You are on page 1of 2

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației


POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

MODULUL 1 - APLICAREA CDS ȘI CD ÎN CONTEXT BLENDED – LEARNING

TEMA 2 - STRATEGII METACOGNITIVE IN APLICAREA CDS si CD

NUME ȘI PRENUME: Demian claudia

APLICAȚIA 1

Cum poate un profesor să dezvolte metacogniția elevilor?


Capacităţile metacognitive ale elevilor se formează şi se dezvoltă într-un mediu în care procesele reale de
gândire reprezintă o parte importantă a instruirii şi a conversaţiei curente la clasă. Pentru a crea acest mediu,
profesorii şi elevii trebuie să-şi dezvolte un limbaj al gândirii pe care să îl utilizeze cu toţii în mod consecvent. Atunci
când profesorii folosesc frecvent termeni precum „strategie,” „proces” şi „metacogniţie”, ei comunică importanţa
acestor termeni elevilor şi subliniază procesele care sunt importante pentru învăţarea eficientă.

Tishman, Jay şi Perkins (1992) sugerează ca profesorii să afişeze postere în clasă pentru a le reaminti
elevilor să gândească la propria gândire. Întrebări precum „Este aceasta cea mai bună strategie pentru sarcina asta?”
sau „Funcţionează planul tău aşa cum ar trebui?” îi ajută pe elevi să-şi amintească să fie metacognitivi.

Să le acorzi elevilor timp şi instrumente pentru a-i ajuta să-şi dezvolte capacităţile metacognitive atunci când
învaţă este unul dintre cele mai eficiente moduri de a-i ajuta să-şi îmbunătăţească rezultatele şcolare (1998).
Jurnalele îi pot ajuta pe elevi să identifice strategiile pe care le-au folosit sau ar putea să le folosească şi să le
evalueze apoi eficienţa. Construirea unui cadru prin indicii şi întrebări de orientare, cum ar fi „Ce ai putea să faci în
continuare?” sau „Cum funcţionează strategiile pe care le-ai ales?”, le poate oferi elevilor structura care îi determină
sa gândească metacognitiv. Mulţi elevi, mai ales cei cu cerinţe speciale, pot beneficia de pe urma unei instruiri
explicite, repetate, referitoare la strategiile metacognitive. De exemplu, un profesor poate începe prin a gândi cu voce
tare pentru a articula procesele metacognitive:

Ok. Ce-o să fac în continuare în acest proiect? Trebuie să pun toate informaţiile pe care le-am strâns într-un
raport. Aş putea să iau fiecare informaţie şi să o scriu pe un cartonaş şi apoi să le organizez într-un şir, dar mi-ar lua
prea mult timp să fac cartonaşele. Aş putea să mă uit pe notiţe şi să denumesc o categorie pentru fiecare notă, apoi
să tai toate notele pe care nu le voi folosi. O să văd cum merge aşa.

Deşi menţionarea propriu-zisă a proceselor cognitive face parte din modelarea proceselor metacognitive, e
important să se modeleze procesele de gândire astfel încât să se influenţeze capacităţile proprii ale elevilor.
Modelarea strategiilor de învăţare, cum ar fi metode de înţelegere a textelor (de ex., prin punerea de întrebări) sau
rezolvarea unor probleme legate de cuvinte (de ex., identificarea variabilelor), este o metodă eficientă de a le preda

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587


Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
elevilor strategiile de învăţare, dar, spre deosebire de conştientizare, planificare şi monitorizare, modelarea nu va
avea un efect asupra metacogniţiei elevilor.

Alte surse pentru instruirea metacognitivă, în special pentru elevii mai mari, pot fi biografiile, jurnalele,
scrisorile şi alte scrieri cu caracter personal aparţinând unor experţi din domeniul pe care elevii îl studiază. Expunerea
la strategiile de rezolvare a problemelor folosite de mari gânditori poate constitui o sursă de informare şi de inspiraţie
pentru elevi.

După modelarea metacogniţiei, următorul pas este să le oferi elevilor posibilitatea de a exersa utilizarea
capacităţilor metacognitive, cu sprijin din partea profesorului. Elevii pot gândi ei înşişi cu voce tare, în perechi sau în
grupuri mici. Să asculte cum colegii lor abordează probleme complexe îi poate ajuta pe elevi să-şi extindă repertoriul
de posibile strategii.

În sfârşit, utilizarea unor întrebări de orientare, precum „Ce ar trebui să facem mai întâi?”, „Ce altceva ai mai
putea să încerci?” şi „Cum merge strategia ta?”, le aminteşte elevilor să se gândească la propria gândire în timp ce
lucrează.

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587


Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

You might also like