1 Constructii Geometrice Utilizand Softul Geogebraauxiliar

PROFIR ADRIAN
CONSTRUCȚII GEOMETRICE
UTILIZÂND
SOFTUL GEOGEBRA
- AUXILIAR DIDACTIC-
Bârlad, 2022
PROFIR ADRIAN
CONSTRUCȚII GEOMETRICE UTILIZÂND

SOFTUL GEOGEBRA
- AUXILIAR DIDACTIC-
Bârlad, 2022
1
Redactor: Profir Adrian
Grafician: Profir Adrian
E-mail: profir1adrian@yahoo.com
ISBN 978-973-0-37166-6
2
CUVÂNT ÎNAINTE
Cartea “Construcții geometrice utilizând softul Geogebra” acoperă toate

construcțiile elementare din programa de matematică de clasa a VI-a, efectuate cu ajutorul
software de matematică dinamică GeoGebra. Pe de o parte, această carte poate servi drept
ghid pentru profesori pentru lucru cu elevii în clasă. Pe de altă parte, puteți folosi acest ghid
pentru a învăța singur modul de utilizare a software-ului.
Prezenta lucrare are o structură originală prin faptul că işi propune să pună cititorul în
situatia de a parcurge, printr-un bogat şir de aplicații în mod plăcut să înveţe, ceea ce
constituie un dublu ciştig. Ghidul este un suport de studiu la matematică – organizează și
sintetizează materia din clasa a VI-a, studiată pe baza programei școlare și a manualelor.
Parcurgănd această carte, veți învăta despre utilizarea GeoGebra pentru predarea și
învățarea matematicii de la gimnaziu (vârsta de 13 ani). Secvența de activități matematice
prezentate în carte vă ajută să descoperiți instrumente de geometrie, comenzi și o selecție de
diferite caracteristici GeoGebra. Astfel, sunt acoperite o varietate de subiecte matematice
diferite pentru a vă familiariza cu versatilitatea software-ului și pentru a vă prezenta câteva
metode de integrare a GeoGebra în predarea geometriei de zi cu zi pentru clasa a VI-a.
Vă doresc multă relaxare și succes în lucrul cu GeoGebra!
Prof. Profir Adrian
3
§ Capitolul I
NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE GEOGEBRA
§I. 1. PREZENTAREA GEOGEBRA CLASIC 6
GeoGebra este un software de matematică dinamică pentru toate nivelurile de educație,

care reunește aplicații de geometrie, algebră, funcții, foi de calcul, grafice, statistici și calcul într-
un singur pachet ușor de utilizat.
Softul Geogebra conține:
➢ Calculator Suite, 3D Calculator, Calculator CAS, Geometrie
➢ Calculator de grafice, Calculator științific, GeoGebra Clasic, GeoGebra on Tests
➢ Notițe, App Store, Google Play, Descărcările Aplicației
➢ Tutoriale
➢ Resurse
➢ Classroom
Figura I.1
Noi vom utiliza GeoGebra Classic online, puteți accesa la https://www.geogebra.org/ .

Cu ajutorul GeoGebra Classic se pot desena figuri geometrice plane și în spațiu, se pot
reprezenta grafic funcții și se pot efectua diverse calcule.
Cel mai important: figurile sunt dinamice, se pot transforma după cum dorim, ceea ce
permite vizualizarea proprietăților. Este un instrument accesibil și foarte util pentru crearea
materialelor didactice și partajarea acestora - resurse educaționale deschise. Important de știut:
Software-ul GeoGebra Classic este "open source".
Puteți descărca GeoGebra Classic pe computer sau tabletă pentru a-l folosi și offline, la
pagina https://www.geogebra.org/download .
4
GeoGebra Classic oferă diferite vizualizări pentru obiectele matematice:
Prezentare algebrică Vizualizare CAS
Grafice Grafică 3D
Grafice 2 Calculator de probabilitate
Foaie de calcul
Figura I.2
Fiecare vizualizare oferă propria bară de instrumente care conține o selecție

de instrumente și o gamă de comenzi, precum și funcții și operatori predefiniti care vă permit să
creați construcții dinamice cu diferite reprezentări ale obiectelor matematice .
În funcție de aplicația pentru care doriți să o utilizați în GeoGebra Classic, puteți selecta
una dintre vizualizările implicite (de exemplu, Prezentarea algebrică, grafice).
INTERFAȚA GEOGEBRA este compusă din 4 zone:

➢ stânga sus: bara de instrumente (toolbar) -
conține butoane care permit realizarea construcțiilor geometrice și determinarea unor măsuri
➢ dreapta sus: bara de
5
meniu (menubar), Anulare (undo), Refacere (redo) , Căutare (search) Meniu
➢ stânga jos: Prezentarea algebrică - detalii algebrice ale obiectelor (coordonate,
lungimi, perimetre, arii, ecuații)
➢ dreapta jos: Grafice - ”blocul de desen”

Butoanele și atașate zonelor algebrică și geometrică deschid bara de stil
(stylebar) pentru obiectele aflate în zonele respective.
Figura I.3
Cele două zone, algebrică și geometrică, funcționează simultan: folosind instrumentele de

geometrie din bara de instrumente realizați figuri geometrice în zona geometrică și sunt afișate
datele numerice corespunzătoare (coordonate, ecuații) în zona algebrică
BUTOANE MENIU
Meniurile care se regăsesc în GeoGebra se apelează prin click cu mouse-ul pe butoanele din
bara de meniu. La accesarea fiecăruia se deschide un meniu caracteristic cu ajutorul căruia putem
efectua diverse operații în fișiierul geogebra:
6
Figura I.4
Figura I.5
BARA DE INSTRUMENTE 2D
Bara de instrumente Geogebra este foarte versatilă – construcția unei figuri geometrice este
asemănătoare ca în construcția unei figuri când folosim hârtia și creionul. Proprietățile importante
pentru instrumentele din bara de instrumente sunt prezentate mai jos:
7
1. Mutarea obiectelor: Geogebra vă permite să mutați un obiect construit liber prin
glisarea obiectului. De asemenea, puteți selecta un obiect și îl puteți muta prin rotire în jurul unui
punct.
2. Trasarea punctelor: Există diferite moduri de trasare a punctelor pe panoul grafic
Geogebra. Puteți reprezenta un punct oriunde în vizualizarea grafică - acesta este un punct
liber. De asemenea, puteți reprezenta un grafic pe un obiect sau ca o intersecție a două obiecte; în
ambele cazuri, un punct este un obiect dependent.
3. Desenarea liniilor: meniul pentru linii și segmente permite, de asemenea,
construcții multiple - segmente, linii, raze și vectori
4. Desenarea mai multor linii: mai multe linii pot fi desenate și în Geogebra. Pot fi
trasate drepte paralele, drepte perpendiculare, bisectoarele unghiurilor și mediatoare.
5. Desenarea cercurilor - Puteți desena un cerc, arce de cerc și sectoare de cerc.
Figura I.6
Figura I.7
8
Figura I.8
Figura I.9
9
Figura I.10
BARA DE INSTRUMENTE 3D
Figura I.11
Nu prezentăm aceste instrumente deoarece nu le utilizăm în aceată carte.
BARA DE STIL
În funcție de instrumentul sau obiectele selectate în prezent, Bara de stil oferă diferite
opțiuni pentru a schimba culoarea, dimensiunea, eticheta sau stilul obiectelor din construcția dvs.
Deschideți bara de stil pentru un anumit obiect urmând pașii de mai jos:
1. Selectați obiectul pe care doriți să îl modificați în orice vizualizare .
2. Faceți clic pe butonul Bară de stil din vizualizarea grafică .
3. Schimbați proprietățile obiectelor dvs. utilizând opțiunile furnizate în Bara de stil .
4. Închideți Bara de stil sau selectați un alt obiect pentru a modifica și proprietățile
acestuia.
OBSERVAȚII:
• Puteți selecta mai mult de un obiect pentru a-și schimba proprietățile în același timp (de
exemplu, culoarea, dimensiunea punctelor) apăsând tasta Ctrl în timp ce selectați obiectele dorite.
10
• De asemenea, puteți deschide dialogul ”setări”, care oferă mai multe opțiuni pentru
modificarea obiectelor.
În GeoGebra , fiecare obiect are un nume unic care poate fi folosit pentru a eticheta obiectul
în vizualizarea grafică. În plus, un obiect poate fi, de asemenea, etichetat folosind valoarea sa sau
numele și valoarea sa. Puteți modifica această setare de etichetă în Bara de stil.
• Selectați butonul Etichetă .
• Alegeți una dintre opțiunile oferite Nume , Valoare sau Nume și valoare din meniul
derulant.
“SETĂRI”
“setări”le vă permit să modificați “setări”le obiectelor (de exemplu, dimensiunea, culoarea,

umplerea, stilul liniei, grosimea liniei, vizibilitatea), precum și să automatizați unele acțiuni ale
obiectelor folosind Javascript sau GeoGebra Script.
Cum să găsiți “setările”?

Puteți deschide “setări” în mai multe moduri:
• Selectați ”setări” din meniul Editare din meniu.
• Faceți clic dreapta (Mac OS: Ctrl-clic) pe un obiect și selectați ”setări” din meniul
contextual care apare .
• Selectați butonul ”setări” din bara de stil .
§I. 2. INSTRUCȚIUNI DE BAZĂ ÎN UTILIZAREA SOFTULUI

GEOGEBRA
Cum să utilizați instrumentele de geometrie ale GeoGebra?
• Activarea unui instrument se face dând clic pe butonul care arată pictograma
corespunzătoare.
• Pentru deschiderea unei cutii de instrumente din bara de instrumente dăm clic pe partea de
jos a unui buton și selectam un alt instrument din această casetă de instrumente. Sugestie: nu
trebuie să deschidem caseta de instrumente de fiecare dată când dorim să selectam un instrument.
Dacă pictograma instrumentului dorit este deja afișată pe buton, aceasta poate fi activată direct.
Sugestie: Cutiile de instrumente conțin instrumente similare sau instrumente care generează același
tip de obiect nou.
• Facem clic pe pictograma din dreapta barei de instrumente pentru a obține ajutor pentru
instrumentul activ în prezent.
Cum să salvați și să deschideți fișierele GeoGebra?
Deschiderea fișierelor GeoGebra din calculator
11
• Deschiderea unui fisier Geogebra se face din meniul Fișier, Deschidere, se selectează
fisierul dorit, dăm clic iar în casetă selectăm Edidare pentru prelucrarea datelor din acest fișier,
pentru a vedea ce am lucrat în fisier dăm pe Vizualizare.
Salvarea fișierelor GeoGebra
• Salvarea se face din meniul Fișier și selectați Salvare.
• Introduceți un nume pentru fișierul dvs. GeoGebra în fereastra de dialog care apare.
• Faceți clic pe Salvare pentru a finaliza acest proces.
Sugestie: un fisier geogebra are extensia „.ggb” și indică faptul că acestea pot fi deschise numai
cu GeoGebra.
Denumiți corect fișierele: evitați să utilizați spații sau simboluri speciale într-un nume de
fișier, deoarece acestea pot cauza probleme inutile atunci când sunt transferate pe alte calculatoare.
În schimb, puteți utiliza litere de subliniere sau litere mari în numele fișierului.
Observație:
Pentru utilizarea softului GeoGebra în gimnaziu, indicat este să utilizăm o foaie albă în
fereastra de grafică și uneltele geometrice aferente. Mai târziu, se pot introduce coordonatele
sistemului utilizând o rețea de coordonate (grid) pentru a facilita lucrul cu coordonatele întregi.
În liceu, se poate folosi bara de introducere de date, pentru introducerea algebrică cu scopul
de a ghida elevul în calcule.
Crearea de obiecte matematice în fereastra de grafică

1. Construcții utilizând unelte
Uneltele GeoGebrei sunt organizate în cutii de unelte (Toolboxes). Acestea conțin unelte
similare, sau unelte care generează același tip de noi obiecte. Putem deschide o cutie de unelte prin
click pe butonul unei unelte și selectând o unealtă specifică din lista afișată. Ne putem folosi de
explicațiile care apar la selectarea oricărei unelte de pe bara de unelte pentru a înțelege și utiliza
uneltele dorite. Când este selectată unealta apare un mesaj (tooltip) cu scopul de a oferi explicații
de utilizare.
Dacă se dorește a se afla mai multe despre o unealtă se dă click pe mesaj; astfel se deschide
o pagină care oferă mai multe detalii despre unealta selectată.
Folosind uneltele de construcție disponibile în bara de unelte a Graphics View-ului, putem
crea construcții geometrice remarcabile. Observăm că orice obiect creat în fereastra de grafică are
deasemenea o reprezentare algebrică în Algebra View.
Bara de unelte a Graphics View furnizează o gamă largă de unelte care permit crearea de
grafice direct în fereastra de grafică. Fiecare icoană din bară reprezintă un set de unelte (Toolbox)
care conține o selecție întreagă de unelte cu caracteristici specifice fiecăreia. Pentru a deschide un
astfel de Toolbox, trebuie dat clic pe unelta cu reprezentare implicită sau pe săgetuța ce se regăsește
în colțul din dreapta icoanei reprezentative. Uneltele din bara GW-ului sunt organizate după natura
obiectelor rezultate sau după funcționalitatea uneltelor. Regăsim astfel unelte care creează diferite
tipuri de puncte și unelte care permit aplicarea transformărilor geometrice.
2. Construcții utilizând bara de introducere de date: IB
Se pot crea obiecte în ferestra de grafică prin introducerea reprezentării lor algebrice sau a
comenzilor corespunzătoare acestora în IB.
Pentru modificarea, mutarea, ascunderea, reafișarea obiectelor create în fereastra de grafică
putem folosi atât mouse-ul cât și comenzile de la tastatură cunoscute și în alte situații .
12
§ Capitolul II
NOȚIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE
§ II.1. PUNCT, DREAPTĂ, PLAN, SEMIPLAN, SEMIDREAPTĂ,

SEGMENT
Problema 1:
• Construiți două puncte distincte A, B.
• Construiți drepta AB.
Etapele rezolvării:
1. Construim două puncte distincte A și B, folosim instrumentul “punct”.
2. Prin punctele distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul

“dreaptă prin două puncte”.
3. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a plasa corect pe foia de lucru desenul,
dăm clic pe instrument și glisăm obiectul in locul dorit
Figura II.1 Figura II.2

Problema 2:
• Desenaţi un segment [MN], care să aibă culoarea verde.
Metoda 1
1. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”.
2. Redenumim punctele M și N. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm “redenumire”,

în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită.
3. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic dreapta pe un punct și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea dorită
13
4. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta pe segment și alegem
“setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea dorită
14
Figura II.9
Metoda a 2-a:
1. Construim două puncte distincte A și B, folosim instrumentul „punct”
2. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, dăm clic pe punctele A și B.
3. Redenumim punctele M și N. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm “redenumire”,

în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
4. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic pe un punct și alegem “setări”, in fereastra
apărută selectăm culoarea dorită
5. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
6. Schimbăm culoarea semidreptei [NP, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
Problema 3:
• Desenaţi o semidreaptă [MN, care să aibă culoarea roșie.
1. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, dăm clic pe zona lucru și construim originea
semidreptei și apoi construim al doilea punct.
2. Redenumim punctele, notăm cu M și N. Dăm clic pe un punct și selectăm
“redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic pe un punct și alegem “setări”, in fereastra
apărută selectăm culoarea dorită
4. Schimbăm culoarea semidreptei [MN, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra selectăm culoarea dorită
15
Problema 4:
• Construiți trei puncte distincte M, N, P care să aibă următoarele proprietăți, punctul M să
aibă culoarea verde, punctul N să fie roșu și punctul P să aibă culoarea albastră.
• Construiți segmentul [MN] care să aibă culoarea albastră.
• Construiți semidreapta [NP care să aibă culoarea verde, unde R este un punct oarecare.
16
1. Construim trei puncte distincte A, B și C, folosim instrumentul „punct”.
2. Redenumim punctele M, N și P. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm
“redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Schimbăm culoarea punctelor, dăm clic dreapta pe un punct și alegem “setări”, in
4. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, dăm clic pe punctele M și N.
5. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta și alegem “setări”, in

6. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, dăm clic pe punctul N și pe urmă pe punctul
P.
7. Schimbăm culoarea semidreptei [NP, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
17
§ II.2. POZIȚIILE RELATIVE ALE UNUI PUNCT FAȚĂ DE O DREAPTĂ.

PUNCTE COLINIARE
Problema 5:
Desenaţi o dreaptă notată cu d și un punct A pe dreaptă d.
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim dreapta AB.
2. Redenumim drepta. Dăm clic dreapta pe dreaptă și selectăm “redenumire”, în

caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Acest instrument il găsim in bara
cu instrumente la ultima secțiune sau dăm clic dreapta pe punct și îl selectăm din
fereastră. Ascundem punctul B de pe dreaptă.
18
Problema 6:
Desenaţi o dreaptă notată cu d și un punct B exterior dreptei d.
19
2. Redenumim drepta. Dăm clic dreapta pe dreaptă și selectăm “redenumire”, în

caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
3. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem punctele A și B de pe
dreaptă
4. Construim un punct, folosim instrumentul „punct”.
5. Redenumim punctul cu litera B. Dăm clic dreapta pe punct selectăm “redenumire”,
în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită.
20
PUNCTE COLINIARE
Problema 7:
Desenaţi patru puncte A, B, C și D, distincte două câte două, astfel încât punctele A, B, C să fie
coliniare și punctul D să nu fie coliniar cu cele trei puncte.
2. Construim punctul C pe dreaptă și punctul D exterior dreptei, folosim instrumentul

„punct”
cu instrumente la ultima secțiune sau dăm clic dreapta pe punct. Ascundem
punctele A și B de pe dreaptă
Figura II.36
21
§ II.3. POZIȚIILE RELATIVE A DOUĂ DREPTE: DREPTE
CONCURENTE, DREPTE PARALELE
DREPTE CONCURENTE
Problema 8:
Desenaţi două drepte a și b concurente în puncul O.
1. Folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”, construim două drepte.
2. Pentru a stabili punctul de intersectie dintre cele două drepte folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cele două drepte).
punctele A, B, C și D de pe dreaptă
4. Redenumim dreptele cu notația cerută. Redenumim și punctul de intersecție.
Figura II.37
CONSTRUCȚIA DREPTELOR PARALELE
Problema 9:
Construiți trei puncte A, B și C coliniare. Construiți prin punctul C o paralelă la dreapta
AB.
22
1. Construim trei puncte distincte A, B și C
2. Prin două puncte distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul
“dreaptă prin două puncte”
3. Folosim instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la dreapta AB
(selectăm instrumentul „paralelă”, dăm clic pe dreaptă și apoi pe punct.
4. Folosim instrumentul „pantă” pentru a măsura și afișa pantele ambelor drepte
(trebuie să fie egale).
23
§ II.4. DISTANȚA DINTRE DOUĂ PUNCTE, LUNGIMEA UNUI
SEGMENT. MIJLOCUL UNUI SEGMENT. SEGMENTE CONGRUENTE
Problema 10:
Construiți un segment [MN] care să aibă culoarea verde. Stabiliți mijlocul segmentului și
notați mijlocul cu litera O. Afișați pe desen lungimea segmentelor.
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentul.
2. Pentru a stabili mijlocul segmentului selectăm instrumentul „mijloc sau centru” și

dăm clic pe capetele segmentului.
3. Redenumim punctele cu notația cerută. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
conform cerinței problemei.
4. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”. Selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului. Procedăm la fel pentru fiecare segment.
5. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta și alegem “setări”, în
Figura II.42
Problema 11:
Construiți un segment [MN] care să aibă lungimea egală cu 7 (u.m.). Stabiliți mijlocul
segmentului și notați mijlocul cu litera O. Afișați pe desen lungimea segmentelor.
24
Etapele rezolvarii:
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm instrumentul dăm clic
pe punctul de pe suprafața de lucru unde vrem să plasăm obiectul. În caseta pop-
up, introducem „7” (fără „ „). Acest lucru creează un „segment” cu lungimea de 7
(u.m.).
2. Folosim instrumentul „mijloc sau centru”. Pentru a stabili mijlocul segmentului
selectăm instrumentul „mijloc sau centru” și dăm clic pe capetele segmentului.
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a plasa corect pe foia de lucru desenul,
dăm clic pe instrument și glisăm obiectul in locul dorit.
Figura II.43
Problema 12:
Construiți două segmente congruente cu lungimea de 10 (u.m.). Afișați pe desen lungimea
segmentelor.
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe
un punct din zona de lucru, în caseta care apare, introducem lungimea segmentului.
Procedăm la fel pentru ambele segmente.
capetele segmentului. Procedăm identic pentru fiecare segment.
25
Figura II.44
Problema 13:
Construiți două segmente oarecare, apoi construiți segmentul sumă și segmentul diferentă
a celor două segmente. Afișați lungimea tuturor segmentelor.
Rezolvare:
Metoda 1
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele.
2. Pentru a construi segmentul sumă sau segmentul diferentă folosim instrumentul

“segment cu lungime dată”, selectăm obiectul dăm clic pe un punct din zona de
lucru, în caseta care apare introducem „f+g” adică suma lungimilor celor două
segmente desenate anterior. Procedăm la fel pentru segmentul diferentă aici trebuie
să fim atenți ca lungimea primului segment să fie mai mare decăt lungimea
segmentului al doilea.
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba lungimea segmentelor inițiale.
26
Figura II.45
Metoda a 2-a
1. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele.
2. Construim o dreapta EF, folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”.
3. Construim segmentul sumă

4. Folosim instrumentul “compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [AB], pe dreapta EF construim un cerc cu centrul în E și raza egală
cu lungimea segmentului [AB].
5. Pentru a stabili punctele de intersectie dintre cerc și dreaptă folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe dreaptă).
6. Pentru a construi cel de al doilea segment pe dreaptă, într-un capăt al primului
segment de pe dreaptă (raza cercului construit) construim un alt cerc cu raza egală
cu lungimea celui de al doilea segment, folosim instrumentul „compas”, selectăm
instrumentul, dăm clic pe capetele segmentului [CD]. Pe dreapta EF construim un
cerc cu centrul în H (intersecția dintre primul cerc și dreaptă) și raza este egală cu
lungimea segmentului [CD].
7. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a stabili punctele de intersectie dintre
cerc și dreaptă (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe dreaptă).
cercurile și punctele de pe dreaptă pe care nu le utilizăm.
9. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele pe
dreaptă (razele cercurilor).
27
10. Redenumim punctele rămase cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct
și selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform
cerinței problemei.
3. Construim segmentul diferență
4. Folosim instrumentul „compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele

segmentului [AB], pe dreapta EF construim un cerc cu centrul în E și raza este
egală cu lungimea segmentului [AB].
5. Pentru a construi cel de al doilea segment pe dreaptă construim un alt cerc cu raza
egală cu cel de al doilea segment, folosim instrumentul „compas”, selectăm
instrumentul, dăm clic pe capetele segmentului [CD]. Pe dreapta EF construim un
cerc cu centrul în același punct E și raza este egală cu lungimea segmentului [CD].
6. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a stabili punctele de intersectie dintre
cercuri și dreaptă (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe dreaptă).
cercurile și punctele de pe dreaptă pe care nu le utilizăm
8. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm segmentele pe
dreaptă (razele cercurilor).
9. Redenumim punctele rămase cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct
și selectăm “redenumire”, în caseta pop-up care apare, introducem litera dorită
28
Figura II.46
Figura II.47
Problema 14:
Construiți un segment [AB] care are lungimea n, 𝑛 ∈ ℕ.
1. Folosim instrumentul „cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea
un număr, un unghi sau număr întreg. În fereastra de dialog,
selectăm, intervalul [ min , max ] și creșterea numărului sau unghiului, precum
și alinierea și lățimea glisorului (în pixeli) și modalitatea de viteză și animație .
29
un punct din zona de lucru, în caseta introducem lungimea „a” (a este numele
cursorului creat).
3. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”, selectăm instrumentul, dăm clic pe
capetele segmentului.
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea cursorului. Ce
observați?
Problema 15:
Construiți un segment [AB], AB=7 unități, împărțiți segmentul AB în trei segmente
congruente.
un punct din zona de lucru, în caseta pop-up introducem lungimea 7 unități.
Am construit segmentul AB = 7 unități.
2. Procedem la fel ca la pasul anterior, numai că în caseta pop-up introducem
lungimea 7/3 unități. Am construit segmentul CD= 7/3 unități.
segmentului [CD], în punctul A construim un cerc cu raza egală cu lungimea
segmentului [CD].
4. Pentru a stabili punctele de intersectie dintre cerc și segment folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe segment).
Am construit segmentul [AE] care este congruent cu segmentul [CD].
5. Construim cel de al doilea segment, selectăm instrumentul „compas”, dăm clic pe
capetele segmentului [CD], în punctul E construim un cerc cu raza egală cu
lungimea segmentului [CD].
(Observație: Pentru a construi ultimile două segmente congruente putem folosi
instrumental mijlocul unui segment.)
6. Stabilim punctele de intersectie dintre cerc și segmentul AB folosim instrumentul
„intersecție”, punctul este notat cu G.
30
cercurile.
8. Verificăm dacă construcția este corectă, afisăm valoarea celor trei segmente.
Folosim instrumentul „distanță sau lungime”.
31
Figura II.54
Problema 16:
Construiți un segment [AB], AB= “a” unități, a este un număr natural dat. Împărțiți
segmentul AB în cinci segmente congruente.
un număr „a”.
un punct din zona de lucru, în caseta introducem lungimea „a” (a este numele
cursorului creat).
3. Procedem la fel ca la pasul anterior, numai că în caseta pop-up introducem
lungimea “a/5” unități. Am construit segmentul CD= a/5 unități.
segmentului [CD], în punctul A construim un cerc cu raza egală cu lungimea
segmentului [CD].
5. Pentru a stabili punctele de intersectie dintre cerc și segment folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cerc și pe segment).
Am construit segmentul [AE] care este congruent cu segmentul [CD].
6. Prima metoda
Repetăm pașii 4 și 5 de trei ori
7. Metoda a doua
A rămas să construim un număr par de segmente congruente folosim instrumentul „mijloc
sau centru”. Stabilim milocul segmentului rămas, apoi fixăm si mijloacele ultimilor
segmente determinate.
8. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem cercul (cercurile),
segmentul [CD] și punctul C, D și F.
32
9. Verificăm dacă construcția este corectă, afisăm valoarea celor trei segmente.
Folosim instrumentul „distanță sau lungime”.
Figura II.59
33
§ II.5. UNGHI: DEFINIȚIE, NOTAȚII, ELEMENTE. INTERIORUL UNUI
UNGHI, EXTERIORUL UNUI UNGHI. MĂSURA UNGHIURILOR
Problema 17:
Desenați:
a) Un unghi ∢𝐴𝑂𝐵 oarecare, un punct 𝑀 ∈ 𝐼𝑛𝑡(∢𝐴𝑂𝐵), N 𝑁 ∉ 𝐼𝑛𝑡(∢𝐴𝑂𝐵)

b) Afișați măsura unghiurlor: ∢𝐴𝐵𝑀, ∢𝐴𝐵𝑁
Metoda 1
1. Pentru a construi un unghi folosim instrumentul „unghi”.
2. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim cele două semidrepte cu aceeași

origine.
3. Construim punctul M interior unghiului și punctul N exterior unghiului, folosim
instrumentul „punct”
4. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim semidreptele [OM, [ON.
5. Redenumim punctele cu notația cerută.
6. Pentru a afișa măsura unghiurilor folosim tot instrumentul „unghi”.
7. Schimbăm culoarea unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in fereastra

apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
8. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor.
Metoda a 2-a:
1. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim două semidrepte cu aceeași
origine.
2. Construim punctul M interior unghiului și punctul N exterior unghiului, folosim
instrumentul „punct”.
3. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim cele două semidrepte cu aceeași
origine.
5. Afișam măsura unghiurilor folosim instrumentul „unghi”.
34
6. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor.
Figura II.60
§ II.6. CLASIFICAREA UNGHIURILOR

Problema 18:
Desenați:
a) Un unghi ascuțit ∢𝐴𝑂𝐵 cu 𝑚(∢𝐴𝑂𝐵) = 300 ,

b) Un unghi drept ∢𝐷𝐸𝐹
c) Un unghi obtuz ∢𝑀𝑁𝑃 cu 𝑚(∢MNP) = 1200,
d) Un unghi alungit ∢𝑅𝑄𝑉
1. Pentru a construi un unghi cu mărime dată folosim instrumentul „unghi de mărime
dată”. Selectați un punct din zona de lucru, apoi vârful unghiului și introduceți
dimensiunea unghiului în casetă.
2. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm laturile unghiului.
Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
selectăm “redenumire”, în caseta pop-up, introducem litera dorită conform cerinței
problemei.
4. Schimbăm culoarea și stilul unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor și să
analizăm desenul.
35
Figura II.61
Problema 19:
Construiți un unghi care are măsura n, 00 < 𝑛 < 3600.
1. Folosim instrumentul “cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea
un număr, un unghi sau număr întreg. În fereastra de dialog
selectăm , Intervalul [ min , max ] și creșterea numărului sau unghiului, precum
și alinierea și lățimea glisorului (în pixeli) și modalitatea de viteză și animație.
2. Ctrl C Copiem denumirea cursorului din caseta sau copiem denumirea din “setări”-
Elementar- Nume
3. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Selectam un punct din zona de
lucru, apoi vârful unghiului și introduceți dimensiunea unghiului în caseta (dăm
CRTL V- adăugăm denumirea cursorului).
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea cursorului. Ce
observați?
36
Figura II.64
§ II.7. UNGHIURI ADIACENTE. UNGHIURI COMPLEMENTARE.

UNGHIURI SUPLEMENTARE
Problema 20:
Desenați:
a) două unghiuri adiacente oarecare.
b) două unghiuri adiacente ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃, cu 𝑚(∢MON) = 900 și 𝑚(∢MOP) = 1200.
Afișați pe desen măsura unghiului ∢𝑃𝑂𝑁.
c) două unghiuri adiacente complentare.
d) două unghiuri adiacente suplementare
37
a) Rezolvare:
O metoda pentru a construi desenul este următoarea:
1. Pentru a construi cele două unghiuri folosim instrumentul „unghi”. Facem clic pe
cele trei puncte pentru a realiza primul unghi dintre aceste puncte. Al doilea punct
selectat este vârful unghiului. Construim cel de al doilea unghi tot cu instrumentul
„unghi”, selectăm un punct de pe o latură, apoi următorul punct este vârful
unghiului, ultimul punct desenat trebuie construit în cealaltă parte a laturii comune,
ca să respectăm cerința problemei.
3. Pentru a afișa măsura unghiului format de suma măsurilor unghiurilor desenate
folosim instrumentul „unghi”. Faceți clic pe cele trei puncte pentru a vizualiza
unghiul dintre aceste puncte.
Figura II.65
b) Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Selectăm un punct din zona de

lucru, apoi vârful unghiului și introduceți în caseta valoarea unghiului.
problemei.
38
4. Pentru a afișa măsura unghiului ∢𝑃𝑂𝑁 folosim instrumentul „unghi”. Faceți clic
pe cele trei puncte pentru a vizualiza unghiul dintre aceste puncte. Al doilea punct
selectat este vârful unghiului.
Figura II.66
c) și d) Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Construim unghiul drept sau

unghiul alungit în funcție de cerința problemei.
2. Construim un punct interior unghiului, folosim instrumentul „punct”.
5. Pentru a afișa măsura unghiurilor adiacente folosim instrumentul „unghi”.

39
Figura II.67
§ II.8. BISECTOAREA UNUI UNGHI
Problema 21:
Desenați:
a) Bisectoarea unui unghi oarecare.
b) Bisectoarea unui unghi ∢𝑀𝑂𝑁 cu 𝑚(∢MON) = 1100. Afișați pe desen măsurile
unghiurilor.
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „unghi” pentru a construi un unghi oarecare

putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
3. Pentru a construi bisectoarea unui unghi folosim instrumentul „bisectoarea
unghiului”, dăm clic pe trei puncte, primul punct și al treilea punct sunt pe laturi,
al doilea este vârful unghiului.
4. Construim un punct pe bisectoarea unghiului folosim instrumentul „punct pe
obiect” sau instrumentul „punct”.
5. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem bisectoarea.
6. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm bisectoarea

unghiului. putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
40
7. Redenumim punctele cu notația dorită. Dăm clic dreapta pe fiecare punct și
problemei.
8. Pentru a afișa măsura unghiurilor adiacente formate de bisectoare folosim
instrumentul „unghi”.
9. Schimbăm culoarea și stilul unghiurilor formate de bisectoare, dăm clic dreapta și
alegem “setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
10. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea unghiului inițial,
tragem de punctele de pe laturile unghiului. Analizăm proprietatea bisectoarei.
Figura II.68
Problema 22:
Fie două unghiuri adiacente ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃, cu 𝑚(∢MON) = 600 și 𝑚(∢MOP) = 700 .
[OE și [OF bisectoarele unghiurilor ∢𝑀𝑂𝑁 și ∢𝑀𝑂𝑃. Afișați pe desen 𝑚(∢EOF).
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul “unghi de mărime dată”. Construim unghiurile ∢𝑀𝑂𝑁 și

∢𝑀𝑂𝑃
2. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm laturile unghiurilor.
3. Pentru a construi bisectoarea unui unghi folosim instrumentul „bisectoarea
unghiului”, dăm clic pe trei puncte, primul punct și al treilea punct sunt pe laturi,
al doilea este vârful unghiului. Desenăm cele două bisectoare.
4. Construim câte un punct pe bisectoarele unghiurilor folosim instrumentul „punct
pe obiect” sau instrumentul „punct”.
5. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem bisectoarele.
41
6. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm bisectoarele
unghiurilor. Putem folosi si instrumentul „semidreaptă”.
problemei.
8. Pentru a afișa măsura unghiului format de bisectoarele celor două unghiuri folosim
instrumentul „unghi”.
9. Schimbăm culoarea și stilul unghiurilor formate de bisectoare, dăm clic dreapta și
alegem “setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit
Figura II.69
Problema 23:
Construiți bisectoarea unui unghi fără a utiliza intrumentul “bisectoarea
unghiului”.
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „cursor”, pentru a crea un unghi cu măsură “α”
2. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐴′ cu

măsura egală cu “α”
3. Construim laturile unghiului. Folosim instrumentul „semidreaptă”.
4. Construim un cerc (sau arc de cerc) cu centrul în vârful unghiului astfel încât să
intersecteze laturile unghiului.
5. Stabilim punctele de intersecție dintre cerc (arcul de cerc) și laturile unghiului.
Punctele în desenul nostru sunt notate cu A și A′ .
42
6. Construim două cercuri (sau arce de cerc) cu centrele în punctele A și A′ și razele
egale cu raza primului cerc.
7. Punctele de intersecție dintre cele două cercuri (arce de cerc) se vor găsi pe
bisectoarea unghiului.
8. Construim bisectoarea unghiului. Unim vârful unghiului cu un punct de intersecție
dintre cele două cercuri cu raze egale.
9. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem cercurile și punctele
care sunt în plus.
10. Afișăm măsura unghiurilor formate de bisectoare.
Figura II.72
43
§ II.9. UNGHIURI OPUSE LA VÂRF. UNGHIURI ÎN JURUL UNUI PUNCT
Problema 24:
a) Desenați două unghiuri opuse la vârf. Afișați măsura unghiurilor opuse la vârf.
b) Desenați trei unghiuri în jurul unui punct
a) Rezolvare:
1. Construim două drepte concurente. Folosim instrumentul “dreaptă prin două

puncte”.
2. Pentru a stabili punctul de intersectie dintre cele două drepte folosim instrumentul
„intersecție” (selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cele două drepte).
3. Redenumim punctele cu notația dorită.
4. Pentru a afișa măsura unghiurilor folosim instrumentul „unghi”.
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea unghiurilor. Ce

observați? Cum sunt unghiurile opuse?
Figura II.73
b) O metodă de rezolvare:
1. Construim trei semidrepte cu aceeși origine. Folosim instrumentul „semidreaptă”.
2. Pentru a afișa măsura unghiurilor folosim instrumentul „unghi”.
44
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba valoarea unghiurilor. Ce
observați? Cu cât este egală suma masurilor unghiurilor în jurul unui punct?
Figura II.74
§ II.10. PERPENDICULARITATE
Construcția dreptelor perpendiculare

Problema 25:
a) Construiți o perpendiculară dintr-un punct exterior unei drepte.

b) Construiți o perpendiculară într-un punct de pe o dreaptă.
Etapele rezolvarii:
1. Construim trei puncte distincte A, B și C.
Prin două puncte distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul
2. Folosim instrumentul „perpendiculară” pentru a construi o perpendiculară din
punctul C pe dreapta AB (selectăm instrumentul „perpendiculară”, dăm clic pe
punctul C și apoi pe dreapta AB).
3, Pentru a stabili piciorul perpendicularei folosim instrumentul “intersecție”
(selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe cele două drepte iar punctul de
inetersecție dintre cele două va fi piciorul perpendicularei, notat cu litera D).
4. Pentru a construi perpendiculara prin punctul B pe dreapta AB selectăm tot
instrumentul „perpendiculară”, dăm clic pe punctul B apoi pe dreapta AB.
45
5. Verificăm dacă dreptele AB și CD sunt perpendiculare, selectăm instrumentul
„unghi”, dăm clic pe punctele B, D și C, măsura unghiului este de 900.
Problema 26 (Construcţia (coborârea) unei perpendiculare pe o dreaptă dintr-un punct exterior

ei):
Se dă o dreaptă d şi un punct A exterior ei (𝐴 ∉ 𝑑). Se cere să se construiască o dreaptă a
care trece prin punctul A şi să fie perpendiculară pe dreapta d. Nu utilizați instrumentul
“perpendiculară” .
46
Rezolvarea este asemănătoare construcției cu rigla și compasul.
1. Construim trei puncte distincte A, B și C.
2. Prin punctele distincte B și C construim dreapta BC.
3. Construim un cerc cu o rază oarecare, astfel încât acesta să intersecteze dreapta

în două puncte;
4. Folosim instrumentul “intersecție” pentru a stabili intersecția dintre dreaptă și

cerc.
5. Construim două cercuri cu razele egale cu raza primului cerc și cu centrele
cercurilor în punctele de intersecție construite anterior. (Toate cele trei cercuri
sunt congruente.)
6. Stabilim intersecția dintre ultimile două cercuri, notăm cu P.
7. Construim dreapta perpendiculara, folosim instrumentul “dreaptă prin două

puncte”, unim punctul A cu punctul P.
8. Stabilim intersecția dintre drepte, notată cu P.
9. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem elementele care sunt

în plus lasăm numai dreaptele și punctele de pe drepte.
10. Verificăm dacă dreptele construite sunt perpendiculare, selectăm instrumentul
„unghi”, dăm clic pe punctele B, D și C, măsura unghiului este de 900.
11. Redenumim elementele cu notația cerută în cerința problemei.
47
Figura II.85
§ II.11. MEDIATOAREA UNUI SEGMENT

Problema 27:
Construiți mediatoarea unui segment AB= 4 unități.
Rezolvare:
Prima metodă de rezolvare:
1. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, construim segmentul AB=4

unități.
2. Folosim instrumentul “mijloc sau centru”. Pentru a stabili mijlocul segmentului
selectăm instrumentul “mijloc sau centru” și dăm clic pe capetele segmentului.
3. Folosim instrumentul „perpendiculară” pentru a construi o perpendiculară prin
mijlocul segmentului AB.
48
A doua metodă de rezolvare:

unități
2. Trebuie să construim două cercuri congruente (cu razele egale) în cu centrele
cercurile în capetele segmentului. Lungimea razelor trebuie să fie mai mare decât
jumătatea segmentului.
Folosim instrumentul “compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [AB], în punctul A construim un cerc cu raza egală cu lungimea
segmentului [AB].
3. Construim cel de al doilea cerc cu centrul în punctul B și raza egală cu lungimea
segmentului [AB].
4. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a determina intersecția dintre cele două
cercuri. Punctele de intersecție dintre cele două cercuri va determina mediatoarea
segmentului AB.
5. Construim mediatoarea segmentului AB, folosim instrumentul “dreaptă prin două
puncte”
6. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem cercurile.
Figura II.86
A treia metodă de rezolvare:

unități.
49
2. Folosim instrumentul „mediatoare”, dăm clic pe segment și mediatoarea este
afișată.
Problema 28:
a)Construiți mediatoarea unui segment oarecare. Afișați valoarea distanțelor de la capetele
segmetului la punctul de intersecție dintre mediatoare și segment.
b) Puneți un punct oarecare pe mediatoare. Afișați distanțele de la puncul de pe mediatoare

la capetele segmentului. Cum sunt distanțele de la punctul de pe mediatoare la capetele
segmentului?
Rezolvare:
1. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, construim un segment.
2. Folosim instrumentul „mediatoare”, dăm clic pe segment și mediatoarea este

afișată.
3. Pentru a stabili piciorul perpendicularei folosim instrumentul „intersecție”

5. Construim un punct pe mediatoare, folosim instrumentul „punct pe obiect” sau
6. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, construim segmentele de la
punctul de pe mediatoare la capetele segmentului dat.
8. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba măsura segmentului inițial. Ce
observați?
50
Figura II.87
§ II.12. SIMETRIA FAȚĂ DE O DREAPTĂ

Problema 29:
a) Fie A un punct și BC o dreaptă. Construiți simetricul punctului A față de dreapta

BC fără a utiliza instrumentul de lucru “reflectare obiect după o dreaptă”.
b) Fie A un punct și BC o dreaptă. Construiți simetricul punctului A față de dreapta
BC utilizând instrumentul de lucru “reflectare obiect după o dreaptă”.
Observatie: După finalizarea, afișați urma punctelui A și a simetricului punctului A.
Schimbați poziția punctului A. Ce observați?
c) Fie triunghiul ABC și d o dreptă care nu intersectează triunghiul ABC. Construiți
simetricul triunghiului ABC fată de dreapta d.
a) Rezolvare (prima metodă):

1. Construim punctul A.
2. Construim drepta BC.
3. Ducem perpendiculara din punctul A pe dreapta BC.
4. Stabilim piciorul perpendicularei, la noi în desen este notat cu litera D.
5. În punctul D construim un cerc cu raza egală cu lungimea segmentului [AD].
6. Stabilim intersecția dintre cerc și perpendiculară.
51
7. Folosim instrumentul “arată /ascunde eticheta”. Ascundem eticheta dreptei BC și
a punctului F.
8. Ascundem cercul și dreapta AD.
9. Construim segmentele [AD] și [DF]
10. Afișăm distanța dintre punctele A – D și distanța dintre punctele D– F.
11. Verificăm dacă dreptele construite sunt perpendiculare, selectăm instrumentul

“unghi”, dăm clic pe punctele A, D și B, măsura unghiului este de 900
12. folosim instrumentul „deplasare” pentru a poziția punctului a. ce observați?
13. Salvăm fisiererul.
52
Figura II.94
Rezolvare (a doua metodă):
3. Ducem perpendiculara din punctul A pe dreapta BC.
4. Stabilim piciorul perpendicularei, la noi în desen este notat cu litera D.
5. Construim simetricul punctului A fată de punctul D.
6. Ascundem cercul și dreapta AD.
7. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a poziția punctului A. Ce observați?
53
Figura II.100
b) Rezolvare :
54
3. Pentru a construi simetria unui punct față de o dreaptă folosim instrumentul
“reflectare obiect după o dreaptă”. Construim simetricul punctului A față de
dreapta BC.
4. Dăm clic dreapta pe punctul A, selectăm “afisare urmă”. La fel procedăm pentru
punctul 𝐴′ .
5. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctului A. Ce
observați?
Figura II.103
c) Rezolvare:
1. Pentru a construi triunghiul putem folosi și instrumentul „poligon”.
55
2. Construim drepta DE.
3. Pentru a construi simetria unei figuri geometrice folosim tot instrumentul

“reflectare obiect după o dreaptă”. Construim simetricul triunghiului ABC față
de dreapta BC.
4. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba vârfurile triunghiului. Ce
observați?
§ II.13. PARALELISM
DREPTE PARALELE; AXIOMA PARALELELOR.

Problema 30:
Fie d o dreaptă și A un punct exterior dreptei d. Construiți o paralelă prin punctul A la
dreapta d fără a utiliza instrumentul “paralelă ”.
Rezolvare :
1. Construim punctele A, B și C
2. Știm că “prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una”, construim
dreapta BC folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”
3. Folosim instrumentul “compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele
segmentului [BC], în punctul A construim centrul cercului cu raza egală cu
lungimea segmentului [BC].
56
4. În punctul B construim un cerc cu raza egală cu lungimea segmentului [AB].
5. Stabilim intersecția dintre cele două cercuri, am determinat cel de al patrulea vârf
al unui paralelogram.
6. Construim dreapta AE care este paralelă cu dreapta BC
7. Ascundem cercurile.
Problema 31:
Câte paralele se pot construi prin punctele necoliniare A, B și C la dreptele BC, AC și
respective AB? Justificați răspunsul dat.
Rezolvare:
1. Construim trei puncte distincte A, B și C

2. Construim dreaptele AB, BC și AC folosim instrumentul “dreaptă prin două
puncte”.
57
3. Știm că: “Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la dreapta
dată.” Folosim instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la
dreapta AB (selectăm instrumentul „paralelă”, dăm clic pe dreaptă și apoi pe punct.
4. Construim o paralelă prin punctul A la dreapta BC.
5. Construim o paralelă prin B la dreapta AC.
Figura II.110
APLICAȚII PRACTICE
Problema 32:
Construiți un paralelogram.
Rezolvare:
1. Construim trei puncte distincte, necoliniare A, B și C

2. Construim segmentelele [AB] și [BC].
3. Construim o paralelă prin C la dreapta AB.
4. Construim o paralelă prin A la dreapta BC.
5. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre dreptele

construite anterior.
6. Ascundem dreptele AD și DC.
7. Construim segmentelele [AD] și [DC].
58
8. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba poziția punctelor A, B și C. Ce
observați?
Problemă 33:
Construiți un dreptunghi.
Rezolvare:
1. Construim două puncte distincte A și B.

2. Construim segmentul [AB].
3. Construim o perpendiculară în punctul A.
4. Construim o perpendiculară în punctul B.
5. Construim un punct C pe perpendiculara în B.
6. Ducem o paralelă prin punctul C la AB.
59
7. Aflăm intersecția dintre perpendiculara în punctul A și paralela prin punctul C la
AB.
8. Ascundem dreptele BC, CD și AD.
9. Construim segmentele [BC], [CD] și [AD].
10. Salvăm fisiererul
Problema 34:
Construiți un dreptunghi ABCD, cu AB=”n” unități și BC=”i” unități, unde n și i sunt
numere naturale.
Rezolvare:

un număr întreg n, 1 ≤ 𝑛 ≤ 20.
2. Construim latura AB de lungime „n”.
3. Construim o perpendiculară în punctul B.
60
4. Construim un cerc cu centrul în punctul B și raza de lungime „i” .
5. Aflăm intersecția dintre perpendiculara în punctul B și cerc, la noi în desen este

nocat cu D.
6. Ducem o paralelă prin punctul C la AB.
7. Ducem o paralelă prin punctul A la BD.
8. Aflăm intersecția dintre ultimile două drepte construite.
9. Ascundem dreptele BC, CD și AD.
11. Construim segmentele [BC], [CD] și [AD].
61
Problema 35:
Fie a și b două drepte paralele și secanta c. Construiți un desen, afișați măsurile unghiurilor.
Identificați perechile de unghiuri alterne interne și alterne externe.
Rezolvare:
1. Prin două puncte distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul

62
2. Folosiți instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin C la dreapta AB
3. Prin punctele A și C construim secanta AC, folosim instrumentul “dreaptă prin

două puncte”
4. Construim pe fiecare dreaptă puncte pentru a citi unghiurile, folosim instrumentul
„punct pe obiect” sau instrumentul „punct”.
5. Afișăm măsurile celor opt unghiuri formate, folosim instrumentul „unghi”.

observați?
Figura II.129
Problema 36:
Dreptele AB și CD sunt paralele, 𝑚(∢𝐷𝐶𝐸 ) = 840 , 𝑚(∢𝐵𝐴𝐸 ) = 570 . Calculați
𝑚(∢𝐴𝐸𝐶 ).
Figura II.130
63
Rezolvare:
1. Prin punctele distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul “dreaptă

prin două puncte”
un unghi “α”.
un unghi “β”
6. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐷𝐶𝐸 cu
7. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. construim unghiul ∢𝐵𝐴𝐸 cu
măsura egală cu “β”
8. Afișăm măsurile unghiurilor formate, folosim instrumentul „UNGHI”.
9. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim latura [CE a unghiului ∢𝐷𝐶𝐸.
10. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim latura [AE a unghiului ∢𝐵𝐴𝐸.
11. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre [CE și [AE.
12. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem semidreptele [CE și

[AE și punctele B' și D.
13. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, construim segmentele CE și
AE.
14. Pentru a demonstra, ducem o paralelă prin punctul E la cele două paralele. Unghiul
∢𝐶𝐸𝐴 este format din două unghiuri care sunt respective congruente cu unghiurile
construite anterior deoarece sunt unghiuri alterne interne.
15. Construim un punct pe ultima dreaptă pentru a citi măsura unghiurilor.
16. Afișăm măsurile unghiurilor formate, folosim instrumentul „unghi”.

observați?
18. Pentru a afișa demonstrația folosim „check box” pentru afișare/ascundere obiecte.
În fereastra de dialog selectăm care obiecte ar trebui să fie ascunse/afișate.
64
65
Figura II.137
CRITERII DE PARALELISM
Problema 37:
Demonstrați că bisectoarele a două unghiuri alterne interne formate de două drepte paralele
sunt paralele.
Rezolvare:
1. Construim dreapta AB, folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”

(selectăm instrumentul „paralelă”, dăm clic pe dreaptă și apoi pe punct).
un unghi “α”.
5. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐵′ cu
6. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim latura [𝐴𝐵′ a unghiului ∢𝐴𝐵𝐵′
7. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre [𝐴𝐵′ și [CD.
8. Afișăm măsura unghiului care este altern intern cu unghiul construit anterior,
folosim instrumentul „unghi”.
66
9. Folosim de două ori instrumentul „bisectoarea unghiului” pentru a construi
bisectoarele unghiurilor alterne interne
10. Folosim instrumentul „intersecție” pentru a afla intersecția dintre bisectoare și
laturile paralele
11. afișăm măsurile unghiurilor formate de cele două bisectoare, folosim instrumentul
„unghi”.
12. Folosim instrumentul „deplasare” pentru a schimba măsura unghiului ințial. Ce
observați?
67
Figura II.142
§ II.14. CERCUL, ELEMENTELE CERCULUI
Problema 38:
Construiți într-un cerc: o raza, o coardă, diametru, un arc de cerc, un unghi la centru.
Rezolvare:
1. Pentru a construi cercul folosim instrumentul “cerc cu centrul prin punct”.
2. Pentru a construi raza folosim instrumentul “segment între două puncte”, unim
centrul cercului cu un punct de pe cerc.
3. Pentru a construi o coardă folosim tot instrumentul “segment între două puncte”,
unim două puncte de pe cerc.
4. Pentru a construi diametrul construim o dreapta care trece prin centrul cercului,
folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”
5. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție”
(selectăm instrumentul intersecție dăm clic pe dreaptă și pe cerc).
6. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem dreapta.
7. Folosim instrumentul “segment între două puncte”, desenăm diametrul.
8. Folosim instrumentul „arc circular”, selectam centrul cercului apoi două puncte pe
cerc care vor fi capetele arcului circular.
68
9. pentru a construi unghiul la centru folosim instrumentul “segment între două
puncte”, construim două segmente cu aceeași origine.
10. Pentru a afișa măsura unghiului folosim instrumentul „unghi”.
Figura II.143
Problema 39:
Construiți un cerc C(O,r), cu raza r=OA=5 unități, coarda AB=6 unități, BC=7 unițăți.
Afișați lungimile segmentelor.
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „cerc cu centru și rază”, in caseta care apare introducem

valoarea razei de 5 unități.
3. Stabilim intersecția dintre cele două cercuri folosim instrumentul „intersecție”.
4. Pentru a construi segmentul AB folosim instrumentul “segment între două puncte”,

unim centrul cercului al doilea cu un punct de intersecție dintre cele două cercuri.
6. Stabilim intersecția dintre primul si al treilea cerc, folosim instrumentul
„intersecție”
69
7. Pentru a construi segmentul [BC] folosim instrumentul “segment între două
puncte”, unim centrul cercului al treilea cu un punct de intersecție dintre cele două
cercuri..
8. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem al doilea și al treilea
cerc.
Figura II.144
Problema 40:
Construiți curcubeul.
Figura II.145
Rezolvare:

unități.
2. Folosim instrumentul „MIJLOC SAU CENTRU”, pentru a stabili mijlocul
segmentului AB.
3. Construim un cerc cu centrul în mijlocul segmentului [AB] cu raza de 2,5 unități,
folosim instrumentul „cerc cu centru și rază”.
70
4. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție” .

[AD], apoi vom stabili mijloacele segmentelor nou create. Folosim instrumentul
de 7 ori.
[EB], apoi vom stabili mijloacele segmentelor nou create. Folosim instrumentul de
7 ori.
7. Folosim instrumentul „semicerc”. Construim opt semicercuri, semicercul 𝐴𝐵 ̂,
semicercul 𝐼𝑆̂ ...
8. Schimbăm culoarea semicercurilor, dăm clic dreapta pe semicerc și alegem
“setări”, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
9. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem punctele, segmentul și
cercul.
10. Din “setări”, fereastra „elementar”, deselectăm pentru toate semicercurile “afisare
etichetă“.
71
Problema 41:
Construiți Yin și Yang.
Yin și Yang după sunt cele două concepte dualiste, de natură spirituală, ce își au originea
în filozofia și metafizica chineză
Figura II.150
Rezolvare:
1. Construim un cerc cu raza de 10 unități, folosim instrumentul „cerc cu centru și

rază”.
2. Construim un punct pe cerc folosim instrumentul „punct pe obiect” sau
3. Pentru a construi diametrul construim o dreapta care trece prin centrul cercului,
folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”
4. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție”.
5. Folosim instrumentul „mijloc sau centru”. Pentru a stabili mijloacele celor două
raze care formează diametrul.
6. Construim primul cerc dintre cele două ceruri congruente cu centrele cercurilor în
mijlocul razelor care formează diametrul și lungimea unei raze este egală cu
jumătate din lungimea razei cercului inițial. Folosim instrumentul „cerc cu centrul
prin punct”. discul va fi colorat cu negru.
7. Folosim instrumental “sector circular” pentru a putea desena cu negru semicercul
din partea de jos. Selectam centrul sectorului circular. Apoi, selectam punctul de
pornire al arcului sectorului și punctul diametral opus acestuia care specifică
lungimea arcului sectorului. Sectorul va fi colorat cu negru.
8. Construim cel de al doilea cerc congruent cu cercul anterior care are centrul
cercului în mijlocul razei a doua care formează diametrul. Lungimea razei este
egală cu jumătate din lungimea razei cercului inițial. Folosim instrumentul „cerc
cu centrul prin punct”.
9. Folosim instrumentul „cerc cu centru și rază” pentru a construi două cercuri cu
raza de 1,2 unități cu centrele cercurilor în mijlocul razelor care formează
diametrul
10. Schimbăm culoarea cercurilor, dăm clic dreapta pe semicerc și alegem “setări”, in
fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
11. Selectăm instrumentul “arată/ ascunde obiecte”. Ascundem punctele, și dreapta.
72
12. Din “setări”, fereastra „elementar”, deselectăm pentru toate cercurile “afisare
etichetă“
73
§ II.14. POZIȚIILE UNEI DREPTE FAȚĂ DE UN CERC. POZIȚIILE
RELATIVE A DOUĂ CERCURI.
POZIȚIILE UNEI DREPTE FAȚĂ DE UN CERC

În continuare prezentăm cum creăm o “aplicație dinamică” pentru pozițiile unei drepte
față de un cerc.
1. folosim instrumentul „cursor”, facem clic pe pictograma cursor pentru a crea un

număr a, 0 ≤ 𝑎 ≤ 20.
2. Construim un cerc cu raza de “a” unități, folosim instrumentul „cerc cu centru și
rază”.
3. Folosim instrumentul „cursor”, pentru a crea un număr b, 0 ≤ 𝑏 ≤ 30.
4. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, construim segmentul [AB] cu

lungimea “b” unități, un capăt al segmentului este în centrul cercului.
5. Construim perpendiculară prin punctul B pe dreapta AB selectăm instrumentul
„perpendiculară”, dăm clic pe punctul B apoi pe dreapta AB.
6. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cerc folosim instrumentul „intersecție”.
7. Stabilim intersecția dintre perpendiculara construită și cerc folosim instrumentul

„intersecție”
8. Folosim instrumentul „distanță sau lungime”. Afișăm distanța dintre punctele A –
E și distanța dintre punctele A – B.
9. Folosim instrumentul „inserare text”. selectăm instrumentul „inserare text”, dăm
clic pe ecran unde vrem să afisăm textul, în caseta de dialog introducem textul
dorit, aici introducem textul “Dreapta a exterioara cercului”
10. Schimbăm
Alegem “setări”,
culoarea „avansat”
cercurilor,
in fereastra dămla clic
“Condiție pentru
dreapta pe asemicerc
afișa textulși” punem
alegem
condiția “a < b” in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
““SETĂRI””,
dorit, aici introducem textul “dreapta tangentă”.
12. Schimbăm
cercurilor,
in fereastra dămși clic
“condiție pentru
dreapta pe a semicerc
alegem
condiția “a
““SETĂRI””, in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
= b ”.
13. Folosim instrumentul “inserare text”. selectăm instrumentul „inserare text”, dăm
dorit, aici introducem textul “dreapta secantă”
14. Schimbăm
cercurilor,
in fereastra dămla clic
“condiție pentru
dreapta pe a semicerc
alegem
condiția “a>b” in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
““SETĂRI””,
15. Selectați instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea cursoarelor. Analizăm
figura.
74
POZIȚIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI

Prezentăm cum realizăm pozițiile relative a două cercuri.

un număr a, 0 ≤ 𝑎 ≤ 20.
un număr b, 0 ≤ 𝑏 ≤ 20.
un număr c, 0 ≤ 𝑐 ≤ 20.
4. Folosim instrumentul “segment cu lungime dată”, construim un segment de „a”
unități.
5. Construim un cerc cu centrul într-o extremitate a segmentului cu raza de “b”
unități, folosim instrumentul „cerc cu centru și rază”.
6. Construim al doilea cerc cu centrul în cealaltă extremitate a segmentului cu raza
de “c” unități, folosim instrumentul „cerc cu centru și rază”.
7. Stabilim intersecția dintre dreaptă și cercuri folosim instrumentul „intersecție”
75
8. Stabilim intersecția dintre cercuri folosim instrumentul „intersecție”.

dorit, aici introducem textul “Cercuri exterioare”
10. Schimbăm
cercurilor,
in fereastra dăm clicșidreapta
“Condiție pentru așiafișa
pe semicerc textul
alegem “SETĂRI”,
” punem
condiția “d >apărută
in fereastra b + c”. selectăm culoarea și stilul dorit.
11. Folosim instrumentul “inserare text”. Introducem textul “Cercuri tangente

exterior”.
12. Schimbăm
cercurilor,
pe semicerc textul
” punem
condiția “d ≟apărută
in fereastra b + c”. selectăm culoarea și stilul dorit.
13. Folosim instrumentul “inserare text”. Introducem textul “Cercuri secante”
14. Schimbăm
Alegem “setări”, in fereastra
cercurilor, “Condiție
dăm clicladreapta pentru a șiafișa
pe semicerc textul”
punem
condiția “abs(b
in fereastra apărută
- c) <selectăm
d < b + c”culoarea și stilul dorit.
15. Folosim instrumentul „INSERARE TEXT”. Introducem textul “Cercuri tangente
interior”
16. Schimbăm
cercurilor,
pe semicerc textul
” punem
condiția “d ≟ abs(b - c) ∧ b ≠ c
in fereastra apărută selectăm culoarea și stilul dorit.
”.
17. Folosim instrumentul „inserare text”. Introducem textul “Cercuri interioare”.
18. Schimbăm
Alegem “SETĂRI”,
culoarea cercurilor, „avansat”
dăm
în fereastra la “Condiție
clic dreapta pentru
pe semicerc a afișa
și alegem textul”
“SETĂRI”,
punem
in fereastra
condiția
apărută
“d < selectăm
abs(b - c)culoarea
∧ d ≠ 0” și stilul dorit.
19. Folosim instrumentul „inserare text”. Introducem textul “Cercuri concentrice”
20. Schimbăm
cercurilor,
în fereastra dăm clicșidreapta
pe semicerc textul
alegem ” punem
“SETĂRI”,
condiția
in fereastra
“d ≟apărută
0 ∧ b ≠selectăm
c” culoarea și stilul dorit.
22. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea cursoarelor. Analizăm

figura.
76
Figura II.163
Problema 42:
Trei cercuri având razele egale se intersectează într-un punct. Suprapunându-se două câte
două, se obțin încă trei puncte de intersecție, astfel încât cercul determinat de ele are aceeași
circumferință cu cercurile date inițial.
Problema monedei de 5 lei - Țițeica

un număr a, 1 ≤ 𝑎 ≤ 20.
2. Construim un cerc cu raza de “a” unități, folosim instrumentul „cerc cu centru și
rază”.
77
3. Construim al doilea cerc cu raza de “a” unități, folosim instrumentul „cerc cu
centru și rază”.
5. Construim un segment cu lungimea de “a” unități cu un capăt al segmentului în

unul dintre cele două puncte de intersecție a celor două cercuri. Segmentul
construit va fi raza celui de al treilea cerc.
6. Construim cel de al treilea cerc congruent cu cercurile anterioare care are centrul
cercului în cel de al doilea capăt al segmentului construit anterior. Folosim
instrumentul „cerc cu centrul prin punct”.
7. Stabilim intersecția dintre al treilea cerc și primele două cercuri, folosim
instrumentul „intersecție”.
8. Construim cercul prin cele trei puncte de intersecție . Folosim instrumental “cerc
prin trei puncte”.
9. Folosim instrumentul „arie”, pentru a afișa ariile cercurilor.
10. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea cursoarelor. Analizăm

figura.
Figura II.164
Problema 43 (Harta comorii):

Am găsit pe o hartă indicii care ne permit să găsim o comoară. Pe această hartă, sunt
marcate 4 locuri care vă vor permite să o localizați: o stâncă reprezentată de punctul R, un copac
notat cu punctul A, o moară marcată în punctul M și o fântână în punctul P.
Iată indiciile:
78
- comoara este la 300 m. de la fântână;
- este la aceeași distanță față de moara și de stâncă;
- este mai aproape de copac decât de stâncă.
Traduceți aceste informații folosind proprietăți matematice și plasați comoara pe acest
plan, lăsând liniile de construcție vizibile.
Figura II.165
Rezolvare:
1. Harta o găsiți accesând link-ul:

https://www.geogebra.org/m/awakrhst
2. Construim un cerc cu raza de “3” unități (dam) cu centrul în punctul P.
3. Construim segmentul [MR].
4. Construim mediatoarea laturii [MR].
5. Stabilim intersecția dintre cerc și mediatoare, am noatat punctele cu G și H.
6. Construim segmentele [AG] și [AH].
7. Afișăm lungimea segmentelor [AG] și [AH]. Comparăm segmentele.
79
80
§III. TRIUNGHIUL
§III.1. TRIUNGHIUL. PERIMETRUL.
Problema 44:
Construiți un triunghi oarecare aflați și afișați perimetrul lui.
Rezolvare:
8. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, construim un triunghi format

din trei laturi cu lungimi diferite.
9. Folosim instrumentul “distanță sau lungime”. Afișăm lungimea fiecărui segment.
10. Calculăm perimetrul. Introducem datele “f+g+h”, unde f, g și h sunt lungimile

laturilor triunghiului. Numărul afisat “a” este valoarea perimetrului.
11. Folosim instrumentul „inserare text”. In casetă introducem textul
„P=AB+BC+AC=f+g+h=a” valorile numerelor f, g, h și a le găsim tot in această
casută, dăm clic pe „avansat”, apoi din fereastra dăm clic pe valorile
numerelor f, g, h și a.
figura.
Figura III.1 Figura III.2
81
Figura III.3
§III.2. SUMA MĂSURILOR UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI. UNGHI

EXTERIOR TRIUNGHIULUI. TEOREMA UNGHIULUI EXTERIOR
Problema 45:
a) Construiți un triunghi oarecare, afișați măsurile unghiurilor.

b) Arați că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 1800, afișați pe ecran
această cerintă.
c) Arătați că măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor
unghiurilor triunghiului neadiacente unghiului.
Rezolvare:
1. Selectăm instrumentul “segment între două puncte”, construim un triunghi format

din trei segmente de lungimi diferite.
2. Pentru a afișa măsurile unghiurilor folosim instrumentul “unghi”. Afișăm măsurile

unghiurilor triunghiului.
3. Calculăm suma unghiurilor. Introducem datele “α+β+γ”, unde α, β și γ sunt
măsurile unghiurilor triunghiului. Numărul afisat “ε=α+β+γ” este suma
„m(∢ABC)+m(∢BAC)+m(∢ACB)=β+γ+α=ε”
5. Pentru a construi un unghi exterior folosim instrumentul “semidreaptă”. Construim
semidreapta [BC.
82
6. Construim un punct D pe semidreapta [BC. Am construit unghiul ∢ACD care este
un unghi exterior triunghiului
7. Afișăm măsura unghiului ∢ACD.
8. Verificăm teorema unghiului exterior.

Calculăm suma unghiurilor “β+γ”, unde β și γ sunt măsurile unghiurilor
triunghiului neadiacente unghiului “ζ”. Numărul afisat “η=β+γ” este suma
unghiurilor neadiacente unghiului “ζ”.
9. Folosim instrumentul „inserare text”. În casetă introducem textul
„m(∢ABC)+m(∢BAC)=β+γ=η=m(∢ACD)”
figura.
83
Problema 46:
Demonstrați matematic că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 1800, afisați
pe ecran această cerintă.
Rezolvare:
2. Pentru a afișa măsurile unghiurilor folosim instrumentul „unghi”. Afișăm măsurile

unghiurilor triunghiului
3. Folosim instrumentul „paralelă” pentru a construi o paralelă prin A la dreapta BC
4. Construim punctele D și E pe dreapta BC, punctul D în partea dreaptă a punctului
A și punctul E în stânga punctului A.
5. Afișăm măsura unghiului ∢BAD și măsura unghiului ∢CAE. Analizăm legăturile
dintre unghiuri.
6. Calculăm suma unghiurilor. Introducem datele “α+β+ γ”, unde α, β și γ sunt
măsurile unghiurilor triunghiului. Numărul afisat “ζ=α+β+γ” este suma
84
„m(∢ABC)+m(∢BAC)+m(∢ACB)=β+ α+γ= ζ”
8. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm tipul de triunghi. Analizăm figura.
85
Figura III.16
§III.3. CONSTRUCŢIA TRIUNGHIURILOR: CAZURILE L.U.L., U.L.U.,

L.L.L.; INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE TRIUNGHIULUI
(OBSERVATE DIN CAZURILE DE CONSTRUCȚIE)
Problema 47 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐵) = 450 și BC=8 cm. (Cazul L.U.L.)
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul “unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐴′ cu

măsura egală cu “450 ”.
2. Construim laturile unghiului, construim semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′ .
3. Construim un cerc cu raza de “7” unități cu centrul în punctul B, folosim

instrumentul „cerc cu centru și rază”.
4. Stabilim intersecția dintre cerc și semidreapta [𝐵𝐴.
5. Construim un cerc cu raza de “8” unități cu centrul în punctul B.
6. Stabilim intersecția dintre cerc și semidreapta [𝐵𝐴′.
7. Ascundem: punctele A și A′, semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′ și cercurile
86
8. Redenumim punctele C și D cu litera A respectiv litera C.
9. Construim laturile triunghiului ABC.
10. Afișăm lungimile laturilor triunghiului.
87
Figura III.23
Problema 48 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐴) = 400 și 𝑚(∢𝐵) = 600 . (Cazul
U.L.U.)
Rezolvare:
1. Construim segmentul AB cu lungimea de 7 unități.
2. Construim unghiul ∢B𝐴𝐵′ cu măsura egală cu “400 ”.
3. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐴′ cu măsura egală cu “600 ”.
4. Construim laturile unghiului, construim semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
5. Stabilim intersecția dintre semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
6. Ascundem: punctele A′ și B′, semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
88
Figura III.26
Problema 49 :
Construiți un triunghi ABC cu AB=5cm BC=6cm și AC=7m. (Cazul L.L.L.)
Rezolvare:
2. Construim un cerc cu raza de “6” unități cu centrul cercului în punctul B, folosim

3. Construim un cerc cu raza de “7” unități cu centrul în punctul A.
4. Stabilim intersecția dintre cercuri.
89
6. Construim laturile [BC] și [AC].
Problema 50 :
Construiți un “triunghi” ABC cu AB=5cm, BC=6cm și AC=11cm. Ce observați? Cum
sunt punctele A, B și C?
Rezolvare:
1. Construim segmentul AB cu lungimea de “5” unități.
2. Construim un cerc cu raza de “6” unități cu centrul cercului în punctul B, folosim

3. Construim un cerc cu raza de “7” unități cu centrul în punctul A.
90
7. Observăm că punctele A, B și C sunt coliniare. Care este condiția ca trei puncte să

fie coliniare?
Problema 51:
Construiți un triunghi ABC cu AB=”a” unități, BC=”b” unități și AC=”c” unități,
folosiți instrumentul “cursor”. Comparați AB+BC cu AC în diferite cazuri?
Rezolvare:
1. folosim instrumentul „cursor”, facem clic pe pictograma „cursor” pentru a crea un

număr intreg “n”, 1 ≤ 𝑛 ≤ 30.
2. Realizăm un cursor, număr intreg “i”, 1 ≤ 𝑖 ≤ 30.
3. Realizăm un cursor, număr intreg “j”, 1 ≤ 𝑗 ≤ 30
4. Construim segmentul AB cu lungimea de “n” unități.
5. Construim un cerc cu raza de “i” unități cu centrul cercului în punctul A, folosim

6. Construim un cerc cu raza de “j” unități cu centrul în punctul B.
8. Redenumim punctele.
9. Construim laturile BC și AC.
10. Construim razele [AE] și [BF].
11. Ascundem cercurile și punctul al doilea obținut la intersecția dintre cercuri.
12. În ““setări””, „avansat”, „condiție pentru a afișa obiectul”, scriem condiția “i+j<n
∨ i+n<j ∨ j+n <i” pentru următoarele elemente: punctul E, punctul F, raza [AE] și
raza [BF].
13. Pentru punctele E și F în ““setări””, „elementar”, „legendă”, scriem condiția “C”
și selectăm “afișare etichetă legendă”
91
14. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea segmentelor. Analizăm
cerința problemei. Ce observați?
92
§III.4. LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI: BISECTOARELE
UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI; CONCURENŢA BISECTOARELOR,
CERCUL ÎNSCRIS ÎN TRIUNGHI;
PROPRIETATEA PUNCTELOR DE PE BISECTOARE

Un punct aparţine bisectoarei unui unghi dacă şi numai dacă este egal depărtat de laturile
unghiului.
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul „cursor”, pentru a crea un unghi “α”
2. Folosim instrumentul „unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐴𝑂𝐵 cu

3. Construim laturile OA și OB.
4. Construim bisectoarea unghiului ∢𝐴𝑂𝐵
5. Construim un punct N pe bisectoarea unghiului folosim instrumentul „punct pe

obiect” sau instrumentul „punct”.
6. Din punctul N ducem o perpendiculară pe semidreapta [OA.
7. Stabilim piciorul perpendicularei din N pe [OA .
8. Din punctul N ducem o perpendiculară pe semidreapta [OB.
9. Stabilim piciorul perpendicularei din N pe [OB .
10. Ascundem perpendicularele din N pe laturile unghiului obținut la intersecția dintre

cercuri.
11. Construim distanța de la N la [OA.
12. Construim distanța de la N la [OB.
14. Pentru distanțele d(N,[OA) și d(N,[OB) în “setări”, „elementar”, selectăm “afișare

etichetă valoare”.
15. Selectăm instrumentul “DEPLASARE”. Schimbăm poziția punctului N. Ce
observați?
93
Figura III.41
CONCURENȚA BISECTOARELOR
Problema 52:
Construiți bisectoarele într-un triunghi și stabiliți centrul cercului înschis triunghiului.
94
Rezolvare:
1. Construim laturile triunghiului, construim segmentele [AB], [BC] și [AC].
2. Construim bisectoarele unghiurilor triunghiului ABC.
3. Stabilim intersecția bisectoarelor cu laturile, am determimat punctele 𝐷 ∈ [𝐵𝐶],

𝐸 ∈ [𝐴𝐶], și 𝐹 ∈ [𝐴𝐵],
4. Determinăm intersecția bisectoarelor.
5. Redenumim punctul de intersecție al bisectoarelor cu I.
6. Ascundem punctele D, E, F și semidreptele [AD, [BE și [CF.
7. Din punctul I ducem perpendiculare pe laturile triunghiului ABC.
8. Stabilim intersecția perpendicularelor cu laturile, am determimat punctele 𝐺 ∈

[𝐵𝐶], 𝐻 ∈ [𝐴𝐶], și 𝐽 ∈ [𝐴𝐵],
9. Ascundem dreptele IG, IH și IJ.
10. Construim segmentele [IG], [IH] și [IJ]. Aceste segmente sunt razele cercului
înscris triunghiului ABC.
11. Arățăm că segmentele [IG], [IH] și [IJ] sunt perpendiculare pe laturile triunghiului.
Construim unghiurile ∢IGB, ∢IJA și ∢IHC.
12. Construim cercul care trece prin punctele G, J și H și are centrul în punctul I.
Folosim instrumentul “cerc prin 3 puncte”.
13. Selectăm instrumentul “DEPLASARE”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C.
Ce observați?
95
96
Figura III.50
§III.5. MEDIATOARELE LATURILOR UNUI TRIUNGHI

CONCURENŢA MEDIATOARELOR LATURILOR, CERCUL CIRCUMSCRIS UNUI
TRIUNGHI;
CONCURENȚA MEDIATOARELOR LATURILOR UNUI TRIUNGHI
Problema 53:
Construiți mediatoarele laturilor unui triunghi și stabiliți centrul circumscris triunghiului.
Rezolvare:
1. Construim laturile triunghiului AB, BC și AC.
2. Folosim instrumentul “mediatoare”, construim mediatoarea laturii AB.
3. Construim mediatoarea laturii BC.
4. Construim mediatoarea laturii AC.
5. Stabilim intersecția mediatoarelor cu laturile, am determimat punctele 𝐸 ∈ [𝐵𝐶],

𝐹 ∈ [𝐴𝐶], și 𝐷 ∈ [𝐴𝐵],
6. Determinăm intersecția mediatoarelor.
7. Redenumim punctul de intersecție al mediatoarelor cu O.
97
8. Arățăm că mediatoarele [OD], [OE] și [OF] sunt perpendiculare pe laturile
triunghiului. Construim unghiurile ∢ODA, ∢OFC și ∢OEB.
9. Ascundem laturile triunghiului, ascundem segmentele [AB], [BC] și [CA].
10. Construim segmentele congruente [AD] și [DB]; [BE] și [EC]; [AF] și [FC];
11. Folosim instrumentul “Checkbox pentru afisare/ascundere obiecte”. In casuța,

selectăm obiectele pe care dorim să le ascundem/afișăm și anume punctele D, E,
F, mediatoarele [OD], [OE], [OF] și unghiurile ∢ODA, ∢OFC și ∢OEB.
12. Folosim instrumentul “cerc prin 3 puncte”. Construim cercul care trece prin
punctele G, J și H și are centrul în punctul I.
13. Ascundem dreptele IG, IH și IJ.
14. Construim segmentele [IG], [IH] și [IJ]. Aceste segmente sunt razele cercului
înscris triunghiului ABC.
15. Arățăm că segmentele [IG], [IH] și [IJ] sunt perpendiculare pe laturile triunghiului.
Construim unghiurile ∢IGB, ∢IJA și ∢IHC.
16. Construim cercul circumscris triunghiului ABC care trece prin punctele A, B și C
și are centrul în punctul O.
17. Construim razele cercului circumscris [OA], [OB] și [OC].
18. Ascundem/afișăm razele cercului circumscris [OA], [OB] și [OC].
19. Verificăm dacă razele cercului circumscris sunt congruente.
20. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C. Ce

observați?
98
§III.6. ÎNĂLŢIMILE UNUI TRIUNGHI

CONSTRUCŢIA ÎNĂLȚIMII ÎNTR-UN TRIUNGHI, CONCURENŢA
ÎNĂLȚIMILOR UNUI TRIUNGHI
CONSTRUCŢIA UNEI ÎNĂLȚIMI ÎNTR-UN TRIUNGHI
1. Construim triunghiul ABC folosim instrumentul „poligon”.
99
2. Prin punctele distincte B și C construim dreapta BC.
3. Folosim instrumentul „perpendiculară” pentru a construi o perpendiculară din

punctul A pe dreapta BC.
4. Determinăm piciorul perpendicularei.
5. Ascundem perpendiculara și dreapta AB.
6. Construim segmentele [BD] și [DC].
7. Construim înălțimea, unim punctul A cu piciorul perpendicularei (punctul D).
8. Construim unghiurile ∢ADB și ∢CDA.
9. Pentru ∢ADB scriem “h>i” în “condiția pentru afișare obiect” sau “unghi între 00
și 1800 ”.
10. Pentru ∢CDA scriem “h>i” în “condiția pentru afișare obiect” sau “unghi între 00
și 1800 ”.
observați?
100
Figura III.65
CONCURENȚA ÎNĂLȚIMILOR UNUI TRIUNGHI
2. Prin punctele A, B și C construim dreaptele AB, BC și AC.
101
3. Construim perpendicularele din punctele A, B și C pe dreaptele AB, BC și AC.
4. Determinăm intersecția perpendicularelor.
5. Determinăm piciorul perpendicularei din punctul A notăm cu D.
6. Determinăm piciorul perpendicularei din punctul B notăm cu E.
7. Determinăm piciorul perpendicularei din punctul C notăm cu F.
8. Ascundem dreptele AB, BC, AC și perpendicularele.
9. Construim segmentele [AE], [AF], [BD], [BF], [CE] și [CD], Aceste segmente
sunt prelungirile laturilor triunghiului atunci când triunghiul este obtuzunghic.
10. Construim unghiurile: ∢HDB, ∢HFA, ∢HEC, ∢HDC, ∢HEA și ∢HFB.
11. Punem condiția pentru toate unghiurile ∢HDB, ∢HFA, ∢HEC, ∢HDC, ∢HEA și
∢HFB “unghi între 00 și 1800 ”.
observați?
102
Figura III.72
103
§III.7. MEDIANELE UNUI TRIUNGHI
CONSTRUCŢIE, CONCURENŢA MEDIANELOR
CONSTRUCȚIA MEDIANEI
➢ Construim triunghiul ABC folosim instrumentul „poligon”.
➢ Stabilim mijlocul laturii BC.
➢ Construim mediana dusă din punctul A.
➢ Ascundem latura BC.
➢ Construim segmentele [BD] și [DC].
➢ Punem condiția pentru segmentele [BD] și [DC] “afișare eticheta valoare”.

➢ Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B și C. Ce
observați?
➢ Salvăm fisiererul.
Figura III.73
CONCURENŢA MEDIANELOR
104
2. Stabilim mijloacele laturilor BC, CA și AC.
3. Construim medianele triunghiului.
4. Determinăm intersecția medianelor, notăm punctul de intersecție cu litera G.
5. Ascundem medianele AD, BE și EC.
6. Construim segmentele [AG], [GD], [BG], [GE], [CG] și [GF].
7. Punem condiția pentru segmentele [AG], [GD], [BG], [GE], [CG] și [GF] “afișare
eticheta valoare”.
8. Analizăm “la ce distantă se află pe mediană punctul G fată de vârf și bază”. Ce
observați?
Figura III.74
§III.8. DREAPTA LUI EULER A UNUI TRIUNGHI
Intr-un triunghi, ortocentrul, centrul de greutate si centrul cercului circumscris sunt

coliniare. Dreapta pe care sunt situate aceste trei puncta se numeste dreapta lui Euler a triunghiului.
Aplicație: Construiți dreapta lui Euler a unui triunghi.
105
Figura III.75
§III.9 CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR OARECARE

CRITERII DE CONGRUENŢĂ A TRIUNGHIURILOR: LUL, ULU, LLL;
Pentru construirea triunghiurilor congruente geogebra oferă următoarele instrumente:
➢ Putem utiliza instrumentul “reflectare obiect după o dreaptă”. Construim un

triunghi și apoi construim simetricul triunghiului după o dreaptă.
➢ Instrumentul „Reflectare după un punct” este utilizat atunci când construim

simetricul unei figuri după un punct.
➢ “Translare obiect cu un vector”
➢ “Rotire în jurul unui punct”
Problema 54:
Construți două triunghiuri congruente folosind cele patru instrumente enunțate mai sus.
1.Rezolvare (Folosim instrumentul “reflectare obiect după o dreaptă”):
1. Construim un triunghi ABC.
106
2. Construim o dreapta DE.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de dreapta DE. Dăm clic pe instrument
apoi selectăm obiectul pe care dorim să-l reflectăm și în final dăm clic pe dreaptă.
4. Ascundem dreapta DE.
5. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor. Ce observați?
Figura III.76
2.Rezolvare (Folosim instrumentul “reflectare obiect după un punct”):
2. Construim un punct D.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de puntul D. Dăm clic pe instrument
apoi selectăm obiectul pe care dorim să-l reflectăm și în final dăm clic pe punctul
D.
4. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B, C și D. Ce
observați?
107
Figura III.77
3.Rezolvare (Folosim instrumentul “Translare obiect cu un vector”):
2. Construim un vector.
3. Translăm ∆𝐴𝐵𝐶 cu vectorul construit. Dăm clic pe instrument apoi selectăm

obiectul pe care dorim să-l translăm și în final dăm clic pe vector.
4. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctelor A, B, C și D. Ce
observați?
Figura III.78
4.Rezolvare (Folosim instrumentul “Rotire în jurul unui punct”):
108
2. Construim un punct D.
3. Rotim ∆𝐴𝐵𝐶 în jurul punctului D. Dăm clic pe instrument apoi selectăm obiectul
pe care dorim să-l rotim și în final dăm clic pe punctul după care facem rotirea, în
caseta de dialog intoducem valoarea unghiului de rotire.
4. Selectăm instrumentul DEPLASARE. Schimbăm poziția punctelor A, B, C și D.
Ce observați?
Figura III.79
Problema 55:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝐴𝐷𝐸 cu AB=AD=6 cm, BC=BE=5 cm și 𝑚(∢𝐴𝐵𝐶 ) = 𝑚(∢𝐷𝐵𝐸 ) =
0
30 unde unghiurile ∢𝐴𝐵𝐶, ∢𝐷𝐵𝐸 sunt opuse la vârf.
Rezolvare:
1. Construim ∢𝐴𝐵𝐶 cu 𝑚(∢𝐴𝐵𝐴′) = 300
2. Construim laturile unghiului, semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′.
3. Pentru a construi latura AB, construim un cerc cu raza de “6” unități, folosim
4. Pentru a construi latura BC, construim un cerc cu raza de “5” unități.
109
5. Stabilim intersecția dintre cercul cu raza de “6” unități și semidreapta [𝐵𝐴 pentru
a determina lungimea laturii AB.
6. Redenumim punctul de intersecție cu litera A.
7. Stabilim intersecția dintre cercul cu raza de “5” unități și semidreapta [𝐵𝐴′ pentru
a determina lungimea laturii BC.
8. Ascundem punctele A′, A1, semidreptele [BA și [𝐵𝐶 și cele două cercuri.
10. Construim simetricul triunghiului ABC fată de punctul A.
11. Redenumim punctule după cerința problemei.
110
Figura III.84
Problema 56:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝐴𝐵𝐷 cu AB=7 cm, 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶 ) = 𝑚(∢𝐷𝐶𝐶) = 400 și , 𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) =
𝑚(∢𝐷𝐶𝐵) = 700 .
Rezolvare:
2. Construim ∢𝐵𝐴𝐶 cu 𝑚(∢𝐵𝐴𝐵′) = 400
3. Construim ∢𝐴𝐵𝐶 cu 𝑚(∢𝐴′𝐵𝐴) = 700
4. Construim semidreapta [𝐴𝐵′, unde [𝐴𝐵′ este latura unghiului ∢𝐵𝐴𝐵′ .
5. Construim semidreapta [𝐴′𝐵, unde [𝐴′𝐵 este latura unghiului ∢𝐴′𝐵𝐴 .
6. Determinăm punctul C este la intersecția [𝐴𝐵′ și [𝐴′𝐵.
7. Ascundem punctele 𝐴′, 𝐵′, semidreptele [𝐴𝐵′ și [𝐴′𝐵.
9. Construim simetricul triunghiului ABC după dreapta AB.
10. Redenumim punctele după cerința problemei.
111
Figura III.87
Problema 57:
Construți Δ𝐴𝐵𝐶 ≡ Δ𝑀𝑁𝑃 cu AB≡MN=6 cm, BC≡NP=5 cm și AC≡ MP = 4 cm.
Rezolvare:
2. Construim un cerc cu raza de “4” unități cu centrul cercului în punctul A, folosim

112
7. Ascundem cercurile și punctul al doilea obținut la intersecția dintre cercuri.
9. Construim un vector.
10. Translăm ∆𝐴𝐵𝐶 cu vectorul construit.
11. Redenumim triunghiul obținut.
12. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm valoarea segmentelor. Analizăm

cerința problemei. Ce observați?
Figura III.90
113
§III.10 METODA TRIUNGHIURILOR CONGRUENTE
Problema 58:
Refaceți desenele de mai jos în aplicația geogebra, stiind că:
a) În figura III.90 , triunghiurile Δ𝐷𝐴𝐸 și Δ𝐷𝐵𝐶 sunt congruente. Arătați că ∢𝐸𝐷𝐵 ≡ ∢𝐴𝐷𝐶.
Figura III.91
a)Rezolvare:
1. Construim triunghiul ADE folosim instrumentul „poligon”.
2. Prin punctul D construim o dreaptă, folosim instrumentul “dreaptă prin două

puncte”.
3. Construim simetricul triunghiului ABC fată de dreapta construită prin punctul D.
4. Ascundem dreapta și al doilea punct de pe dreaptă.
6. Construim triunghiul ABD.
7. Construim ∢𝐴𝐷𝐶 ș𝑖 ∢𝐵𝐷𝐸.Verificăm dacă ∢𝐷𝐴𝐶 ≡ ∢𝐶𝐵𝐷.

Observație: rezolvarea nu este matematică.
114
b) În figura III.95, triunghiurile Δ𝐴𝑂𝐸 și Δ𝐵𝑂𝐶 sunt congruente. Arătați că ∢𝐴𝑂𝐶 ≡ ∢𝐵𝑂𝐷.
Figura III.96
b)Rezolvare:
1. Construim triunghiul AOD folosim instrumentul „poligon”.
2. Construim o perpendiculară în punctul O.
3. Realizăm simetricul triunghiului AOD fată de perpendiculară.
115
4. Ascundem dreapta și al doilea punct de pe dreaptă.
6. Construim ∢𝐴𝑂𝐶 ș𝑖 ∢𝐵𝑂𝐷.Verificăm dacă ∢𝐴𝑂𝐶 ≡ ∢𝐵𝑂𝐷..

c) În figura III.98, triunghiurile Δ𝐴𝐵𝐶 și Δ𝐵𝐴𝐷 sunt congruente. Arătați că ∢𝐷𝐴𝐶 ≡ ∢𝐶𝐵𝐷.
Figura III.99
c)Rezolvare:
1. Construim triunghiul ABD folosim instrumentul „poligon”.
2. Construim mediatoarea laturii AB.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de mediatoarea laturii AB.
116
4. Ascundem mediatoarea laturii AB.
6. Construim ∢𝐷𝐴𝐶 ș𝑖 ∢𝐶𝐵𝐷.Verificăm dacă ∢𝐷𝐴𝐶 ≡ ∢𝐶𝐵𝐷.

Obs: rezolvarea nu este matematică.

d) În figura III.103 , triunghiurile Δ𝐴𝐵𝐶 și Δ𝐵𝐴𝐷 sunt congruente. Arătați că 𝐷𝐼 ≡ 𝐶𝐼.
Figura III.104
117
d)Rezolvare:
2. Construim mediatoarea laturii AB.
3. Construim simetricul triunghiului ABC față de mediatoarea laturii AB.
5. Stabilim intersecția dintre [AC] și [BD].
6. Ascundem mediatoarea laturii AB, laturile AC și BD.
7. Construim segmentele [AI], [IC], [BI] și [ID].
8. Arătam că 𝐷𝐼 ≡ 𝐶𝐼
118
§III.11 PROPRIETĂŢI ALE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
Problema 59 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=BC=6 cm, 𝑚(∢𝐵) = 300 . (Cazul L.U.L.)
Rezolvare:
1. Folosim instrumentul “unghi de mărime dată”. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐴′ cu

măsura egală cu “300 ”
2. Construim laturile unghiului, construim semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′ .
3. Construim un cerc cu raza de “6” unități cu centrul în punctul B, folosim

4. Stabilim intersecția dintre cerc și semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′ .
5. Ascundem: punctele A și A′, semidreptele [𝐵𝐴 și [𝐵𝐴′ și cercurile.
6. Redenumim punctele C și D cu litera A respectiv C.
8. Afișăm lungimile laturilor triunghiului.
119
Figura III.111
Problema 60 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=5cm și 𝑚(∢𝐴) = 𝑚(∢𝐵) = 400 . (Cazul
U.L.U.)
Rezolvare:
2. Construim unghiul ∢B𝐴𝐵′ cu măsura egală cu “400 ”
3. Construim unghiul ∢𝐴𝐵𝐴′ cu măsura egală cu “400 ”
4. Construim laturile unghiului, construim semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
5. Stabilim intersecția dintre semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
6. Ascundem: punctele A′ și B′, semidreptele [𝐵𝐴′ și [𝐴𝐵′.
120
Problema 61 :
Construiți un triunghi isoscel ABC cu AB=AC=5 cm și BC= 6 cm. (Cazul L.L.L.)
Rezolvare:
1. Construim un cerc cu raza de “5” unități cu centrul în punctul A, folosim

2. Construim latura AB a triunghiului ABC.
5. Ascundem: cercurile și punctul D.
6. Construim laturile AC și BC.
121
Problema 62 :
a)Construiți un triunghi isoscel ABC cu baza BC=5 cm și mediana AD= 6 cm.
b)Arătați că bisectoarele unghiurilor congruente sunt congruente.
a)Rezolvare:
1. Construim segmentul BC cu lungimea de 5 unități.
2. Construim mediatoarea laturii BC.
3. Stabilim intersecția dintre latura BC și mediatoare, notăm cu D.
4. Construim un cerc cu raza de “6” unități cu centrul în punctul D.
5. Stabilim intersecția dintre cerc și mediatoare, notăm cu A.
6. Construim latura AB a triunghiului ABC.
7. Ascundem: cercul, mediatoarea și punctul E.
8. Construim laturile AC și BC.
122
Figura III.118
b)Rezolvare:
1. Construim bisectoarea unghiului A.
2. Stabilim intersecția dintre bisectoarea unghiului A și latura BC.
3. Construim bisectoarea unghiului B.
4. Stabilim intersecția dintre bisectoarea unghiului B și latura AC.
5. Ascundem semidreptele [AG și [BF (bisectoarele).
6. Construim bisectoarele [AG] și [BF].
7. Arătam că 𝐴𝐺 ≡ 𝐵𝐹
123
§III.12 PROPRIETĂȚI ALE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL
Problema 63:
Construiți un triunghi echilateral fară să utilizați instrumentul “poligon regulat”.
Rezolvare:

un număr n, 1 ≤ 𝑛 ≤ 20.
2. Construim latura AB cu lungimea de “n” unități.
3. Construim un cerc în punctul A, cu raza de “n” unități.
4. Construim un cerc în punctul B, cu raza de “n” unități.
6. Ascundem: cercurile și punctul D.
124
Problema 64 :
a) Construiți un triunghi echilateral. Utilizați instrumentul “poligon regulat”.

b) Arătați măsurile unghiurilor triunghiului echilateral.
c) Construiți bisectoarele unghiurilor, medianele, mediatoarele laturilor și înălțimile.
Cum sunt acestea?
Rezolvare:
1. Selectați instrumentul “poligon regulat”. Apoi realizați două puncte A și B. În

caseta pop-up care apare, introducem „3” (fără „ „). Acest lucru creează un
„triunghi echilateral”. Dacă tastăm „4” facem un pătrat, dacă tastăm „5” un
pentagon regulat.
2. Verificăm măsurile unghiurilor ∢A, ∢B și ∢C.
3. Folosim instrumentul „mediatoare”, construim mediatoarea laturii BC.
4. Construim bisectoarea unghiului A. Cum este bisectoarea unghiului A față de

mediatoarea laturii BC?
5. Selectați instrumentul “deplasare”. Aceste poligoane rămân întotdeauna regulate.
125
Figura III.127
Problema 65:
Fie ABCD un pătrat, în exteriorul pătratului construim triunghiurile echilaterale ∆𝐴𝐵𝐸,
∆𝐵𝐶𝐹. Arătați că ∆𝐷𝐸𝐹 este echilateral.
Rezolvare:
1. Construim pătratul ABCD.
2. Construim triunghiul echilateral ABE.
3. Construim triunghiul echilateral BCF.
126
4. Construim laturile triunghiului DEF.
5. Arătam că 𝐷𝐸 ≡ 𝐸𝐹 ≡ 𝐹𝐷
Observație: Rezolvarea prezentată nu este matematică. Pentru a demonstra folosim
metoda triunghiurilor congruente.
Figura III.128
§III.13 PROPRIETĂŢI ALE TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC
Problema 66 :
Construiți un triunghi dreptunghic ABC cu m(∢BAC)=900 în următoarele cazuri:
a) AB=4 cm, AC=3 cm (cazul C.C.)
b) BC=6 cm, AB=5 cm (cazul I.C.)
c) BC=7 cm, m(∢ABC)=350 (cazul I.U.)
d) AB=8 cm, m(∢ABC)=400 (cazul C.U.)
e) AB=8 cm, m(∢ACB)=500 (cazul C.U.)
a)Rezolvare:
1. Pentru a construi unghiul drept putem folosi intrumentul “unghi de măsură dată”
sau instrumentul “perpendiculară”.
Construim unghiul cu măsura egală cu “900 ”
127
2. Construim laturile unghiului.
3. Construim un cerc cu centrul în vârful unghiului și cu raza de “4” unități.
4. Stabilim intersecția dintre o latură a unghiului și cerc
5. Construim un cerc cu centrul în vârful unghiului și cu raza de “3” unități.
6. Stabilim intersecția dintre a două latură a unghiului și cerc.
8. Ascundem: punctele A1, A’, semidreptele și cercurile.
9. Folosim instrumentul „poligon” pentru a construi triunghiul.
b)Rezolvare:
1. Construim cateta AB cu lungimea de “5” unități.
2. Construim un cerc centrul în punctul B și raza de “6” unități.
3. Construim o perpendiculară în punctul A.
4. Stabilim intersecția dintre perpendiculară și cerc, determinăm punctul C.
128
7. Ascundem: punctul D, perpendiculara și cercul.
c)Rezolvare:
1. Construim ipotenuza BC cu lungimea de “7” unități.
2. Redenumim punctele cu B și C.
3. Construim unghiul cu măsura egală cu “350 ”
4. Construim a doua latura a unghiului ∢ABC, construim semidreapta [BC’.
5. Construim o perpendiculară din punctul A pe BC’.
6. Stabilim intersecția dintre perpendiculară și semidreapta [BC’, determinăm

punctul C.
8. Ascundem: punctul C’, semidreapta [BC’ și perpendiculara AC.
129
d)Rezolvare:
1. Construim cateta AB cu lungimea de “8” unități.
2. Construim unghiul cu măsura egală cu “400 ” cu vârful în punctul B.
3. Construim a doua latura a unghiului ∢ABC, construim semidreapta [BA’.
4. Construim unghiul cu măsura egală cu “900 ” cu vârful în punctul A.
5. Construim a doua latura a unghiului ∢BAC, construim semidreapta [AB’.
6. Stabilim intersecția dintre semidreapta [BA’și semidreapta [AB’, determinăm

punctul C.
8. Ascundem: punctele A’, B’, semidreapta [BA’și semidreapta [AB’.
130
e)Rezolvare: ∢ACB este complementul unghiului ∢ABC, m(∢ABC)=400. Construcția și
rezolzarea este făcută la punctul d).
Problema 67 :
Fie triunghiul ABC înscris într-un semicerc, unde latura BC este diametrul cercului.
a) Cel fel de triunghi este triunghiul înscris într-un semicerc?
b) Construiți mediana dusă din punctul A. Cât este lungime are mediana dusă din A față
de ipotenuză?
Rezolvare:
1. ̂.
Folosim instrumentul “semicerc”. Construim un semicercul 𝐴𝐵
2. Stabilim centrul cercului.
4. Construim diametrul semicercului, construim razele OA și OB.
5. ̂.
Construim un punct pe semicercul 𝐴𝐵
6. Construim laturile AB și AC.
7. Arătăm că măsura unghiului ∢BAC=900.
8. Selectăm instrumentul “deplasare”. Schimbăm poziția punctui A. Ce observați?
9. Construim mediana AO. Ce este mediana AO în semicerc? Cât este mediana dusă
din unghiul drept fată de ipotenuză?
131
Figura III.137
Problema 68 :
Într-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului B și paralela la latura BC, dusă prin mijlocul
D al laturii AB , sunt concurente în punctul E. Arătați că dreptele BE și AE sunt perpendiculare.
Rezolvare:
2. Construim bisectoarea unghiului B.
3. Stabilim mijlocul laturii AB.
4. Construim o paralelă prin D la dreapta BC.
5. Stabilim intersecția dintre bisectoarea unghiului B și paralela prin D la latura BC,

punctul de intersecție l-am notat cu E
6. Construim segmentul [AE].
7. Arătăm că măsura unghiului ∢AEB=900. Demonstratia matematică: Observăm ca

mediana DE=AB/2, conform teoremei reciproce a medianei, triunghiul este
dreptunghic cu ∢AEB=900
132
Figura III.138
Problema 69:
Arătați că: “Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 300, lungimea catetei opuse
unghiului de 300 este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.” (teorema unghiului de 300).
Rezolvare:
1. Construim ipotenuza BC.
2. Redenumim punctele cu B și C.
3. Construim unghiul ∢BCA’ cu măsura egală cu “300 ”
4. Construim a doua latura a unghiului ∢BCA’, construim semidreapta [CA’.
5. Construim o perpendiculară din punctul B pe A’C.
6. Stabilim intersecția dintre perpendiculară și semidreapta [CA’, determinăm

punctul A.
7. Ascundem: punctul A’, semidreapta [CA’ și perpendiculara AB.
9. Afișăm lungimea ipotenuzei și a catei care se opune unghiului de “300 ”.

133
BIBLIOGRAFIE:
➢ https://wiki.geogebra.org/en/Manual
➢ https://www.geogebra.org/m/NUtDnGgC
➢ https://www.geogebra.org/m/hncrgruu
➢ https://www.geogebra.org/m/jmh9kbbp#material/cuepwnau
➢ https://www.geogebra.org/m/AGvK4xn7
➢ https://www.geogebra.org/m/X8Bppwbd
134
CUPRINS
Cuvânt înainte ……………………………………………………………………….…………..3
§I.Noțiuni introductive despre geogebra ………………………………………………...……4
Prezentarea Geogebra Clasic 6 ……………………………...………………………………4
Instrucțiuni de bază în utilizarea softului Geogebra ………………………………………11
§ II. Noțiuni geometrice fundamentale ……………………………………………………….13
Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment …………………………………….13
Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă. Puncte coliniare ………………………18
Pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ……………………….22
Distanța dintre două puncte,lungimea unui segment.Mijlocul unui segment. Congruența...24
Unghi:definiție, notații, elemente.Interiorul exteriorul unui unghi.Măsura unghiurilor …..34
Clasificarea unghiurilor ………………………………………………………………..….35
Unghiuri adiacente. Unghiuri complementare. Unghiuri suplementare……………………37
Bisectoarea unui unghi ………………………………………………………………..…...40
Unghiuri opuse la vârf. Unghiuri în jurul unui punct ………………………………………44
Perpendicularitate …………………………………………………………………………45
Mediatoarea unui segment…………………………………………………………………48
Simetria față de o dreaptă ………………………………………………………...………..51
Paralelism …………………………………………………………………………………56
Aplicații practice…………………………………………………………………………..58
Criterii de paralelism………………………………………………………………………66
Cercul. Elementele cercului…………………………………………….………………….68
Pozițiile unei drepte față de un cerc. Pozițiile relative a două cercuri ...……………………74
§ III.Triunghiul / Triunghiul. Perimetrul …………………………………………………….81
Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi. Unghi exterior și teorema unghiului ………….82
Construcţia triunghiurilor:Cazurile L.U.L,U.L.U,L.L.L;Inegalităţi între elementele ∆…....86
Linii importante în triunghi: Bisectoarele unghiurilor unui triunghi; Concurenţa
bisectoarelor, cercul înscris în triunghi;………………………………………………..…..93
Mediatoarele laturilor unui ∆; Concurenţa mediatoarelor, cercul circumscris unui ∆ …….97
Înălţimile unui triunghi; Construcţia înălțimii într-un ∆, Concurenţa înălțimilor unui ∆….99
Medianele unui triunghi; Construcţie, concurenţa medianelor ……………………..……104
Dreapta lui Euler a unui triunghi ……………………………………………………..…..105
Congruenţa triunghiurilor oarecare; Criterii de congruenţă a ∆: LUL, ULU, LLL…….…106
Metoda triunghiurilor congruente ………………………………………………………..114
Proprietăţi ale triunghiului isoscel………………………………………………………..119
Proprietăți ale triunghiului echilateral …………………………………………………....124
Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic …………………………………………………..127
Bibliografie……………………………………………………………………………...…..…134
Cuprins...………………………………………………………………………………………135
135
136
ISBN 978-973-0-37166-6

1 Constructii Geometrice Utilizand Softul Geogebraauxiliar

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1 Constructii Geometrice Utilizand Softul Geogebraauxiliar

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PROFIR ADRIAN

CONSTRUCȚII GEOMETRICE UTILIZÂND

Cartea “Construcții geometrice utilizând softul Geogebra” acoperă toate

§I. 1. PREZENTAREA GEOGEBRA CLASIC 6

GeoGebra este un software de matematică dinamică pentru toate nivelurile de educație,

Noi vom utiliza GeoGebra Classic online, puteți accesa la https://www.geogebra.org/ .

Prezentare algebrică Vizualizare CAS

Grafice 2 Calculator de probabilitate

Fiecare vizualizare oferă propria bară de instrumente care conține o selecție

INTERFAȚA GEOGEBRA este compusă din 4 zone:

➢ dreapta sus: bara de

➢ dreapta jos: Grafice - ”blocul de desen”

Cele două zone, algebrică și geometrică, funcționează simultan: folosind instrumentele de

Nu prezentăm aceste instrumente deoarece nu le utilizăm în aceată carte.

“setări”le vă permit să modificați “setări”le obiectelor (de exemplu, dimensiunea, culoarea,

Cum să găsiți “setările”?

§I. 2. INSTRUCȚIUNI DE BAZĂ ÎN UTILIZAREA SOFTULUI

Cum să utilizați instrumentele de geometrie ale GeoGebra?

Cum să salvați și să deschideți fișierele GeoGebra?

Deschiderea fișierelor GeoGebra din calculator

Crearea de obiecte matematice în fereastra de grafică

§ II.1. PUNCT, DREAPTĂ, PLAN, SEMIPLAN, SEMIDREAPTĂ,

2. Prin punctele distincte A și B construim dreapta AB, folosim instrumentul

Figura II.1 Figura II.2

2. Redenumim punctele M și N. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm “redenumire”,

Figura II.3 Figura II.4

Figura II.5 Figura II.6

Figura II.7 Figura II.8

3. Redenumim punctele M și N. Dăm clic dreapta pe punct și selectăm “redenumire”,

Figura II.12 Figura II.13

Figura II.14 Figura II.15

5. Schimbăm culoarea segmentului [MN], dăm clic dreapta și alegem “setări”, in

Figura II.16 Figura II.17

Figura II.18 Figura II.19

Figura II.22 Figura II.23

§ II.2. POZIȚIILE RELATIVE ALE UNUI PUNCT FAȚĂ DE O DREAPTĂ.

Desenaţi o dreaptă notată cu d și un punct A pe dreaptă d.

2. Redenumim drepta. Dăm clic dreapta pe dreaptă și selectăm “redenumire”, în

Figura II.26 Figura II.27

Figura II.28 Figura II.29

Desenaţi o dreaptă notată cu d și un punct B exterior dreptei d.

2. Redenumim drepta. Dăm clic dreapta pe dreaptă și selectăm “redenumire”, în

Figura II.30 Figura II.31

Figura II.32 Figura II.33

2. Construim punctul C pe dreaptă și punctul D exterior dreptei, folosim instrumentul

CONSTRUCȚIA DREPTELOR PARALELE

Figura II.38 Figura II.39

Figura II.40 Figura II.41

2. Pentru a stabili mijlocul segmentului selectăm instrumentul „mijloc sau centru” și

2. Pentru a construi segmentul sumă sau segmentul diferentă folosim instrumentul

2. Construim o dreapta EF, folosim instrumentul “dreaptă prin două puncte”.

3. Construim segmentul sumă

3. Construim segmentul diferență

4. Folosim instrumentul „compas”, selectăm instrumentul, dăm clic pe capetele

Figura II.48 Figura II.49

Figura II.50 Figura II.51

Figura II.52 Figura II.53

Figura II.55 Figura II.56

Figura II.57 Figura II.58

a) Un unghi ∢𝐴𝑂𝐵 oarecare, un punct 𝑀 ∈ 𝐼𝑛𝑡(∢𝐴𝑂𝐵), N 𝑁 ∉ 𝐼𝑛𝑡(∢𝐴𝑂𝐵)

2. Selectăm instrumentul „semidreaptă”, construim cele două semidrepte cu aceeași

5. Redenumim punctele cu notația cerută.

6. Pentru a afișa măsura unghiurilor folosim tot instrumentul „unghi”.

7. Schimbăm culoarea unghiului, dăm clic dreapta și alegem “setări”, in fereastra