MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE ,, CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa nr. 3 la OMEN nr, 3501 din 29.03.2018 CURRICULUM pentru ___¢lasa a XI-a AMANT PROFESIONAL Calificarea profesionala STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICA 2018 Acest curriculum a fost elaborat ca urmare a implementirit proiectului “Curriculum Revizuit i favitiméntul Profesional si Tehnic (CRIPT)”, [D 58832. Proiectul a fost finan{at din FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operational Secirial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 — 2013 ‘Axa priortaré:I “Educaja si formarea profesional in sprijinul eresterii economice gi deavolii so cunoagere” Domeniul major de intervenie 1.1 “Accesul la educaje gi formare profesional nial de calitate™GRUPUL DE AUTORI: Ing. Diana GHERGU Ing. Nicoleta ANASTASIU Ing. Daniela Gabriela BURDUSEL. Ing. Carmen Felicia Olivia CALINESCU Ing. Camelia Carmen GHETU Ing. Anca GORDIN STOICA Ing. Melania FILIP Ing. Maria IONICA Ing.Carmen MARGINEAN Ing. Jeaneta Steluta MAIDANIUC Ing. Valentina MIHAILOV Ing. Carmen PETROIU Ing. Mona Aliss RUDNIC Ing. Maria SALAT Ing. Elena SANDU profesor, grad I, Colegiul Tehnic Energetic Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic ,,Radu Negru”, Galati profesor, grad I, Colegiul Tehnie Mecanic Grivita”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic de Aeronautica Henri Coanda”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnie "Mircea cel Batrén”, Bucuresti Profesor, grad I, Colegiul UCECOM, Spiru Haret, Bucuresti profesor dr., grad I, Colegiul Tehnic .,Mircea Cristea”, Brasov profesor, grad I, Liceul Tehnologic ASTRA Pitesti profesor, gradul I, Colegiul Tehnic ,,Panait Istrati” Braila profesor,Grad I, Colegiul Tehnic ,,Latcu Voda”, Siret profesor, grad didactic I, Colegiul Tebnic Energetic Bucuresti profesor, grad I, Liceul Tehnologic ,,Constantin Brncoveanu”, Targoviste Profesor, grad I, Colegiul Tebnic ”Dinicu Golescu”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic Resita profesor, grad I, Liceul de Transporturi Ploiesti REPREZENTANTI Al ANGAJATORULUI CONSULTATE: Ing. NANU IONUT Sef Serviciu Resurse Umane, Juridic, Formare Profesionala si Relatii cu Publicul, S.C.DAMEN S.A. GALATI Inspector Resurse Umane, cu atribufii de formare profesional, S.C.DAMEN S.A. GALATI Ing. IVAN CAMELIA COORDONARE CNDPIT: Ing. Angela POPESCU Expert curriculum Inspector de specialitate Ing. Cecilia-Luiza CRACIUN Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregatire profesionala: MECANICA,NOTA DE PREZENTARE. Acest curriculum se aplica in domeniul de pregatire profesionala MECANICA, pentru calificarea profesionala: STRUNGAR. Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregitire profesional (SPP) aferent calificarii sus mengionate. Nivelul de ¢: care conform Cadrului national al calificdrilor 3 jn invafamantul profesional gi tehnic curriculumul este centrat pe rezultatele invafarii (learning outcomes/competente). Competentele, construite in termeni de rezultate asteptate din partea celor care invati, la finalul procesului de educatie si formare profesionala, sunt constituientele esentiale ale standardului de pregitire profesional si sunt grupate in unitati de rezultate ale invatarii Absolvenjii noului sistem de formare profesional, dobéndesc cunostinje, deprinderi, atitudini, dezvoltind gi o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invajare continua, prin posibilitatea _unei reconversii profesoinale flexibile citre meserii inrudite. *Traducerea” standardului de pregittire profesional validat de catre partenerii economici (prin comitetele sectoriale), in termeni specifici procesului de educatie si formare profesionala desfagurat in IPT este realizata prin curriculum. Rezultatele invairii reprezint’ ceea ce o persoand infelege, cunoaste si este capabil ca la finalizarea unui proces de invajare. Rezultatele invafarii se exprima prin cunostinfe, abilititi gi atitudini dobindite pe parcursul diferitelor experiente de invatare formala, nonformala si informala. Programa bazati pe rezultate ale invatarii se caracterizeazA prin formularea de elemente specifice, curriculare, se realizeazi, in principal, in termeni de asteptiri, comportamente si capacitati individuale. Specificul curriculumului din IPT, raportat la Curriculumul nafional, este dat de prezenta urmatoarelor elemente: © proiectarea curriculumului modular, in care dezvoltarea unei unitsti de rezultate ale invatarii/competente este realizat& printr-un modul. « relatia specifica dintre curriculumul national si standardele de pregatire profesionald, care joaca rolul de referential de baz ciruia se proiecteaza curriculumul pentru fiecare calificare. Prin unititile de rezultate ale invatarii din cadrul curriculumului specific nivelului 3 de calificare, elevul este solicitat in multe activitati practice care ii stimuleazi si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o Lirgire semnificativa a experientei si la aplicarea constienté a cunostinfelor dobandite. Corelarea dintre unititile de rezultate ale inviitarii si module: Unitatea de rezultate ale invafarii Unitatea de rezultate ale invitarii— | tehnice specializate (URI) Desumire modal URI 7. Executarea pieselor pe masini de aaa i strunjit. MODUL 1. ace prin strunjire URI 8. Executarea pieselor pe strunguri MODUL 2. Prelucrari pe strunguri semiautomate. semiautomate. Calificarea profesionalé: STRUNGAR Domeniul de pregatire profesional: MECANICAPLAN DE iNVATAMANT __ Clasa a XI-a invatamant profesional Calificarea: Strungar Domeniul de pregatire profesionala: MECANICA Pregitire practici! Pregitire practica! ModulI. _Prelucrari prin strunjire Total ore/an: 270 din care: Laborator tehnologic 90 Instruire practic’ 180 Modul II. —_Prelucrari pe strunguri semiautomate. Total ore/an: 360 dincare: _ Laborator tehnologic 90 Instruire practic’ 270 ‘Total ore/an = 21 ore/sipt. x 30 siptimini = 630 ore/an Modul IIT. * Total ore /an = 10 spt. x 5 zile x 6 ore /zi = 300 ore/an Nota: 1, Pregitirea practic’ poate fi organizata att in unitatea de invatamant cét si la operatorul economie/institutia publica partenerd 2, Stagiul de pregatire practicd se desfsoara la operatorul economic/institutia publica partenerd. Conditiile in care stagiul de practici se desf%igoar’ in unitatea de invatamént, sunt stabilite prin metodologia de organizare si functionare a invataméntului profesional. * Denumirea si confinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de catre unitatea jat cu operatorul economiclinstitutia publica partenerd, cu avizul inspect ra profesional: STRUNGAR. Domenial de pregitie profesional: MECANICAMODUL 1. Prelucrdri prin strunjire © Nota introductiva Modulul ,,Prelucrari prin strunjire”, componenti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionali STRUNGAR din domeniul de pregatire profesional’ MECANICA, face parte din pregittirea de specialitate aferenti clasei a XI-a, invatimént profesional. ‘Modulul are alocat un numérul de 270 ore/an, conform planului de invayimant, din care : * 90 ore/an — laborator tehnologic * 180 ore/an — instruire practic& Modulul ,Prelucrari prin strunjire” este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeaza dobandirea de cunostinfe, abilitati si atitudini necesare angajérii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunziitor calificirii profesionale de nivel 3, STRUNGAR, din domeniul de pregitire profesionala MECANICA sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. ¢ Structura modul URI i Executarea pieselor pe masini de strunjit Rezultate ale invigirii (codificate conform Continuturile invagaii spp) Cunostinge | Abilit Atitudini | 712. 1721 73.1. 1.Caracterizarea principalelor masini de strunjit | 7.2.2. 73.2. normal, carusel, revolver, frontal. 72.19. 733. 2.Masini pentru strunjirea suprafefelor de rotatie 73.4. exterioare: parti componente, caracteristici 735. constructive, dimensionale, cinematice, de 73.6. utilizare . 3.Masini pentru strunjirea suprafe(elor de rotatie interioare: parti componente, caracteristici constructive, dimensionale, cinematice, de utilizare 4.Masini pentru strunjirea suprafefelor plane: {i componente, caracteristici constructive, dimensionale, cinematice, de utilizare . S.Masini folosite pentru prelucrarea filetelor: parti componente, caracteristici constructive, dimensionale, cinematice, de utilizare. 6Preluerarea suprafefelor plane lterale sau de | capit, retezarea 7.Preluerarea suprafetelor de rotatie exterioare } prin strunjire 8.Prelucrarea suprafefelor de rotafie interioare | prin strunjire | | 9,Prelucrarea suprafefelor conice prin strunjire 10.Prelucrarea filetelor prin strunjire 11 Gaurirea si centruirea pe stru 12.Prelucrarea suprafetelor pro i: Calificares profesional: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionalé: MECANICA713. 714. 13.Saule aschietoare utilizate la strunjire: 13.1 .Criterii de clasificare: dupa | sensul avansului, dupa forma capului sculei gi pozitia lui fata de corp, dupa felul prelucrari dupa precizia preluerarii, dupa executie, dupa pozitia cufitului fata de pies, dupa destinatie; 13.2.Elemente constructive si geometrice: capul sculei, corpul sculei, fete, taisuri, fafete, unghiuri de forma, unghiuri de pozitie; 13.3.Materiale: ofeluri carbon pentru scule, ofeluri aliate, amestecuri din carburi metalice, materiale mineralo-ceramice, diamant, nitrura cubica de bor; 13.4.Tratamente termice: calirea | sculelor din ofel carbon, din ofeluri aliate. 14 Dispozitive pentru prinderea si orientarea sculelor si semifabricatelor utilizate la strunjire: 14.1 Descrierea dispozitivelor | pentru prinderea $i orientarea sculelor: parti componente, fixarea sculelor, functionare; 14.2.Dispozitive pentru prinderea si centrarea semifabricatelor: universalul cu trei bacuri, platoul cu falci independente, platoul cu colfar, varfuri, varfuri si sustinere cu luneta, dornuri, dispozitive special; 14.3 .Descrierea dispozitivelor pentru prinderea si centrarea semifabricatelor: tipuri constructive, elemente componente gi functionare; 14.4.Criterii de alegere: tipul prelucrarii, masina - unealta pe care se execut’ prelucrarea, forma si dimensiunile suprafejei de prelucrat, calitatea suprafefei prelucrate, | materialul piesei 14.5.Verificatoare utilizate la | strunjire; identificare, descriere, utilizare: rigla | gradata, compasul, calibrele, sublerele, micrometrele, comparatoarele; 14.6.Accesorii: roti de schimb pentru taierea filetelor, pentru divizare, lira de roti de schimb, truse de chei, roi de mana, manete, butoane. 15. Documentatia tehnica: 15.1. Scheme constructive ale strungurilor: normal, carusel, revolver, frontal; 15.2.Figa tehnologic& de executie a piesei; 15.3.Schema cinematics; 715. 721. 7.2.19. TAA 7238. 129. Calificarea profesional’: STRUNGAR Domeniul de pregatire profesional: MECANICA7.2.10. 733. 162.Clasificarea tipurilor de agchii 7241. | 73.4. 16.3.Miscitrile necesare agchierii 7.2.12 735. 16.4.Elementele regimului de aschiere 7.2.19. 73.6. (adancime, avans, vitezi); | 16.5.Tipuri de suprafete prelucrate prin aschiere | 16.6, Rugozitatea suprafetelor prelucrate prin | strunjire. 716 |728, [731 T7,Procese tehnologice de realizare a pieselor pe )7.29. 732. masini de strunjit; | 7.2.10. 733. 17.1.Scheme tehnologice pentru strunjirea )7.2.11. 734, suprafejelor de rotatie exterioard, 72.12. 735. 17.2.Scheme tehnologice pentru strunjirea 72.19. 736. suprafejelor de rotatie interioard, 17.3,Scheme tehnologice pentru strunjirea suprafetelor plane; 17.4.Scheme tehnologice pentru prelucrarea | filetelor. 17.5 JIntretinerea strungurilor. TAT. )72.13. 73.10. 18.Controlul pieselor realizate pe masini de 72.14. | strunjit; norme de calitate; | 7.2.15, | 7.2.19. | 718. 72.16. 731, 19,Preluerari prin strunjire in seopul objinerii de 72.19. 73.2. bijuterii, obiecte decorative (strunguri de 733. mecanic’ fin’, SDV-uri specifice). 19.1.Exemple de obiecte realizate prin strunjire pe strunguri de mecanica find. 19.2.Estetica produselor. 73.7. * Cunostingele referitoare la norme de tehnica 719. 138 stindtaiii si securitditi muncii (SSM), de prevenire si 739, stingere a incendilor (PSI) side protectia mediulul | vor fi dezvoltate si evaluate pe tot parcursul modulului. 2 Abilitotile din acestd sectiune (conform SPP) vor fi} dezvoltate si evaluate pe tot parcursul derulérit modulului. * Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului documentatie tehnicd: desene de execute, fige tehnologice, standarde de specialitate, cartea masinii unelte tipuri de materiale/ materii prime folosite: materiale metalice feroase si neferoase; peri de srma, material de curajenie machete pliante soft educational < KAKA © Echipamente, mijloace de invifimant (minim cele din SPP); utilaje specifice tipului de prelucrare: strung normal dispozitive specifice: universale, cutite de strung normale (de degrosare, den finisare, de strunjit gauri, de strunjit plan) si speciale, sisteme de prindere a pi Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregatire profesional: MECANICA SS¥ instrumente si mijloace de verificare specifice: subler; micrometru; comparator; calibre; domuri de control ¥ tipuri de instalafii, dotari si aparaturd utilizata: dispozitive de prindere, dispozitive de fixare; universalul cu trei bacuri , platoul cu falci independente, platoul cu coltar, varfur, varfuri $i susfinere cu luneta, dornuri, dispozitive speciale proiectate ¥ utilaje specifice tipului de prelucrare: strung normal ; strung semiautomat. ¥ instrumente si mijloace de verificare specifice: subler; micrometru; calibre; dornuri de control © Sugestii metodologice Conjinuturile modutului ,,Prelucrari prin strunjire”, trebuie 8 fie abordate intr-o maniera fexibili, diferentiatd, findnd cont de particularitiile colectivului cu care se lucreazi si de nivelul initial de pregatire. Numarul de ore alocat fiecirei teme rimane Ia latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinfe anterioare ale colectivului cu care Iuereazs, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica le ritmul de asimilare a cunostinfelor de catre colectivul instruit. Considerdnd lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentafii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobindirii rezultatelor invajirii (existente in scoala sau la operatorul economic), se prezinta o lista orientativa cu teme pentru lueririle de laborator: Nr. ert, | Tema lucrarii 1, | Analiza gradului de calitate a suprafefelor prelucrate prin strunjire pe diferite esantioane (macroneregularititi, ondulatii, microneregularitati) 2, | Influenja sculei agchietoare asupra rugozitafii suprafefei. Caleulul inaltimii asperitatilor Rimax la strunjire 3, | Aplicafii de calcul matematic pentru determinarea timpului de bazi al diferitelor faze ale operatiei de strunjire | 4 | Analiza privind prinderea semifabricatelor pe MU Ia strunjire De asemenea, si pentru Iuerarile praetice de efectuat in atelierul scolii sau la agentul economic, se prezinta o lista orientativ: Nr. ert, | Tema lucrarii indrica 1 Strunjirea reperului bucs Strunjirea reperului arbore drept 3, __| Strunjirea reperului arbore in trepte 7%. __| Filetarea exterioara prin strunjire a reperului conform schifei 5, _ | Filetarea interioar prin strunjire a reperului conform schifei Califcarea profesionalis STRUNGAR Domeniul de pregitte profesional: MECANICAParcurgerea confinuturilor modulului si adeevarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor de nivel 3, aferente calificarii de Strungar. in elaborarea strategiei didactice, se va tine seama de urmatoarele princi + Elevii invafi cel mai bine atunci cdnd considera cd invajarea rispunde nevoilor lor. Elevii invaja cénd fac ceva si cdnd sunt implicati activ in procesul de invajare. Elevii au stiluri proprii de invaare; ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experienfe diferite. * Elevii invafé. mai bine atunci cénd li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi gi a le asocia cu “cunostinjele vechi”, cdnd exerseaza operatii si luerdri din domeniul de pregitire. Procesul de predare - invajare trebuie si aibi un caracter activ si centrat pe elev, cu accent pe exersarea deprinderilor si abilitatilor practice. in acest sens, cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: + gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizind in acest sens fige de lucru; * fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii si le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite; * fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in funcyie de abiliati; + prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic); Exemplu metod& de invajare pentru rezultatul invayarii ,,Magini specifice preluerdrii prin strunjire”: utilizarea unei fige de Iueru referitoare la identificarea tipurilor de masini de strunjit. Se lasa la dispozitia elevului fisa de lucru, care va fi inclus& apoi in portofoliul modulului. Califcarea profesional: STRUNGAR Domenial de pregitire profesionala: MECANICAFISA DE LUCRU ‘TIPURI DE STRUNGURI Completati schema de mai jos i DUPA DESTINATIE zr DUPA CALITATEA SUPRAFETEI SI PRECIZIA DIMENSIONALA DUPA GREUTATE SI DIMENSIUNI DUPA GRADUL DE UNIVERSALITATE DUPA GRADUL DE AUTOMATIZARE DUPA POZITIA AXEI ARBORELUI PRINCIPAL DUPA NUMARUL ARBORILOR —* E PRINCIPALL Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesional: MECANICATIPURI DE STRUNGURI REZOLVARE AEE DUPA DESTINATIE aT DUPA CALITATEA SUPRAFETEL — ——r—r———y—yyyy DUPA GREUTATE SI DIMENSIUNI a DUPA GRADUL DE UNIVERSALITATE a DUPA GRADUL DE AUTOMATIZARE a DUPA POZITIA AXEI ARBORELUI PRINCIPAL ——————— DUPA NUMARUL ARBORILOR — PRINCIPALI Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionalt: MECANICASugestii privind evaluarea Pe parcursul modulului se realizeazA evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua (probe serise, probe practice), iar la sfarsitul lui se realizeazd evaluare sumativa. Evaluarea continuii va fi realizati de cdtre cadrele didactice pe baza unor probe care si urmareasc unititile de rezultate ale in Se are in vedere observarea sistematic’ a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea cunostintelor, abilitafilor si atitudinilor lor fafa de o sarcina data. O Investigatia. (0 Autoevaluarea, prin care elevul compari nivelul la care a ajuns cu obiectivele gi standardele educajionale si isi poate impune / modified programul propriu de invatare. 1 Metoda exercitiilor practice (1 Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: ( Fige de observatie i fige de lucru O Fige de autoevaluare Evaluarea sumativa, la sfarsitul modulului, poate fi realizata utilizind: (1 Lucrarea practica, prin care se probeaza abilitatile si atitudinile, dar si cunostinfele dobandite de elev. O Miniproiectul, prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratejea reprezentirilor tehnice, modul de organizare a ideilor 5i a materialelor intr-un proiect. (1 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor. {in vederea evaluitii sumative, se va consulta obligatoriu capitolul Criterii, indicatori de realizare si ponderea acestora, din Standardul de Pregitire Profesionald, astfel incat aprecierea elevilor si fie unitard. Exemplu de instrument de evaluare aplicabil dupa parcurgerea capitolului referitor la Procese tehnologice de realizare a pieselor pe masini de strunjit TEST DE EVALUARE - APLICATIE PRACTICA Prelucreazi prin strunjire un semifabricat laminat cu diametral 050 gi Iungime L=95mm, material | $355J2(OL 52), conform schitei de mai jos Sarcini de lucru: 1. Analizarea desenului de executie al piesei si alegerea semifabricatului Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesional: MECANICA2, Masurarea dimensiunilor semifabricatului 3. Stabilirea operator de prelucrare prin agchiere a semifabricatului in vederea objineri piesei finite 4, Alegerea $.D.V.-urilor necesare prelucrarii prin agchiere 5. Adoptarea regimului de agchiere corespunziitor operatiilor de prelucrare 6. Reglarea parametrilor de lucru ai masinii-unelte si prelucrarea efectiva a semifabricatului 7. Masurarea dimensiunilor intermediare ale semifabricatului/piesei | 8. Respectarea normelor de stnatate gi securitate in mune ‘Timp de lucru: 60 de minute | BAREM DE NOTARE Nr. Punctaj cn | A: Criteride evaluare Indicatori de realizare ‘maxim pe 7 indicator [1 _ | Primirea si planificarea |1 Analiza desenului de execufie al piesei si[ 5p | sarcinii de Incru alegerea semifabricatului | (max. 20 puncte) 2. Stabilirea operafiilor de prelucrare prin] 10p aschiere a semifabricatului in vederea objinerii pieset finite 3. Alegerea S.D.V.-urilor necesare prelucrarii Sp prin aschiere si organizarea locului de munc : Realizarea sarcinii de | I. Adoptarea regimului de agchiere 10p Jucru corespunzitor operatiilor de prelucrare (max. 50 puncte) | 2. Reglarea parametrilor de Iucru ai maginii- | 20p unelte si prelucrarea efectiva a semifabricatului 3. Misurarea dimensiunilor imtermediare ale | 10p semifabricatului/piesei “A@Respectarea normelor cu privire la protectia| 10 p ‘muneii $i protectia mediului ‘TOTAL MAXIM PROBA PRACTICA | __70p Nr. | B:Ciiteri de apreciere a Punctaj cat, | Performantei candidatului Indicatori de realizare maxim pe la proba oral indicator 1. | Prezentarea $i T.Utilizarea corecti a limbajului tehnic de] Sp promovarea sarci specialitate in comunicare cu privite la sarcinile realizate de lucru reatizate | Gmax. 30 puncte) 2Argumentarea si justificarea elementelor| 15 p_ exemplificate pentru rezolvarea sarcinilor de Iucru primite 3.Enumerarea normelor de protectia muncii sia| 10 p mediului specifice prelucririi prin agchiere a | materialelor metalice cu precizarea riscurilor nerespectitii acestora TOTAL MAXIM PROBA ORALA | _30p PUNCTAJTOTAL| 100 PUNCTAJ FINAL Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICABibliografie Pregatire de bazit in domeniul mecanic/Ion Ezeanu; Editura Crepuscul, 2000 Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice/Gh.Zgura; Editura didactica si pedagogicd, 1985 Utilajul si tehnologia lueririlor mecanice/Gh. Zgura, N. Atanasiu, N. Arieseanu, Gh. Peptea; Editura didactica si pedagogica, 1987 S44 < Aschierea si microaschierea materialelor/Gh. Amza .a.; Ed. Bren, 2000; Calificarea profesional’: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICAMODUL 2. PRELUCRARI PE STRUNGURI SEMIAUTOMATE © Nota introductiva Modulul ,,Prelucriri pe strunguri semiautomate”, componenti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionali STRUNGAR din domeniul de pregatire profesional MECANICA, face parte din pregitirea de specialitate aferenté clasei a XI-a, invajamant profesional. ‘Modulul are alocat un numérul de 360 ore/an, conform planului de invatimant, din care * 90 ore/an — laborator tehnologic * 270 ore/an —instruire practicd Modulul ,,Preluerdri pe strunguri semiautomate” este centrat pe rezultate ale invayarii si vizeazi dobandirea de cunostinte, abilititi si atitudini necesare angajérii pe piafa muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzator calificdrii profesionale de nivel 3, STRUNGAR, din domeniul de pregatire profesional’ MECANICA sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. ¢ Structurié modul Rezultate ale invijarii/ competente (codificate conform SPP) URI 2 Executarea pieselor pe strunguri semiautomate Rezultate ale invitirii (codificate Confinuturile invafarii conform SPP) Cunostinge | Abilititi | Atitudini 811, 82.1. T-Strunguri semiautomate: 8.29. 1.1.Caracterizare | 1.2.Clasificare: a.dupa gradul de automatizare | b.dup’ felul semifabricatului | . dupa pozitia arborilor principali | 1.3.Caracteristici constructive 1.4.Avantaje, performante tehnice, domenii de utilizare. ‘Strunguri semiautomate monoax 1.6.Strunguri automate multiax : 1.7.Ciclul de lucru al strungului semiautomat B13. 824. 2.Documentafia tehni 825. 2.1.Scheme constructive ale strungurilor semiautomate 829. 2.2.Fise tehnologice de executie 2.3.Scheme cinematice 2.4.Carfi tehnice ale strunguriloe semiautomate; B12. 822, 3Procese tehnologice de realizare a pieselor pe 814. 823. | strunguri semiautomate: operatii de pregitire (alegerea 829. S.D.V--urile necesare operatiei de strunjire a pieselor simple, verificarea stiri de functionay Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICAB14. 826. FReguli de exploatare: adoptarea parametrilor regimului 8.2.9. de lueru in conformitate cu caracteristicile tehnice ale masinii, supravegherea masinii in timpul functionarii, evitarea suprasolicitarii masinii. 812. 825. 3Prelucrini prin strunjire a suprafetelor plane, cilindrice 8.14. 8.2.6. exterioare, cilindrice interioare, conice, filetate, profilate. 829. 5.1. Norme de SSM, de protectia mediului si PSI specifice fiectrui tip de prelucrare. 815. 82.7. 6 .Conirolul pieselor realizate pe strunguri semiautomate; 8.28. norme de calitate. 8.2.9. _ 7 © Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului tipuri de materiale/ materii prime folosite: materiale metalice feroase si neferoase; videoproiector, calculator, soft-uri educajionale KN SPP); + Echipamente, mijloace de invitimint (minim cele ule, dispozitive de sustinere cu Y tipuri de instalafii, dotari si aparaturd utilizata: magazia de distributie s prindere, dispozitive de fixare; universalul cu trei bacuri, varfuri, varfuri luneti, dornuri, dispozitive speciale. Y utilaje specifice tipului de prelucrare: strung semiautomat. Y dispozitive specifice: menghina universal; bride; truse de burghie; alezoare; adancitoare; tarozi; chei fixe si tubulare; scule specifice operafiei de strunjire; ¥ instrumente si mijloace de verificare specifice: subler; micrometru; calibre; dornuri de control Y utilaje specifice tipului de prelucrare: trung semiautomat. © Sugestii metodologice Parcurgerea confinuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor de nivel 3, aferente calificarii de Strungar. Considerand lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invaarii (existente in scoala sau la operatorul economic), se prezintd o list4 orientativa cu teme pentru luerdrile de laborator: Nr. ‘Tema lucrarii 1 | nfluenta lichidului de ricire gi ungere asupra calitafii suprafetei prelucraif ‘3 Luo Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICA| Verificarea bataii radiale a varfului de centrare n | Simularea functionarii MU in functie de regimul de aschiere ales | Mijloace si * ‘metode pentru misurarea pieselor prelucrate prin strunjire De asemenea, si pentru lucririle practice de efectuat in atelierul scolii sau la agentul economic, se prezinta o lista orientativa: Nr. ert, | Tema lucrarii 1 | Strunjirea flans& cu 6 gauri 2 | Suunjirea reperului piesa cilind: cu gaurd in trepte 3° | Strunjirea reperului semifabricat conic 4 | Strunjirea reperului sfera pe capatul unui semifabricat 5 | Strunjirea reperului bolt cilindric © | Filetarea unui reper cu o gauri M6 prin strunjire in claborarea strategiei didactice, se va tine seama de urmitoarele principii Elevii inva cel mai bine atunci cénd considera c4 invajarea raspunde nevoilor lor. Elevii invafa cand fac ceva si cnd sunt implicati activ in procesul de invajare. Elevii au stiluri proprii de invajare; ei inva in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite. © Elevii invafi: mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi sia Je asocia cu “cunostintele vechi”. Procesul de predare - invaare trebuie si aibé un caracter activ si centrat pe elev. in acest sens, cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin: © fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii si le abordeze in ritmur sila niveluri diferite; © fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferit, in functie de abilitati; © prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic); Exemplu de metoda de invafare adecvata orelor de pregatire practica in laborator, pentru rezultatul invafarii Caracterizarea strungurilor semiautomate in vederea realizirii pieselor simple: utilizarea unei fise de lucru referitoare la Strungurile semiautomate monoax, pe care elevii, lucrdnd {n perechi, o vor completa, sub coordonarea profesorului Calificarea profesionalis STRUNGAR Domeniul de pregitte profesional: MECANICAFISA DE LUCRU-LABORATOR > Sine amintim! Prin strunjire se prelucreazi suprafete ..... interioare), ve soe (exterioare gi , prin combinarea migeari a semifabricatului cu mi: sau... sees ale cutitulu Utilizarea de dispozitiv . permite si strunjirea altor forme de suprafete de rotatie: (migcarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circular’). (migcarea simultand a cufitului pe directii longitudinala si transversald, rezultand 0 traiectorie corespunzitoare profilului piesei). > Analizeazi schema de functionare a unui strung automat monoax. pentru prelucrari longitudinale destinate prelucrarii pieselor cu raport mare intre lungime si diametru. 47 wees Completeaza tabelul, indicdnd denumirea fiecrui reper din schema: Reper Denumire I i Mi > Sine amintim! prin combinarea miscarii principale a semifabricatului cu migcarile de avans lon; transversal ale cutitului. Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniul de pregtire profesional: MECANICAUtilizarea de dispozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de rotatie: a, sferice (migcarea de avans a sculei se realizeaz pe o traiectorie circular’). b. profilate (miscarea simultand a cufitului pe directii longitudinald si transversal, rezultand 0 traiectorie corespunzitoare profilului piesei). > Analizati schema de functionare a unui strung automat monoax. pentru prelucrari longitudinale destinate preluerarii pieselor cu raport mare intre lungime si diametru, 47 27 Completeaza tabelul, indicénd denumirea fiecdrui reper din schema: Reper_ ~Denumire I [ Migcare principal de rotafie-executat& de semifabricat 1 Migcare de avans longitudinal-executata de semifabricat iit Migcare de avans radial - executati de stniile transversale fav Migcare de avans longitudinal - executata de pipusa mobil& Semifabricat Pinola Papusa fixd Suport ‘Sinii transversale Scull agchietoare P&pusi mobil Batiu of afafa]efoofo]— v Numeste sculele aschietoare cu care pot fi executate prelucririle: - Burghiu Adincitor Alezor Sugestii privind evaluarea Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua (probe scrise, probe orale), iar la sfarsitul lui se realizeaz evaluare sumativa, Evaluarea continua va fi realizati de cdtre cadrele didactice pe baza unor probe care si urmireasci unitijile de rezultate ale invari. Se are in vedere observarea sistematic’ a comportamentului elevilor, acti evaluarea cunostinfelor, abilititilor gi atitudinilor lor fafa de o sarcina data. Calificarea profesionala: STRUNGAR Domeniul de pregatire profesionalt: MECANICAO Investigatia, Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele gi standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invaare. Metoda exercitiilor practice 1 Luerul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: (1 Fige de observatie si fige de Iueru 0. Fige de autoevaluare Evaluarea sumativa, la sfargitul modulului, poate fi realizatd utilizin C1 Luerarea practic’, prin care se probeaza abilitatile si atitudinile, dar gi cunostinfele dobandite de elev. (1 Miniproiectul, prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunzitoare a bibliografici, a materialelor sia instrumentelor, acuratejea reprezentirilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect. (1. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, cao modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor. in vederea evaluarii sumative, se va consulta obligatoriu capitolul Criterii, indicatori de realizare si ponderea acestora, din Standardul de Pregatire Profesional, astfel incat aprecierea elevilor sa fie unitara Exemplu de instrument de evaluare de laborator, pentru rezultatul invatirii Caracterizarea strungurilor semiautomate in vederea realizarii pieselor simple: aplicarea unui test de evaluare TEST DE EVALUARE- PROBA PRACTICA. Prelucreaza prin strunjire semifabricatul din figura I, material $355J2(OL 52), conform schifei din figura2 (strunjirea suprafejei conice reprezentat3 cu linie continu groasi) 7 = ist rise Sareini de lueru: Analizarea desenului de executie al piesei si alegerea semifabricatului Masurarea dimensiunilor semifabri Stabilirea operafiilor de prelucrare prin aschiere a semifabricatului in vederea obtinerii piesei finite . Alegerea S.D.V.-uritor necesare prelucratii prin aschiere uli . Adoptarea regimului de agchiere corespunzitor operatiilor de prelucrare Reglarea parametrilor de lucru ai masinii-unelte i prelucrarea efectiva a semifabricatului . Masurarea dimensiumilor intermediare ale semifabricatului/piesei . Respectarea normelor de sanitate si securitate in munc& ‘Timp de lucru: 60 de minute SAayaeNe Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniul de pregitire profesionala: MECANICABAREM DE NOTARE aaa Punctay | A. Criterii de evaluare a | Nr. crt. aca Indicatori de reatizare ‘maxim pe candidatului la proba practic’ ee T Primirea si planificarea [1 . Analiza desenului de execufie al piesei si 5p sarcinii de lucru alegerea semifabricatului (max. 20 puncte) 2, Stabilirea operafiilor de prelucrare prin | 10p agchiere a semifabricatului in vederea objinerii piesei finite 3. Alegerea S.D. V -urilor necesare prelucratii 5p prin aschiere si organizarea locului de munca 2. Realizarea sarcinii de lucru_ | 1. Adoptarea regimului de agchiere 7 10p (max. 50 puncte) corespunziitor operafilor de prelucrate |2. Reglarea parametrilor de lucru ai masini 20Pp unelte si prelucrarea efectiva a semifabricatului ‘3. Misurarea dimensiunilor intermediare ale 10p semifabricatului/piesei 4.Respectarea normelor cu privire la protectia 10p muneii si protectia mediului ‘TOTAL MAXIM PROBA PRACTICA 70p B. Criteri de apreciere a Punctaj Nr.crt. | _performantei candidatului la Indicatori de realizare maxim pe proba oral indicator T Prezentarea si promovarea | 1.Utilizarea corecti a Timbajului tehnic de[ Sp sarcinii reatizate specialitate in comunicare cu privire la (max. 30 puncte) sarcinile de lucru realizate ZArgumentarea si justificarea elementelor | 15p exemplificate pentru rezolvarea sarcinilor de lueru primite ‘3.Enumerarea normelor de protectia muncii si 10p a mediului specifice prelucririi prin agchiere a materialelor metalice cu precizarea riscurilor nerespectirii acestora TOTAL MAXIM PROBA ORALA 30p PUNCTAJ TOTAL | _100p CTAY FINAL © Bibliografie Y Pregatire de baz in domeniul mecanie/Ion Ezeanu; Editura Crepuscul, 2000 Y Utilajul si tehnologia lucririlor mecanice/Gh.Zgura; Editura didactic& si pedagogic’, 1985 Y Utilajul i tebmologia lucririlor mecanice/Gh. Zgura, N. Atanasiu, N. Arieseanu, Gh. Peptea; Editura didacticd si pedagogies, 1987 Y Aschierea si microagchierea materialelor/Gh. Amza $.a.; Ed. Bren, 2000: Calificarea profesional: STRUNGAR Domeniuil de pregatire profesional: MECANICA