Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • De La Semne Si Simboluri La Citirea Planurilor - Sorin Vulcaneanu, Matrix 2002

    Uploaded by

    Gheorghe Rusu
    2 views158 pages
    De La Semne Si Simboluri La Citirea Planurilor - Sorin Vulcaneanu, Matrix 2002

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    De La Semne Si Simboluri La Citirea Planurilor - Sorin Vulcaneanu, Matrix 2002

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views158 pages

    De La Semne Si Simboluri La Citirea Planurilor - Sorin Vulcaneanu, Matrix 2002

    Uploaded by

    Gheorghe Rusu
    De La Semne Si Simboluri La Citirea Planurilor - Sorin Vulcaneanu, Matrix 2002

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 158
    Aga cum un pictor sau fotograf transmit un ‘mesaj codifica al gindiri lor printr-un "vee- tor” care poate fi imaginea picturi sau a foto- grafic, la un receptor reprezentat prin privi- torul care decodifica (identific8) mesajul maginii, realiznd anumite ganduri gi stici cemofionale, similar inginerul proiectant isi Jndirea, conceptia sa, 63 ur- in tema de proiectare, ‘ranspunind-o in desenele proiectului care reprezinth "vectorii" mesajulu, Inginerul executant, controtorul technic de ca- Titat, ofiferul pompier care are responsabili- tatea preveniriiincendiilor, cei care se ocup’ de fntrefinerea constructiei, beneficiarul sau ‘proprietarul lucrrii interpreteazi reprezen- tirile constructillor de clBidiri, decodificdnd ‘mesajul proiectantului gi interpretandu-l in sensul funcfionarii constructiei. Executantul cconstrucjiei materializeazA gi transpune pe teren proiectul prin realizarea obiectivului din tema de proiectare.” “A cit desenul unui obiect oarecare (cladire, cconstructie industrial, agrozootehnic8 sau inginereasc, detaliu de construcfe, etc.) in- seamnd a recunoaste toate datele necesare dupa care si ne putem forma imaginea com- pleta gi clart despre acel obiect in ansamblu! sau gi despre diferitele sale detalii sau pari ‘componente. Aceasti imagine se referd att la forma gi di- mensiunile obiectului ct gi la material din care este executat.” SORIN VULCANEANU i | 7 | i | Sorin Vulcéneanu SORIN VULCANEANU i DE LA SEMNE SI SIMBOLURI LA | CITIREA PLANURILOR, REPREZENTAREA CONSTRUCTHLOR DE CLADIRI SI A SPATIILOR INVECINATE | MATRIX ROM Bucuresti 2002 © MATRIX ROM CP. 16-162 77800 - BUCURESTI (el, 014113617, tax 014114280 e-mail: matrix@fx.r0 ‘www.matrixrom.ro Editura MATRIX ROM este acroditats do CCONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII STINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR Referenti stiintifici: conf.univ.dr.ing, DANIEL STAN Sef lucr.drd.arh. SONIA CHIRA Tehnoredactare: IONUT RAILEANU ‘Descrierea CIP a Bibliotecl Nafionale« Roméniel \VULCANEANU, SORIN De fa temne 9 simbolur ia ctroa planurllor,reprezentarea constructor de clade gla spailr tnvecinat! Sorin Vuscaneanu Bucur: Max Rom, 2002, biblegr pom SBN 973-685-493.0, | | re0124 ISBN 973 - 685 - 493 - 0 Copan ‘CUPRINS Capitolul 1. Limbajul ideografic, reprezentari prin semne si simboluri 1.1. Originile reprezentisior ideografice 1.2. Definirea semnelor si simboturilor grace 1.3. Simbolismul i omul primitiv. Religie si mitologie, 1.4. Folosireasemnelor 5 simbolurilor in viaja cotidiand, Semiotica,_ 1.5. Simbolizie i reprezentirirealizate prin culo 1.5.1, Culorile de securitate si semnificaia lor 26 1.52. Culori conventionale flosite pentru reprezentarea ‘materileloe foloste in constriei 2 «Limbajul universal” ~ standardele internationale ,SR TSO"___28 1.7. Semne si culori convenfionale foloste la conducte pentru fuide 29 Sernnalizarea de securitate. 36 1.811. Terminologie si utilizar, ry 1.8.2. Forme gi semnificati 183 Colo Se sours yor deconaal___—t 1.84. Indicatoare de securitate 38 nbolui grafic foloste in domeniul proteciel impotriva incendilor 44 1.9.1. Indicatoare de securitate, 44 1.9.2. Simboluri grafice pentru planul de protecfieimpotriva incendiilor so 1.93, Exemplul unui plan de protecje impotriva incendiilor_—_S7 Capitolul 2. Generalititi privind clidiile 58 2.1. Nojiunea de construct. Clasificarea constructilor dup destinafc si functionaltate 38 Notiunea de cliire. Clasificarea clidirlor. 8 22.1. Nojiunea de claire 8 22.2. Clasifcarea clidirilor dupi destinafe gi funcfonalitate_S8 2.2.3. Clasifcarea construcillor dupa ,Normativul de sigurany la foc a constrefilr” indicativ P 118 -99_s9 Aleituireaclidilor 23.1, Regimul de constructe a 23.2, Distrbujia incdiperilor pe nivelur a 233, Legitura tnte etaje a 23.4, Clidirile industriale a 23.5. Cildirile agrozootehnice 3 Capitolul 3. Terminologic privind construetiile de eliiri si desencle de construefi si arhitecturd 6 3.1, Terminologie privind desenele de construci i arhitecturi__65, 3.1.1, Desenul de construct 65 __ Cuprins___ ‘Desenul de arhitectard ea 3. Terminologie BI 31 Capitolul 4. Terminologie referitoare la construcfile de elidiri ce fae obicetul sistematizariiteritoriului sia localitfilor 68 Capitolul 5. Documentatia tehnicd pentru realizarea construcfilor de clad 7 racele de reprezentare standardizate pentru lesenul constructilor de clidiri 81 6.1. Plangle folosite in reprezentirile constructllor de cliisi__8L 6.11. Formatele si prezentarea elementelorgrafice ale plangelor de desen___— 6.1.1 1 Reglementisi si domeniu de aplicare 8 6.1.1.2. Alegetea gi notarea formatelor de desen____81. 6.1.1.2. Formatee seria A, ISO (prima optiune)_—_—8L 6.1.1 2b, Formate alungite speciale (a doua opfiune)_82 6.1.1.2¢. Formate alungite excepfionale (atria optiune), 2 6.1.13. Blementele grafice ale plangelor de desen 83 6.1.13. Indicatorul plangei______ 83 6.1.1.3, Margiile gi chenarul plangei, 83 6.1.1.3. Repere de centrare____ 84 6.1.1.3. Repercle de orienta. 84 6.1.1 3.0, Gradatia metric’ de refering 85 6.1.13. Sisteme de coordonate 85 6.1.1.3. Unghi de decupare. 85 >. Indicatorl desenului de construct, 6.1.2.1, Reglementare si functiuni privind indicator sen, 86 6.1.2.2 Tipuri de indicator. 85, 3. Spal rezervate pentru desen, text si ndicator pe plangele de deser 6.1.3.1, Delimitareaspalilor care alcdtuiese planse de desen, 88 6.1.3.2. Zona rezervaté pentru desen 89 6.13.3, Zona rezervath pentru text, 82 Seara desenelor. m1 {impturitea plangelor pentru desen, 9 6.3.3. Reguli de impaturie, a 63.1.1. Metode de tmpituire, 2 63.1.2, Plierea plangelor 3 63.1.2. Zona indicator gia figiei de indosariee__ 9A _ _ Cusine 63.1.2). Scheme privind efectuarea impitureii__94 6.4, Lin flosite in reprezentarea construtilor de cli 0 64.1, Tiput, grosimi si destinajia unor lini flositefreevent| in reprezentarea cliirilor 99 6.5. Liniide refering folosite pentru desenele construeilor de cladini aL 65.1. Definite gi domeniu de aplicare 0 6.5.2 Tipusi, grosimi si reprezentri al linilor de referingl,__101 Capitolul 7. Cotarea desenelor construcfilor de elidiri 104 7.1, Princip generale de cotare 04 7.2, Elementele catri si inserierea Tor pe desen___105 72.1. Cola 05 72.2. Linia de cot 06 7.23. Linileajutitoare de cot 109 7.24, Serietea cot, 09 7.3. Exemple de cotare a unor elemente Intnite in reprezentarea construfilor de cdi 0 73.1. Cotarea elementelor goometrive de dimensiuni miei___110 73.2. Cotareaclementelor de constructe sub forma de arc deer, uu 7.33. Cotarea diametrelorelementelor de construcfie____LI2 7.3.4, Cotarea unghiurilor 13 73.3. Cotarea pantelor 3 73.6. Cotarea grosimii sraturilor elementelor de constructie (nile de indicaje sau de refering) 1s 7.3.7. Cotarea reprezentirilor axonomettice(reprezentarea in perspectiva). uz 7.38, Cotarea nivelurlor unei eligi. 73.9. Reprezentarea gi cotarea axelor de trasare a constructici__119 73.10. Cotarea seciunilorgrinzilor,traverseor, elementelor miei rectangulare gi ipeilor____— 2. 73.11. Cotarea seetiuni i poztieistlpilor in planul cladiri__122 73.12. Cotarea unui gir de elemente de construcjie identice si ‘echidistant, agezate pe aceeasi lini. 22 7.3.13, Cotarea unor elemente de constructie sucvesive, pozfionate prin distante misurate fai de un reper commun, 23 73.14, Cotarea elementelor de constructe simetrice 123 73.18. Cotarea golurlor din plici, cogurilor de fu, cosurilor de gaze si canalelor de ventilate sau zidirie___124 7.3.16. Simbol privind existenja unor detalii sau note explieative pentru elementele de construcyie 26 Coprins anne 9 reprezentri conven{inalefoosite tn desenal de construct wm 8.1 Reprezentarea matrialelor de construe 2 82. Reprezentarea prin ruptr 30 83, Reprezentareaziurilr, 3 814, Reprezentarea usioe si ferestrelor a3 85, Reprezentarea scailr din elie 8.6, Reprezentaea gourlor din pci si zidur,a cogurilor de fam caalelordeventilare a £87, Reprezentara ascensoarlor sia wiljull oe deserves clidvea_144 Capitotur Ju19, Mubilicralclidirilor de locuit 146 9.1. Considerenteprivind evaluarea sacini termice gia densi sarcniitermice la care contribuie un mobilier din material combustbil in cazul unui incendiu produs in cladirile delocuit___- tg 9.2. Semne convenfionsle sabilit in reprezentarea pieselor de mobilier in planurile incdperilor din construcy,____148 9.3. Spatii minime pentru amplasarea mobilierului gi echipamentuli incladirile de locuit_______ ass Capitolul 10, Extrase de armaturi 159 10.1. Domeniu de aplicare___ 102. Cotarea dimensiunilor pjilor curbs 59 103, Sistemul de codificare a formelor de bare 6 , 10.4, Formele preferetiale ale armaturlor, is 10.5. Extras de armatur 164 Capitolul 11, Reprezentarea constructilor din beton armat 166 HA, Generali 66, 11.2. Caracteristicile desenuluiconstrucfillor din Beton armat 166, 113. Reprezentarea elementelor 8 11.3.1. Reprezentiti convenjionale 168, 113.2. Regul speciale 69 1.3.21, Inscrierea materialelor oy} 113.22 Notarea elementclor de construchi 70 113.23. Cotarea si notarea armaturilor. a 11.4 Intocmirea planurlor de ansamblu sa detalilor de amare 11.4.1. Planul de fundatie 11,42. Planul de cofaj al plangeulul 11.43. Planurile de armare pentru plack ais 11.844, Det de armare_—— 11.4.5 Planuri de montaj ale elementelor prefabricate 79 11.5. Elemente de reprezentri grafice ale unor elemente din beton armat intinite la construc de clad, 88 4 Cuprins 175.1. Sidipi din beton arma 88 11.5.2. Grinzi din beton armat_________ 199 153. Reprezentarea ansamblelor. 191 Capitolul 12. Reprezentarea constructilor metalice i 12.1. Generali 22 12.2. Repuli de reprezentare gi cotare 192 Capitolul 13. Reprezentarea constructilor dia lema 200 13. Generali 200 132. Caracteristic 200 13.2.1. Detalile imbindilor, 200 13.3. Reprezentarea elementelor (imbindi 201 134, Reprezentarea ansamblelor 06 Capitolul 14. Reprezentarea construcfilor de zidarie 208 14.1, Generali 208 14.2. Caracteristil 208 143, Reprezentarea elemenislor. 21 144, Reprezentarea ansamblelor, 214 Capitolul 15. Vederile si sectiunile cladirit 2s 15.1. Metode de proiecte ortogonali folosite la desenele de construct si aritecturk 21s 15.1.2. Proecfia onogonal in ogling 215 15.2. Reprezentarea clidirlor prin veder si se{iun 216 152.1, Vederilecladii__—” 152.2. Seotunileclidiri 220 152.21, Secjiunea orizontal_ 221 152.22. Setiunile verticale ale clad 224 15.2.22.a Seejiunea longitudinal,____224 152.22, Sectiunea transversal 224 15.3, Modul de asezare a vederilor gi sectiunilor in desen_228 Capitotul 16. Releveut 29 16.1. Noiuni generale. Etape de realizare 29 162. Efectuarea schifelor 230 163. Cotarea schitelor. 2 16.4. Desenarea proiecillor definitive 232 (Capitolul 17, Modul de Iueru si fazele pentru realizarea reprezentirilor constructillor de clAdiri 233 opin. Capitolul 18. Citiea planurilor reprezentarilor de clidiri 3 18.1, Necesitatea interpreta! ideilor si soluilor tehnice transpuse in proiecte 18.2, Aspecte care se urmirese Ta eves unui plan de constructie__235, 183. Citirea desenului __236 18.4, Exemply de citre si interpretare a reprezentirii uneigrinde de beton armat, Capitolul 19, Efectuarea masuririlor pentru constructiide clidiri 242 Capitolul 20, Metode simple pentra veriiearea transpunerii corecte pe teren a desenelor de constructi 24s 20.1, Domeniu de aplicabiltate_____ 24s 20.2. Verifcarea linilor paralle 243 203. Verificarea unghiurilor drepie_—————————287. 203.1, Metoda "echerului gridinarului” sau “tiunghiului deau 20.3.2. Metoda tunghiulul isoscel sau axe de simetrie__ 249 Verificarealnilor si planurilor orizontale, 25 204.1. Verifearea orizontalitii cu sjutoral nivelei eu bla de aer(bolobocul) 250 20.42. Verifcarea orizontaltifi eu ajutoral furtunulut de nivel 252 ‘Veritas inilor planar veriele________253 2055.1. Verificarea veticalitaii cu bolobocul 20.5.2: Verificarea vertcalitii eu ajutorlfirului eu Font Verificarea trasiriicorecte pe teen a figuilor geometrice uzuale 20.6.1. Trasarea coordonatelor unorfigurigeometrice_____256 20.6.2. Trasarea sau verificareatrasiri cercuilor___258 20.6.3. Trasareaelipslor 258 Capitolul 21. Reprezentarea clidirilor sia spatillor apropiate 260 21.1. Notareaclairilor, a parlor de clini, a incaperilor sia altorspat_ 28 21.1.1. Notarea elidirilor gia plsilor de lain 260 21.1.1.1, Domeniu de aplicare 260 21.1.1.2 Sisteme de notre 26 21.1.1.3. Notarea dupa tipul obiectlor_—______260 21.14. Notas individuali___ 261 21-15. Cod de notare, 261 21.1.1.5., Notarea principal 261. 2ULLS., Notarea aditionala 26 2.4.1.6, Aplicfi privind notarea eliirilor,etajelor, ppnilor de eta stlp, pert, grinzi 6 —___Coorins __ 211.16, Notarea clidirlor. 22 21-1.1.6.. Notarea etajelor. 262 21.1.1.6.. Notarea piilor de ej. 264 21.1.1.64, Notara planseelor 264 21.1.1.6¢, Notarea stapilor, plangeelor, peretilor, ‘grinzlor ete. 265 21.2. Notarea inedperior gia alto spa 265 21.2.1. Domeniu de aplicare. 265 21.2.2. Princip de notre 266 21.23. Notarea sirurilor de incSperi separate din constructie_ 267 3. Reprezentarea evartallor 28 Da Terminologie 7 21.3.2, Reguli de reprezentare 261 213.3. Exemple de reprezentare & evarialelor. 268 21.3.1. Cvartale cu clidir de locuit compact 268 2133.2. Cvartale cu clidir de locuit rare 268 21.333. Cvaral eu blocui de locui 269 21.3344 Cvanal cu clad industrial 269 21.335. Cvartal eu clad gi dotiri diverse 210 Semne conventionale pentru planurile opografice ale oragelor_271 21.4.1, Necesitatea cunosstrii semnelor convengionale pentru planurile opografice ale oragelor. 201 21.42, Semne conventionale 272 Semne convenfionale pentru planurile de plantare a spailor verzi 21 Capitolul 22, Planul de situajie 22.1. Aspecte din antchitae privindalegerea amplasamentului pe teren al unei construc sa indicritIoculi si fay de clementele terestre gi astral, 259 22.2. Exemple in alegerea amplasamenielor unor lucrisi de constracil in Romnia contemporand 295 22.3. Planul de incadrare in zon 296 22.4. Planul de situaje 291 22.5. Orientarea clidirilor fap de punctele cardinale gi directia dominant a vinturilor. 30 Bibliografie 308 Iouotucere_ Idea reslizitiiacestei citi a porit de la necesitatea puneti la dispozif studenilor Facultaji de Pompieri a unui material util care sii ajute la insuyin tursului de construe sila realizareaproictuli nei ase de loci, pe care aut Tuer def le conduce in caltate de eadra didactic De asemenea, avand la baz8 experienta in executi si proiectaretehnolog scurmlat de autor, area fst conceputh pentru a se adresa unui numde mai my ecto! intoresaf Tn acest sens tebuie mentonat 8 lipse planurilor de consructii ar f imposibita roprezenarea i Idemtfcarea clementclor de instal fn eapele proiectare, executes intetinere a installer pentru construct Consider cf luerarea este util gi pent ingneri si tehncieni eu special Aiferte care dorese sf se instruase8 in domeniul reprezentii g citi plana constructor de lai. ack ne gnim gla fptul ef in momenta de fas multe persoane de profes Alert ii realizea, eu ajutoral arhitetlor si constructor, case de locut, cred ese necesard familivizarea eestora cu idele propuse de cite proiectan,ctnd| interpretind corect planseleproiectuli, pentru a urmri pe parcurs stad ler de constructe si punerea in funciune acti ln activitatea lor, pompieri concep si lucreazi cu planuri de_ pote impotriva incendilor, Aceste planuri sunt repezentisi ale clairlor in proie crtogonala. pe suprafee orizontale in care spar: cle de acces(drumur, so coridoare,et.),diferite glur(pentrudesfumare, ln, cosuri si eanale de fum, et spafile necesare desfigursiunor activi, difeite elemente de consiucti c ears clidzea sau asigurd structura sade rezisent. Planul de pote se completed cu diferite simbolui grafic care fae parte din dtaea cu instal rijloace de luptaimpotriva incendie. Din acesteconsiderente in final primulu capitol sunt prezentatesimbolu ace flosite in domeniu preci impotrivaincendilr. Faptul ci majortatea reprezentirilor grafice din domeniul constructilor clidiri gi instalati apeleazi Ia semne si simboluri cu care s-a realizat un adevd limba) universal", m-a determinat s8 aborde2 in cadrul capitolului {al acestei lu © scurti cronologie a aparitiei, dezvoltrii si necesitigilor diferte ale semnelor simbolusilor grafice. Consider necesari aceasti viziune deoarece limbgjul semnelor gi simboluri se dezvolti si modifi permanent in cele mai diverse ramuri de actvitate iar cei c vor crea gi utiliza noi seme si simboluri grafice vor fi poate si tineri cittri sceste eri Desigur & astlzi exist o inginerie de specialitate si aparate precise ci cfectueaz misurari pentr realizarea construcilor. Cu toate acestea, nu tebuie si uitim c& prin metode simple, bazate ccunostinje geometrice clementare, lumea antich a reusit si realizeze o serie construti celeb dintre care unele ne impresioneaza si asta, 8 _ od fees fapt ma determinat Si prezint in capitolul 20 citeva metode simple, aflate la indemdne oricui, privind transpunerea corect8 pe teren a liniilor paralele, nghiurilor drept, linilor si planurilor orizontale sau verticale, arcelor de cere, eclipse sau figurlor geometrice uzuale. Standardcle i reglementirile tchnice la care sa ficut apel se referd la viabiltatea lor la nivelul luni august 2001 ‘in speranja c& am reusit sé asigur prin aceasta Iuerare un material folsito, v8 dorese multe realiziri si impiniri profesionale, Dr. ing. SORIN VULCANEANU capitol Capitolul 1. Limbajul ideografic, reprezentari prin semne si simboluri 11. ORIGINILE REPREZENTARILOR IDEOGRAFICE inc din cele mai vec timpuri fosnte de a crea hirogifee si un alae propriu, omul a simfit nevoia de comunicare. $i poate nu intamplator ideile| famerilor, eprezntind scene din vita lor, au fost pitate in paleoite pe pre Deseo, precursnarle aetalelor eli, sau mai exact Loul in care osmeni IMiposteau, se odthnes, i prepara ana ss nme. Din perioadapaleoicuuidateazs cele mei rust pct sl epot primi descoperit in vesitele pester de In Altamira din Spania de nord si dela Font ~de GGaume din sud vestl Fran, ‘Acestiperioade i apr i deseneledescopert abi in anal 1940 in grote la Lascau in Frans, epezentind cai bo, sci cao remareabiladezinvolur Fig. 1.1, Reprezentarearupestri a unui cal, Lascaux 1a Montignac ~ sur~ ‘Véatre, Franja(Paleoltie) 0 Capitol Fig. 1.2. Reprezentarea unui ren care paste, Font ~ de ~ Gaume, Franja Paleolitic) — _ Cait ‘Na este locu si ardtim aici ci igure par piate gi eA scena este vizuté de sus; atit este de impresionantd vigoarea luptei gi atdt de convingitor se simte in aceste trupuri, stipdnite de pasiune, legen durii a luptei penteu existena, temeiul viet individuli in zorile societii omenest DDescoperiri privind desene rupeste s-au ficut si in Affica de Nord i de Sud care se aseaménd cu picture parietale din Spania. Prine aceste opere se aflé un sesen de sluete care reprezint tee figuri dansind(figura1.6.).remareebil este simtul ritmului care ii gaseste expresia in acest desen Oricét de stilizate ar fi contururile scestor figuri, migearea lor are o cexpresivitate deosebiti capital) 4 —! Fig. 14, Reprezentarea unui bizon mugind, Altamira, Spania (Paleoitic) Desenele rupestre ale artei epocii primitive au fost executate monoctom, precidere in culoarea rosie, uniform intins si iri cea mai slab incercare a u modelir Criticit istorii artlor afirma firé exagerare c& locuitorit din paleoitic regiunilor amintite au avut un deosebit talent artistic gi au contribuit la dezvolt arti din epoca primitiv in drumul ei spre realism, Multe dintre picturile epoci primitive de pe peretiipesterilor sunt desenate siluete, find lipste de plasticitate. Cu toate acestea, o seend de luptd, de exempl este uimitor de vioaie, desi oamenii sunt reprezentafi numai schematic, prin li (figura 15), Fig. 1.6. Reprezentarea sub formé de siluet a tre figuri dansind, Africa @aleotitic) Poste este momentul unei meditatii si unei comparatii privind aceste reprezentiri upestre schitate prin lini, la inceputul societii omenesti cu actualele indicatoare de semnalizare ratier(figurile 1.8. gi |.9.). $i cat timp s-a seus! - 1.2. DEFINIREA SEMNELOR SI SIMBOLURILOR GRAFICE Simbolismul reprezinta un vechi limba) universal care relevé complicate Pereepte si credinf,transmitind direct ceea ce este mai important intro informatie gi ‘neo stimind emoti si impresii mai puternice decét un integ dosar. Aceasté forma de comunicare depiseste barierele de limba, istorie, naionalitate, cultur gi religie "eprezenting firi echivoc o forma international de exprimare si percepte. .__ Prin nojiunea de ,semn’ se injelege un indicator care reprezintd un obiect sau 0 direct in timp ce simbolul are o anumnita implicate, este conotiv, penta cd stimeste ‘ispunsuri emofionae si reprezint& indirect(in mod conventional sau in virtutea) un obiect, 0 fina ete _Definijie din dictionare atribuite notiunilor de ,semn” gi ,simbol” sunt din ‘ecesitate scute gi superficial, Fig. 1S Pictur pes repeield, schamalipin io seen ey ‘Alam, Span Pleolie) 2 ‘Cuvdntul sem (care deriva din latinescul,signum”) este definit in general ca ceva care transmite © informatie specifici, pe cind ,simbol"(din latinescul ssymbolum") poate fi interpretat ca ceva” care reprezinté ,altceva; cele doug ‘cuvinte se confunds. Originea cuvéntului ,simbol” se regisesteint-un obicei antic ‘grecese care consta in spargerea unei bli de lut in mai multe buciti care eray foferite tuturor membrilor unui grup cénd acestia se despérjeau; cénd grupul se reintlnea, pentru a se confirma identtateafiecdrui membru al grupului, piesele se reansamblau ca intr-un mozai, objindnd tlie initial. ‘stil a luat nastere cuvantul grecese ,sumbolon” care semnifica un ,semn de recunoaste Romanii au prelust si ei obiceiul atribuind pentru semnul distinctiv, cuvdntal symbolum” Potenja semnelor si simbolurilor Iau ficut pe Confucius si afirme e& ,semnele si simbolurile reglementeaz8 lames, nu cuvintele sau legile” 1.3. SIMBOLISMUL $I OMUL PRIMITIV. RELIGIE $I MITOLOGIE, ‘Asa cum sa prezentat gi in subcapitolul 1.1. cele mai timpusii dovezi ale folosirii simbolurilor de edtre om au aparut in urma cu 30000 de ani in picture rupestre paleolitice. in aceste prezentiri pictografice, omul primitiv nu a prezenta doar vindtori si animalele, ci creat simboluri geometrce, nclusiv cereuri, spirale gi lini ~ forme care psteaza semnificaile simbolice ale acelor impuri Raportate la standardele modeme, desenele din pesteri demonstre necesitatea omului de a reflecta att la mediulinconjuritor natural cét gi la iner dea da sens unei lumi aparent haotice in care trebua sai loc. Fenomenele naturale cArora omul primitiv nu le putea da o explicate tingid |-au ficut si Ie atribuie acestora puterisupranaturale. Universuls-a identifica cu nis simboluri ca: oul, care interment cosmiei s-a ndscut din apd primar ce flgneste in ral sipe Pimént, sau pomul viet, ,axis mundi” sau axa lumii ~ cu ridacinile pe celal {irém, cu ramuri ce dadeau flori pe Pamnt si eu vaefuri ce ajungeau fn rai, unin astfel ele tri tirdmuri Conceptele cosmice ale primelor simboluri au evoluat ulterior imbricin forme religioase gi mitologice la vechii egipteni, dei, hindus, budisti, eres, roms si altecivlizagi Datind din 3100 {Hr heroglifele aveau la bazi un limba) compl reprezentational de fonograme(semne simbolice ale sunetuui) ideograme(simboluri care reprezinté concepts) Fiecare civlizaie a creat o religie propre care a dezvoltat 0 mare varictate simboturi si semne menite si reprezinteaspectele cele mai semnificative ale credi lor. Demne de exemplificat sunt: crucfixul, zeul cu cap de elefant Ganesha hinduismului si imaginea lui Buddha sau creaturile fantastic, ndscocite in clu inexplicabilulu ca Sfinxul sau Minotaural la greci, Nagaral la hindus fenicsi chin sivestic, unicomil gi dragon “ — — - Capitola Toate acestea au populat mitologia lumii, iar formele lor hibride extraordinare aveau si simbolizeze personaje gi puter 14, FOLOSIREA SEMNELOR SI SIMBOLURILOR IN VIATA COTIDIANA. SEMIOTICA. Inca din timpuri indepértate, in cdutarea unel injelegeri cosmice, astrologii uuméreau planetele gi constelajile, dezvoltind sisteme complexe de semne si ‘simbolur. In scopul prezicerii vitorului a fost creat hroscopul care este consulta si ast In efortul explicirii si influenrii misteelor viefi, oamenii au dezvoltat isteme complexe de credinglenm ae sists Jehimia, cabal iudaic, rosicrucianismul si fanemasoneria, incercénd si simplifice deduefii complicate pinto codificare tainic& cu ajutoral semnelor i simbolurilor. Acestea erau feunoscute numai de cet initia care le pistrau tainele, le interpreta si incereau st le rmireasci puterle magice. [La prima vedere, cititoral ar putea gandi ci am dezvoltat mai mult decét ‘uebuia acest capitol, fajé de tilul propus Iuerini, Dar daca jinem seama de permanente dezvoltare a unor ramuri ale vif cotidiene care impun adaptarea unor Semne sugestive pentnt a transmite pe cale grafca, cu vite, o informe, o rstrictie sau interdicje, indiferent de limba vorbith si zona geograficd, se poate injelege imteresul manifestt fn Iucrarea de fa {In semnul celor prezentate dact ne gindim la semnul simbolicrelaiv recent creat pentru pericolul nuclear (figura 1.13.) sau la noua actvitate a pompierilor in omeniul descarcerari, a proteciet civile ca gi alte activitifi pentru care vor tebui create semne sugestve, este de ineles inteesul pentru modul cum vor fi create aceste semne si puterea lor de percepie si impresie asupra oamenilor in viteza cu care ne desfigurdm actvitatea astizi, foarte multi dinte oameni rei informatile pe baza experienti, cunostinjelor sau unor conventit introduse de ltr semenii nostri {In acest sens pot fi privite semnele conventionale folosite in topografe, construc, instalaii,athtecturd, circulaia rutier& sau diferite ramuri ale tehniii, fei, pant gi in cazul muzicl ‘Sine gindim ce ar putea eprezenta pentru privitor un cere desenat pe 0 foaie lb de hitie(igura 1.7.2). Pe baza cunostinfelor anterioare pe cate le avem fnmagazinate am putea interpreta acest cere ca o roatd sau secfiunea transversal a ‘unui copac, un stip, o bard metalick sau alteeva Daca in interiorul cercului se mai introduc dou puncte(Figura 1.7.b), aceast reprezentare poate fi perceputh ca un nasture de exemplu, iar dacd se continua esenul adiugind si un are de cere concav, la partea inferioarA $i interioar’ a conturuui circular (figura 1.7.c) se abfine cunoscutul sem si simbol eunoseut sub enumirea de Smile face” ~ ,Faji zimbitoaze” folosit in anii 1960 de ‘inert Surentului hippy si susfindnd pacea si cultura. Folosind ca fond culoarea galbend, ‘sociaté desea Soarelui si luminii, simbolismul simplu si poziti al semnului a fost ‘epi adoptat can simbol universal al feneisis 15 capita Fig. 1.7.ab¢ Btape gi percepiidferte in completarea unui desen pind la ‘objinerea unui semn si simbol: ,Smile face” — ,Fayh zimbitoare” Impresiile create de semne sau simboluri asupra psihicului uman au devenit temele preferate ale unor psihanaligti cum au fost Carl Gustav Jung (1875 ~ 1961) gi ‘Sigmund Freud (1856 ~ 1939), Carl Gustav Jung a identificat subcongtientul colectiv structurat in imagini arhetipale eteme si universale. in acord cu teoria sa de mare influena inconstientul(id-ul) utilizeaz8arnetipuri pentru a comunica constientlui(ego-ul). ‘Sigmund Freud supranumit si ,parntele” psibanalizei, in Iucrarea sa de baad -Tnterpretarea viselor” a presupus pentru prima dat, azi larg acceptata terie, cd visu hu este un simplu fenomen arbitrar, ci este mijlocul de transmitere al mesajelor simiolice de laid Ia ego. Scmiotica (eimologia cuvantului se repiseste in grecescul,semeiotikos”) sau semiologia, reprezint stinta care se ocupi cu studul semnelor. Semiotica fondata de flozof psihologi si psthanaligti s-a implicat cu succes in diferte discipline cum ar fi: lingvstica, logica si matematica, antropologia dliferiteramuriinginerest cae folosese semne grace Filozoful american Charles Sanders Pierce(1839 ~ 1914) considerat pirinte semioticii a ficut o clasficare a semnelor implrtndu-le in tei categorii dupa cu urmeaz + semne iconice, care prezintd imaginea grafic a subiectuluis ‘© semne indexale, a ciror semnificajie este intru-otul subiectiv, ‘© semne simbolice ale clror imagini nu redau tema reprezentativa, dep Insemntatea lor est in general recunoscut, Semnele iconice sunt mai ugor de receptionat prin vizualizare de eitre 0 categorie de oameni care nu necesito pregatire deosebit, In figurile 1.8...h sunt redate citeva seme iconice referitoare la oameni utlizind imaginea graficd a acestora in diverse actvitaji sugestive, Din figura 1.8 ed.eg.h se mai poate observa gi modul in care a evol ‘maginea semnului reprezentnd oameni in acest sens pentru indicatoarele prezen tu fost folosite imaginile redate de “Decretul ar328/1966 privind circulajia rumurile publice* din brogura “Normele legale privind circulajia pe drumuri publice” publicaté in Editura Stiiffic8, Bucuresti 1970, imaginile find menjon cu *vechi" gi sa menfionat prin “nou” imaginile aceloragi seme pentru acel decretpublicat ins in anul 1999, la Editura Najional sub ttl de “Legislaia Rut 99, _ (Capitola) Prin comparafia desenelor figurilor oamenilor se poate observa, evolujia semmului in sensul stiliziri imaginit vechi astel ineét, noua imagine apare reprezentaté mai simplificat prin linii mai pujne si drepte, elimindnd unele accesort {cum arf pilria pietonului din indicator trecere pietoni-Figura 1.8.) act reprivim imaginilefigurilor 1.5 si 1.6 putem admira incl o data talentul precutsorilorcivilizajei noaste A ) @ AA ® NO Fig. 18h Repreentind semne indicetore lind imagines ‘stilizata a oamenilor. ene ee 151 imagine generic ale unui bltbat si unl feel bazate pe convent vesinentare de gen oles pena gopie sara le clair sa pei site de resturant, sport, tatamente medial und exist oinerdie pen ur anumi send cameni Gout semne utlizatecamijloace de semnalizare rue € si d ~indcatare de averizae in cilia tated cu aeionarea enumirea opi (es ucrari"(d); ~de observa floes convenyonl a pci supr sub or de wun eclteral u vif in ss colori agape marpine cu sb de averted la culos foul sa singel care mpresonaz, Spring oxen -. Capitola = accesul interzis pietonilor, de observat placa suport @ semmului care forma circular si culoarea rogu pe margine ca simbol de inerditie; ~ indicator semnalizind pista obligatorie pentru pietoni; pentru semnele obligativitate sa ales conventional forma rotunda a plici suport si culoa ‘izand culoare Lins wicator informand asupra trecerii pentru pietoni; fondul predomin albastr al plici simbolizeazi de asemenea o zona in care trebuie si fe inst, sk se intémple accidente; hh= indicator informand asupraexistenei unui pasajsubteran; in figura 1.9. sunt prezentate semne iconice folosite in legislayia ratiera indicatoare de avertzare azupra posibilei pari in zon a unor animale ~ asi ly ‘a indicatoare de interzicere ~ cgi d , bazinduse pe reprezentiilegrafice, innegr ale unor animale, De remarcat alegerea formei geometrice a pldcié suport, find un tru «chilateral cu varfal fn sus pentru indicatoarele de interzicere Trebuie subliniat un aspect comun al celor dout tipuri de indicatoare(averi si interzicere) prin folosirea unei benzi de culoare rogie ce contureaza pl Indicatorulu,evidentind gi mai bine mesajul semmului ,atengie” sau .interzis” AASO Fig. 19. Semne indicatosre utilizate in legislaia rutierd folosind reprezent sgraficd a animalelor a gi b~ indicatoare de averizare: animale; €~ accesul interzisautovebiculelor si vehiculelor eu tractiune animal;

    You might also like