Professional Documents
Culture Documents
T2 - Aplicatia 1
T2 - Aplicatia 1
APLICAȚIA 1
Tishman, Jay şi Perkins (1992) sugerează ca profesorii să afişeze postere în clasă pentru a le reaminti
elevilor să gândească la propria gândire. Întrebări precum „Este aceasta cea mai bună strategie pentru sarcina asta?”
sau „Funcţionează planul tău aşa cum ar trebui?” îi ajută pe elevi să-şi amintească să fie metacognitivi.
Să le acorzi elevilor timp şi instrumente pentru a-i ajuta să-şi dezvolte capacităţile metacognitive atunci când
învaţă este unul dintre cele mai eficiente moduri de a-i ajuta să-şi îmbunătăţească rezultatele şcolare (1998).
Jurnalele îi pot ajuta pe elevi să identifice strategiile pe care le-au folosit sau ar putea să le folosească şi să le
evalueze apoi eficienţa. Construirea unui cadru prin indicii şi întrebări de orientare, cum ar fi „Ce ai putea să faci în
continuare?” sau „Cum funcţionează strategiile pe care le-ai ales?”, le poate oferi elevilor structura care îi determină
sa gândească metacognitiv. Mulţi elevi, mai ales cei cu cerinţe speciale, pot beneficia de pe urma unei instruiri
explicite, repetate, referitoare la strategiile metacognitive. De exemplu, un profesor poate începe prin a gândi cu voce
tare pentru a articula procesele metacognitive:
Ok. Ce-o să fac în continuare în acest proiect? Trebuie să pun toate informaţiile pe care le-am strâns într-un
raport. Aş putea să iau fiecare informaţie şi să o scriu pe un cartonaş şi apoi să le organizez într-un şir, dar mi-ar lua
prea mult timp să fac cartonaşele. Aş putea să mă uit pe notiţe şi să denumesc o categorie pentru fiecare notă, apoi
să tai toate notele pe care nu le voi folosi. O să văd cum merge aşa.
Deşi menţionarea propriu-zisă a proceselor cognitive face parte din modelarea proceselor metacognitive, e
important să se modeleze procesele de gândire astfel încât să se influenţeze capacităţile proprii ale elevilor.
Modelarea strategiilor de învăţare, cum ar fi metode de înţelegere a textelor (de ex., prin punerea de întrebări) sau
rezolvarea unor probleme legate de cuvinte (de ex., identificarea variabilelor), este o metodă eficientă de a le preda
Alte surse pentru instruirea metacognitivă, în special pentru elevii mai mari, pot fi biografiile, jurnalele,
scrisorile şi alte scrieri cu caracter personal aparţinând unor experţi din domeniul pe care elevii îl studiază. Expunerea
la strategiile de rezolvare a problemelor folosite de mari gânditori poate constitui o sursă de informare şi de inspiraţie
pentru elevi.
După modelarea metacogniţiei, următorul pas este să le oferi elevilor posibilitatea de a exersa utilizarea
capacităţilor metacognitive, cu sprijin din partea profesorului. Elevii pot gândi ei înşişi cu voce tare, în perechi sau în
grupuri mici. Să asculte cum colegii lor abordează probleme complexe îi poate ajuta pe elevi să-şi extindă repertoriul
de posibile strategii.
În sfârşit, utilizarea unor întrebări de orientare, precum „Ce ar trebui să facem mai întâi?”, „Ce altceva ai mai
putea să încerci?” şi „Cum merge strategia ta?”, le aminteşte elevilor să se gândească la propria gândire în timp ce
lucrează.