Professional Documents
Culture Documents
0 Constructii Geometrice Utilizand Softul Geogebraauxiliar
0 Constructii Geometrice Utilizand Softul Geogebraauxiliar
CONSTRUCȚII GEOMETRICE
UTILIZÂND
SOFTUL GEOGEBRA
- AUXILIAR DIDACTIC-
Bârlad, 2022
PROFIR ADRIAN
- AUXILIAR DIDACTIC-
Bârlad, 2022
1
Redactor: Profir Adrian
Grafician: Profir Adrian
E-mail: profir1adrian@yahoo.com
ISBN 978-973-0-37166-6
2
CUVÂNT ÎNAINTE
3
§ Capitolul I
NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE GEOGEBRA
Figura I.1
4
GeoGebra Classic oferă diferite vizualizări pentru obiectele matematice:
Grafice Grafică 3D
Foaie de calcul
Figura I.2
conține butoane care permit realizarea construcțiilor geometrice și determinarea unor măsuri
5
meniu (menubar), Anulare (undo), Refacere (redo) , Căutare (search) Meniu
➢ stânga jos: Prezentarea algebrică - detalii algebrice ale obiectelor (coordonate,
lungimi, perimetre, arii, ecuații)
Figura I.3
BUTOANE MENIU
Meniurile care se regăsesc în GeoGebra se apelează prin click cu mouse-ul pe butoanele din
bara de meniu. La accesarea fiecăruia se deschide un meniu caracteristic cu ajutorul căruia putem
efectua diverse operații în fișiierul geogebra:
6
Figura I.4
Figura I.5
BARA DE INSTRUMENTE 2D
Bara de instrumente Geogebra este foarte versatilă – construcția unei figuri geometrice este
asemănătoare ca în construcția unei figuri când folosim hârtia și creionul. Proprietățile importante
pentru instrumentele din bara de instrumente sunt prezentate mai jos:
7
1. Mutarea obiectelor: Geogebra vă permite să mutați un obiect construit liber prin
glisarea obiectului. De asemenea, puteți selecta un obiect și îl puteți muta prin rotire în jurul unui
punct.
2. Trasarea punctelor: Există diferite moduri de trasare a punctelor pe panoul grafic
Geogebra. Puteți reprezenta un punct oriunde în vizualizarea grafică - acesta este un punct
liber. De asemenea, puteți reprezenta un grafic pe un obiect sau ca o intersecție a două obiecte; în
ambele cazuri, un punct este un obiect dependent.
3. Desenarea liniilor: meniul pentru linii și segmente permite, de asemenea,
construcții multiple - segmente, linii, raze și vectori
4. Desenarea mai multor linii: mai multe linii pot fi desenate și în Geogebra. Pot fi
trasate drepte paralele, drepte perpendiculare, bisectoarele unghiurilor și mediatoare.
5. Desenarea cercurilor - Puteți desena un cerc, arce de cerc și sectoare de cerc.
Figura I.6
Figura I.7
8
Figura I.8
Figura I.9
9
Figura I.10
BARA DE INSTRUMENTE 3D
Figura I.11
BARA DE STIL
În funcție de instrumentul sau obiectele selectate în prezent, Bara de stil oferă diferite
opțiuni pentru a schimba culoarea, dimensiunea, eticheta sau stilul obiectelor din construcția dvs.
Deschideți bara de stil pentru un anumit obiect urmând pașii de mai jos:
1. Selectați obiectul pe care doriți să îl modificați în orice vizualizare .
2. Faceți clic pe butonul Bară de stil din vizualizarea grafică .
3. Schimbați proprietățile obiectelor dvs. utilizând opțiunile furnizate în Bara de stil .
4. Închideți Bara de stil sau selectați un alt obiect pentru a modifica și proprietățile
acestuia.
OBSERVAȚII:
• Puteți selecta mai mult de un obiect pentru a-și schimba proprietățile în același timp (de
exemplu, culoarea, dimensiunea punctelor) apăsând tasta Ctrl în timp ce selectați obiectele dorite.
10
• De asemenea, puteți deschide dialogul ”setări”, care oferă mai multe opțiuni pentru
modificarea obiectelor.
În GeoGebra , fiecare obiect are un nume unic care poate fi folosit pentru a eticheta obiectul
în vizualizarea grafică. În plus, un obiect poate fi, de asemenea, etichetat folosind valoarea sa sau
numele și valoarea sa. Puteți modifica această setare de etichetă în Bara de stil.
• Selectați butonul Etichetă .
• Alegeți una dintre opțiunile oferite Nume , Valoare sau Nume și valoare din meniul
derulant.
“SETĂRI”
• Activarea unui instrument se face dând clic pe butonul care arată pictograma
corespunzătoare.
• Pentru deschiderea unei cutii de instrumente din bara de instrumente dăm clic pe partea de
jos a unui buton și selectam un alt instrument din această casetă de instrumente. Sugestie: nu
trebuie să deschidem caseta de instrumente de fiecare dată când dorim să selectam un instrument.
Dacă pictograma instrumentului dorit este deja afișată pe buton, aceasta poate fi activată direct.
Sugestie: Cutiile de instrumente conțin instrumente similare sau instrumente care generează același
tip de obiect nou.
• Facem clic pe pictograma din dreapta barei de instrumente pentru a obține ajutor pentru
instrumentul activ în prezent.
11
• Deschiderea unui fisier Geogebra se face din meniul Fișier, Deschidere, se selectează
fisierul dorit, dăm clic iar în casetă selectăm Edidare pentru prelucrarea datelor din acest fișier,
pentru a vedea ce am lucrat în fisier dăm pe Vizualizare.
Salvarea fișierelor GeoGebra
• Salvarea se face din meniul Fișier și selectați Salvare.
• Introduceți un nume pentru fișierul dvs. GeoGebra în fereastra de dialog care apare.
• Faceți clic pe Salvare pentru a finaliza acest proces.
Sugestie: un fisier geogebra are extensia „.ggb” și indică faptul că acestea pot fi deschise numai
cu GeoGebra.
Denumiți corect fișierele: evitați să utilizați spații sau simboluri speciale într-un nume de
fișier, deoarece acestea pot cauza probleme inutile atunci când sunt transferate pe alte calculatoare.
În schimb, puteți utiliza litere de subliniere sau litere mari în numele fișierului.
Observație:
Pentru utilizarea softului GeoGebra în gimnaziu, indicat este să utilizăm o foaie albă în
fereastra de grafică și uneltele geometrice aferente. Mai târziu, se pot introduce coordonatele
sistemului utilizând o rețea de coordonate (grid) pentru a facilita lucrul cu coordonatele întregi.
În liceu, se poate folosi bara de introducere de date, pentru introducerea algebrică cu scopul
de a ghida elevul în calcule.
12
§ Capitolul II
NOȚIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE
Problema 1:
• Construiți două puncte distincte A, B.
• Construiți drepta AB.
Etapele rezolvării:
1. Construim două puncte distincte A și B, folosim instrumentul “punct”.
13
4. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta pe segment și alegem
“setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea dorită
14
Figura II.9
Metoda a 2-a:
1. Construim două puncte distincte A și B, folosim instrumentul „punct”
2. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, dăm clic pe punctele A și B.
Problema 3:
• Desenaţi o semidreaptă [MN, care să aibă culoarea roșie.
Etapele rezolvării:
1. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, dăm clic pe zona lucru și construim originea
semidreptei și apoi construim al doilea punct.
2. Redenumim punctele, notăm cu M și N. Dăm clic pe un punct și selectăm
“redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic pe un punct și alegem “setări”, in fereastra
apărută selectăm culoarea dorită
4. Schimbăm culoarea semidreptei [MN, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra selectăm culoarea dorită
15
Figura II.10 Figura II.11
Problema 4:
• Construiți trei puncte distincte M, N, P care să aibă următoarele proprietăți, punctul M să
aibă culoarea verde, punctul N să fie roșu și punctul P să aibă culoarea albastră.
• Construiți segmentul [MN] care să aibă culoarea albastră.
• Construiți semidreapta [NP care să aibă culoarea verde, unde R este un punct oarecare.
Etapele rezolvării:
16
1. Construim trei puncte distincte A, B și C, folosim instrumentul „punct”.
2. Redenumim punctele M, N și P. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm
“redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic dreapta pe un punct și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea dorită
4. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, dăm clic pe punctele M și N.
17
Figura II.20 Figura II.21
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim dreapta AB.
18
Figura II.24 Figura II.25
Problema 6:
Etapele rezolvării:
19
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim dreapta AB.
20
Figura II.34 Figura II.35
PUNCTE COLINIARE
Problema 7:
Desenaţi patru puncte A, B, C și D, distincte două câte două, astfel încât punctele A, B, C să fie
coliniare și punctul D să nu fie coliniar cu cele trei puncte.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim dreapta AB.
Figura II.36
21
§ II.3. POZIȚIILE RELATIVE A DOUĂ DREPTE: DREPTE
CONCURENTE, DREPTE PARALELE
DREPTE CONCURENTE
Problema 8:
Desenaţi două drepte a și b concurente în puncul O.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim două drepte.
2. Pentru a stabili punctul de intersectie dintre cele două drepte folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cele două drepte).
3. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Acest instrument il găsim in bara
cu instrumente la ultima secțiune sau dăm clic dreapta pe punct. Ascundem
punctele A, B, C și D de pe dreaptă
4. Redenumim dreptele cu notația cerută. Redenumim și punctul de intersecție.
Figura II.37
Problema 9:
Construiți trei puncte A, B și C coliniare. Construiți prin punctul C o paralelă la dreapta
AB.
22
Etapele rezolvării:
1. Construim trei puncte distincte A, B și C
2. Prin două puncte distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul
“dreaptă prin două puncte”
3. Folosim instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la dreapta AB
(selectăm instrumentul „paralelă”, dăm clic pe dreaptă și apoi pe punct.
4. Folosim instrumentul „pantă” pentru a măsura și afișa pantele ambelor drepte
(trebuie să fie egale).
23
§ II.4. DISTANȚA DINTRE DOUĂ PUNCTE, LUNGIMEA UNUI
SEGMENT. MIJLOCUL UNUI SEGMENT. SEGMENTE CONGRUENTE
Problema 10:
Construiți un segment [MN] care să aibă culoarea verde. Stabiliți mijlocul segmentului și
notați mijlocul cu litera O. Afișați pe desen lungimea segmentelor.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentul.
Figura II.42
Problema 11:
Construiți un segment [MN] care să aibă lungimea egală cu 7 (u.m.). Stabiliți mijlocul
segmentului și notați mijlocul cu litera O. Afișați pe desen lungimea segmentelor.
24
Etapele rezolvarii:
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm instrumentul dăm clic
pe punctul de pe suprafața de lucru unde vrem să plasăm obiectul. În caseta pop-
up, introducem „7” (fără „ „). Acest lucru creează un „segment” cu lungimea de 7
(u.m.).
2. Folosim instrumentul „mijloc sau centru”. Pentru a stabili mijlocul segmentului
selectăm instrumentul „mijloc sau centru” și dăm clic pe capetele segmentului.
3. Redenumim punctele cu notația cerută. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
conform cerinței problemei.
4. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”. Selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului. Procedăm la fel pentru fiecare segment.
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a plasa corect pe foia de lucru desenul,
dăm clic pe instrument și glisăm obiectul in locul dorit.
Figura II.43
Problema 12:
Construiți două segmente congruente cu lungimea de 10 (u.m.). Afișați pe desen lungimea
segmentelor.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe
un punct din zona de lucru, în caseta care apare, introducem lungimea segmentului.
Procedăm la fel pentru ambele segmente.
2. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”. Selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului. Procedăm identic pentru fiecare segment.
25
Figura II.44
Problema 13:
Construiți două segmente oarecare, apoi construiți segmentul sumă și segmentul diferentă
a celor două segmente. Afișați lungimea tuturor segmentelor.
Rezolvare:
Metoda 1
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele.
26
Figura II.45
Metoda a 2-a
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele.
27
10. Redenumim punctele rămase cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct
și selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform
cerinței problemei.
11. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”. Selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului. Procedăm la fel pentru fiecare segment.
12. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba lungimea segmentelor inițiale.
28
Figura II.46
Figura II.47
Problema 14:
Construiți un segment [AB] care are lungimea n, 𝑛 ∈ ℕ.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul „cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea
un număr, un unghi sau număr întreg. În fereastra de dialog,
selectăm, intervalul [ min , max ] și creșterea numărului sau unghiului, precum
și alinierea și lățimea glisorului (în pixeli) și modalitatea de viteză și animație .
29
2. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe
un punct din zona de lucru, în caseta introducem lungimea „a” (a este numele
cursorului creat).
3. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”, selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului.
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea cursorului. Ce
observați?
Problema 15:
Construiți un segment [AB], AB=7 unități, împărțiți segmentul AB în trei segmente
congruente.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe
un punct din zona de lucru, în caseta pop-up introducem lungimea 7 unități.
Am construit segmentul AB = 7 unități.
2. Procedem la fel ca la pasul anterior, numai că în caseta pop-up introducem
lungimea 7/3 unități. Am construit segmentul CD= 7/3 unități.
3. Folosim instrumentul „compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [CD], în punctul A construim un cerc cu raza egală cu lungimea
segmentului [CD].
4. Pentru a stabili punctele de intersectie dintre cerc și segment folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe segment).
Am construit segmentul [AE] care este congruent cu segmentul [CD].
5. Construim cel de al doilea segment, selectăm instrumentul „compas”, dăm clic pe
capetele segmentului [CD], în punctul E construim un cerc cu raza egală cu
lungimea segmentului [CD].
(Observație: Pentru a construi ultimile două segmente congruente putem folosi
instrumental mijlocul unui segment.)
6. Stabilim punctele de intersectie dintre cerc și segmentul AB folosim instrumentul
„intersecție”, punctul este notat cu G.
30
7. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Acest instrument il găsim in bara
cu instrumente la ultima secțiune sau dăm clic dreapta pe punct. Ascundem
cercurile.
8. Verificăm dacă construcția este corectă, afisăm valoarea celor trei segmente.
Folosim instrumentul „distanță sau lungime”.
31
Figura II.54
Problema 16:
Construiți un segment [AB], AB= “a” unități, a este un număr natural dat. Împărțiți
segmentul AB în cinci segmente congruente.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul „cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea
un număr „a”.
2. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe
un punct din zona de lucru, în caseta introducem lungimea „a” (a este numele
cursorului creat).
3. Procedem la fel ca la pasul anterior, numai că în caseta pop-up introducem
lungimea “a/5” unități. Am construit segmentul CD= a/5 unități.
4. Folosim instrumentul „compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [CD], în punctul A construim un cerc cu raza egală cu lungimea
segmentului [CD].
5. Pentru a stabili punctele de intersectie dintre cerc și segment folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe segment).
Am construit segmentul [AE] care este congruent cu segmentul [CD].
6. Prima metoda
Repetăm pașii 4 și 5 de trei ori
7. Metoda a doua
A rămas să construim un număr par de segmente congruente folosim instrumentul „mijloc
sau centru”. Stabilim milocul segmentului rămas, apoi fixăm si mijloacele ultimilor
segmente determinate.
8. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem cercul (cercurile),
segmentul [CD] și punctul C, D și F.
32
9. Verificăm dacă construcția este corectă, afisăm valoarea celor trei segmente.
Folosim instrumentul „distanță sau lungime”.
Figura II.59
33
§ II.5. UNGHI: DEFINIȚIE, NOTAȚII, ELEMENTE. INTERIORUL UNUI
UNGHI, EXTERIORUL UNUI UNGHI. MĂSURA UNGHIURILOR
Problema 17:
Desenați:
Metoda 1
Etapele rezolvării:
1. Pentru a construi un unghi folosim instrumentul „unghi”.
Metoda a 2-a:
Etapele rezolvării:
1. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim două semidrepte cu aceeași
origine.
2. Construim punctul M interior unghiului și punctul N exterior unghiului, folosim
instrumentul „punct”.
3. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim cele două semidrepte cu aceeași
origine.
4. Redenumim punctele cu notația cerută.
34
6. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor.
Figura II.60
Etapele rezolvării:
1. Pentru a construi un unghi cu mărime dată folosim instrumentul „unghi de mărime
dată”. Selectați un punct din zona de lucru, apoi vârful unghiului și introduceți
dimensiunea unghiului în casetă.
2. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm laturile unghiului.
Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
3. Redenumim punctele cu notația cerută. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform cerinței
problemei.
4. Schimbăm culoarea și stilul unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor și să
analizăm desenul.
35
Figura II.61
Problema 19:
Construiți un unghi care are măsura n, 00 < 𝑛 < 3600.
Etapele rezolvării:
1. Folosim instrumentul “cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea
un număr, un unghi sau număr întreg. În fereastra de dialog
selectăm , Intervalul [ min , max ] și creșterea numărului sau unghiului, precum
și alinierea și lățimea glisorului (în pixeli) și modalitatea de viteză și animație.
2. Ctrl C Copiem denumirea cursorului din caseta sau copiem denumirea din “setări”-
Elementar- Nume
3. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Selectam un punct din zona de
lucru, apoi vârful unghiului și introduceți dimensiunea unghiului în caseta (dăm
CRTL V- adăugăm denumirea cursorului).
4. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm laturile unghiului.
Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea cursorului. Ce
observați?
36
Figura II.62 Figura II.63
Figura II.64
Problema 20:
Desenați:
a) două unghiuri adiacente oarecare.
b) două unghiuri adiacente ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃, cu 𝑚(∢MON) = 900 și 𝑚(∢MOP) = 1200.
Afișați pe desen măsura unghiului ∢𝑃𝑂𝑁.
c) două unghiuri adiacente complentare.
d) două unghiuri adiacente suplementare
37
a) Rezolvare:
O metoda pentru a construi desenul este următoarea:
1. Pentru a construi cele două unghiuri folosim instrumentul „unghi”. Facem clic pe
cele trei puncte pentru a realiza primul unghi dintre aceste puncte. Al doilea punct
selectat este vârful unghiului. Construim cel de al doilea unghi tot cu instrumentul
„unghi”, selectăm un punct de pe o latură, apoi următorul punct este vârful
unghiului, ultimul punct desenat trebuie construit în cealaltă parte a laturii comune,
ca să respectăm cerința problemei.
2. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm laturile unghiului.
Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
3. Pentru a afișa măsura unghiului format de suma măsurilor unghiurilor desenate
folosim instrumentul „unghi”. Faceți clic pe cele trei puncte pentru a vizualiza
unghiul dintre aceste puncte.
4. Schimbăm culoarea și stilul unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
Figura II.65
b) Rezolvare:
O metoda pentru a construi desenul este următoarea:
38
4. Pentru a afișa măsura unghiului ∢𝑃𝑂𝑁 folosim instrumentul „unghi”. Faceți clic
pe cele trei puncte pentru a vizualiza unghiul dintre aceste puncte. Al doilea punct
selectat este vârful unghiului.
5. Schimbăm culoarea și stilul unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
Figura II.66
c) și d) Rezolvare:
39
Figura II.67
Problema 21:
Desenați:
a) Bisectoarea unui unghi oarecare.
b) Bisectoarea unui unghi ∢𝑀𝑂𝑁 cu 𝑚(∢MON) = 1100. Afișați pe desen măsurile
unghiurilor.
Rezolvare:
40
7. Redenumim punctele cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform cerinței
problemei.
8. Pentru a afișa măsura unghiurilor adiacente formate de bisectoare folosim
instrumentul „unghi”.
9. Schimbăm culoarea și stilul unghiurilor formate de bisectoare, dăm clic dreapta și
alegem “setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
10. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea unghiului inițial,
tragem de punctele de pe laturile unghiului. Analizăm proprietatea bisectoarei.
Figura II.68
Problema 22:
Fie două unghiuri adiacente ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃, cu 𝑚(∢MON) = 600 și 𝑚(∢MOP) = 700 .
[OE și [OF bisectoarele unghiurilor ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃. Afișați pe desen 𝑚(∢EOF).
Rezolvare:
41
6. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm bisectoarele
unghiurilor. Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
7. Redenumim punctele cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform cerinței
problemei.
8. Pentru a afișa măsura unghiului format de bisectoarele celor două unghiuri folosim
instrumentul „unghi”.
9. Schimbăm culoarea și stilul unghiurilor formate de bisectoare, dăm clic dreapta și
alegem “setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
Figura II.69
Problema 23:
Construiți bisectoarea unui unghi fără a utiliza intrumentul “bisectoarea
unghiului”.
Rezolvare:
4. Construim un cerc (sau arc de cerc) cu centrul în vârful unghiului astfel încât să
intersecteze laturile unghiului.
5. Stabilim punctele de intersecție dintre cerc (arcul de cerc) și laturile unghiului.
Punctele în desenul nostru sunt notate cu A și A′ .
42
6. Construim două cercuri (sau arce de cerc) cu centrele în punctele A și A′ și razele
egale cu raza primului cerc.
7. Punctele de intersecție dintre cele două cercuri (arce de cerc) se vor găsi pe
bisectoarea unghiului.
8. Construim bisectoarea unghiului. Unim vârful unghiului cu un punct de intersecție
dintre cele două cercuri cu raze egale.
9. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem cercurile și punctele
care sunt în plus.
10. Afișăm măsura unghiurilor formate de bisectoare.
Figura II.72
43
§ II.9. UNGHIURI OPUSE LA VÂRF. UNGHIURI ÎN JURUL UNUI PUNCT
Problema 24:
a) Desenați două unghiuri opuse la vârf. Afișați măsura unghiurilor opuse la vârf.
b) Desenați trei unghiuri în jurul unui punct
a) Rezolvare:
Figura II.73
b) O metodă de rezolvare:
44
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea unghiurilor. Ce
observați? Cu cât este egală suma masurilor unghiurilor în jurul unui punct?
Figura II.74
§ II.10. PERPENDICULARITATE
Etapele rezolvarii:
1. Construim trei puncte distincte A, B și C.
Prin două puncte distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul
“dreaptă prin două puncte”
2. Folosim instrumentul „perpendiculară” pentru a construi o perpendiculară din
punctul C pe dreapta AB (selectăm instrumentul „perpendiculară”, dăm clic pe
punctul C și apoi pe dreapta AB).
3, Pentru a stabili piciorul perpendicularei folosim instrumentul “intersecție”
(selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cele două drepte iar punctul de
inetersecție dintre cele două va fi piciorul perpendicularei, notat cu litera D).
4. Pentru a construi perpendiculara prin punctul B pe dreapta AB selectăm tot
instrumentul „perpendiculară”, dăm clic pe punctul B apoi pe dreapta AB.
45
5. Verificăm dacă dreptele AB și CD sunt perpendiculare, selectăm instrumentul
„unghi”, dăm clic pe punctele B, D și C, măsura unghiului este de 900.
46
Rezolvarea este asemănătoare construcției cu rigla și compasul.
1. Construim trei puncte distincte A, B și C.
2. Prin punctele distincte B și C construim dreapta BC.
47
Figura II.83 Figura II.84
Figura II.85
Rezolvare:
48
A doua metodă de rezolvare:
Figura II.86
49
2. Folosim instrumentul „mediatoare”, dăm clic pe segment și mediatoarea este
afișată.
Problema 28:
a)Construiți mediatoarea unui segment oarecare. Afișați valoarea distanțelor de la capetele
segmetului la punctul de intersecție dintre mediatoare și segment.
Rezolvare:
50
Figura II.87
51
7. Folosim instrumentul “arată /ascunde eticheta”. Ascundem eticheta dreptei BC și
a punctului F.
8. Ascundem cercul și dreapta AD.
52
Figura II.92 Figura II.93
Figura II.94
Rezolvare (a doua metodă):
1. Construim punctul A.
2. Construim drepta BC.
53
8. Salvăm fisiererul.
Figura II.100
b) Rezolvare :
1. Construim punctul A.
2. Construim drepta BC.
54
3. Pentru a construi simetria unui punct față de o dreaptă folosim instrumentul
“reflectare obiect după o dreaptă”. Construim simetricul punctului A față de
dreapta BC.
4. Dăm clic dreapta pe punctul A, selectăm “afisare urmă”. La fel procedăm pentru
punctul 𝐴′ .
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctului A. Ce
observați?
6. Salvăm fisiererul.
Figura II.103
c) Rezolvare:
1. Pentru a construi triunghiul putem folosi și instrumentul „poligon”.
55
2. Construim drepta DE.
§ II.13. PARALELISM
Rezolvare :
1. Construim punctele A, B și C
2. Știm că “prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una”, construim
dreapta BC folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”
3. Folosim instrumentul “compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [BC], în punctul A construim centrul cercului cu raza egală cu
lungimea segmentului [BC].
56
4. În punctul B construim un cerc cu raza egală cu lungimea segmentului [AB].
5. Stabilim intersecția dintre cele două cercuri, am determinat cel de al patrulea vârf
al unui paralelogram.
6. Construim dreapta AE care este paralelă cu dreapta BC
7. Ascundem cercurile.
Problema 31:
Câte paralele se pot construi prin punctele necoliniare A, B și C la dreptele BC, AC și
respective AB? Justificați răspunsul dat.
Rezolvare:
57
3. Știm că: “Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la dreapta
dată.” Folosim instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la
dreapta AB (selectăm instrumentul „paralelă”, dăm clic pe dreaptă și apoi pe punct.
4. Construim o paralelă prin punctul A la dreapta BC.
Figura II.110
APLICAȚII PRACTICE
Problema 32:
Construiți un paralelogram.
Rezolvare:
58
8. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor A, B și C. Ce
observați?
Problemă 33:
Construiți un dreptunghi.
Rezolvare:
59
7. Aflăm intersecția dintre perpendiculara în punctul A și paralela prin punctul C la
AB.
8. Ascundem dreptele BC, CD și AD.
Problema 34:
Construiți un dreptunghi ABCD, cu AB=”n” unități și BC=”i” unități, unde n și i sunt
numere naturale.
Rezolvare:
60
4. Construim un cerc cu centrul în punctul B și raza de lungime „i” .
61
Figura II.123 Figura II.124
Problema 35:
Fie a și b două drepte paralele și secanta c. Construiți un desen, afișați măsurile unghiurilor.
Identificați perechile de unghiuri alterne interne și alterne externe.
Rezolvare:
62
2. Folosiți instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la dreapta AB
Figura II.129
Problema 36:
Dreptele AB și CD sunt paralele, 𝑚(∢𝐷𝐶𝐸 ) = 840 , 𝑚(∢𝐵𝐴𝐸 ) = 570 . Calculați
𝑚(∢𝐴𝐸𝐶 ).
Figura II.130
63
Rezolvare:
11. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre [CE și [AE.
64
Figura II.131 Figura II.132
65
Figura II.137
CRITERII DE PARALELISM
Problema 37:
Demonstrați că bisectoarele a două unghiuri alterne interne formate de două drepte paralele
sunt paralele.
Rezolvare:
8. Afișăm măsura unghiului care este altern intern cu unghiul construit anterior,
folosim instrumentul „unghi”.
66
9. Folosim de două ori instrumentul „bisectoarea unghiului” pentru a construi
bisectoarele unghiurilor alterne interne
10. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre bisectoare și
laturile paralele
11. afișăm măsurile unghiurilor formate de cele două bisectoare, folosim instrumentul
„unghi”.
12. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba măsura unghiului ințial. Ce
observați?
67
Figura II.142
Problema 38:
Construiți într-un cerc: o raza, o coardă, diametru, un arc de cerc, un unghi la centru.
Rezolvare:
2. Pentru a construi raza folosim instrumentul “segment între două puncte”, unim
centrul cercului cu un punct de pe cerc.
3. Pentru a construi o coardă folosim tot instrumentul “segment între două puncte”,
unim două puncte de pe cerc.
4. Pentru a construi diametrul construim o dreapta care trece prin centrul cercului,
folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”
5. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție”
(selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe dreaptă și pe cerc).
6. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem dreapta.
8. Folosim instrumentul „arc circular”, selectam centrul cercului apoi două puncte pe
cerc care vor fi capetele arcului circular.
68
9. pentru a construi unghiul la centru folosim instrumentul “segment între două
puncte”, construim două segmente cu aceeași origine.
10. Pentru a afișa măsura unghiului folosim instrumentul „unghi”.
11. Redenumim punctele cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
conform cerinței problemei.
Figura II.143
Problema 39:
Construiți un cerc C(O,r), cu raza r=OA=5 unități, coarda AB=6 unități, BC=7 unițăți.
Afișați lungimile segmentelor.
Rezolvare:
69
7. Pentru a construi segmentul [BC] folosim instrumentul “segment între două
puncte”, unim centrul cercului al treilea cu un punct de intersecție dintre cele două
cercuri..
8. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem al doilea și al treilea
cerc.
9. Redenumim punctele cu notația dorită.
Figura II.144
Problema 40:
Construiți curcubeul.
Figura II.145
Rezolvare:
70
4. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție” .
71
Problema 41:
Construiți Yin și Yang.
Yin și Yang după sunt cele două concepte dualiste, de natură spirituală, ce își au originea
în filozofia și metafizica chineză
Figura II.150
Rezolvare:
5. Folosim instrumentul „mijloc sau centru”. Pentru a stabili mijloacele celor două
raze care formează diametrul.
6. Construim primul cerc dintre cele două ceruri congruente cu centrele cercurilor în
mijlocul razelor care formează diametrul și lungimea unei raze este egală cu
jumătate din lungimea razei cercului inițial. Folosim instrumentul „cerc cu centrul
prin punct”. discul va fi colorat cu negru.
7. Folosim instrumental “sector circular” pentru a putea desena cu negru semicercul
din partea de jos. Selectam centrul sectorului circular. Apoi, selectam punctul de
pornire al arcului sectorului și punctul diametral opus acestuia care specifică
lungimea arcului sectorului. Sectorul va fi colorat cu negru.
8. Construim cel de al doilea cerc congruent cu cercul anterior care are centrul
cercului în mijlocul razei a doua care formează diametrul. Lungimea razei este
egală cu jumătate din lungimea razei cercului inițial. Folosim instrumentul „cerc
cu centrul prin punct”.
9. Folosim instrumentul „cerc cu centru și rază” pentru a construi două cercuri cu
raza de 1,2 unități cu centrele cercurilor în mijlocul razelor care formează
diametrul
10. Schimbăm culoarea cercurilor, dăm clic dreapta pe semicerc și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
11. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem punctele, și dreapta.
72
12. Din “setări”, fereastra „elementar”, deselectăm pentru toate cercurile “afisare
etichetă“
73
§ II.14. POZIȚIILE UNEI DREPTE FAȚĂ DE UN CERC. POZIȚIILE
RELATIVE A DOUĂ CERCURI.
74
Figura II.157 Figura II.158
75
8. Stabilim intersecția dintre cercuri folosim instrumentul „intersecție”.
14. Schimbăm
Alegem “setări”, in fereastra
culoarea „avansat”
cercurilor, “Condiție
dăm clicladreapta pentru a șiafișa
pe semicerc textul”
alegem “SETĂRI”,
punem
condiția “abs(b
in fereastra apărută
- c) <selectăm
d < b + c”culoarea și stilul dorit.
15. Folosim instrumentul „INSERARE TEXT”. Introducem textul “Cercuri tangente
interior”
16. Schimbăm
Alegem “setări”,
culoarea „avansat”
cercurilor,
in fereastra dăm clicșidreapta
“Condiție pentru așiafișa
pe semicerc textul
alegem “SETĂRI”,
” punem
condiția “d ≟ abs(b - c) ∧ b ≠ c
in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
”.
17. Folosim instrumentul „inserare text”. Introducem textul “Cercuri interioare”.
18. Schimbăm
Alegem “SETĂRI”,
culoarea cercurilor, „avansat”
dăm
în fereastra la “Condiție
clic dreapta pentru
pe semicerc a afișa
și alegem textul”
“SETĂRI”,
punem
in fereastra
condiția
apărută
“d < selectăm
abs(b - c)culoarea
∧ d ≠ 0” și stilul dorit.
19. Folosim instrumentul „inserare text”. Introducem textul “Cercuri concentrice”
20. Schimbăm
Alegem “setări”,
culoarea „avansat”
cercurilor,
în fereastra dăm clicșidreapta
“Condiție pentru așiafișa
pe semicerc textul
alegem ” punem
“SETĂRI”,
condiția
in fereastra
“d ≟apărută
0 ∧ b ≠selectăm
c” culoarea și stilul dorit.
21. Redenumim punctele cu notația dorită.
76
Figura II.161 Figura II.162
Figura II.163
Problema 42:
Trei cercuri având razele egale se intersectează într-un punct. Suprapunându-se două câte
două, se obțin încă trei puncte de intersecție, astfel încât cercul determinat de ele are aceeași
circumferință cu cercurile date inițial.
Problema monedei de 5 lei - Țițeica
77
3. Construim al doilea cerc cu raza de “a” unități, folosim instrumentul „cerc cu
centru și rază”.
4. Stabilim intersecția dintre cele două cercuri folosim instrumentul „intersecție”.
Figura II.164
78
- comoara este la 300 m. de la fântână;
- este la aceeași distanță față de moara și de stâncă;
- este mai aproape de copac decât de stâncă.
Traduceți aceste informații folosind proprietăți matematice și plasați comoara pe acest
plan, lăsând liniile de construcție vizibile.
Figura II.165
Rezolvare:
79
Figura II.166 Figura II.167
80
§III. TRIUNGHIUL
Problema 44:
Construiți un triunghi oarecare aflați și afișați perimetrul lui.
Rezolvare:
81
Figura III.3
Problema 45:
Rezolvare:
82
6. Construim un punct D pe semidreapta [BC. Am construit unghiul ∢ACD care este
un unghi exterior triunghiului
7. Afișăm măsura unghiului ∢ACD.
83
Figura III.8 Figura III.9
Problema 46:
Demonstrați matematic că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 1800, afisați
pe ecran această cerintă.
Rezolvare:
84
7. Folosim instrumentul „inserare text”. In casetă introducem textul
„m(∢ABC)+m(∢BAC)+m(∢ACB)=β+ α+γ= ζ”
8. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm tipul de triunghi. Analizăm figura.
9. Salvăm fisiererul.
85
Figura III.16
Problema 47 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐵) = 450 și BC=8 cm. (Cazul L.U.L.)
Rezolvare:
86
8. Redenumim punctele C și D cu litera A respectiv litera C.
87
Figura III.23
Problema 48 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐴) = 400 și 𝑚(∢𝐵) = 600 . (Cazul
U.L.U.)
Rezolvare:
8. Salvăm fisiererul.
88
Figura III.24 Figura III.25
Figura III.26
Problema 49 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=5cm BC=6cm și AC=7m. (Cazul L.L.L.)
Rezolvare:
5. Ascundem cercurile.
89
6. Construim laturile [BC] și [AC].
7. Salvăm fisiererul.
Problema 50 :
Construiți un “triunghi” ABC cu AB=5cm, BC=6cm și AC=11cm. Ce observați? Cum
sunt punctele A, B și C?
Rezolvare:
90
5. Ascundem cercurile.
Problema 51:
Construiți un triunghi ABC cu AB=”a” unități, BC=”b” unități și AC=”c” unități,
folosiți instrumentul “cursor”. Comparați AB+BC cu AC în diferite cazuri?
Rezolvare:
8. Redenumim punctele.
12. În ““setări””, „avansat”, „condiție pentru a afișa obiectul”, scriem condiția “i+j<n
∨ i+n<j ∨ j+n <i” pentru următoarele elemente: punctul E, punctul F, raza [AE] și
raza [BF].
13. Pentru punctele E și F în ““setări””, „elementar”, „legendă”, scriem condiția “C”
și selectăm “afișare etichetă legendă”
91
14. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea segmentelor. Analizăm
cerința problemei. Ce observați?
15. Salvăm fisiererul.
92
§III.4. LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI: BISECTOARELE
UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI; CONCURENŢA BISECTOARELOR,
CERCUL ÎNSCRIS ÎN TRIUNGHI;
Rezolvare:
93
Figura III.37 Figura III.38
Figura III.41
CONCURENȚA BISECTOARELOR
Problema 52:
Construiți bisectoarele într-un triunghi și stabiliți centrul cercului înschis triunghiului.
94
Rezolvare:
10. Construim segmentele [IG], [IH] și [IJ]. Aceste segmente sunt razele cercului
înscris triunghiului ABC.
11. Arățăm că segmentele [IG], [IH] și [IJ] sunt perpendiculare pe laturile triunghiului.
Construim unghiurile ∢IGB, ∢IJA și ∢IHC.
12. Construim cercul care trece prin punctele G, J și H și are centrul în punctul I.
Folosim instrumentul “cerc prin 3 puncte”.
13. Selectăm instrumentul “DEPLASARE”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C.
Ce observați?
14. Salvăm fisiererul.
95
Figura III.44 Figura III.45
96
Figura III.50
Problema 53:
Construiți mediatoarele laturilor unui triunghi și stabiliți centrul circumscris triunghiului.
Rezolvare:
97
8. Arățăm că mediatoarele [OD], [OE] și [OF] sunt perpendiculare pe laturile
triunghiului. Construim unghiurile ∢ODA, ∢OFC și ∢OEB.
9. Ascundem laturile triunghiului, ascundem segmentele [AB], [BC] și [CA].
10. Construim segmentele congruente [AD] și [DB]; [BE] și [EC]; [AF] și [FC];
14. Construim segmentele [IG], [IH] și [IJ]. Aceste segmente sunt razele cercului
înscris triunghiului ABC.
15. Arățăm că segmentele [IG], [IH] și [IJ] sunt perpendiculare pe laturile triunghiului.
Construim unghiurile ∢IGB, ∢IJA și ∢IHC.
16. Construim cercul circumscris triunghiului ABC care trece prin punctele A, B și C
și are centrul în punctul O.
17. Construim razele cercului circumscris [OA], [OB] și [OC].
98
Figura III.53 Figura III.54
99
2. Prin punctele distincte B și C construim dreapta BC.
9. Pentru ∢ADB scriem “h>i” în “condiția pentru afișare obiect” sau “unghi între 00
și 1800 ”.
10. Pentru ∢CDA scriem “h>i” în “condiția pentru afișare obiect” sau “unghi între 00
și 1800 ”.
11. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C. Ce
observați?
12. Salvăm fisiererul.
100
Figura III.61 Figura III.62
Figura III.65
101
3. Construim perpendicularele din punctele A, B și C pe dreaptele AB, BC și AC.
9. Construim segmentele [AE], [AF], [BD], [BF], [CE] și [CD], Aceste segmente
sunt prelungirile laturilor triunghiului atunci când triunghiul este obtuzunghic.
10. Construim unghiurile: ∢HDB, ∢HFA, ∢HEC, ∢HDC, ∢HEA și ∢HFB.
11. Punem condiția pentru toate unghiurile ∢HDB, ∢HFA, ∢HEC, ∢HDC, ∢HEA și
∢HFB “unghi între 00 și 1800 ”.
12. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C. Ce
observați?
13. Salvăm fisiererul.
102
Figura III.68 Figura III.69
Figura III.72
103
§III.7. MEDIANELE UNUI TRIUNGHI
CONSTRUCŢIE, CONCURENŢA MEDIANELOR
CONSTRUCȚIA MEDIANEI
Figura III.73
CONCURENŢA MEDIANELOR
104
2. Stabilim mijloacele laturilor BC, CA și AC.
7. Punem condiția pentru segmentele [AG], [GD], [BG], [GE], [CG] și [GF] “afișare
eticheta valoare”.
8. Analizăm “la ce distantă se află pe mediană punctul G fată de vârf și bază”. Ce
observați?
9. Salvăm fisiererul.
Figura III.74
105
Figura III.75
Problema 54:
Construți două triunghiuri congruente folosind cele patru instrumente enunțate mai sus.
106
2. Construim o dreapta DE.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de dreapta DE. Dăm clic pe instrument
apoi selectăm obiectul pe care dorim să-l reflectăm și în final dăm clic pe dreaptă.
4. Ascundem dreapta DE.
6. Salvăm fisiererul
Figura III.76
2. Construim un punct D.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de puntul D. Dăm clic pe instrument
apoi selectăm obiectul pe care dorim să-l reflectăm și în final dăm clic pe punctul
D.
4. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B, C și D. Ce
observați?
5. Salvăm fisiererul.
107
Figura III.77
2. Construim un vector.
Figura III.78
4.Rezolvare (Folosim instrumentul “Rotire în jurul unui punct”):
108
1. Construim un triunghi ABC.
2. Construim un punct D.
3. Rotim ∆𝐴𝐵𝐶 în jurul punctului D. Dăm clic pe instrument apoi selectăm obiectul
pe care dorim să-l rotim și în final dăm clic pe punctul după care facem rotirea, în
caseta de dialog intoducem valoarea unghiului de rotire.
4. Selectăm instrumentul DEPLASARE. Schimbăm poziția punctelor A, B, C și D.
Ce observați?
5. Salvăm fisiererul
Figura III.79
Problema 55:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝐴𝐷𝐸 cu AB=AD=6 cm, BC=BE=5 cm și 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶 ) = 𝑚(∢𝐷𝐵𝐸 ) =
0
30 unde unghiurile ∢𝐴𝐵𝐶, ∢𝐷𝐵𝐸 sunt opuse la vârf.
Rezolvare:
3. Pentru a construi latura AB, construim un cerc cu raza de “6” unități, folosim
instrumentul „cerc cu centru și rază”.
4. Pentru a construi latura BC, construim un cerc cu raza de “5” unități.
109
5. Stabilim intersecția dintre cercul cu raza de “6” unități și semidreapta [𝐵𝐴 pentru
a determina lungimea laturii AB.
6. Redenumim punctul de intersecție cu litera A.
7. Stabilim intersecția dintre cercul cu raza de “5” unități și semidreapta [𝐵𝐴′ pentru
a determina lungimea laturii BC.
8. Ascundem punctele A′, A1, semidreptele [BA și [𝐵𝐶 și cele două cercuri.
110
Figura III.84
Problema 56:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝐴𝐵𝐷 cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶 ) = 𝑚(∢𝐷𝐶𝐶) = 400 și , 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) =
𝑚(∢𝐷𝐶𝐵) = 700 .
Rezolvare:
111
11. Salvăm fisiererul.
Figura III.87
Problema 57:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝑀𝑁𝑃 cu AB≡MN=6 cm, BC≡NP=5 cm și AC≡ MP = 4 cm.
Rezolvare:
112
5. Redenumim punctele.
9. Construim un vector.
Figura III.90
113
§III.10 METODA TRIUNGHIURILOR CONGRUENTE
Problema 58:
a) În figura III.90 , triunghiurile Δ𝐷𝐴𝐸 și Δ𝐷𝐵𝐶 sunt congruente. Arătați că ∢𝐸𝐷𝐵 ≡ ∢𝐴𝐷𝐶.
Figura III.91
a)Rezolvare:
114
Figura III.92 Figura III.93
b) În figura III.95, triunghiurile Δ𝐴𝑂𝐸 și Δ𝐵𝑂𝐶 sunt congruente. Arătați că ∢𝐴𝑂𝐶 ≡ ∢𝐵𝑂𝐷.
Figura III.96
b)Rezolvare:
115
4. Ascundem dreapta și al doilea punct de pe dreaptă.
c) În figura III.98, triunghiurile Δ𝐴𝐵𝐶 și Δ𝐵𝐴𝐷 sunt congruente. Arătați că ∢𝐷𝐴𝐶 ≡ ∢𝐶𝐵𝐷.
Figura III.99
c)Rezolvare:
116
4. Ascundem mediatoarea laturii AB.
Figura III.104
117
d)Rezolvare:
8. Arătam că 𝐷𝐼 ≡ 𝐶𝐼
Observație: rezolvarea nu este matematică.
9. Salvăm fisiererul.
118
§III.11 PROPRIETĂŢI ALE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
Problema 59 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=BC=6 cm, 𝑚(∢𝐵) = 300 . (Cazul L.U.L.)
Rezolvare:
9. Salvăm fisiererul
119
Figura III.111
Problema 60 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=5cm și 𝑚(∢𝐴) = 𝑚(∢𝐵) = 400 . (Cazul
U.L.U.)
Rezolvare:
8. Salvăm fisiererul.
120
Figura III.112 Figura III.113
Problema 61 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=AC=5 cm și BC= 6 cm. (Cazul L.L.L.)
Rezolvare:
7. Salvăm fisiererul.
121
Problema 62 :
a)Construiți un triunghi isoscel ABC cu baza BC=5 cm și mediana AD= 6 cm.
b)Arătați că bisectoarele unghiurilor congruente sunt congruente.
a)Rezolvare:
9. Salvăm fisiererul.
122
Figura III.118
b)Rezolvare:
7. Arătam că 𝐴𝐺 ≡ 𝐵𝐹
Observație: rezolvarea nu este matematică.
123
Figura III.121 Figura III.122
Problema 63:
Construiți un triunghi echilateral fară să utilizați instrumentul “poligon regulat”.
Rezolvare:
8. Salvăm fisiererul.
124
Figura III.123 Figura III.124
Problema 64 :
Rezolvare:
125
Figura III.125 Figura III.126
Figura III.127
Problema 65:
Fie ABCD un pătrat, în exteriorul pătratului construim triunghiurile echilaterale ∆𝐴𝐵𝐸,
∆𝐵𝐶𝐹. Arătați că ∆𝐷𝐸𝐹 este echilateral.
Rezolvare:
126
4. Construim laturile triunghiului DEF.
5. Arătam că 𝐷𝐸 ≡ 𝐸𝐹 ≡ 𝐹𝐷
Observație: Rezolvarea prezentată nu este matematică. Pentru a demonstra folosim
metoda triunghiurilor congruente.
6. Construim laturile triunghiului ABC.
7. Salvăm fisiererul.
Figura III.128
Problema 66 :
Construiți un triunghi dreptunghic ABC cu m(∢BAC)=900 în următoarele cazuri:
a) AB=4 cm, AC=3 cm (cazul C.C.)
b) BC=6 cm, AB=5 cm (cazul I.C.)
c) BC=7 cm, m(∢ABC)=350 (cazul I.U.)
d) AB=8 cm, m(∢ABC)=400 (cazul C.U.)
e) AB=8 cm, m(∢ACB)=500 (cazul C.U.)
a)Rezolvare:
1. Pentru a construi unghiul drept putem folosi intrumentul “unghi de măsură dată”
sau instrumentul “perpendiculară”.
Construim unghiul cu măsura egală cu “900 ”
127
2. Construim laturile unghiului.
7. Redenumim punctele.
b)Rezolvare:
128
5. Redenumim punctele.
8. Salvăm fisiererul.
c)Rezolvare:
2. Redenumim punctele cu B și C.
9. Salvăm fisiererul.
129
Figura III.133 Figura III.134
d)Rezolvare:
9. Salvăm fisiererul.
130
e)Rezolvare: ∢ACB este complementul unghiului ∢ABC, m(∢ABC)=400. Construcția și
rezolzarea este făcută la punctul d).
Problema 67 :
Fie triunghiul ABC înscris într-un semicerc, unde latura BC este diametrul cercului.
a) Cel fel de triunghi este triunghiul înscris într-un semicerc?
b) Construiți mediana dusă din punctul A. Cât este lungime are mediana dusă din A față
de ipotenuză?
Rezolvare:
1. ̂.
Folosim instrumentul “semicerc”. Construim un semicercul 𝐴𝐵
3. Redenumim punctele.
5. ̂.
Construim un punct pe semicercul 𝐴𝐵
9. Construim mediana AO. Ce este mediana AO în semicerc? Cât este mediana dusă
din unghiul drept fată de ipotenuză?
10. Salvăm fisiererul.
131
Figura III.137
Problema 68 :
Într-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului B și paralela la latura BC, dusă prin mijlocul
D al laturii AB , sunt concurente în punctul E. Arătați că dreptele BE și AE sunt perpendiculare.
Rezolvare:
132
Figura III.138
Problema 69:
Arătați că: “Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 300, lungimea catetei opuse
unghiului de 300 este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.” (teorema unghiului de 300).
Rezolvare:
2. Redenumim punctele cu B și C.
133
Figura III.139 Figura III.140
BIBLIOGRAFIE:
➢ https://wiki.geogebra.org/en/Manual
➢ https://www.geogebra.org/m/NUtDnGgC
➢ https://www.geogebra.org/m/hncrgruu
➢ https://www.geogebra.org/m/jmh9kbbp#material/cuepwnau
➢ https://www.geogebra.org/m/AGvK4xn7
➢ https://www.geogebra.org/m/X8Bppwbd
134
CUPRINS
Cuvânt înainte ……………………………………………………………………….…………..3
§I.Noțiuni introductive despre geogebra ………………………………………………...……4
Prezentarea Geogebra Clasic 6 ……………………………...………………………………4
Instrucțiuni de bază în utilizarea softului Geogebra ………………………………………11
§ II. Noțiuni geometrice fundamentale ……………………………………………………….13
Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment …………………………………….13
Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă. Puncte coliniare ………………………18
Pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ……………………….22
Distanța dintre două puncte,lungimea unui segment.Mijlocul unui segment. Congruența...24
Unghi:definiție, notații, elemente.Interiorul exteriorul unui unghi.Măsura unghiurilor …..34
Clasificarea unghiurilor ………………………………………………………………..….35
Unghiuri adiacente. Unghiuri complementare. Unghiuri suplementare……………………37
Bisectoarea unui unghi ………………………………………………………………..…...40
Unghiuri opuse la vârf. Unghiuri în jurul unui punct ………………………………………44
Perpendicularitate …………………………………………………………………………45
Mediatoarea unui segment…………………………………………………………………48
Simetria față de o dreaptă ………………………………………………………...………..51
Paralelism …………………………………………………………………………………56
Aplicații practice…………………………………………………………………………..58
Criterii de paralelism………………………………………………………………………66
Cercul. Elementele cercului…………………………………………….………………….68
Pozițiile unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri ...……………………74
§ III.Triunghiul / Triunghiul. Perimetrul …………………………………………………….81
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior și teorema unghiului ………….82
Construcţia triunghiurilor:Cazurile L.U.L,U.L.U,L.L.L;Inegalităţi între elementele ∆…....86
Linii importante în triunghi: Bisectoarele unghiurilor unui triunghi; Concurenţa
bisectoarelor, cercul înscris în triunghi;………………………………………………..…..93
Mediatoarele laturilor unui ∆; Concurenţa mediatoarelor, cercul circumscris unui ∆ …….97
Înălţimile unui triunghi; Construcţia înălțimii într-un ∆, Concurenţa înălțimilor unui ∆….99
Medianele unui triunghi; Construcţie, concurenţa medianelor ……………………..……104
Dreapta lui Euler a unui triunghi ……………………………………………………..…..105
Congruenţa triunghiurilor oarecare; Criterii de congruenţă a ∆: LUL, ULU, LLL…….…106
Metoda triunghiurilor congruente ………………………………………………………..114
Proprietăţi ale triunghiului isoscel………………………………………………………..119
Proprietăți ale triunghiului echilateral …………………………………………………....124
Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic …………………………………………………..127
Bibliografie……………………………………………………………………………...…..…134
Cuprins...………………………………………………………………………………………135
135
136
ISBN 978-973-0-37166-6