘Tabelul 3.1N - Distanta minima de la care miscéirile terenului pot fi considerate necorelate Tip de teren a B c D E Ls (mm) 600 500 400 300, 500 bd. SetulB Setul B acoperd influenta deplasariior terenului cate apar in directii opuse la pilele adiacente, Aceasta este luata in calcul presupundnd deplasari Ad; la oricare reazem intermediar i (>1) in raport cu reazemele sale adiacente /-1 $i/+1 considerate nedeplasate (a se vedea figura 3.1). d= Bebe In care: Loa este media cistantelor L.., gl Lu» de la reazemul intermediar / pana la reazemele adiacente + 1 gi respectiv i+1, Pentru reazemele de capat (0 $i 0) Lavo = Lot $i Lure = bev A este un factor care tine seama de amplitudinea deplasariior terenului care apar in directie opusa la reazemele adiacente. 36SR EN 1998-2:2006 NOTA 2 - Valoarea atribulté factorulul pentru a fi utllzet Tnt-o tard poate fi gasita tn anexa sa national \Valoarea recomandata este: A= 0,5 cAnd toate cole trei reazeme au acelagitip de teren fr= 1,0 c&nd tipul de teren la unl dintre reazeme este diferit faé de celal dol 5 este cefinit pentru setul A de mai sus. Daca apare schimbare in tiput de teren dintre doua reazeme se foloseste valoarea maxima a « Setul B consta din configuratia urmatoare a deplasarilor absolute impuse cu semn opus la reazemele adiacente isi, pentru i= 0 pana la n-t (a se vedea figura 3.2) Ad/2 Figura 3.2 - Setul B de deplasari (7)P In ficcare direcie orizontalé trebuie grupate cele mai severe efecte care rezulla din analizele pseudo statice de la (5) gi (6) cu efectele relevante ale raspunsului inertial din (4), folosind regula SSRS (radécina patraté a sumei pairatelor), Rezultatul acestel grupari constitule efeciele analizel pe directia considerats. Pentru gruparea efectelor difertelor componente ale aciiuni seismice se aplica regullle de la 4.2.1.4 (8) Cand se utilizeaza o analiza time-history migcarile seismice aplicate flecdrui reazem reflect cu suficienta siguranté variabilitatea spatiala probebila a actiunii seismioe. NOTA - Recomandéri privind generarea unor exemple de migcare seismicd care 6a reflecte variabiltatea spatiala probabil sunt prezentate in D.2 din anexa O, informativa 37SR EN 1998-2:2008 4 Analiza 4.41 Modelare 4.1.1 Grade de libertate dinamice (1)P__ Modetu! podului gi alegerea gradelor de libertate dinamice trebuie s& reprezinte cistributie Tigiditatii si a masei astfel incét toate modutile de deformare semnificative gi forfele de inerjie sunt activate sub actiunea excitarii seismice de calcul (2) Este suficient, in anumite cazuri, 4 se foloseascé in analizd, dou modele separate, unul pentru modelarea raspunsului in directia longitudinal podului si celdlalt pentru directia transversala, Cazurile in care este necesar sé se ia in considerare componente verticala a aciiunii seismice se definesc in 4.1.7. 44.2 Mase (1)P_—Trebuie vate in considerare valorile medii ale maselor permanente gi valorile ovasi- permanente ale maselor care corespund actiunilor variabile (2) Masele cistribuite pot fi concentrate la naduri in concordant cu gradele de libertate alese. ()P_—_La proiectare, valorile medii ale acliunilor permanente trebuie luate egale cu valorile lor caracteristice. (4)P__ Valorile ovasi-permanente ale acfiunilor variabile trebuie uate egale cu y2+Qxy in care Qu; este valoarea caracteristica a incarcarior din trafic NOTA - Valoarea atribuité coeficientulul yas pentru @ fl utlizat Intro tard poate fi gésita th anexa sa nalionala, Valorie recomandete sunt: Podur eu rate normal gasert, In goneral in contermiate cu recomandarea EN 19902002, anexa A2,yaie0 Podurile cu trafic tens gi pent sistem UDL al corwoldul de calcul 4 (LN) Potiuise see yas #02; Podui de ale feats yas = 0.8 Podurle de gosea cu tafe intens pot f asinlae cu podur peru aulostiaz si cu ate drumurl de importanys Fatonala Postini de caleferata cu trai niens pot asmlat cu pac perv inter-cy sau cu te ferate do mare vtec Cd se floseste 0, factor de corecte ao $a se apd in concordanté cu EN 1991-2:2008 (5) _Cénd pilele sunt scufundate in apa. si in afard de cazul in care se face o evaluare mai exact a interactiunii hicrodinamice, acest efect se poate evalua prin considerarea unel mase suplimentare de apa antrenata care actioneaza pe unitatea de lungime a pilei scufundate, pe direcfi orizoniale. Influenta hidrodinamica asupra actiunil seismice verticale se poate negilja. NOTA - Anexa F informativa prezinta pentru pele scufundate o procedurs pentru calculul masei supimentare de apa antrenaté pe direct orizontale. 4.1.3 Amortizarea structurii gi a rigiditatii elementelor (1)__ In cazul analizei spectrului de rspuns se pot lua in considerare urmatoarele valori ale fractiunilor din amortizare vascoasa echivalenta é, In funcile de materialele din care sunt realizate elementele care disipd cea mai mare parte a energiei de deformare in timpul r&spunsului seismic, In general, aceasta apare la pile. Ofel sudat 0,02 38SR EN 1998-2:2006 Otel imbinat cu guruburi 0,04 Beton armat 0,05 Beton precomprimat 0,02 NOTA - La structure care contin cateva componente / cu diferite fractiunl din amorizare vascoase, &, ‘amotizaree vascoasd efectiva @ structuti Sa se poate evalua astfe! EE, SE y tn care Ey este energia de deformare Indust tn componenta / de care actiunea seismica. Fractiunile din amortizare efective pot fi evaluate separat, In mod convenabi, pentru flecare mod propriu do vibratie, pe baza valori corespunzatoare a Ea. (2) Rigidtatea elementelor se poate estima in conformitate cu 2.3.6.1 (2) La tablierele de beton alcatuite din grinzi de beton prefabricate si placi tumete in-situ, (a se vedea 2.3.2.2(4)) in modelul analizei seismice se includ placi de continuitate, tinand seama de excentriclatea lor fata de axa tablierulul si de 0 valoare redusa a rigiditati la incovolere. Daca aceasts rigiditate nu este estimata pe baza rotatiei articulatilor plastice relevante, se poate folosi o valoare de 25 % din rigidtatea la incovoiere a sectiunil brute de beton nefisurat, (4) Peniru efectele de ordinul doi se aplica 2.4 (5) si 5.4 (1). Efecte semnificative de ordinul doi pot sa apara la podurile cu pile zvelte si la podurile speciale, cum ar fi cele in arc si cele hobanate. 4.1.4 Modelarea solului (1)P_ Pentru analiza seismicd a sistemului global, elementele de susfinere care transmit actiunea seismic de Ia sol la tablier, trebuie, In general, s8 fle considerate fixe fata de terenul de fundare (a se vedea 3.1.2(3)). Efectel interactiunii sol-structuré pot fi considerate in conformitate cu EN 1998-5:2004, folosind impedante corespunzétoare sau resorturi pentru teren definite corespunzator. (2) Efectele interactiunii sol-structura se lau intotdeauna in considerare la pilele unde sub actiunea une incarcari orizontale egale cu unitatea, pe o directie data, aplicatd la partea superioara a acesteia, flexibiitatea solului contribuie cu mai mult de 20 % din deplasarea totalé la partea superioara a pile (3) Efectele_interacliunii sol-structura asupra pilelor sau chesoanelor trebuie determinate in Conformitate cu EN 1998-5:2004, 5.4.2, tinand seama de prevederile din 6.4.2. (4) _ In cazutle in care este dificil s& se evalueze in mod sigur proprietaiie mecanice ale solulu, analiza se efeciueaz& ullizand cele mai ridicate si cele mai scazute valori probabile estimate. Valorie cole mai rdicate ale rigiitatit solv se utiizeazd pentru calcuiul fortelor interne si vaiorilor scazute pentru calculul deplasarilor podulut 4.1.5 Efectele torsiunii (1)P_—Migcérle de torsiune ale podului in jurul unei axe verticale trebuie considerate numai la podurile oblice (unghiul oblictatii p> 20° ) sila podurile cu raportul BIL > 2,0 NOTA - Astfel de poduri au terdinja de a se rot in jurul axei verticale, chiar s! atunci cdnd centru de greutate coincide teoretic cu centrulrgidtail. (L este lungimes tolalé a tablierului continuu gi B este linea tablierulu) 39SR EN 1998-2:2006 ——/ Figura 4.1 - Pod oblic (2) Ingeneral, podurile cu oblcitate mare (o > 45°) se evitd in regiunile cu seismicitate ridicata. Daca acest lucru nu este posibil si podul este sustinut de culel prin aparate de reazem, rigiditatea otizontala efectiva a reazemelor se modeleazA cu exactitate, luandu-se in considerare concentrarea reactiunilor verticale langé unghiurile obtuze. In mod altemativ, se poate folosi o excentricitate accidentalé majorata. (3)P Cand se utilizeaza metoda modului fundamental (a se vedea 4.2.2) la proiectarea podurilor oblice trebuie s& se considere urmatorul moment de torsiune static echivalent care actioneaza in jurul axei verticale care trece prin centrul greutate al tablierului: M22Fe @1) In care: ir este forta orizontala determinata in conformitate cu expresia (4.12); @, = 0,03L sau 0,03B este excentricitatea accidentala a masei si ee = 0,054 sau 0,058 este o excentricitate suplimentara care refiecta efectul dinamic al vibratiei simultane de translatie si de torsiune. Pentru calcularea o, si 2, trebule folosite dimensiunile L sau & perpendiculare pe dlrectia excitatiel. (4) Cand se foloseste un model dinamic complet (model spatial), se ia in considerare partea dinamica a excitatiel de torsiune daca centrul maseior este deplasat de excentricitatea accidentala e, in cea mai defavorabila directie si sens, Totugi, efectele de torsiune se pot de asemrenea estima folosind momentul de torsiune static din expresia (4.1), (S)P__ Rezistenfa la torsiune a unei structuri de pod nu se bazeaza pe rigiditatea la torsiune @ unei singure pile. La podurile cu 0 singuré deschidere aparatele de reazem trebuie proiectate pentru a rezista efectelor de torsiune. 4.1.6 Factori de comportare pentru analiza liniar ()P_ Procedura de referints a acestui standard este o analizé a spectrulul de réspuns pentru spectrul de caloul definit in EN 1998-1:2004, 3.2.2.5 (a se vedea 3.2.4(1)). Factorul de comportare este definit in mod global pentru intreaga structuré si reflecta capacitatea sa de ducilitate, de exemplu capacitatea elementelor ductile de a rezista, cu deterioréri acceptabile dar fara avaril, fa actiuni seismice in domeniu postelastic. Nivelele de duciiltate disponibile sunt precizate in 2.3.2. Capacitatea 40SR EN 1998-2:2006 elementelor ductile de 2 dezvolta articulatii plastice de incovoiere este o cerinté esentiala pentru aplicarea valorilor factorului de comporiare q specificat in tabelul 4.1 pentru comportare ductil. NOTA - Metoda analize’liniare,folosind coeficient) de reducere a fortelor globale suficient de conservativi (factor! de comporiare asa cum sunt defini in tabelui 4.1), este in general considerata a fl un compromis rezonatil intre inceritudinile inerente probleme’ seismice si eroriie admisible relevante - pe de o parte gi efortul necesar pentru analiza si calcul ~ pe de alta parte (2) Aceasta capacitate necesara elementeior ductile de a dezvolta articulatii plastice la incovoiere se considera a fi asigurata cand sunt respectate prevederile constructive din sectiunea 6 gi cand se efectueaza proiectarea capacitatil in concordanté cu 6.3. (3)P__Valorile maxime ale factorului de comportare q care se pot utiliza pentru cele doud componente orizontale seismice sunt specificate in tabelul 4.1, in functie de comportarea postelastica a elementelor ductile in care are loc principala disipare de energie. Daca un pod are tipurl diferite de ‘elemente ductile, trebuie folosit factorul de comportare q corespunzand grupului-tip cu cea mai mare contributie la rezistenta seismicd. Valorie diferite ale factorului de comportare q pot fi folosite pe fiecare din cele doua direct orizontale NOTA - Folosirea valorilorfactonului de comportare mai mici decét valoarea maxima admis stablta tn tabelul 4.1 Conduce in mod normal la cerinte de cuctitate reduse, implicand in general 0 reducere a deteroratii potentiate. O astiol de folosire este, prin urmare, ia discrefia proiectantului gi @ beneficlaruui Tabel 4.1 - Valori maxime ale factorului de comportare q Tipuri de elemente ductile ‘Comporiare seismica Ductile Ductila lirnitat Pile din beton armnat Pile verticale supuse ta incovoiere 15 38 Ala) Contrafige inclinate supuse la incovotere 12 21 alas) Pile metalice: Pile vertcale supuse la incovoiere Contrafigo inclinate supuse la incoveiere Pile cu contravantuire normala Pile cu contravantuire excenirica . Culei conectate rigid cu tabla! In general 15 Struct “nglobate (a se vedes. 4. 1.6(8),(10)) 10 Arce 12 2 arliculata plastica la punctul de moment zero gi este Inaiimea sectiunl transversale pe directia de Incovoiere a articulatici plastice Pentru a2 3 Ha 3> 0,240 Has) NOTA - La pilele cu forma dreptunghiulars, cénd zona comprimaté are forma triunghiularé datorité actiunit selsmice pe directa globala considerala, se ullizeazé velorile minime a, corespunzatoare celor doud cote ale seciiuni. (4) La toate podurile cu comportare seismica regulata, indicat in 4.1.8, valorile factorului g din tabelul 4.1 pentru comportare ductilé se pot folosi fara nicio verificare specialé a ductiitati disponibile, cu conditia ca prevederile constructive indicate in sectiunea 6 sa fle indepiinite. Cand sunt indeplinite numai cerintele din 6.5, valorile factorului q indicate in tabelul 4.1 pentru comportare ductila limitat se a