Subiectul 64

Explorarea radio- imagistica a regiunii selare si paraselare. Tehnici. Aspecte normale. Afectiuni tumorale si
netumorale.
Dr. D. Cuzino – UMF "Carol Davila", Bucuresti
A. LOJA SELARA contine H in saua turcica. Are raport cu lojele cavernoase si caile vizuale.
Saua turcica este o foseta situata in corpul sfenoidului, situata intre cele 2 loje cavernoase, contine H si este
limitata:
* anterior – tuberculul selar,
* antero-lateral – aripile mici ale sfenoidului si clinoidele anterioare,
* latero-inferior – aripile mari S care formeaza marginea inferioara a fantelor S,
* inferior – planseul selar reprezinta plafonul sinusului S, cu forma concava in sus,
* posterior - dorsum selar si clinoidele posterioare.
Dura-mater tapeteaza planseul selar si formeaza peretii interni ai lojei cavernoase (mai densa CT decat H) iar
superior formeaza diafragma selara / cortul H, strabatuta de tija H.
La nivelul planseului exista un plex venos anterior format din sinus coronar anterior si superior si un plex venos
subpituitar care dreneaza in sinusul cavernos.
Hipofiza este formata din:
- adenohipofiza care secreta prolactina, somatotrop, LH, TRH, CTH,
- neurohipofiza (continua tija H) – hormon antidiuretic, ocitocina (produsi in nucleii HT).
Vascularizatia:
* artera H anterioara, ram din ACI supracavernoasa iriga – tija posterior si adenohipofiza superior,
* artera H inferioara, ram din ACI intracavernoasa iriga H posterior,
* capilare de tip sinusoid situate posterior de tija, aduce H mediatorii HT-HP; intre capilarele sinusoide din
portiunea super a tijei si cele inferioare exista un sistem port;
* venele H – sinusuri venoase coronal si subpituitar se varsa in sinusul cavernos,
B. LOJA SUPRASELARA contine – nervii ll in regiunea lor supraselara, chiasma optica, tija pituitara, poligonul
Willis.
Chisma optica – lama de substanta alba dispusa transversal, ce rezulta din reunirea nervilor ll, de la care pleaca
spre posterior bandeletele optice.
Poligonul Willis
– ACP situata posterior, ram din TB; in unghiul deschis anterior dintre ACP se insinueaza tija,
– A comunicanta P situata lateral,
– ACA situata antero-lateral,
– A comunicanta A situate anterior, intre ACA.
Cisternele supraselare
– interpedunculara situata intre pedunculii cerebrali,
– opto-chismatica contine chiasma optica si tija pituitara,
– laminei terminalis – prelungire superioara a C OC, anterior de V3.
Tehnica de examinare CT
Sectiuni subtiri de 2 – 5 mm, axiale, la 15* fata de planul orbito-meatal / in hiperextensie coronare, la 80* fata de
POM. Apreciaza:
* extensia superioara – sparge cortul H,
* inferior – invazia in sinusul sfenoidal.
Este important de apreciat starea planseului selar si a diafragmului CT cu sc. Se realizeaza sectiuni spirale pentru a
putea face apoi reconstructii in planul dorit.
Angio-CT pentru microadenom.
DD al anomaliilor paraselare – adenom cu dezvoltare lenta de un anevrism selar.
Aspect normal CT
- nativ – hipo / izodensa rar discret hiperdensa,
- sc – iodofilie intensa, omogena, PH mai iodofila (mai intens vascularizata); AH si tija sunt iodofile ca si
structurile vasculare pentru ca nu au BHE. H apare mai putin densa decat sinusurile cavernoase.
H are intre 5 si 7 mm; una > 10 mm este patologica. Variante ale normalului H:
- sarcina – H cu volum crescut si convexitate superioara,
- chiste mici – zone hipodense in saua turcica,
- ciclul menstrual – variatii mici.
Chiasma optica are diametru transvers 15 mm, antero-posterior 8 mm, grosime 4 mm.
Tija pituitara este situata posterior de chiasma, are diam maxim de 2 – 4 mm.

375
Aspecte normale
Saua turceasca este o depresiune sferica situata in suprafata osului sfenoidal. Sinusul sfenoidal este situat inferior
si anterior de saua turceasca, sinusurile cavernoase sunt situate lateral, superior este situata cisterna supraselara, iar
posterior trunchiul bazilar si trunchiul cerebral.
Glanda hipofiza cantareste cca. 0,5 grame la adultul normal.
Dimensiunile sunt variabile, dar sunt admise ca normale dimensiuni de 12 mm. latime, 8 mm. in sens antero-
posterior si 3-8 mm. in inaltime.
Atinge dimensiunile maxime la adolescenti si femei gravide, iar la fetitele aflate la pubertate poate avea 10 mm. in
inaltime.
Postpartum poate atinge o inaltime de 12 mm.
Din punct de vedere anatomic prezinta 3 lobi: anterior, intermediar si posterior. Cel intermediar este vestigial si nu
are rol fiziologic, dar poate fi sediul unor chisturi non- functionale.
Saua turceasca si glanda pituitara sunt invelite de diafragmul selar de natura fibroasa, cu exceptia unui hiatus prin
care trece tija pituitara.
Superior de saua turcica se afla chiasma optica, cu care un macroadenom hipofizar poate veni in contact producand
simptomatologie variata.
Elemente de anatomie vizibile IRM: glanda pituitara este formata din doi lobi distincti din punct de vedere
anatomic si fiziologic, cel anterior- adenohipofiza si cel posterior- neurohipofiza. Aspectul IRM este dependent de
varsta de sexul pacientului. Caracteristic este izosemnalul cu substanta alba cerebrala si hipersemnalul in T1 al
neurohipofizei produs ( cel mai probabil de granulele neurosecretorii ce contin vasopresina).
Peretii laterali ai sinusurilor cavernoase delimitate de reflexiile durale contin nervii III, IV, V1 si V2. Nervul VI
traverseaza deasemenea sinusul cavernos
Tehnici de examinare:
Examenul radiografic
Aspectul radiografic normal al seii turcesti vizibil pe radiografia laterala poate varia foarte mult ca dimensiuni.
Diametrul A-P de cca. 11-16mm. si o inaltime de 8-12mm. pot fi considerata in limite normale. Saua turceasca
mica, vizibila pe radiografia de profil nu are intotdeauna semnificatie patologica dar poate fi intalnita in miotonia
congenitala. Aspectul dorsumului selar prezinta importanta considerabila. La adultul tanar cortexul osos trebuie sa
delimiteze spongioasa osoasa ce variaza ca dimensiuni si aspect radiologic. Exista variante de normal cu
pneumatizare a dorsumului selar prin extinderea sinusului sfenoidal. Stergerea conturului osos apare la pacientii
varstnici asociata osteoporozei generalizate, sau in hipertensiunea arteriala prelungita. Important este diagnosticul
diferential cu hipertensiunea intracraniana pentru care trebuie completat examenul radiografic cu CT si IRM.
Exista o anumita forma particulara a seii turcesti asemanatoare literei J sau omega ce se poate datora impresiunii
santului chiasmatic dar poate fi si consecinta glioamelor chiasmei optice.
Examenul Computer Tomografic
Regiunea selara si paraselara necesita utilizarea unor instalatii performante ce pot efectua sectiuni de 1-2
mm. si achizitie rapida in dinamica. Atunci cand este posibil planul coronal direct este de preferat celui axial cu
reformatare a imaginii in plan coronal si sagital. In cazul leziunilor voluminoase, sectiunile cu grosime de 4-5
mm.in plan axial sau coronal sunt suficiente, pentru a evita iradierea inutila a regiunii. Atunci cand este posibil se
recomanda si explorarea creierului in intregime pentru excluderea sau depistarea patologiei cerebrale asociate.
Indicatiile obisnuite ale examenului CT dupa efectuarea examenului radiografic al seii turcice sunt: adenomul
secretant de prolactina, acromegalia, boala Cushing, intarzierea in dezvoltare, insuficienta ante-hipofizara, diabetul
insipid, afectarea campului vizual, pubertatea precoce.
Imagistica prin Rezonanta Magnetica
Se utilizeaza protocoale speciale adaptate volumului redus al regiunii si structurilor diverse din regiune:
aer in sinusul sfenoidal, os, LCR, parenchim glandular si cerebral ce favorizeaza aparitia artefactelor de
susceptibilitate magnetica. Substanta de contrast paramagnetica are importanta foarte mare in examinarea
microadenoamelor hipofizare si in evaluarea extensiei tumorale extraselare, in special la nivelul sinusului cavernos.
Protocolul obisnuit de examinare cuprinde o secventa T 1 sagitala de tip SE( spin ecou), cu sectiuni de 2-3 mm. o
secventa T2 de tip TSE ( turbo spin ecou) in plan coronal. In cazul in care se hotareste utilizarea substantei de
contrast paramagnetice sunt recomandate secventele dinamice, cu timp de achizitie foarte scurt. In functie de tipul
de patologie examinarea se poate limita doar la secventele fara injectare de substanta de contrast cum este cazul
copiilor cu nanism hipofizar. In aceste cazuri se poate evidentia lobul posterior hipofizar ectopic si absenta tijei
hipofizare.
Angiografia Exista sectii de neurochirugie care solicita angiografie cu substanta de contrast iodata
inaintea interventiei chirurgicale, astfel incat sa se evidentieze raporturile formatiunii tumorale cu structurile
vasculare inaintea interventiei chirurgicale. Examenul angiografic se recomanda dupa explorarea CT si IRM care
au evidentiat si caracterizat leziunea.
376
Patologia tumorala
Tumori frecvente: adenom hipofizar, craniofaringiom, meningiom supraselar, sindromul empty sella, anevrisme ale
carotidei sau comunicantei anterioare
Tumori rare: gliomul chiasmei optice sau hipotalamic, germinoame, ganglioglioamele, metastaze, chisturi
arahnoidiene, tumorile epidermoide, chisturile pungii Rathke, cancer de sinus sfenoid, cordoame, limfoame,
sarcoid intracranian, histiocitoza
Adenomul pituitar
Adenoamele hipofizare reprezinta cca 10-20% din totalul tumorilor cerebrale primare si sunt cele mai frecvente
tumori ale regiunii selare si paraselare (30-50% din totalul tumorilor selare)
Este o tumora benigna ce poate fi de tip secretor (75%) in adenoamele de tip prolactinoame, sau poate fi de tip
nesecretor.
Exista si asa zisele incidentaloame care sunt adenoame pituitare nesecretante sau chisturi pituitare.
Pentru imagistica medicala este foarte utila clasificarea adenoamelor hipofizare in microadenoame, cu diametrul 
10 mm si macroadenoame, cu diametrul > 10mm (sunt de obicei non-productive, dar determină compresie).
Se dezvoltă în lobul anterior al hipofizei
Pot fi expansive, dând simptome prin compresie, sau invazive
CT poate evidentia adenoamele de mari dimensiuni care produc compresie pe chiasma optica, si evidentiaza
extensia si relatiile cu componentele extraselare.
Tumora se poate extinde in toate sensurile: lateral in sinusul cavernos si in cisterna supraselara
: superior catre V3 si pana la orificiul Monro,
: inferior catre sinusul sfenoidal.
Aspectul CT cel mai frecvent intalnit este de imagine omogena izodensa sau discret hiperdensa fata de
parenchimul cerebral cu priza de contrast uniforma dupa injectare.
In unele cazuri, intratumoral se evidentiaza arii chistice sau necroza intratumorala cu aspect hipodens si inainte si
dupa injectarea substantei de contrast iodate.
Prin CT diagnosticul de microadenom hipofizar poate fi stabilit doar prin imagini cu rezolutie inalta obtinute prin
sectiuni subtiri de 1-1,5mm. contigue directe sau prin reformatare. Aspectul este de imagine hipodensa bine
delimitata, situata in interiorul glandei, cae isi mentine aspectul si dupa injectarea substantei de contrast iodate.
Semnele indirecte sunt deformarea conturului superior hipofizar, si devierea tijei pituitare. Diagnosticul trebuie
privit cu multa circumspectie mai ales daca modifica tratamentul pacientei.
Macroadenoamele:
- sa turca balonizata
- prezintă adesea două componente, una supraselară, şi una intraselară
- aspect in cifra „8” a macroadenomului in incidenta coronala
- produc efect de masă pe structurile supraiacente, mai ales chiasma optică, sau invecinate: carotide interne,
sinus cavernos, nervi cranieni, ventricul III care este impins cranial, obstructia foramenului Monro
- pot îngloba lumenele vasculare, dar rareori acestea sunt invadate
- pot suferi modificări de tip degenerativ, cu zone chistice sau necrotice, hemoragii, mai ales după tratament
medicamentos, care determină şi scăderea dimensiunilor
- pot suferi infarcte sau hemoragii, aşa numita apoplexie pituitară, urgenţă neurochirurgicală, datorită compresiei
acute şi marcate pe chiasma optică
- macroadenomele prezinta de obicei hiposemnal T1 si hipersemnal T2, cu exceptia cazurilor in care apar
hemoragii intratumorale, si in care methemoglobina prezinta aspectul IRM caracteristic dar sangele poate
prezenta in functie de etapa de evolutie aspecte ale semnalului foarte polimorfe.
Prolactinomul- tumora predominanta a sexului feminin (5:1), mai frecventa la adultul tanar, se manifesta clinic cu
amenoree secundara si galactoree
Adenom secretant de ACTH: predomina la sexul feminin, detreminanad un sdr Cushing central
Adenom secretant de STH: predomina la sexul masculin (2:1), se manifesta uneori si la copii
Adenoamele TSH-, FSH- si LH secretante sunt f rare.
Diagnostic diferential:
- adenoame chistice sunt rare si trebuiesc deosebite de celelalte formatiuni chistice intraselare: craniofaringiomul
chistic intraselar, chistul pungii Rathke
- adenoamele solide trebuie diferentiate de craniofaringiom solid intraselar, meningiom de sinus cavernos, tubercul
sau dorsum selar sau de diafragma selara cu invazie secundara a seii turcice, metastaza intraselara, abces intraselar,
dermoid selar, granulom supraselar TBC, din sarcoidoza sau histiocitoza.

377
 Craniofaringioamele
Sunt neoplazii de origine epiteliala ce se dezvolta exclusiv in regiunea selara, in cisterna supraselara sau in
V3. Prezinta crestere lenta si expansiva dezvoltandu-se din remnante ale pungii Rathke (ductus cranio-pharingeus).
Reprezinta 2-4% din toate tumorile cerebrale.
Prezinta frecventa crescuta la categoria de varste 5-10 ani – tipul adamantinomatos si la cei in jur de 60 de ani
tipul papilar.
Sunt tumori mixte, cu componente solide şi chistice în proporţii variate.
Tabloul clinic cuprinde tulburari endocrine (diabet insipid, nanism, dezvoltare sexuala intarziata), tulburari vizuale
determinate de compresia chiasmatica, uneori si un sdr HIC detreminat de hidrocefalia interna secundara
obstructiei orificiului Monroe.
Examenul radiografic poate sugera diagnosticul la copii evidentiat prin calcificari ale structurilor de pe linia
mediana.
CT poate identifica prezenta calcificarilor si formatiuni chistice sau partial chistice, iar chisturile pot fi unice sau
multiple. Dupa injectarea substantei de contrast iodate portiunile solide pot prezenta priza de contrast intensa.
IRM - evidentiaza cu valoare aproximativ egala cu cea a CT prezenta tumorilor evidentiind in plus prin planurile
coronale si sagitale directe relatiile cu V3 si chiasma optica.
- calcificarile intratumorale pot fi evidentiate prin zone de lipsa de semnal.
- tumora multilobulata, net delimitate, supraselara (uneori si intra si paraselara) cu structura heterogena solid-
chistica
- post injectare de gadolinium – enhacement puternic al nodulilor solizi, dar si al peretilor macro- si
microchistelor.
Diagnostic diferential:
- macroadenomul hipofizar chistic (contur regulat, iodofilie mai redusa)
- gliom chiasmatic sau infundibular
- chistul pungii Rathke
- epidermoidul sau dermoidul supraselar
- granulomul TBC, din sarcoidoza, histiocitoza
- meningiomul supraselar (omogen, contur regulat)
- metastazele supraselare
Meningioamele
Pot aparea in regiunea supraselara si paraselara ( dezvoltate din meningele aripilor sfenoidale, tuberculului selar,
santurilor chiasmatice, diafragmei selare, proceselor clinoide anterioare, dorsumului selar sau sinusurilor
cavernoase).
Reprezinta 1/3 din toate meningioamele intracraniene care apar dupa 40 ani.
In examinarea CT si IRM sunt importante examinarile atat pre- cat si post contrast pentru evidentierea prizei de
contrast si a contactului dural sau extensiei catre cortul cerebelului al leziunii. ( semnul “dural tail”).
Sunt uşor de diagnosticat CT, prin modificările hiperostotice pe care le determină (in special meningioamele
planului sfenoidal, ale santului chiasmatic si uneori ale tuberculului selar) şi prin priza intensă şi omogenă de
contrast
Prezinta caracterele semiologice CT si IRM general valabile ale meningioamelor.
CT – hiperdense +/- calcificari, contur net, regulat, hiperostoza la nivelul insertiei, +/- edem perilezional; iodofilie
intensa, omogena.
Sindromul empty-sella
Protruzie a cisternei chiasmatice în interiorul şeii turcice, care apare umplută total sau parţial cu LCR ce determina
largirea seii turcice si aplatizarea hipofizei, care in plan coronal apare sub forma unei lame concave subtiri
comprimata pe fundul seii turce.
Patogenie – dehiscenta diafragmului selar – congenital, involutia H la menopauza, post-partum, postradio /
chimioterapie pentru tumora H, hidrocefalie.
Tija pituitara apare elongata, situata median.
Tabloul clinic: poate fi inaparent sau poate consta in tulburari functionale anterohipofizare determinate de
compresia tesutului glandular.
„Emty sella” se regaseste si la pacientii cu „pseudotumor cerebri” (hipertensiune intracraniana benigna) in cadrul
unui sdr clinic de HIC asociat uneori cu tulburari de vedere.
„Emty sella” secundara se intalneste postoperator dupa rezectia tumorilor selare si in cadrul hidrocefaliilor cronice
(cu marirea seii turce si hernierea spatiului subarahnoidian supraselar in interiorul seii).

378
IRM: Saua turca apare mult largita, glanda hipofiza apare atrofiata, subtire, comprimata pe fundul selar, cu
marginea superioara concava. Se evidentiaza continut lichidian izointens cu cel al LCR. Tija pituitara este
elongata, in pozitie mediana.
Diagnostic diferential:
- adenom chistic
- chistul pungii Rathke
- chist arahnoidian
- chist epidermoid
Glioamele optochiasmatice sau hipotalamice
Sunt tratate impreuna deoarece punctul lor de plecare este de cele mai multe ori necunoscut.
Se asociaza cu neurofibromatoza Reckinghausen in 30% din cazuri.
Clinic – hemianopsie bilaterala, scade acuitatea vizuala bilateral, anomalii de camp vizual, exoftalmie bilaterala.
Examenele imagistice evidentiaza o masa supraselara lobulata care prezinta priza de contrast neomogena.
Hidrocefalia este un sindrom comun datorita obstructiei foramen Monro de catre tumori de dimensiuni mari.
Cele localizate la nivelul hipotalamusului au chiasma optica intacta.
CT diferit functie de localizare:
– la un singur nerv optic – largirea canalului optic, cresterea in volum fusiforma a unui nv optic, cu iodofilie
tumorala,
– chiasma – izodensa, cu dim crescute, +/- calcificari, iodofilie omogena;
extensie anterioara pe nv optic si posterioara spre bandeletele optice (frecvent unilateral).
Diagnostic diferential:
- meningiom de nerv optic (hiperdens, iodofilie intensa)
- histiocitoza X
- sarcoidoza
Gliom diencefalic
– copil, hipotalamo-chiasmatica.
CT – izo / hiperdensa discret +/- calcificari, supraselara, obstrueaza V3 cu HIC, extensie posterioara spre
bandeletele optice si hipotalamus; iodofilie medie.
Diagnostic diferential:
- craniofaringiom,
- adenom H,
- meningiom supraselar,
- histiocitoza X (leziuni litice calota).
Germinoamele
Sunt tumori cu potential malign ridicat cu predilectie de dezvoltare in regiunea supraselara si pineala.
Sunt denumite si “pinealoame ectopice”.
Apar la copii si prezenta lor poate fi anuntata de diabet insipid, cresterea retardate, sdr de hipertensiune
intracraniana.
Germinoamele sunt tumori care prezinta priza de contrast foarte intensa si pot metastaza foarte usor pe calea LCR.
Chisturile pungii Rathke
Sunt leziuni rare si important de diferentiat de craniofaringioame datorita atitudinii chirurgicale diferite.
Nu prezinta componete solide si nu calcifica. Aspectul CT este de masa rotunda proiectata in cisterna supraselara si
fara calcificari. Valoarea densitatii leziunii variaza intre cea a LCR si cea mixta a unor densitati vascoase. In acest
ultim caz capsula poate prezenta priza de contrast simuland uneori craniofaringiomul chistic. In acest ultim caz
foarte util este examenul IRM cu valoare complementara fata de examenul CT.
Infectiile
Abcesul pituitar
De obicei se asociaza prezentei altor mase selare cum sunt adenoamele hipofizare, chisturile pungii
Rathke, craniofaringioamele.
Cele mai frecvente sunt cu coci gram-pozitivi. Se poate datora infectiei sistemice sau extensiei locale din sinusul
sfenoidal sau cavernos.
CT- leziune hipodensa, hipocaptanta cu inel periferic iodofil
IRM este metoda de electie si injectarea substantei de contrast paramagnetic este obligatorie, in caz de abces
evidentiindu-se priza de contrast periferica.

379
 Infectiile paraselare
Meningele bazal din interiorul si din jurul cisternei supraselare sunt susceptibile pentru tuberculoza sau alte forme
de meningita granulomatoasa.
Afectiunile inflamatorii non-infectioase
Hipofizita limfocitica
Apare exclusiv la femei in ultima parte a sarcinii sau in perioada post-partum precoce. Este probabil de origine
autoimuna. CT si IRM se evidentiaza crestere difuza in dimensiuni a lobului anterior hipofizar fara evidenta unei
anomalii focale.
Sarcoidoza
Este o afectiune cronica inflamatorie multisistemica de etiologie incerta caracterizata de granuloame non-cazeoase.
Poate afecta orice regiune a sistemului nervos central.
Pot exista leziuni unice sau multiple cu dimensiuni diferite ce pot afecta nervii cranieni si suprafetele meningeale.
Infiltrarea leptomeningelui cu iodofilie anormala a cisternelor supraselare, infiltrarea tijei pituitare si forma
granulomatoasa cu localizare H / hipotalamica = imagini nodulare hiperdense, hipercaptante.
Nu prezinta aspect IRM specific.
Histiocitoza X
Asociata cu diabetul insipid
CT – infiltrarea tijei pituitare, cu cresterea diam > 4 mm, hiperiodofila / masa tumorala cu localizare hipotalamica,
iodofila.
In fereastra de os – osteoliza la nivelul calotei si bazei craniului.
Sindromul Tolosa – Hunt
Oftamoplegie dureroasa datorata unei leziuni inflamatorii a sinusului cavernos homolateral/ fantei sfenoidale
(cedeaza la corticoterapie).
CT poate evidentia asimetrie a sinusului cavernos, care apare cu contur flu, priza de contrast la nivelul cisternei
prepontine sau densitate anormala la nivelul apexului orbital.
IRM evidentiaza leziuni asemanatoare.

Leziuni ischemice si vasculare

Anevrismele
Anevrismele saculare in saua turceasca si paraselara pot proveni in portiunea cavernoasa a arterei carotide
sau a segmentului supraclinoidian al acesteia. Ocazional se pot dezvolta intraselar si anevrisme ale arterei
comunicante anterioare, comunicantei posterioare si arterei bazilare. Prin IRM sau CT cu injectare de substanta de
contrast pot fi diferentiate de mase solide dezvoltate intratumoral.
Apoplexia pituitara(sindromul Sheehan)
Necroza pituitara si hemoragia intrapituitaracu cresterea brusca a hipofizei se asociaza adenoamelor
pituitare si pot insoti leziunile ischemice intrahipofizare.
Pot fi diagnosticate CT si IRM prin semiologia specifica.
Clinic – sdr meningean brutal, scaderea acuitatii vizuale, oftalmoplegie.
CT – hipodensitate in infarct, cu iodofilie periferica inelara / hiperdensitate in hemoragie, in plus poate apare
hemoragie meningee la nivelul cisternelor opto-chismatice.
Diagnostic diferential:
- craniofaringiom (heterogen, extensie supraselara),
- meningiom supraselar (iodofilie intensa, are alte puncte de plecare: tuberculum selar / sfenoid),
- anevrism gigant (iodofilie vasculara)
Fistulele carotido-cavernoase si fistulele durale
Reprezinta comunicatii anormale intre artera carotida si sinusul cavernos ce apar cel mai frecvent post-traumatic.
Pot aparea si “spontan” datorita unor anomalii cum sunt degenerarea aterosclerotica a peretelui arterial, defecte
congenitale ale tunicii medii arteriale sau rupturi ale anevrismelor carotidiene in sinusul cavernos. Malformatiile
arteriovenoase si fistulele durale se pot dezvolta in aceasta regiune. Examenele CT si IRM cu injectare de
substanta de contrast completate de examen angiografic cu injectare de substanta de contrast iodata pot pune in
evidenta aceste leziuni.

380
 Afectiunile metabolice
Diabetul insipid
Apare datorita lipsei vasopresinei- hormon antidiuretic. Neoplaziile supraselare si intraselare –
craniofaringioamele, germinoamele, glioamele hipotalamice, metastazele, traumatismele craniene, chirurgia
transfenoidala pot produce diabet insipid secundar. CT si IRM pot demonstra eficient aceste leziuni. Exista
controverse legate de hipersemnalul in T1 prezent sau nu la nivelul neurohipofizei si asocierea acestui tip de
semnal neurohipofizar cu diabetul insipid.
Hemocromatoza
In aceasta afectiune pot aparea modificari de semnal vizibile datorate depozitelor de fier la nivelul glandei pituitare
evidentiate prin lipsa de semnal intraglandular.
LOJA CAVERNOASA
Reprezinta spatiul osteo – dural median, extradural. Localizat de o parte si alta a corpului sfenoidului si lojei
hipofizare.
Contine – nv: III, IV, VI si V cu ggl Gasser si vase: ACI, plexuri venoase cavernoase, anastomoza intre cele doua
loje.
CT – sectiuni 2 – 3 mm axiale si coronale si se identifica nv lll coronal, cavum Meckel / ggl Gasser = hipodens (>
LCR si < parenchim), ovalar, situat in portiunea posterioara a SC.
Clinic – polimorf, afecteaza lll, V;
sdr de fanta sfenoidala – lll, lV, Vl, V si compresie pe v oftalmica, nu mai dreneaza in SC;
sdr de apex pietros – sdr de fanta sfenoidala cu sdr de canal optic;
sdr de loja cavernoasa in portiunea mijlocie – sdr FS, cu afectarea nv maxilar superior si ACI;
sdr complet de loja cavernoasa.
Etio-patogenie:
1. Proces inlocuitor de spatiu – anevrism, fistule carotido-cavernoase, neurinoame;
2. Peretii – meningioame;
3. Corp sfenoidal – tumori osoase, cordom, condrom si sinus sfenoid – procese inflamatorii;
4. Procese adiacente ce migreaza in loja cavernoasa;
5. Procese netumorale – trombo-flebita SC.
Diagnosticul diferential CT in leziunile selare si paraselare:
Macroadenomul hipofizar (>10 mm diam) Comnentarii:
- Masa selara si supraselara care se extinde la - Cea mai comuna leziune selara (incluzand si
planseul selar microadenoamele (36%)
- Usor hiperdensa sau izodensa, solida sau - Extensia supraselara de cal putin 15 mmeste necesara
chistica pentru a produce cfompresia simptomatica a chismei
- Incarcare moderatala contrast optice
- De multe ori lobulata, rareori calcificata - Leziuni hiperdense intratumorale la examenul CT nativ
- Mai degraba disloca decat invadeaza structurile semnifica hemoragie (apoplexie hipofizara acuta
vecine - Adenoamele chistice sunt uneori nediferentiabile de
- Uneori nu poate fi distinsa hipofiza normala chistele arahnoidiene intraselare, chistul Rathke, chistul
epidermoid, abcesul pituitar si craniofaringiomul
Microadenomul hipofizar (<10 mm diam) Comentarii
- Prolactinomul apare tipic ca o arie focala, in - Glanda hipofiza pana la 9 mm, cu o usoara proeminenta,
afara linie mediane, cu incarcare diminuata la poate fi normala la femeile tinere
contrast, in cadrul unei hipofize usor marite - CT are acuratete mare pentru prolactinoamele de 6 mm
- Microadenoamele secretante de STH sau ACTH sau mai mult, daca datele clinice si de laborator sunt
tind sa fia mai putin remarcabile concordante
- Poate aparea devierea contralaterala a tijei - Pentru tumorile mici lipsesc criteriile CT de diagnostic
pituitare

381
382
383
384
385
386