Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geometrie Descriptiva - Ionescu

    Uploaded by

    Gheorghe Rusu
    2 views399 pages
    Geometrie Descriptiva - Ionescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Geometrie Descriptiva - Ionescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views399 pages

    Geometrie Descriptiva - Ionescu

    Uploaded by

    Gheorghe Rusu
    Geometrie Descriptiva - Ionescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 399
    5/ V3) ERUL EDUCATIEI $! INVATAMINTULI Dr. arh, MIRCEA ENACHE Ath, IULIUS IONESCU GEOMETRIE DESCRIPTIVA I PERSPECTIVA IDACTICA $1 PEDAGOGICA 8 eo ge CUPRINS cuvint dnainte 0, introducere. Tipuri de reprezencir! de arhivectura 0.1, Reprezentari de arhitecturd, Sisteme de proiectic ‘ 0.2, Transformaci geometrice 03, Tipuri de reprezentiri de arhitectura Perteo tet REPREZENTAR) DE ARHITEGTURA , IM GEOMETRIA DESCRIPTIVE 1 31 AXONOMETRIE 41, Elemente de geometrie descriptv’ 6... 41. Punctul si drespta 1.2, Plant 1.3, Relatille dintre repte si plane |. 12. Metodele geometric’ descriptive 2.1, Metoda schimbirii planelor de. proiectie 22. Metoda rotatiel . . . f 23. Metods rdbateri 4 kiana aae ae 3. Repr 4. 3. Introducere. Rezolviri intuitive. + ‘3.2, Proprietatile axonometriel ortegonale 3.3, Tipurile de reprezentiri axonometrice orogonale Reprezentari axonometrice oblice . . intiri axonometrice . s+ y 3A 4, Cercul si sfora 44, Cercul woe 4.2, Stora... 5. Forme poiledrale 2. 6-22 eee SA, Poliedre, Reprezentare, sectiuni si inter- sectii Poliedrete ceguate gi cvalele ler Poliedrele semiregulate gi dualele lor . Echipartitii plane oo ee ee ee Echipartitii spatiale x 52 53. SA 55. 7 86 93 7 128 5.6 Cupole geadezice si st-ucturi spatiale plane “ i 53. Suprafete cutate . & supratere rigite . .. . . Lee 6A, Definiti, Clases vo as 6.2, Supratete conite gi cilindrice 6. 5s 63, Geometrie boitilor ve 64, Hperboloizi ate 65. Peraboloiai hiperbolict 6.6, Supratete elicoidale 6.2. Conoiti gi cilir 138 447 451 wt 182 159 162 163 m” Ws 7.. Rezolvarea problemelor de goometrie descriptivs $monomerie ee 7.4. Trecerea datelor din bigimensienal 7.2, Rezolvarea problemelor in axonometrie Rezohvarea problemelor in gecmetria de scriptiv’. . 74, Constructiigeomet estcuizeomence pine... a 75, Locuri geemetrica in spat tridimensional 8, Atce aplicagii ale geometriel descriptive in ark teturh ee 8.1. Rezolvares acoperigurilor 82, Sistematizare vertical... 2 es 3. Trasarea umbrelor. 6 4, Geometrie si compozitie ~ B55, Reprezentiri geometrice ale spatiulul In- fer Gh cs inl Ge Poke we be Partea a dove REPREZENTARI DE ARHITECTURA IN. PERSPECTIVA %, Mecanismul perspectivel 66) 6 es 94, tntroducere 2 9.2, Vederea uma 490 180 12 185 186 18 95 195 208 2B 2 237 23 228 9.3, Geometrizarea simfului vederii s+. + 243 9.4, Clasiticrile perspectivel «+» fy 258 9,5, Elementele sistemului perspectiv . . 253 9,6, Mecanismul perspective. +++ - ++ 254 9.7. Proprietsile geometries ale porspectivel 256 9.8, Metodele de consteuctic a perspectivei . 256 9.9, Recormandiri n practica desenului perspec tiv. 2 ieimans tes 256 40. Perspectiva dependerté pe tablou vertical. . 257 rr 401. Generalitayi = 102. Perspective punctutul « - 403, Construetia volumelor 41. rorspeccia liberk pe tablou vertical by 41a. Generatittgl, Dofinitit oa seaage 26 11.2. Punctul gi comparatia verticalelor,. .- 267 113. Dreapta 41 planul tn perspec 268 414, Drepte concurente In purete Inaczesibile 267 445, Divigiuni perspectives 2 vos + 20 416 Puncte de fughs sve ee + 2 447. Punetul de misurd os + + + 2% 41.8, Punctul 0 distants bees BN 119, Micirea perspectivei direst 2 41.10, Cercul 5i sfera in perspectiva «264 42. Construcsia porspectivel de arhitecturé—- 289 421. Metode uzuale de constructie a pers+ fete vs ea ha ee eo DP 422. Aegorea purctului de vedere... +» 269 123, Exemplupractcd alegeroa punetului de WEIR nee ngen, of EES ES 295 124, Perapectiva la doud purete: de fuga ct orizontal supratratyat 27 125, Perspect [a dou8 puncte de fuga a nivelul echilor . . « 300 42.6, Perpectva froma de exterior i aivell achilor spe eee WB 427, Perspectva frontala cu Orizontel supro- inayat cs 24 428, Perspectiva de interior... 0. +. BB 429, Perspectiva cu orizontut coborit .« . 34 42.10, Constructia perspective! pornind de la clemente fixate direct tablou de per- m3 spectind ie 18; Retain permeate es cee oe ws 431. Generalititi «+ g 132, Metode de constructie a restitutiel por- mpetive sere eters 414, Porspoctiva pe tablou inclinit 6 = = AAA, Generali =... i {42, Trecerea eo la perspectiva pe tablcu vertical a perspective pe tablou toctinat 14.3, Conflgurayia punctelor de fugit si de curl 4A. Constructia perspective pe tablou inctinat 415, Redares unor aspecte naturale in perspectivi, 482, Generaltiti ‘ 152, Scara intrinsecd a perspectivel « «+ ++ 45.3, Oglindirile in perspectivs 454, Trasares umbrelor Wr perspectivd - «+ 455, Perspective aeriand = + + + 16, Prezencarea unei perspective de arhitecturd 161. Generalitati» 46.2, Paginarea gi limitarea tablouiui « 463, Sfecte negative tn perspectiva ‘16st, Ategerea si plasares anturajplul 46.5, Redares profunzimii ss 6 +s 16.6. Alte tipuri de reprezentiri perspective Parte a treia Anexe . Anexa 1, Elemente de geometrie fn spatiu - ‘Anexa 2, Probleme de locuri geametrice plane Anexa 3, Constructii grtice uzvale « - Anexa 4, Probleme 3i aplleatii de geometrie escriptiva gi axonometrie. «+ + ‘Anexa 5, Elemente de unturaj in perspectiva de arhitecturt Bibliogratic cos tune BSE GON wR 36 36 316 78 38 319 in x0 3 23 erry 328 22 40 47 7 “7 384 358 360 364 369 369 373 7 382 396 402 0, INTRODUCERE. TIPURI DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA O41, REPREZENTARI DE ARHITECTURA. SISTEME DE PROIECTIE Reprezentirile de arhitectura sint de dou’ tipuri tridimensionate sau spatiale si bidimensionale sau plane. REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE SAU SPATIALE Reprezentarile tridimensionale sau spatiale se numesc machete si stint percepute de cktre obser- vator fn mod foarte asemanator perceperii_obi- ectului real, Pentru ca perceptia vizualé 3 fie cit mai aproape de realitate, trebule indeplinite anu- ite conditii de distant si unghi. Distanta ‘de la ebservator la machet trebuie sé fie redusd fata de cistanta de la observator la obiectul real inaceeasi masura th care a fost redusé macheta ‘api de'obi- ectul real (aceastl masur este scara machete) Chiar atunci cind se respect’ conditiile de dis- tanta si unghi, perceptia vizualé a machetei nu este identic’ cu cea a oblectului real datorita senzatiei diferite de relief obtinute gratie vederii binocu- lare; mai apar, de asemenea, diferente de detalii, texturd, culoare- ete, Reprezentirile tridimensio- = - NB MB NB mB Punctele M si_N sint conjugate armonic fata de punctele A 3! B 6 invers n proiecyia central dreptele paralele din spatiu se proiecteaz’ dupi drepte concurente (cu exceptia cazului in care dreptele paralele din spetiu sint paralele cu planul de proiectie (PJ), Demonstratia acestel proprietSti se face in capitolul 9, care ex- plicé mecanismul perspective Una din aplicatiile proiectiei centrale 0 constituie fotografia (fig. 0.1.8). Sistemul paralel (cilindric) de proiectie. Dacé centrul de proiectie se afla fo distant’ infinits, el se trans- Introduesre, Tipuri de reprexeniiri de arhitecturd fig, 0.1.9 forma intro divectie de proiectie. iar razele vie zuale devin paralele intre ele. Sistemul paralel de proiectie este alcétuit din doua clemente: — 0 directie de proiectie (A): — un plan de proiectie [P]. Proiectind triunghiul ABC din spatiu. paralel cu directia (A), pe planul de proiectie [P], se obgine proiecjia paralelé abe (fig. 0.1.9). Dreptele Aa, Bb si Ce se numesc si ele drepte projectante. Proprietitile proiectiei paralele (cilindrice) sint ure matoarele: “In proiectia paralela se pistreaz3 raportul simpla a trei puncte coliniare, in figura 0.1.10 se poate vedea ci: ii am ME 7 aE mb ~ const. Raportul simplu a puncte coliniare este un invariant al proiectici paralele (cilindrice). in proiectia paralela dreptele paralele cin spayju se profecteazi cup’ drepte paraiele. Se spune ca proiecjia paralela pistreaza paralelismul dreptelor din. spatiu. Una din aplicatiile proiectisi paralele o constituie traseul umbrelor Ia soare ‘fig. 0.1.11). fig, 041.11 0.2. TRANSFORMARI GEOMETRICE Cele dous tipuri de proiectii stau la baza cefor dous tipuri fundamental de reprezentiri plane de ar- hitectura: reprezentarile ortogonale si axonome- trice, pe de o parte, si perspectiva de arhitecturd, pe de alti perte. Pentru a infelege mai bine pro- prietitile lor, se vor analiza unele proprietati si aspecte suplimentare_evidentiate de transforma- rile geometrice: transformarea prin simetrie, trans- Iatie, rotatie, rototranstatie si, in special, trans- formarea prin omologie. TRANSFORMAREA PRIN SIMETRIE Simetria fats de un punct C (centrul de cimetrie). Simetricul punctului A fata de centrul de simetrie C se objine unind punctul A cu punctul C si luind in_prelungire un segment CA, egal cu segmentul AC. Punctul A, este simetricul lui A fata de C (fig. 02.1), Simetria fat de 0 creaptd (A) (axa de simetrie)- Simetricul punctului A faté de dreapta (A) se ob- fine ducind din punctul A o perpendicular’. pe (A) in | si luind de ceslalta parte 2 dreptei (A) un 10 A c A fig. 0,2,1 A wor A I fig, 0.2.3, segment IA, egal cu Al. Se obtine simetricul At al punctului A faté de dreapta A) (fig: 0.2.2). Simewia fays de un plan [P} (pianul de simetrie). Simetriest punctului A fafa de planul P se obtine ducind din punctul A o perpendiculsr pe planul [P] si lutnd de coalaits parte a lui un segment iA, egal cu Al. Se obtine simetricul A, al punctulul A fata de planul [P] (fig. 0.2.3). Oricere ar fi aceasti simetrie, simetricul simeticului este purictul tial. Doua figuri sint simetrice fayé de un punct, 0 ax sau un plan, dacd intre punctele lor se poate stabili © corespondenta biunivocd, astfel ca punctele “co- respunzatoare s& fle simetrice in raport cu un punct, © axa sav un plan, Aplicatie ¢ tronsfermérii prin simetrie, Se da un te- traedru regulat ABCY (poliedru cu patru fete iunghiuri echilaterale egale) reprezentat tn 2xo- Asezati pe fetele sale laterale trei tetra- edri Identici (fig, 0.2.4). Considerind fata laterali BCV drept plan de_ sim trie, se construieste simetricul punctului A fata de acest plan. Punctul V, astfel determinat este virtul tetraedcului identic cu ABCV cu baza triun- ghiul echilateral BCV (fig. 0.2.5). Constructia se bazeezé pe proprietatea indltimil tetraedrului re- Geometric deseriptiva si perspective gulat de a cidea in centrul de greutate (aflat la intersectia medianelor) al triunghiului echilateral de baz’. Se pot imp&r}i laturile fn doua parti egale direct in axonometrie (pentru a construl_ media rele), Intruett axonometria este © proiectie para- lela si deci pastreaz’ constant raportul simplu. In mod asemanator se obtin virfurile Vp si V3 ale celorlalti doi tetraedri regulati (fig. 02.6) amuzament, s4 se aseze inc trei-tetraedri identici pe fetele AVVs, BYV, si CWY, (fig. 0.2.7). TRANSFORMAREA PRIN TRANSLATIE Dreptunghiul din figura 0.28 este translatat prin deplasarea paraleld, dup’ directia (A), 2 ficcérul punet al drepturghiulul. Din pozitia initialé 0, dreptunghiul a fost translatat succesiv tn pozitile 4, 2 si 3. Prin translatie, o figura plana poate genera un corp tolid, act se retin toate pozititle intermediare ale figurii in miscare. In acest caz, corpul generat prin translatie este 0 prism’, Aplicatie @ transioyiel. Se poate translata gi un corp solid, prin transtatie objinindu-se un elt corp solid (dac& se retin toate pozitiile corpulul tn migcare). Figura 0.2.9 ilustreazi trarsletla unui cub (In re~ prezentarea axonometrict), iar solidul generat prin transleyie apare th figura 02:10, Inroducere. Tipuri de reprecentiri de erhitectur§ ——————— 1 TRANSFORMAREA PRIN ROTATIE Punctul B.se roteste in jurul axei de rotatie cu un anumit unghi, ajungind tn pozitia By Punctul B, (ca $i toate punctele intermediare) se afld situat e un cerc aflat intr-un plan perpendicular pe axa de rotatie si cu centrul in w (fig. 0.2.11). Rotatia dreptei AB, paraleli cu axa de rotatie, genereaz% © suprafatd cilindric8, Rotatia va fi prezentatd in cepitolul 2 ca metod’ a geometriei descriptive. TRANSFORMAREA PRIN ROTOTRANSLATIE. Transformarea prin rototranslatie este 0 combina ie a transformérii prin translatie cu transformaree prin rotetie, Punctul A se roteste in jurul axei di rotatie si, simultan, avanseazi de-a lungul aceste axe. Fiecare punct in rototranslatie deserie deci o elice (fig. 0.2.12). © dreapta situata initial in pozitie oarecare fata de axa de rotatie va descrie prin rototranslatie o suprafagi curb riglats, TRANSFORMAREA PRIN OMOLOGIE Sa incercam sé rezoivam direct in axonometrie 0 problema de sectiune pland intr-o piramidé dreapta hexagonal, sprijinindu-ne_exclusiv pe cunostin« tele dobincite in studiul gGometriei in spatiu. Aplicatle. Si se sectioneze (direct in axonometrie) Piramida dreepta hexagonala ABCDEFV dupa plex nul definit de punctele B,. C, si D, situate pe trei din muchiile laterale ale piramidei (fig. 0.2.13). Din geometria in spatiu se stie cd trei plane oare- care se tale doud cite doua dupa trei drepte concu- rente, In figura 0.2.14, planele [H]. (S] si (L,] se tale dou cite doua dupa drepiele HS, SL, si HLy concurente in punctul 7. Analizind problema pro. usd, se observa c& planul de secjiune [S}, planul fetei laterale [Ly] si planut orizontal [H] se taie doua cle dovd dupa trel drepte concurente (fig. 0.2.15). Punctul ¢e concurenga 1 se obtine la 120 ———______________ Geomotrie doseriptivi: si perspecties Ai Aten Intersecfia dreptelor SL; gi Hl; se gtie ci dreap- ta HS trece si ea prin punctul 1, dar nu este Incd ceterminati. in figura 0.2.16, planul de sectiune (5), planul la- eral [Ly] $1 planul orizontal [H] se taie si ele dous cite douk dupa trei drepte concurente. Punctul de concurenta 2 se obtine la intersectia dreptelor SL, si HL,. Intrucit dreapta HS trece prin punctele 1 $1 2, ea este acum determinats. Prelungind latu- rile hexagonului de bazi pind la intersectia cu dreapta HS, se abtin punctele 3, 6 si 5 (punctul 4 iese din pagina) care, unite, respectiv, cu Dy, B, si Ay determina laturile sectiunii hexagonale prin piramida (fig. 0.2.17). Si interpretém rezolvarea gisit’. Problema cores- punde cazului cel mai general de transformare geo- nevric’ prin omologie In spatiu. Cele doui hexa- goane {hexagonu| de baz si hexagonul de secti- ne) se afli th relatie de omologie in spatiu sau de perspectivitate, Denumirea de perspectivitate pro- vine din asoclerca proiectiei centrale (in cazul nostru cu centrul in punctul V) cu perspectiva. fig, 0.217 Dreapta HS joaci un rol important si se numeste ‘axd Ge omologie sau axd de perspectivitate. Axa de ‘omologie este dreapta ce intersectie dintre planele care contin figurile omoloage (in cazul nostru pla- nele [H] si {S))- OMOLOGIE IN SPATIU Perspectivitate In cazul general, sistemul de omologie este alcituit din doud elemente: — un centra de omologte (in acest caz punctul V}t —o axa de omologie (fn acest caz, dreapta HS). Omologia presupune o dubl& corespondentd a celor dou’ figuri omoloage. Inroducere. Tipuri de reprezentéri de echitectur © 13 fig. 0.2.19 Laturile omoloage ale celor doug figuri sint con- curente doua cite doud pe axa de omologie (In acest caz, in punctele 1, 2, 3, 4, 5 si 6). Dreptele care unesc virfuri omoloage sint concurente in centrul de omologie {in acest caz, punctul V). Aplicatii cle omologiei tn spatiu (perspectivitigi#. In afara de rezolvarea a rumeroase probleme ‘di. rect in axonemetrie, omologia in spatiu (perspec: tivitatea) are vaste aplieatii In perspectiva de arhi- tecturd, tn trasarea umbrelor la lumina artificial ete, In figura 0.2.18: ~ planul [P,] poate fi interpretat ca tablou de per- spectivé pe care se obtine perspectiva ABC a tri: unghiului ABC, din pianul orizontal [Py], vézuté din punctul = triunghiul A,B,C, poate fi interpretat ca pata eruncati pe planul orlzontal [P,] de sursa de lumina artificialé Q prin fanta triunghiulara ABC practicata in planul opac (Pj). In ambele interpretari, punctul Q este centrul de omologic th spatiu, iar intersectia dintre planele {Pa] si [Pal care contin cele doua figuri omoloage determing axa de perspectivitate offy. fig 0.2.20 ASS OMOLOGIE PLANA Definigit In cazul general de omologie piani, sistemul de omologie este aleituit din doua elemante (fig. 0.2.19): — un centry de omologie 2; = 0 axd de omolagie (A). Dacé punctul M, este omologul punctului M, el trebuie si se afle situat pe dreapta OM. Prin definitie, daca punctul M, este omologul punc- tului M fata de centrul de omologie Q gi de axa de omologie (A), Ny este omologul lui N fata de acelasi sistem de omologie atunci cind: — Ny se afl situat pe dreapia ON; — MIN $i M,N, sint concurente tntr-un punct aflat pe dreapta (A) — ounctul 2. M4 mG emetic descriptivis $i perspectivé: Tabloul de perspectiva fig. 02.23 Rezulit de aici cA drespta MAN este omoloaga dreptei MN (fig. 0.2.20). In cazut Omologiei a dows triunghiuri, ‘se observ’ ci dreptele care unesc virfuri omoloage (MM, NN, si PP) sint_ concu- rente in Q, in timp ce laturile omoloage ale celor doua triunghiuri se 1 tilnesc dou cite doua pe axa de omolegie [A] (fig. 0.2.21): MN MN, x; MP 0 M,P, —> 6; NP NAP, Punctele de intersectle obtinute sint a, B giv. In ca- zul omologiei plane generale a dou triunghiurl se abzine © configurajie de 10 puncte (cele gase vir- furi ale celor dou’ triunghiuri, punctele #, 8 siy si centrul de omologie 0), care se numeste confi- guratio Desargues, OMOTETIE SAU ASEMANARE Omotetia este un az particular al omologiei gene rale care intervine atunci cind dispare axa de omo- logie (A), respectiv este aruncaté la infinit, Elemen- tele sistemului de omotetie sint: = un centru de omotetie 0: — 0 axd de omotetie aflatd la infinit. In cazul omotetiel a doud triunghiuri (fig. 02.22), se vede c& se obtin dou’ triunghiuri asemenea, intructt laturile omoloage devin paralele ( Bsiy fiind situate pe axa de omotetie care este la infinit, se afd $i ele Ja Infinit). Intreducere: Tipuri de reprezentari de arbitectur’ OMOTETIE IN SPATIU Mecanismal perspective’ frontale. Omotetia in spa- tiv are aceeasi configuratie de puncte, dar intr-o interpretare spatial, Un’ exemplu de aplicatie i constituie perspectiva frontal, in care elementele din realitate situate tn plane paralele cu_tabloul de perspectiva sint asemenea cu reprezentari'e lor pe tablou (fig. 0.2.23). AFINITATE Afinitatea este un caz particular al omologiei gene- rale care intervine atunc cind dispare centrul de omologie {2 (este aruncat la infinit). Elementele sistemului de afinitate sint de — © directie de afinitate (provenind din arunca~ rea la infinit 2 centrului de omologie ©) — 0 axi de afinitate (A). In cazul afinitatii a douk triunghiuri (fig. 0.2.24), se obtine practic 0 protectie paralela dupa directia de afinitate, laturile afine ale celor doua triunghiuri Intlinindu-se doua cite dou& pe axa de afinitate in punctele a, 8 si y- Ablicatie o afinitapit: constructia une! figuri afine. Se di, intr-o reprezentare axonometrici oarecare, un pentagon reguiat ABCDE. Cunoscind virful Ay al unei fete pentagonale identice adiacente fete! ABCDE dupa latura DE, se cere sa se deseneze accasti fal in fntregime (fig. 0.225) —$$—$_—_—————— 15 Dreapta DE va fi axa de afinitate, Succesiunea operatiilor este cea din figura 0.2.26, Afinitate in spaiu: umbra fa soar. in aplicatia pre- cedenté, pentagonul regulat ABCDE poate fl, de exemplu, una din fetele unui poliedru regulet cu 12 fete pentagonale (dodecaedru regulet), Cu aju- torul afinitatii Tn spatiu se poate construl intregul dodecaedru. © alté aplicatie a afinitayii tm spaziu © constituie trasarea umbrelor la soare. Cunoscnd umbra li saté de un punct A al unei deschideri, se cere dese- area umbrei lsate de intregul contur (fig. 0.2.27). 16 Axa de afinitate este dreapta de intersectie dintre planul in care este cuprinsi deschiderea (usa cu fereastra) si planul pe care cade umbra, Rezolvarea problemei este data in figura 0.2.28 0.3. TIPURI DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA Tipologia reprezent&rilor de arhitecturé in bidi- mensional corespunde tipologlei sistemelor de projectie. Astfel, in arhitectura si constructii se folosesc dove tipuri de desene, ca rezultat al sise temului de provectie folesit (Gheorghiv, 1963), si anume: — desenul perspectiv, care redd aspec- tele din spaylu si fotoseste proiectia centrala (co- nica); Goometrie descriptive fi perspectivas —desenul tehnic, care reda la scart ade- varatele forme si mérimi si care foloseste proiectia paralela (cilindric) ortogonala; directia de proj fie este perpendicular’ pe planul de proiectie. Desenul perspectiv corespunde situatiei in care observatorul (centrul de proiectie) se afié la 0 dis- tanta finita de object, in timp ce deserul tehnic corespunde situatiei in care observatorul (centrul de proiectie) se aila la o distant’ infinita de obiect, proiectia obiectului pe planul de proiectie flind astiel paralela. Desenul perspectiv, flind 0 proiectie dintr-un cen- tru affat la distantd finit8 (fig. 0.3.1), reda obiectul mai aproape de perceptia sa in’ realitate decit desenul tehnic cere este mai abstract” din acest punct de vedere. Aceast’ acemanare cu realitatea (fig. 0.3.2) se face tn dauna relatiilor metrice (lun- gimi, suprafeje, unghiuri) cere se deformeaza, facind dificiid interpretarea metric& seu _,misu- rarea” obiectului reprezentat in desen perspectiv. Raportul a trei puncte coliniare nu se pastreazé in perspectiva, Desenul tehnic, fiind a proiectie paralela (de la ‘tanta infinita), pastreaza peralelismul dreptelor spajiy si raportul a trei puncte coliniare, dar se indeparteazd de perceptia vizuala a obiectului din natur’. El are un grad mal mare de abstractizare. Desenul tehnic prezinti dou tipuri de reprezen- ‘ari — seprezentareo (preiectia) exonometricé, obtinuta prin projectia obiectulul pe un plan de proiectie axonometric, agezat inclinat fati de axele de coor- donate din spatiu (fig. 0.3.3); reprezentorea (proiectia) _ortegonald, ebtinuta prin proiectia obiectului p= plane paralele cu axele de coordonate din spativ (fig. 0.3.4); deoarece prolectia pe un singur plan nu determina obiectul din spatiu (ea d& 0 imagine calitativ’ de volum, dar nu si cantitativ’ masurebil8, decit in anumite con- ditil), se adauga proiectii pe alte plane. Cea mai simpla reprezentare ortogonala este epuro de geometric descriptiva a lui Monge, objinut& prin dous proiectii ortogonaie pe dous plane ortogo- nale, urmate de rabaterea unui plan pe celdlalt. Tabtoul de perspectiva fig. 0.32 Intraducere, Tipuri de reprezentisi de arhitecturd BILIOTECA JUDSTEAWA wid, EMENESGU" rect Ble BOty 3 Dintre cele dowd tipuri de reprezentiri ale desenu- lui tehnic, reprezentarea axonometricd este mai aproape de perceptia vizuald a obiectului din natura, oferind © imagine calitativa de volum (fig. 0.3.5); fiind ins& 0 proiectie pe un singur plan, ea nu permite toate tipurile de masuraitori, De exem= plu, desi raportul a trei puncte coliniare (raportul Simplu) se pastreaz’, nu se pastreazé alte relapit metrice cum sint suprafefele si unghiurile, care apar deformate. Epura de geometrie descriptivd @ ful Monge corec- teari aceste defecte metrice, oferind coud proiectit ortogonale care pastreazé toate relajiile metrice, inclusiv suprafetele si unghiurile. Fa prezint& insd gradul cel mai tnalt de abstractizere dintre toste Feprezentirile bicimensionale si se indeparteszé cel mai mult ce perceptia vizualé a obiectului din natura, Desi sistemul de cotare permite determi- harea metrici a obiectului din dous proiectii orto- gonale. de multe ori este necesara introducerea Unei a treia proiecfii pentru intelegerea obiectulul fig. 0.3.6). Practic, un oblect de arhitectura com- plicat necesit&é multiple reprezentiri: planuri, sec- fiuni, fatade etc. Reprezentirile in proiecjie ortogonala stat atit de precise incit permit constructia obiectului de arhi- tectura, Planurilede executie pot fi: planuri de fun- éapii, planurile diferitelor niveluri, planuri de cofrare, sectiuni caracteristice, planuri de invelitcare, deta~ lii de fatada, detalli de finisaj etc, Datorita gradulut ridicat de abstractizare, aceste reprezentiri con- stituie un limbaj specific de arhitectura si construc- tii si descifrarea gi ingelegerea lor necesiti o prega- tire de specialitate. OA fig. 0.3.6 18 ______ Geometrie descriptive: si perspectiva Partea intii REPREZENTARI DE ARHITECTURA IN GEOMETRIA DESCRIPTIVA SI AXONOMETRIE 1. ELEMENTE DE GEOMETRIE DESCRIPTIVA 4.1, PUNCTUL $1 DREAPTA SISTEMUL DE PRCIECTIE DUBLU ORTOGONAL MONGE Sistemul de protecfie dublu ortogonal (numit Monge) este alcituit din doud plane perpendicur lare (H] si [V] care se numese plore de proiectie —[H] este planul orizontal de proiectie si (V] este plenul vertical de proiectie. Dreapta de intersectie OX dintre aceste doud plane de proiectie se numeste Jinie de pamint. Cele doua plane de proiectie [H] si [V] sint nelimi- tate si Tmpart spatiul tn patru zone numite diedre. Cele patru unghiuri diedre se noteazi de la I fa IV (fig. 4.1.1.). Un punct A din spatiu se va proiecta pe cele doud plene H si V in doua puncte a $i a’, numite proiectiile punctulul A. ALTREILEA PLAN DE PROIECTIE Pentru redarea mal complet a formei obiectului reprezentat, s@ introduce un al treilea plan de pro- iectie, perpendicular pe celelalte doud plane [H] 3i (V]. El se numeste planul lateral de proiectie si se noteaci [W] (fig. 1.1.2). Planul lateral de pro- iectie [W] este perpendicular pe linia de pamint OX. in aceasté reprezentere. orice obiect va avea trei_proiecfiiz proiectia orizontalé pe planul [H], proiectia verticala pe planul (V], proiectia lateraia pe planul [W]. Se presupune un obiect in spagiu (de exemplu up scaun) asezat ca in figura 1.1.3. Projectind fiecare punct al abjectului respectiv pe cele trei plane de proiectie, se obtin cele trei pro- ieciii ale obiectului. Pentru a fi reprezentate tn doua dimensiuni, deci pe un plan (planseti, tabla, caist), cele doud proiectii pe planele [H] si [W] Elemento de geometrie descriptiva 19 20 trebuie aduse tn planul proiectiei verticale, res. pectiv in [V]. Astfel, planul (H] se roteste in jurul liniei de pimint OX pina cind se suprapune peste planul [Vj ier planul (W] se roteste in jurul axel OZ pind cind se suprapune gi el peste planul [V] (fig. 1.1.4). Pe acelasi plan se obtin cele trei pro- iectii (orizontala, verticala si laterala) ale oblectu- lui reprezentat, in figura 1.1.4. se poate observa corespondenta celor trei proiectii. Prin introdu- cerea planului lateral de proiectie [W], spatiul nu mai este divizat tm patru unghiuri diedre, ci in 8 unghiuri wiedre (fig, 1.1.5.). Cele opt triedre se noteaza de la | la VII. COORDONATELE DESCRIPTIVE Fozitia unui punct A din spatiu este determinata de. trei coordonate descriptive, abscise, departarea si cota Abscisa punctului este distanqa lui fata de planul lateral de proiectic |W] si se mSsoar& pe axa OX, Cepértarea punctului este distanta lui de planul vertical de proiectie [V] si se misoard pe axa OY, Cota punctului este distanja {ui de planul orizon- tal de proiectie [H] si se mésoard pe axa OZ, Punctul O este originea sistemului OX, OY, OZ. Prin rabaterea (suprapunerea) planelor de proiec- sie [H] si W] pe pianul vertical de proiectie [V] 3¢ objine 0 reprezentare bidimensionala [In douk dimensiuni) @ punctului A din spatiu, prin cele tref Proiectii pe planele [H]. [V] si[W]. In figurile 1.4.6 $111.7 se vad segmentele de dreapta care misoari abscisa, deprtarea si cota punctului A, situate respectiv pz axele OX, OY si OZ. Intrucit cele trei plane de proiectie sint perpendiculare toate intre ele (formeaz’ un triedru tridreptunghic), ab- scisa, departarea i cota punctelor din spatiu se pot masura in mal multe feluri, ca tn figurile 1.1.8, 1.1.9 gi 1.1.10, Corespondentele respective in epurd {adica tn tripla proiectie ortogonala) se vad gi ele in cele trei cazuri (pentru abscisé, depirtare si cota). Coordonatele unui punct sint scrise in pa- rantezi, in ordines prezentatd: abscisi, departare, cots, de exemplu A (11, —6, 9). Pentru un punet situat in triedrul 4 (cel reprezentat tn figurile 11.8 1.1.9 si 1.1.10), toate coordonatele (abscisa, depar- tarea $i cota) sint pozitive, Aceste coordonate se Mmasoar& pe axele OX, OY si OZ pornind de la punctul © fn directio indicatt ‘de ségeyi, Coordonatele sint negative atunci cind sint situate dincolo de punctul © si se masoara in sens invers pe axele de coordonate. Punctele situate in cele- alte triedre (I... Vill) au cel putin una din coordo~ hate negativi. Reprezentarea puncteior din aceste Reprezentiri de euhitecturd in geometria descriptivas gi axonemetrie fig. 1.1.8 triedre direct in proiectia triortogonalé este ceva al complicaté, intrucit corespondentele dintre cele trei proiectii ale punctulul sint mai putin evi- dente: de aceea, este recomandabila analiza mai Intli a corespondentelor in spotiu, fie pe macheta, fie pe schifa axcnometricé. O asemenea analiza Hlemente de geometrie descriptiva, fig. 1.9 fig. 1.1.10 pentru toate situafiile este reprezentata in figu- rile 14.11...4448. Figurile 1.1.19. ..14.24 ilus- treazi pozitile particulare ale punctelor din spatiu, respectiv pe axele de coardonate OX, OY si OZ, atit in portiunea negative, cit si in porfiunea pozi- tiva a acestor axe. 2 PRIMUL 4 AL OOILEA TRIEORU | TRIEURU 430,25, 35) \ BI40 30,25) i le fig. 1.1.11 fig. 14.12 AL IRELEA AL PATRULEA, vi : a (35, 30,-20) 1t40,20,-30) Y fig. 11-13 fig. Ltd 22 Reprezentirl de arhitecturd in geometria descriotiva si axonometiie PUNCTUL PE PUNCTUL PE ‘OX NEGATIV Ox FoziTIv x, At2,0,01 PUNCTUL PE oy PoZiTIV PUNCTUL PE cy NEGATIV Yo 0(0,-2,0) Ye fig, 1.1.22 Reprezentiri de arhitecturd in goometria descriptiva si oxo PUNCTUL PE 02 PoziTv x Y fig. 1.1.23 DREAPTA IN SISTEMUL DE PROIECTIE Se presupune c& exist dou puncte situate tn tri- edrul |; A (4, 1. 2) si B(1, 3, 4) ale caror proiectii pe cele trei planuri de proiectie sint: a, a’, a” $i b, bY, bY (fig. 1.1.25). Unind 2 cu b, a’ cu b’ si a” cb”, se obtin proiectiile segnentului de dreapta fig. 1.1.25 Hemente de geometric descriptiva PUNCTUL PE 02 NEGATIV Ye F(0,0,-2) Ee fig. 1.4.28 AB si anume: ab —projectie ot ~ proiectie verticali, ab" — protect Tn figura 1.1.26 se observa corespondenta celor trei proiectil. Intrucit dreapta AB nu este pzraleld sau perpendiculera pe nici ‘unul dintre cele trei plane de proiectic [H], [V] [W]. ce'scnumeste drecptd oarecere. In cazul mai general, proiectiile dreptei se noteaza (d), (d’) sid”) (fig. 1.1.27). 25 11.32 Celor doud proiectii, orizontali si verticela (d 4), le corespunde intotdeauna in med bivnivoe © dreapté in spatiu si reciproc, eu conditia ca unui punct dat in proiectie orizontalé pe (d) s&-{ cores- pundé un punct in proiectia verticala pe (4°), In figura 4.1.28 cole dovd proiectii nu indeplinesc conditia, enunyata anterior, de accea proiectiile (d) gi (4’) nu pot reprezenta o dreapti in spativ. Urmele dreptei pe cele trei plane de proiectie, Punctele de intersectie ale unei drepte cu planele de pro- iecfie se numesc urmele dreptel. Urmele orizontal3, vorticald si fateraid ale dreptei sint de fapt punctele dreptei care au respectiv cota, depdrtarea sau ab- scisa nule. Urmele dreptei se noteezi de obicei (h, bY, (v, v7’). (Ww!) ca In figura 1.1.29. Figura 1.1.30 reprozintaé constructia direct in epuri 3 urmelor dreptei AB. in sistemul de proiectie Monge (dublu ortogonal), cele doud urme (h, h’) si (y, v’) ale unel drepte (d, d’) pe cele doua plane de proiectie (H] si [V] se obtin ca in figurile 1.1.31 gl 1.1.32 In epurd (fig, 1.1.22) se observi ck urma orizontalé se determina mai ntti prin proiectia ei vertical h, in timp ce urma vertical’ se determina mai inti prin proiectia ei orizontald v. Celelalte pro- iectii se obtin prin simpla corespondent’ blunivoct 2 prolectici punctelor, proprietatea de bart a geo- metriei descriptive . Reprorentéri de othitectura in geomettia descriptva si cxonometrie fig. 1.1.34 Determinarea be 0 dreaptd a unui punct de catd datd. $4 se determine pe dreapta D (4, d’) un punct M (m, m’) de coté 2. Se observa cd punctul cautat re- zults din intersectia dreptei date cu ur plan ori. zontal de cot& 2 (fig. 1.1.33). In epura 1.4.34 se duce © paraleld la linia de pamint OX la cota 2 si se giseste proiectia m'. Apoi, prin corespondenta, se determina proiectia orizontala ma punctului M cautat. Determinarea pe o dreapté a unui punct de depér- tare datd. Sa se determine pe dreapta D (d, 4’) un punct N (n, n’) de cepartare 2 (fig, 1.1.35.), Analog. cu problema precedents, intersectind dreapta data cu un plan frontal de departare 2 fat de planul yertical de prolectie, se objine punctul N ciutat. Tn epurd (fig. 1.1.36) se duce o paralela la linia de pamint OX In departarea 2 gi se giseste proiectia n. Apoi, prin corespondenta, se determina proiec- fla vertical n’ a punctului N. POZITILE CARACTERISTICE ALE DREPTEI in figura 1.1.37 sint redate pozitiile caracteristice ale dreptei si reprezentarea lor in sistemul de pro- iecti¢ iriortogonal (fig, 1.7.28, a...g). Pentru com- paragie, se poate vedea dreapta oarecare AD. in tiv’ Elemente de geometric des concluzie, dreptele paralele cu_planele [H], [V] si IW] sint, respectiv, dreapia arizontald, frontald si de profil, iar dreptele perpendiculere pe plencle TH]. [V1 si [W] sint, respectiv, dreapta verticald, de capat $i cea fronto-grizontald. Aga cum este sin- 27 | dr. oarecere Y fig. 1.1.38, yl) @t, orizontaté, [at frontal vunyy fig. 1.1.38, © ot “ 13 i Fi verticatd F fh de capat a ie yr ® TLV) fig. 1.1.38, fig, 1.1.38, 0 fig. 1.1.38) aepre FRONTO-OFIZONTALE ORePTE ORIZONTALE Daepre FROWTALE oneeTE DE PROFIL Deere Bs oRePTE 3 CAPAT VERTICALE fig, 1.1.39 tetizat in figura 1.1.39, dreptele fronto-orizontale sint ta acelasi timp si orizontale si frontale. Drep- tele de capit sint simultan orizontale si de profil, iar dreptele verticale sint in acelasi timp drepte frontale si drepte de profil. Pentru evitarea confu- zillor, dreptele orizontale care nu sint nici de capt nici fronto-orizontale pot fi numite orizontale oarecare. In mod similar, se pot numi frontale oa- recare si dreptele de profil carecere. 28 fig. 1.1.38, g POZITIA RELATIVA A DOUA DREPTE Drepte poralele. Condiia necesara si suficienta ca doui drepte sa fie paralele in spatiu este ca pro- lectiile lor de acelagi nume sé fie paralele. Aga cum se yede Th figura 1.1.40, ab este paralela cu cdsi 2'b’ este paraleld cu c'd’, Pentru ca enuntul si fie corect, este necesar ca si in cea de a treia proiectie (pe planul [W]), cele dou drepte si fie paralele (fig. 1.1.41). Reciproca este adevarati — proiectiile celor dous drepte pe (HJ. [VJ si LW] nu pot fi doua Reprezentari de arhitecturé in geometria deseriptivd si axenometrie ly fig. 11.41 cite dou paralele decit daca cele doui drepte sint paralele in spatiu. Drepte concurente. Conditia necesar& gi suficienta ca Goud drepte s& fie concurente in spatiu este ca projectile ior de acelasi nume s8 fie concurente respectiv in doud puncte situate pe aceeasi linie de ordine perpendicular& pe OX. In figurile 1.1.42 gi 1.1.43, aceste doua puncte, i si I’, definesc punctul | din spatiu. Conditia este necesara pentru toate cele trei projectii ale creptelor pe planele [H], vy si 1] In majoritatea cazurilor sint suficiente cele dou& proiectii ortogonale in sistemul de proiectie Monge. Drepte nepoiaiele §! neconcurente sint dreptele ale Giror proiectil nu satisfac nici conditia de parale- lism si nici conditia de concurenta. Ele sint drepte oorecare. Verificarea concurentei unor drepte se face ca tn figura 1.1.44, Prin punctul de concurenya al unor Elements de geometric descriptiva ¢ fig. 1.1.48 prolectii (de exemplu cele verticele) sé duce © linie de ordine perpendiculara pe OX. Daca ea intfineste punctul de concurenta al celorlalte proiec- ii, dreptele stat concurente, dact nu, ele sint carecare una faji de cealalta. 29 APLICATII ALE TEOREME! UNGHIULU! DREPT 1) Perpendiculare pe drepte orizortale sau frortole, Teorema unghiulul drept: pentru ca un unghi crept si se proiecteze ortogonal in adevaret’ marime pe un plan, este suficient ca una din laturile unghiu- lui si fie paraleld cu acel plan. Reciproca teoremel este: un unghi este drept daca proiectiile ortogo- nale ale laturilor sale pe un plan paralel cu una din laturi_sint_perpendiculare. Deci, in figura 1.1.45, pentru_a duce o perpendi- culard pe dreapta orizontalé G (g, g) prin punctul A(a,a') este suficient sd se duca in proiectie orizon- tal, © perpendicular’ din a pe (g), determinind astfel prolectia orizontal’ i a punctului de concu- rena dintre dreapta data si perpendiculara cdu- tat. Ridicind o linie de ordine se obtine i’ si unind pe a’ cu 1’ se objine (4’). Ferpendiculara pe dreapta orizontala G (g, g’) este D (4, d’). In figura 1.1.46, sa dus prin punctul a, a’ © dreaptii perpen- dicular pe frontala (f, £7, folosind aceeasi teorema. In proiectie verticali s-2 dus perpendiculara din a’ pe (f) in I’, sa coborit o linie de ordine pe (f) in 1 gi sa unit a cu i, obtinindu-se prolectia orizontali a perpendicularei E (e, e’) cautate 2) Perpendiculara pe o dreaptd oarecare. In figura 1.1.47, sase duca prin punctul A (a, a’), exterior drep- tei D (d, d’) o dreapti concurenté 9i perpendiculara pe dreapta (D). Pentru aceasta prin punctul A se duc 0 orizontala si 9 frontal, concurente in G si F cu (0). Se obtine astiel triunghiul AGF, in Gare s-au construit inaltimile din G si din F, ducind din G perpenditulara GG, pe frontala din F perpendiculara FF, pe orizontals. Astfel s-a de- terminat ortocentrul M al triunghiului AGF. Unind Acu M se determina cea de a treia inaltime ¢ triun- ghiului AGF care este de ‘apt perpendiculara cautata 3) Adevérata Jungime o unui segment de dreapté earecore. Dacé prin extremitatea A a segmentului de dreapté AB (fig. 1.1.48) se duce o paraleli la proiecfia orizontala a segmentului AB (adicd la ab), se objine triunghiul dreptunghic ABby, a crui ipo- ‘tenuza este de fapt adevarata lungime a segmentului cautat, in acest triunghi dreptunghic ins&, se cunose cele doud catete; una este egal cu proiectia ori- zontala ab, iar ceslalté este egali cu difcrenta cotelor punctelor A si B. Valoarea primei catete apare asadar in planul orizontal de proiectie [H]. iar diferenta de cote dintre A si B se poate masura iin proiectie verticala [¥] (fig. 1.1.49,), Triunghiul dreptunghic se construieste ca in figura 1.1.49, fig. 1.47 30 Reprezentari de arhitecturd in geometria descriptiva si axonometiic. fig. 1.1.48 fig, 1.1.49 iar ipotenuza lui este adevarata lungime a segmen- tului AB, in mod similar se poate construi_ un triunghi dreptunghic ducind prin punctul A o paralels la proiectia verticala a’b’, Cele doud catete ale acestul trienghi dreptunghic vor fi respectiv prolectia verticald 2’b’ a segmentului ab gi diferenta depiitirilor celor dous puncte A si 8. Si in acest az (fig, 1.1.50), ipotenuza triunghiului dreptunghic este adevarata lungime a segmentului AB din spa- tiv. 1.2. PLANUL REPREZENTAREA PLANULUI Urmele unui plan pe cele trei plone de proiectie [H], IN], [W]. Dicé punctui si dreapta pot fi foarte bine Feprezentate in sistemul triortogonal prin prolec- tille lor pe cele trei plane de proiectic, tn cazul reprezent&rii unui plan, proiectiile acestuia pe TH], [V] gi [WI sint, tr cea mai mare parte din cazuri, irelevante sau nesemnificative, intrucit ele pot si acopere fn tntregime unul, dou’ sau chiar toate cele trei plane de proiectie. Practic, singura modalitate de a defini sau reprezenta prin tipl proiectie ortogonala un plan este acees de a gas! si desena urmele sau téieturile planului respectiv cu cele trei plane de proiectie (fig, 1.2.1). Planul carecare [P]din figura 1. trei proiectii: urma sa pe planul orizontal de proiec- tie (P), urma pe planul vertical (P’) si urma pe pl nul lateral (P"). |. diferente | cotelor ciferenta departinlor ( el Hemente de geomettie descriptiv駗§ ——————_—________________-—_____ 3 DREAPTA CONTINUTA IN PLAN Asa cum rezulté si din schita axonometricy (fig. 1.2.3), condigia necesoré gi suficientd pentru ca 0 dreopts sé opartind unui plan este co urmele areptei sd fie situate pe urmele de acelesi aume (ornanime) ale plonulul, Dreapta VH (vb, v’h’) are urma sa orizontalé (h, h’) situat& pe urma orizontala (P) 2 planului, iar urma verticala (, v’) situatd pe urma vertical (P’) a planului. Conditia necesar& si suficienté pentru ca un punct 8 fie situat intr-un plan este ca el <4 apartin® unel drepte a planului. In figura 1.2.4, punctul M (m, m’) este situat in planul [P}, pentru ca se afli pe dreapta HV (by, hv!) ce aparfine planulul {PJ 32 ——______________ DEFINIREA PLANULUI Un plan poate fi definit prin: a) doua drepte paralele: b) doua drepte concurente; 6) un punet io dreapta 2) Si se construiased urmele (P) si (P’) ale planului definit prin dreptele paralele D (d,¢’) si A (3, 8) (fig. 1.2.5), Se gisese mai inti urmefe orizontale Ah? si hh si urmele verticale w' gi ¥¥{ ale celor dou’ drepte. Unind h cu hy se obtine urma orizon- tala (P) a planului. Unind Wau vj se obtine urma verticald (P’) a planului, Ca verificare, urmele (P) si (P) trebuie 83 se intiineascé pe OX in acelasi punet Py. b) S3 se construiascd urmele (P) si (P’) ale planului definit prin dreptele D (4, d’) si (8, 8) concurente ‘to punctul M (fig, 1.2.6). Problema se rezolvi asema- nitor, Se afl8 urmele dreptelor gi se determina ur- mele planului tn proiectie orizontalé (P) si in proiec+ fie verticala (P'). Reprezentari de athitecturd in geometria descriptiv’ si azonometrie ©) $8 se construiascd urmele (P) si (P") ale unui plan definit prin punctul A (a, a’) si dreapta ‘A(3, 8°) (fig. 1.2.7). Prin punctul A se duce o paralela la dreapta (A) si se procedeaza asemanator cu cele doua probleme precedente. DREPTELE IMPORTANTE ALE PLANULUI Dreptele importante ale planului sint orizontalele, frontalele si liniile de cea mai mare panta ale pla- nului in raport cu planul orizontal sau cu planul verticel de proiectie. In schita axonometricd din figura 1.28 si tn figura 1.2.9 sint reprezentate dou’ drepte orizontale ale planulvi oarecare [P. Proiectiile for orizontale sint paralele cu urma orizontal’a (P) a planului. In figura 1.2.10 sint re~ 1.2.10 fig. 12.01 prezentate citeva orizontale ale planului oarecare [P}. in. schita axonometrica (fig. 1.2.11) gi in epurd (fig. 1.2.12) sint reprezentate doua diepte frontale ale planului carccare [P]. Proiectiile lor verticale sint paralele cu urma vertical (P’) a olanului. Tn schita axonometricé (fig. 1.2.13) si in epurd (fig. 1.2.14) sint reprezentate doua drepte de cea mai mare ponté, in raport cu planul orizontal de pro- iectie [H]}, ale planului oarecare [P]. Proiectiile ori- zontale ale dreptelor de cea mai mare pant tn ra- port cu planul orizontal sint perpendiculare pe Urma orizontala (P) a planului. Planul proiectant (vertical) tn care se afla situaté 0 astfel de dreapta de cea mal mare panté este perpendicular pe urma orizontala (P) a planulul oarecare (v. triunghiul hagurat din fig. 4.213). In acest plan vertical se poate citiunghiul pe care il face planul oarecare {P] cu plenul orizontal de proiectie [H]- fig. 129 fig. 1.2.12 33 oe qe fig. 1.2.13 fig. 1.2.14 fig. L215 Linia de cea mai mare pentd a unui plan determind POZITHLE PARTICULARE ALE PLANULU! IN RAPORT complet plarul. In figura 1.2.15, au fost determinate cu PLANELE DE PROIECTIE urmele (P) si (P’) ale planului care contine dreapta de cea mai mare panti D (d, d’), Urma orizontal (P) a planutui trece prin urma ha liniei de cea mai Aceste pozitil sint urmatoarele: mare pant’ si este perpendicular pe proiectin — planul de nivel (parale! cu (H) —fig. 1.2.16): orizontali (a). Se obtine P, si apoi (P'), care trece —~ planul frontal (paralel cu [V] —flg. 12.17): prin v’ planul de profil (paralel cu [W] — fig. 1.2.18); z pS fig. 1.216 fig. 1.217 fig. 1.2.18 34 Reprerentiri de arhitecturé in geometria descriptivé 31 axonometrie fig. 1.2.0 fig. 1.2.21 PLANE PARALELE — planul vertical (perpendicular pe [H]—fig. Planet paralele au urmele de acelagi nume paralele, 1.2.49); Jn cazul planelor peralele [P] si (Q], urma (Pha ~~ planul de capt (perpendicular pe (¥] ~fig, planului pe planul orizontal de protectie este para- i lela cu urma (Q) 2 planului [Q] pe acclasi plan de — planul_fronto-orizontal (perpendicular pe (W] proiécgie. Similar, urma (P) este paralela cu urma = fig. 12.24). (Q%) si_urma (P") este paralels cu urma (Q") Gig. 1.2.22, a sib). Elemente de geometrie descriptive 35 DREPTE $1 PLANE PARALELE Dreaptd poraleid cu un plen. Se d& un punct A (aa') si un plan [P] dat prin urmele (P, P’). Se cere si se duc prin A o dreapta paralela cu planul. Se ia © dreapta oarecare A (8, 3°) (fig. 1.2.23) coninuta fin planul (P] gi se duce prin punctul A o paralela D (d. d’)) la ea. Problema are o infinitate de solu’ Aceasté dreapté va fi paralelé cu planul [P], deoa- rece este paraleli cu o dreapta A (5 3) confinuta in acel plan. Plan paralel cu o dreaptd. Se d& un punct A (a, a’) si o dreapta D (d, d’) oarecare. S& se determine urmele unui plen [P] care trece prin punctul A si este paralel cu dreapta (D). Prin punctul A (a.a’), (fig. 1.2.24), 92 duce © paralelé A (3, 89 le dreapta dati (D). Dreapta (A) are urmele h giv’. Orice plan ce contine dreapta constituie o solutie a pro- blemei, care este astfel nedeterminaté. INTERSECTII DE PLANE Se dau dou’ plane oarecare (PP’P’) si (QQ’Q”) (fig, 1.2.25), Intersectia urmelor lor orizontale in h si intersectia urmefor lor verticale in v’ sint evident puncte ale dreptei de intersectle a celor dou’ plane. Proiecfiile dreptei de intersectic a celor doua plane vor fi deci (hh) si (vv). In epura {fig, 1.2.26) se va proceda deci astfel: urma orizon- tali a planului (P) intersecteazi urma orizontalé a planului (Q), rezultind punctul h, iar urma verti- cala (P)) intersecteazi urma verticalé. (Q’), rezul- tind punctul v’, Se obtin apo h’ si v pe Rezults dreapta de iniersectie HV (hy, h’v’) Intersectia unui plan oarecare [P] cuunplan denivel {Hy} (fig, 1.2.27). Dreapta de intersectie care rezulta mn, m’n’ este o dreapti orizontalé continuta in fig. 1.2.25. 36 fig. 1.2.26 fig. 1.224 planul [P:] Ea este orizontala planulvi [P] situaté la cota planului (H,): in epura (fig. 12.28), in proiectie verticali (Hi) intersecteazi urma (P*), rezultind punctul m’. In proiectie orizontala se observa ca, cucind din punctul m (de pe OX) © paralela la urma (P), rezultd ma, m’n’ — dreapta de intersec- cM ~~ fig. 1.227 Reprezentari de arhitecturd in geometria descriptivé #i axonometrie fig. 1.228 Imersectio unui plan vertical cu um flan de nivel. Dreapta de intersectie este evident o orizontal’ situati la cota planutui de nivel (fig. 1.2.29). Pro- iectia orizontalé a dreptei de intersectie se con- funda cu urma orizontala 2 planului vertical, iar proiectia vertical a dreptei de intersectie se ean. fund’ cu urma verticala. a planului orizontal (fig. 1.230). fig. 1.232 1. Gemente de geometric descriptive fig. 1.229 fig. 1.2.30 Intersectia ‘unui plan vertical cu un plan de capac. Dreapta de intersectie este o dreaptd oarecere a cfrei proiecjie orizontalé se confundi cu urma orizontala a planului vertical, an timp ¢e proiectia vertical se confund’ cu urma verticalé 2 planulul de capit (fig. 1.2.31, 1.2.32). Plane date prin alte elemente geometrice. Sd se determine intersectio dintse doud pldci plane date prin proiectille lor si sd se studiexe vizibilitatea ‘aceste/ intersectii tn report cu plonele de prolectie. Existé doud plici triunghivlare, ABC si MNP (fig. 1.2.33), Se duc doua plane auxiliare verticale fig. 1.233 a [Va]_si (Vel [VJ prin latura MN a triunghiului MNP si {V,] prin latura BC a triunghiului ABC. Planul [Vj] va intersecta_triunghiul ABC dup dreapta 12, purctele 1 si 2 find situate pe laturile AB, respectiy AC ale triunghiului. Se observa ca dreapta 12 intilneste latura MN, isturé prin care a fost dus planul [V,], in punctul R. In mod asema- nator planul [V9] va intersecta triunghiul MNP dupa dreapta 34, puncte situate pe laturile MP, respec tiv MN. Se observa, de asemenea, ci aceasta dreap- Qo, OF ge. eins tft Ne a fig. 1.235 14 34/va intifni lature BC (laturd prin care s-a dus planut [V,} in punctul $. Unind cele dou’ puncte Ri, se obtine intersectia dintre piscife triunghiu. lare date (fig. 1. 2. 34). Vizibilitatea intersectiel se studiaz’ in proiecfie orizontala, analizind diferenya de cote a puncteior, iar in proiectie vertical’ com partnd departérile punctelor. Sé se determine proiectiiie dreptei de intersectie doud plane date fiecare prin cite deud drepte paratetc Se duc dova plane auxiliare de nivel {H'] si [Hi] (fig. 1. 2. 35). Planul [H"] intersecteaza fiecare din pla- nele date dupa cite 0 orizontals. Cele dou orizontale se intilnesc ?r ounetul J(j, |’), care este astfel punct, comun celor dou’ plane date initial. Planul [Hi] in- tersecteazd si el cele doua plane dupz doud orizon- tale care se tntilnesc in punctul # (i, i"). Intrucit $i punctul | (j,i) este punct comun celor cous plane Initiale, rezulta c& dreapta de intersectie a acestora este dreapta I (if. I’ 7) 1.3, RELATIILE DINTRE DREPTE $1 PLANE INTERSECTI! DINTRE DREPTE §1 PLANE lntersectia dintre 0 dreapté verticalé si un plan carecare. Problema se reduce la determinarea unui punct pe suprafata planilui, care si apartin& in acelasi timp si dreptei. Verticala este locul geome- tric al tuturor punctelor de abscisi si departare Constante $i de cot variabili. Pe acest loc geome- tric trebuie determinate cota punctului care se afli pe suprafaya plarului (fig. 1.3-1). Punctul de intersectie Ciutat se va gisi deci la intersectia dintre verticala data si o dreapta oarecare continuta in planul dat. In figura 1.3.2, ales dreapta care se sprijini pe virful Mim, m‘) si pe urma orizontala a planutui (P) si care este concurenti cu verticala in punctul Ki, ). Cota punctului Ii, i’) este astfel determinata in proiectia vertical, Punctul de in- tersectie dintre dreapta verticaia si planul oarecare poate fi determinat si cu ajutorul unei drepte frontale sau orizontale care se sprijina pe verticala data si apartine planului [P] (fig. 7.3.3 si 1.3.4). in sfirgit, se mai poate folosi si o dreapt de cea mai mare panté e planului in raport cu planul orizontal de proiectie [H] (fig. 1.3.5 si 1.3.6). Intersectia dintre 0 dreopta de capdt si un plan oare- care. Ca si la dreapta verticals, intersectia dintre dreapté de capét si un plan oarecare, se reduce ‘a problema determinarit unui punct pe suprafita planului. Dreapta de capat este locul geometric al tuturor punctelor de cota $i abscisd constante si 38). Reprorentéri de arhitectura in geometria descriptiv $i oxonometrie fig, 1.3.2 de depirtare variabild. Se va determina deci depar- tarea punctului de pe dreapta de capit, care se situeaza tn planul dat. Punctul de intersectie cau- tat se poate determin situtndu-l_pe o dreapté caracteristica a planului (orizontala, frontala sau de cea mai mare pant fata de planul vertical de pro- iectie (V]). In figurile 1.3.7, 1.3.8, intersectia dintre planul [P] 5: dreapta de capat este rezolvata cu ajt- torul orizontalei plenului care se sprijina si pe dreapta de capat Intersectia dintre © dreaptd earecare gi un plan oare- care, Se consider’ dreepta oarecare (D) $i pianul carecare [P} (fig. 1.3.9). Prin dreapta (D) se duce un plan auxifier, de capit [C). Cele doud plane, (P] 4 [C]. se intersecteazs dup3 o dreapta HY (hy, b’v’). Dreapta D(d, 4’) este continut’ in plenui [C] (ig. 1.3.40), Dreapta HV (hy, h’v’) este continuta atit fn planul {C], cit gi in planul [P], Intructt ambele Grepte sint continute tn planul auxiliar [C}, ele se vor intersecta. Punctul ter de intersectie Ili, 1’) este punctul de intersectie dintre dreapta oarecare fig. 1.3.4 fig. 1.3.6 (D) si planul oarecare [P]. In figurile 1.3.11 si 1.3.12 se rezolvi aceeasi problema, ducind, de data aceasta, prin dreapta (D), un plan auxiliar ver~ tical. Se intersecteazi planul vertical cu planul oarecere [P], iar dreapta lor de intersectie va tia dreapta (D) In punctul |, care este chiar punctul de intersectie dintre dreapta (D) si planul [P]. Observatie. in cazul intersectiei unui plan cu o dreapté oarecare, planul auxiliar care se duce prin aceasta dreapta este un plon de capt sau un plan vertical, si nu un plan oarecare. Planele de capat si cele verticale, fiind plane profectante, au urmele verticale, respectiv orizontale, identice cu peoiectiile lor verticale, respectiv orizontale, Din aceasti cauzi, punctele lor de intersectie cu orice dreapt& se determin’ imediat. intrucit proiectiile lor verticate se afli pe urma vertical a planului Gin cazul plenului de capat) sau proiectiile lor ori- zontale se afl pe urma orizontala 2 planului (in cazul planului vertical). imente da geometie desetptle8 ——— gegen aD fig. 1.3.10 Sd se determine prolectiile punctului M(m,m’) in care dreopta Did, 4’) tnitineste planul triunghiurui ABC. Prin dreapta (D) se duce planul auxitiar verti- cal [P] (fig. 1.3.13), Acest plan se intersecteazé cu planul triunghiului dupa dreapta (1 2, 1/2’), care se tale cu creapta (D) in punctul M(m, m’). Acesta este punctul de intersectie dintre dreapta (D) si pianul triunghiului ABC. Vizibilitatea intersect se studiazd in proiectie orizontalg, analizind dife- renfa de cote a punctelor, iar in proiectie verticala, comparing departarile diverselor puncte, Prin punctul Aaa’) dat, sf se ducd o dreapta G(g.g’) core sé Intilneascd dreptole Did,d’) si A(3, 8) afiate in pozitie oarecare una ford de cealaltd. Dupa cum se vede in schifa axonometric 1.3.14, se poate defini mai bine planul determinat de dreapta (D) si punctul A, ducind prin A © paralela (D,) la Greapta (D). Intersectia dintre acest plan si dreapta A (8. 8’) se obtine in modul cunoscut, ducind prin dreapta un plan auxilier vertical {V,] si intersectin- du cu planul definit de dreptele paralele (D) si (D,). Dreapta de intersectie care rezulta (1 2, 1’2') determina punctul de intersectie 6. @’ pe dreapta fig. 1.3.13 40 Reprezentéri de arhitecturdé in geometria descriptiv’ si axonometrie A(®. 8). Dreapta Glg. g') se obtine unind pe A cu B, Transpunerea rezolvarii in dubla_proiectie ortogonal este ilustrata in figura 1.315. Solujia proviemei este dreapta G(g, g’), care trece prin punctul A si se sprijin’ pe dreptele Did, 4’) 48,8). DREPTE $I PLANE PERPENDICULARE Dreapta perpendiculard pe un plon. Teorema de perpendicularitate afirmi c& o dreapta perpendiculard pe un plan are proiecriile perpendiculare respectiv pe urmele de acelasi nume ale planului (fig. 1.3.16). Se ia dreapta (D). perpendiculara pe planul [P]. Planul ei proiectant (hasurat in figura) este perpendicular atit pe planul {P]. cit $i pe planul[H], deci este perpendicular si pe dreapta lor de intersecie, urma orizontal’ (P) a planului. Urma (P), fiind perpendiculera pe planul proiectant, este perpendicular’ pe orice dreapta din acest plan, deci, implicit, si pe proiectia o zontala (d) a dreptei (D) (fig. 1.3.17). In mod asema- nitor se demonstreaza perpendicularitatea in pro- iectie verticala. fig. 1.3.15 Elamente-de geomotrie descriptive Plan perpendicular pe o dreaptd. SA se determine urmele (P) si (P’) ale planului care trece prin punc- tul Ala, a’) $i este perpendicular pe o dreapti D(d, d’) data. Se considera punctu! A(a, a’) situat pe o dreapt& orizontali a planului cdutat 18). Orizontala A (8, 8’) a viitorului plan [P) fig. 13.16 oY fig. 13.18 41 fig. 1.3.19 dusd prin punctul A(a, a’), astfel incit 8 si fie per- pendiculara pe (d), are urma verticalé v’. Perpendi- culara dust inv’ pe (d’) este urma verticali (P") a planului cautat. Rezulta P,, prin care se duce urma orizontalé (P) paralelé cu (8). Planul (PP'), avind urmele sale” perpendiculare, respectiv pe projectile de acelasi nume ale dreptei (D), va fi perpendicular pe dreapta (D) Dreapté perpendiculard pe 0 dreopté. S4 se constru- jascd_projectiile unei_perpendiculare A (3, 3°) pe © dreapta oarecare Dd, ’) dus dinte-un punict M(m, m’) exterior ei. in figura 1.3.19, sc duce prin punctul M un plan perpendicular pe dreapta (D), Pe care o va intersecta in punctul I. Dreapta IM este perpendiculara cautata. In figura 1.3.20, pro- fig. 1.3.20 blema se va rezolva astfel: cu ajutorul frontalei Fif, #), se duce prin punctul M(m, m’) planul (PP’) perpendicular pe dreapta data D(d, @’). Acest plan (PP’) este intersectat de dreapta Dd, d’) in sunctul IG, i), care se obtine cu ajutorul plandiui auxiliar de capt (QQ’) dus prin dreapta (D). Perpendicu- lara A, 8’) ‘este determinata prin proiectille Groptei MI /mi, m’i’), Ca i la problema precedenta, urmele planului (PP’) se putecu obtine si cu aju- torul unei orizontale duse prin ounetul Mm, m’). 2 METODELE GEOMETRIE! DESCRIPTIVE Reprezentarea tn proiectie 2 volumelor din spativ se face cu ajutorul unor constructii geometrice, constructii care nu se pot realiza dacd nu se cunosc adeviratele marimi si unghiuri ale unor eiemente plne ale acestor volume. Sectiunila, intersectiile si lipirite de volume cer anumite transformari ale proiectiilor, estfel tinct si se obtini unele elemente si figuri plane in adeva- rati marime. Pentru a se obtine acest lucru este necesar s& se aducd figura plana paralela cu unul din planele de proiectie. Metodele de transfarmare a proiectiilor st — metoda schimbarii planelor de proiectie; zZ ’ wa fig. 21.1 Metodele geometrici descriptive ~ metoda rotatlel: — metoda rabaterii 2.1, METODA SCHIMBARII PLANELOR, DE PROIECTIE Aceasti metoda este ifustrata in schita axonome- tricd din figura 24.1. De exempla, pentru obfi- nerea unei alte imagini (proiectii) a unui obiect sau volum din spatiu se poate efectua o schimbare de plan vertical de proiectie. Astiel, in loc dea pro- lecta obiectul pe planul vertical de proiectie [V]. se va proiecta pe un plan vertical oarecare [Wj] ales in functie de intentia observatorulul (de exem- plu directia D), in figura 2.1.2 in cazul schimbarii planului vertical de proiectie, proiectia orizontala a oblectului sau volumului ramine aceeasi, modifi- cindu-se numai proiectia verticala. In functie de poritia noului plan vertical de proiectie [Vy] re- zultd 0 noua linie de pamint, care se va nota O,X,. 43 ‘SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROIECTIE PENTRU UN PUNCT Se consider un punct A in spatiu. Pastrind planul orizontal [H}, se ia un alt plan vertical [V,], care va intersecta’planul [H] dup nova linie de p&mint 4X, (fig. 2.1.3). Se observa c&, tn schimbarea de plan vertical de proiectie, ramin invariante cata purctului §i proiectia ful orizontald gi se schimb& departares punctului gi proiectia fui verticala (fig. 24.4) SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU UN PUNCT Se considera un punct B in spatiu, Pastrind planul vertical de proiectie [V], se ia un alt plan orizontal de proiectie [Hy] care va intersecta planul [V] dupa noua linie de pamint O,X, (fig, 2.1.5). Se observa ca in schimbarea de plan orizontal de proiectie rémin invariante (fig 21.6) depdrtorea punctului si prolecpio fui verticald gi se schimba cota punctulul si proiecfia lu! orizontalé. SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROIECTIE PENTRU O DREAFTA. Se d& segmentul de dreapta A (a, a’) si B (b, b), Se alege un nou plan vertical de proiectie [Vj] Gig, 27.7). Noile proiectii verticale ale puncteler $i.B vor fi af si bj, Se obtine astfel noua prolectie vertical a segmentului AB, SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROJECTIE PENTRU © DREAPTA, Se procedeazi analog cu cazul precedent si se ob- fine noua proiectie orizontala a dreptei aby (fig. 2.1.8). Transformareo unei drepte oarecare in dreaptd fron- tgl8 se poate obtine prin schimbarea planului ver- tical de proiectie (fig. 2.1.9), Noua linie de pamint O,%, trebuie sé fie astfel aleasi, incit sa fle paraleli

    You might also like