Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geom VI 1986

    Uploaded by

    Narcis
    9 views74 pages

    Original Title

    Geom_VI_1986

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views74 pages

    Geom VI 1986

    Uploaded by

    Narcis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 74
    PIE sy PoE loin sc) Lei 8.25 Prof. univ. fon Cuculeseu a Prof. Constantin Ottescu Geometrie Manual pentru clasa a Vi-a @ Editura Didactic si Pedagogica Bucuresti, 1986 a ie RY | . Loashuéses Cle. Mpoale pe baza programei gcclare aprobate amo yolar 2 prow oxen, gi revizut fn anu 186 Manual fot elaborat tn en 18, pe be Miniaterul Baueatel ¢t Invisimintutut cu ms. eterna papuc Et nds, ROSTACHE TELEMAN Sof Ton MITRACHE Boe, MARIA FUMARD, Prof MIRCEA. MART 4g de bservaitefieute de cadre diactice din Sudetle : i a {nut geamf 91 aap Giurgiu #1 Vrances. ‘Arad, Burk, Hunedoara, Gala, ‘Radactoy: Prot, IOAN ST. MUSAT ‘Tehnoredector ! VICTORIA GHIMIS Coperta: NICOLAE SIRBU Partea intii CELE MAI SIMPLE FIGURI GEOMETRICE Introdacere In clasa a V-a, gi chiar mai devreme, afi ficut cunostinga ea o serie de nofiuni gi rezultate din geometric. Anul acesta vor in cepe un studi sistematio al geometriei. Vom studia o parte din geometria in plan, deci vom studia proprietifi ale’ figurilor dintr-un plan dat, fixat, Planul este o nofiune abstract, despre care ne facem o idee apropiata de cea exacta privind, de exemplu, o foaie neteda de hirtie, o paginé de carte gi inchipuindu-ne cif aceasta foaie este prelungita Ja infinit in toate pargile, In plus, c& aceasta ,,foaic* hu are grosime, : Geometria, a orice disciplina matematicd, igi stabileste adevarurile pe calea judecatii, rationamentulni, $1 nu po alos experienfei. Tnainte de a invita cum se folosegte judecata in geometria Pland, sti facem cunogtinfé cu elementele ei de bazi, cele mal simple. Puncte si drepte Punetul (fig. 1.1) XA Fig. 0 Dreapta (tig. 2.1) a sindité ca prelungita nesfirsit.in ambele parti, xB A a Fig. 31 eae In figura 3.1, punetil A se afl pe dreapta a, iar punctul B nu so aflé pe dreapta,a. Altfel spus, dreapta a trece prin punc- tul A, dar nu trece prin punetul B. Seriem acestea astfel: Ave a, Bea Dac se dau doud puncte distinete A si B, atunci putem construi o dreapta (si numai una) care si treaci’ prin cel dowd punete (fig. 4.1), ae Fig. 4.1 A Dreapta astfel construita se numegte (si se noteazi) dreapta 4. Intrebari 1. In figura 5.1, sint mai multe puncte si mai multe drepte, f DS ae a xa db Spuneti, despre fiecare ain punotele acestei figuri, pe care din dreptole din figura se afld gi pe care nu. Spunefi, de asemenea, despre fiecare din dreptele acestei figuri, prin care puncte trece Vahey figura 6.1, considerati toate perechile posibile formate din cite douk puncte gi dreptele determinate de ficcare din aceste perechi de puncte. Cite drepte diferite afi obtinut? B 4 a ig 6.1 Fig. 7.1 xB xe = 8. Acooagi problema si pentru figura 7.1. 4, Desenati patra puncte A.B, CD, agtial inctt dreptele AB si CD sk coincida. Ce puteti spune despre dreptele AC gi BD? Semidrepte. Segmente Semidreapta (hg. 8.1) »————— Fig. 8.1 Punctul 0 se numeste originea semidreptei. Fiind data o dreapta a si un punct Ape ea, exist douk somidrepte distinete (gi nu mai multe) ou originile in A. situate pe dreapta a (fig. 9.1), a Toe a 1 A cay Orie punct al dreptei a, diferit de A, se afli pe una din cele dou semidrepte (si numai pe una). Originea une, semidrepte se considera o& nu aparfine semidreptei, AB Fig. t0.1 Flind date doua puncte distincte A gi B, s& consideram dreapta AB #1 semidreapta situata pe aceasta dreapti, cu originea in A; care confine punctul B. Aceasta somidreapta’ se numeste semidreapta AB (lig. 10.1), Atenfiel Dreapta AB este tot una cu dreapta BA, dar semi- dreapta AB nu este tot una ou semidreapta BA (fig. 11.1), SSS IN Fig. 1.1 Figura format de doua punote distincte A gi B se numeste segmentul AB. Punctele de pe dreapta AB, situate tntre A $i B fe numese punte interioare sogmentului AZ (tig. 12.1) (punctul C Bg, 2.1 Act cB. BD este interior segmentului AB: punctul D nu este interior seg- mentului AB, deoarece el se alla pe dreapta AB, dar nu intre si B; punctul £ nu este interior segmentului AB, deoarece el nu se afla pe dreapta AB intre A si B). e Punetele 4 gi B se numese capetele segmentului AB, Ele nu sint interigare segmentului 4B. Nota. In loc do ,,€ este un punct interior segmentului AB“ se spune, de obicei, ,c’ este un punct situat po segmentul AB* sau »€ este un punct ce apartine segmentului AB*, Aceasta cores. punde obignuinfei de a desena un segment impreuna cu toate unctele sale interioare, sau chiar de a-l concepe drept mulfimea Format din ‘ole doud capete $i din toate punctele sale interioare®. "Ceca ce ne va interesa, in special la tnceput, va fi Jungimea unui segment, de acess o astfel de modifioare a ideii de segment nu are mare important pentru cele oe urmeaz’. — 2, Intrebari 1. In figura 43.1, punotul D se afl sau nu pe semidreapta, AB? Dar punctul C?’ Punotul A 90 afl sau mu pe semidreapta, BC? etc, Care sint punctele comune semidreptelor BA gi BC? eto. oie eergeenceat a Be S Fig. 13.1 2. Care sint punctele comune semidreptelor AB gi BA 3.1)? “8, Alegeti o dreapti a gi desenafi dou semidrepte situate pe ea, de origini diferite, astfel incit una din ele s& fie in tntre- gimo.confinuta in cealalta. ‘4y Desenafi doud semidrepte situate pe aceeagi dreaptii, cu diferite gi care si nu aibi nici un punct comun, 5. Construifi trei puncte A, B, C pe o’aceeagi dreapta, care si fie distincte dona ctte doua, astfel incit orice punct interior segmentului AB sé fie interior gi segmentului BC. 6. Desenafi 4 puncte A, B,C, D pe o acooagi dreapta, care 88 fie distinete dous ctte dows, astfel ea orice punot interior seg- mentului AB si fie interior $i segmentului CD. 7. Aceeagi problemi ..., astiel ca nici un. Bonet interior sogmentnlui AB si nu fio interior segmentului CD. 8. Sa se construiase’ patru puncte A, B, C, D pe avewuyi dreapta, care si fie distincte doud cite doud, astfel inclt segmen- tele AB gi CD sa aiba puncte interioare comune, dar nici unul din ele s& nu aibé mulfimea punctelor sale interioare confinuta in muljimea punctelor interioare ale celuilalt. orig Semiplane Semiplan (partea hagurati din figura 14.1) WUMMMMU, v0 43 Spunem ci semiplanul este mixginit de dreapta a. Punctelo dreptei a nu sint considerate ca fécind parte din semiplan. Orice dreapti tmparte planul in dou& semiplane. Orice punct al planulai nesituat pe acea dreapta se aflé in nul din cele dow semiplane gi numai in unul (fig. 45.1). Fig, 45.1 Fiind data o dreapt& si doug puncte nesituate'pe - a, spu o& punctele se afli de aceeagi parte a dreptei daci Tmt tituate tn aceey cerciplan eterna de dreapta; in caz contrar, spunem c& punctelo sint situate de o parte gi de alta a dreptoi. In fi Hunctale 4g Bunt tue d'tonay pase & drpie er boo int situate de aceeagi parte a dreptei i i gi de alta a dreptei a nes Date dso & 4 See re Ant x iG D 3. Intrebari 1, In figura 47.1, punctele C gi D i ira 17.1, pul Gi D se afla sau nu de acceasi parte a dreptei AB? Dar punctele,A si D so alla sau 2 eagi parte a lui BC? ete. Fae ep a aa A D deh iva la rigditra B c 2, Desenati o dreapta a si douti i agi puncte distincte A si B, ne- situate pe a. Dack punotele A si B sint de acceagi maria dpe tei a, exist sau nu un punct interior segmentului AB care sii fie sil ut pe a? Dar dact A si B se afla de o parte si de alta a Ini a? . Desenati dowd drepte distincte a gi d care si treaca prin- ies a gs A aaa paul in semiplanele tn care dreapta a arte planul. Ce figura formeaza toat b wihsate in acest semiplan? Sa ae ae - Desenafi trei somiplane astfel tnett s& nn existe nici un Punet'comun tuturor celortrei semiplane i aatfel melt, eciown am alege doud din aceste semiplane, ele si aibéi puncte comune. le Se ie tel atl Unghiuri __ Figura format de doua semidrepte diferite, avind i origine, se numeste unghi. Cele doud tantdieple octal 1 a: rile unghiului, iar originea lor comund ge numegte virful unghiu- ui (tig. 18.1), Fig. 18.1 Dac& cole dous semidrepte co-] formeaza sint situate pe ace- agi dreapta (adic sint in prelungire), unghiul se numeste unghi alungit sau unghi cu laturile in prelungire (fig. 19.1). Fig. 19.1 Unghiul format de semiareptele OA gi OB se noteazi X AOB sau AOB; prin X (h, ) sau (f, 8), notim unghiul format de semi- dreptele h gi k (fig. 20.1). B Fig. 20.1 o—_ z Fiind dat un unghi nealungit % (h, 4), deosebim 0 porfiune de plan interioard unghiulvi (fig. 24.1). iului artea_comund Interiorut unghiului X(t, ) apare drept pai i (interseofia) somiplanului manginit de ,dreapta h* gi care, con: fine semidreapta k, cu semiplanul marginit de ,dreapta &* si confine semidreapta th. 4, Intrebari i ct A pe latura h a unghiuluiz (h, k) gi un anct B pellavure & (ambele diferite de virfol unghiului), Goi Yard formeaca punctele dreptei AB situate in interiorul unghiutui 2. a) Desenafi trei semigrepte avind aceeasi origine, astfel neft si nu existe printre ole doud tn prelungire. Cite unghiuri puteti forma avind ca latnri olte doui din aceste semidrepte? b) Putefi face figura astfel inett oricare doua din unghiurile obti- nute si nu aib’ puncte interioare comune? c) Dar astfel incit interiorul unuia din unghiuri si fie confinut in intregime in interiorul altuia? 3. Desenafi dou drepte diferite ce tree printr-un punct A. In cite parfi (ce n-au puncte comune) apare imparfit planul de cole doua drepte? Ce fel de figuri sint aceste rogiuni? 4. Desenati trei puncte A, B, C, nesituate pe aceeagi dreapta, si dreptele AB, BC, CA. In cite pirfi (ce n-au puncte comune} apare imparfit’ planul de cole trei drepte? Hagurati acele parti dintre cele 7 care sint interioare de unghiuri, De ce nu sint opt parfi? (vezi gi intrebarea 4 de la pag. 7). Observaic. La fel ca gi planul, dreapta, somidreapta, punc- tul ete. stnt nofiuni abstracte. Figurile pe care le desenam ne dau doar o idee asupra lor. Dar, de exempla, punetul desenat pe hir- tie este de fapt 0 picatura de cerneald, caro are totugi o intindere ote., dreapta desenata pe hirtie are totusi o grosime, este limitata ete., pe cind punctul, asa cum ni-l inchipuim in geometrie, nu are vintindere, dreapta nu are grosime ele. ‘Masura segmentelor Dac’ alegem drept unitate de masurd-un segment, atunci oricdrui alt segment {i corespunde un numar numit lungimea sa. Acest numar se determin’ cu ajutorul riglei gradate. uniiate de A B .AB=36cm madsurad Pee res ig. 20.1 eT aa Fe Tn situatia dm figura 22.1 spunem gi ca: distanfa intre punctele A si B este de 3,6 cm. Doud segmente cu aceeasi lungime se numese congruente (folo- sim cuvintul ,egal" pentru sogmente identice). Fiind numere, lungimile segmentelor so pot. aduna tntre ele. Exist o situatie geometric’ ce conduce la adunarea Iungimilor segmentelor. Anume, daci avem trei puncte A, B, C situate pe aceeagi dreapta, astfel incit B si fie situat intre A gi C, atunci Ae Be 6 Fig, 231 segmentul AC este egal cu suma sogmentelor AB gi BC. Scriem aceasta astfel: AC = AB + BC, deci fiéird a ne teme de pericolul confunddirii segmentului cu lungimea sa. Faptul c& segmentul AB este congruent cu segmentul CD (deci faptul ca cele doud segmente an aceeagi lungime) se sorie AB=CD. 5, Intrebari 1. Se dau trei puncte A, B, C pe aceeagi dreapta, astfel incit B si se afle tntre A gi C. Ce figura formeazi reuniunea interioa- relor segmentelor AB, BC, impreun’ cu punctul B? a Bevo harts CER avom mnareate distenjole tn kilometr: aucurest ciuinl cetestl nav 68° to 109 20°24" 35 Fig. 26.1 Ce distant este intre Fetesti gi Medgidia? Dar intre Giulnifa si Constanja? ete. | 3. Se da o dreapta agi pe ea un punct A. Cite puncte B exista pe dreapta a astfel ca lungimea segmentului AB sa fie de 6 em? 4. In figura 25.1 x a E Fig. 5.1 avem AB = 2 om gi BC = 4 em, Care este lungimea segmentului AC? Desenaji alti figura in care cele trei puncte A, B, C si fie pe aceeagi dreapté, AB = 2 om, BC =4 om, dar segmentul AC si aiha alta lungime, Care este acea Iungime? %. In figura 26.1 avem: r AB =10m, AC = 40m, BD =7 em. Si se determine lungimile segmentelor BC, CD, AD. Fig. 26.1 AB fe Cane Sa se deseneze alte 3 figuri in cate punctele A, B, C, D si fie situate, de fiecare dati, pe acceagi dreapta, lungimile segmen- telor AB, ‘AC, BD si tie cele date mai sus, dar lungimile segmon- tolor BC, CD, AD si fio altel 10 6. Ce tnseamni mijlooul unui segment A.B? fn figura 27.1 pis afle distanfa dintre punctul C's! mijlocul segmentului AB” ‘aio figura, 27-1 0, st ee ale distanfa intro mijloucele sogmen: 7 2 _—— ee Fig. 27.1, @ 4 8 a 3 5 1 oes 1, 2 ¥ ¥ ig. 71, b D Masura unghiurilor Si unghiurile se misoard! Coea ce se m&soaré este ,miri doschiderti* dintre semidreptele ce formeazi unghiul (in nie! un caz Tungimilo laturilor, care, ca orice semidrepte, so intind la infinit). Se alego, gi in acest caz, ca unitate de masuré, un anumit unghi, Marimea (mésura) unghiurilor se determina ou ajutoral ‘unui instrument numit raportor (fig. 28.1). Fig. 28.1 In timp ce toate segmentele ne apar geometric ca fiind fel", printre unghiuri exist unul deosebit. enume unghiul si Bit. Din motive istorice, alogem unitatea de masuré a unghiurilor, numité unghiul de un grad, astfel init unghiul alungit sé aiba 180 de grade, sau, cum se sorie pe scurt: 180°, Pe baza acoster unita{i sint gradate toate raportoarele, Putem desena, in principiu, segmente orictt de lungi dorim, insi unghiuri mai’ mari decit {80° nut. i [La fel oa gi in eazul segmentelor, exist& o situajie geometrioa ee conduce la adunarea masurilor a’ dou unghiuri. Exprimarea oi exacta este putin complieata de faptul e& mésura unui unghi nu poate depafi 180°. ‘les cea mai simpli dofinigie posibilé pentru unghi, Exist mai generale’, care ne explici, de exempli, ee inteamna cd un gimnast « fieut 0 pirueti oe Pentru a desorie situatia despre care este vorba, s& preciztim mai intli c& dowd unghiuri se numese adiacente dact au otrful comun, o laturd comund, iar celelalte doud laturi stnt situate de o parte si de alia a dreptei pe care este situatd latura comund (fig. 28.1), A 408 9-480¢snt 0 2 een coud Cc in figura 30.1 am figurat patru perechi de unghiuri neadia- CS ioe Sy eae Primelé dowd unghiuri sint neadiacente deoarece nu au vir- ful comun, la fel ca gi urmatoarele doua. In a treia, pereche, unghiurile au virful comun, dar n-au o latura comuna. In ultima pereche, unghiurile au virful comun gi o latur& comuiné, dar aturile lor necomune sint de acoeagi parte a dreptei pe care este situatd latura commun’. 3, Din definifia a doud unghiuri adiacente reaulta c& niei unul din ele nu poate fi alungit (fig. 31.1). Fig. 31.1 Sa trecem la desorierea situatiei legate de adunarea masurilor a doua unghiuri. Si considerém dowd unghiuri adiacente AOB $i BOC (avind ca laturé comuna OB). Exista trei cazuri posibile legate de unghiul AOC. 12 Cazul 1. Unghiul AOC nu este un unghi alungit gi semi- dreapta OB esto situata in interiorul stu (lig. S21) ° 4 o 9 Fig. 321 c In acest caz, m&sura unghivlui AOC este egalé cu suma masurilor unghiurilor AOB si BOC; scriem aceasta AOC: =X AOB +X BOC (fard a ne teme de posibilitatea confundarii unui unghi, care este 0 figurd geometricd, cu masura sa, care este un num}. Cazul 2. Unghivl AOC este un unghi alungit (fig. 33.1). A Oo B Fig. 33.1 Cc In acest caz, relatia de la cazul 4 rémine valabili. Avem XAOB + X BOC = 180°. Cazul 3. Unghiul AOC nu oste un unghi alungit, iar semi- Adreapta OB nu este situata in interiogl shu (Fig. 34.1), A O Fig. 34.1 / é In acest caz, relatia AOC = x AOB + 3 BOC nu este ade- virati; suma mésurilor unghiurilor AOB si BOC este mai mare deoit 180° gi nu poate reprezenta masura niei unui unghi. Recomandiim si se pund in legaitura cele trei cazuri de mai sus cu intrebarea 2 de la pagina 9. 13 Dowd unghiuri cu aceeasi mdsurd se numesc unghiuri con- gruente, Soriorea % AOB = A'O'B" tnweammnd yunghiul AOB este congruent cu unghiul x A’0"B™, Toate unghiurile alungite sint congruente tntre ele, 6. Intrebéri 1, In care din cele trei cazuri, considerate mai sus, sint doud unghiuri adiacente, dac& masurile lor sint: a) 65° gi 85°, b) 90° gi 140°, ¢) 75° gi 108°? 2 Determinati, de fiecare data, masura unghiului format de cele doud laturi necomune, , 2. In figura 35.1, cele trei unghiuri mareate sint congruente. Care este misura lor? A Fig. 35. 8. Construifi doud unghiuri neadiacente, ce au virful comun si o latur& comuna, de masuri 80° si 20°. Care este marimea un- ghiului format, de’laturile riecomune? 4. Un unghi are 130°. Cit, de mare este unghiul format de 0 latura a sa gi de prelungires celeilalte? Unghiuri formate in jurul unui punct. Unghiuri opuse la virf Datorit& situafiei speciale a unghiurilor alungite, putem ‘rage inci unele concluzii interesante, oe SA considerim trei semidrepte 0A, OB, OC ou aceeasi ori- gine O, astfel inclt unghiurile AOB si AOC sf fie in cazul 3 considerat mai sus (lig. 36.1). Fig, 36.1 u“ . 3 In acest caz, interioarele unghiurilor AOB, BOC gi GOA nn au puncte comune gi reuniunes lor este intreg plant (cu excepfia lui O si a celor trei semidrepte), S& considerdim ‘semidreapta OA’, care prelungeste pe OA, Semidreapta OA’ este situaté in interiorul unghiului BOC. Avem X AOB + X BOA' = 180° si X A'0C +X COA = 180°, Adunind acest egalitafi, membra ou membru, obginem XAOB +X BOA’ + X.A'OC +X COA = 360°. Dar X BOA’ + +X A'OC =X BOC (veri cazul 1 de la pag. 13), ceca ce per- mite transformatea egalitifii sorise in: x AOB + BOC +. + COA -— 360°. O concluzie asominatoare este valabild i fn cazul mai multor unghiuri (fig. 37.1). Fig. 37.1 Pentru a formula exact concluzia objinuti, vom numi ,un- ghiuri formate tn jurul unut punct" wn numar (finit) de unghiuri avind proprietajile: a) toate ax acelasi virf — in punctul despre care este vorba, b) orice punct al planului, nesituat pe nici una din latwrile tor si diferit de virful comun, aparfine’ interiorulti unuia din unghiuri, c) nu existd nici un ‘punt comun interioa- relor a dowd din ele (veri figura 37.1). Concluzia noastré este: unghiurile formate in jurul unui punet au ca sumi a masurilor lor 360°, alta concluzie se obtine examinind figura formata din dou drepte ce au un punet comuri (fig. 38.1). Sa 8 S-au format patru unghiuri: XAOB, XBOA', XA/OB' %BIOA. Avem XAOB + XBOA' = 180° si XBOA' +X A'0B" = 180°. Deducem XAOB = 180° — XBOA’ = XA'OB". Numim unghivri opuse la virf doud unghiuri ou acelagi virf 41 astfel incit laturile unuia sa fie prelungirile laturilor eeluilalt, 6 Ce i i H i cong anelania do mat sus eater dani unghiuri opuse le orf sine Sa revenim la figura 38.1, Vedem e8, din cele pat iri teat ar a Me lat “ oe ate. Dack, doua din elo au misura w, clelalte dowd vor situafie specialé apare tnd unul din unghiuril arate 0a 8 intarssoteard ara'taieira de oO" Avonel ve ru unghiuri il cee wanehiur formate de oele douk drepte au misurile de oud drepte ce se intersecteazd si formeast i de 90° se numese drepte perpendiculare Pa tes on meste unghi drept (te. an ee a 907.90? Tatar Fig. 99.1, ‘90° Fig. 99.1, 6 ine Rtt™ wHHEA enunfaree nor probleme vom da, urmatonrea Se numeste bisectoare a unui unghi 0 semidreapta, cu origi- nea tn ofa anghiulat, eee in interioral unghiului, si astfel cele doud unghiuri formate de ea cu laturile iului ini- ial si fie congruente (fig. 40.1). arses ERE Fig. 40.1 7. Intrebiiri <1, Doua unghiuri drepte sint congruente sau nu? 2, Fie XAOB un unghi gi OA" semidreapta. co prelungegte pe OA. Dac XAOB = 3-4'0B, o2 putem spune despre RE AOB? 3. In figura 41.1, unghiurile marcate sint congruente, Care este miasura lor? Fig. 41.1 16 _4, Aceeagi problema pentru figura 42.1, Fig. 42.1 5. Care sint misurile unghiurilor formate de hisectoarea unui unghi de 130° cu laturile sale? \6. Dowd unghiuri adiacente au ca misuri 120° gi 90°. Care este misura unghiului format de bisectoarele lor? 7. Care este misura unghiului format de bisectoarele a dou ‘unghiuri adiacente cu laturile necomune in prelungire? 8, Care este masura unghiului format de bisectoarele a douk unghiuri opuse la virf? Obsereafic. Am putea tncerca s& eliminim inconvenientul cauzat de faptul of suma misurilor a doug unghiuri, daca depa- geste 180°, nu este o misurd a vreunui unghi, considerind c& dows Semidrepte cu aceeasi origine fofmeaza dou& unghiuri, unul amare® gi altul ,mic*. Fig. 43.1 In acest fel am ajunge sk avem unghiuri cu mastiri pind la 360°, Dar ce facem daci vrem s4 adundém masurile a doui un- ghiuri ,mari (ce depagesc fiecare 180°)? | Fig. 44.1 Noi nu vor merge pe aceasta cale si vom continua si con- siderdm numai unghiuri ale ciror masuri nu depagese 180°. Si considerim, ca aplicafic, un observator O situat pe o cim- pie plana, care vede in jurul siu diferite obiecte: un pom, o casa, hn stilp, o fintind, un siloz eto, Observatorul nu, este interesat de distanfole pind Ia obiectele respective, oi de direofiile In care 1" trebuie si priveasoa rebule «pr Pentru a le vedea. Pentru a preci aire ol va logo o diteetio de roernga, de exenola aise ot sons, de rotaties, de exempla eel al migcarii acclor unig coe, sono, # ve bres 0 diel prin mésura unghiului ce-l {ace ineotia de referinga, soeotit In Wiresia de refrigd, mbna co vat contig sunt es de a Fig. 45,1 Fig. 46.1 Fira a alege ac ne A directia tintin decom omat m#e> prin mumrl atagat, Unghiurile i toodotit Cie aeryecty® 8 Pot masure cu un aparat numit, Triunghiuri. $i constructia lor In figura 47.1 este desenat un triunghi, notat ABC. A 8 C Fig. 67.1 18 Elamentele cele mai importante atagate unui triunghi AiiC sint segmentele AB, BC, CA, care se numese Jaturile sale gi unghiurile BAC, | ABC si ACB (numite, pe sourt gi XA XB, XC), care se numese unghiurile sale (deci, spre deosebire de laturile unui unghi care sint semidrepte, laturile unui triunghi aint segmente; doci cuvintul ,latura, Iuat izolat, n-are nici un sens in geometrie). Spunem ci ABC se yopune* laturii AC eto. Oricérui triunghi ti corespund deci gase numere: lungimile laturilor sale gi masurile unghiurilor sale, Sa prosupunem acum c& noi dorim si construim un triunghi avind mésura unghiului A de 40°, lungimea laturii AB de 4 em; lungimea laturii AC de 3 cm. ‘Vom lua pentru aceagta un unghi de 40°, vom nota cu A virful Ini, vom ageza pe laturile sale segmentele AB de lungime 4 om gi AC de lungime 3 em. Ss ag Fig. 48.1 nce? Lem 8 Constructia triunghiului dorit s-a terminat!_Dack am avea aibifia ca triunghiul nostra s& aibé unghiul din B de 100° gi am construi semidreapta respectiva ou originea in B, avem toate gansele ca aceasta semidreapta s& nu treact prin C gi deci ca un astfe) de triunghi si nu poaté. exista. ‘Fig. 49.1 100°, A ip $8 consideriim 0 problema asemédnitoare, aceca a construirii unui triunghi ABC adind lungimea laturii AB de 4 em, mdsura unghiului A de 30° gi cea a unghiului B de 50°. ‘Vor lua, pentru rezolvarea ei, un segment AB cu lungimea de 4 om, yom construi, cu ajutorul raportorului, semidreptele AX 19 9) BY, situate de a isi part i ine BAX SS LO AR! AB, care 8 omens Fig. 50.1 Virful € al triunghiuh i semigttttl C a triunghiului va trobui st se gésoasc i imidrepslor AX, BY. Odatd detorminat C, conttracte nag init! dort este’ terminata i elomentele remase ~ hangintne Te AG, BC $i masura unghiului C — rezulté, determinate semmighop Sard, Geeasé problemi pute avea ea » BY si nu so intersecteze gi ca triunghtul cdutet ABC sa nu existe. ai gimen det con noe Sxe™Pl, daci ceream ca AB st aibi han. aa pane unghiurilor A gi B si fie de 100°, res. y ee Fig. 51.1 In sfingit, s& consid 88, considerdim o a treia problemd: i un trungh a pi coneiderim o atria problema: sf se consruiased iat sf! Inte angilelaturtor sale AB, BC, CA ‘om alege un segment AB de 2 torul compasului, cereul de centruA’ai 5i vom construi, cu aju- cereul de centru B si razé 1,5 om, sirazi 2,5 em, precum gi e Ze Fig. 52.1 20 Punctul C va trebui #8 se giseascé la intersectia celor dous cerouri. Cercurile au donk punete comune, deci problema are dou’ solufii. Ne putem ,convinge" ca cele doua triunghiuri obfinute ‘ABC gi ABC’ ,se suprapun", prin ,indoirea figurii", dupa dreapta AB si deci ci’ masurile unghiurilor triunghiului ABC sint egale cu misurile unghiurilor corespunzitoare ale triunghiului ABC’. "Si la 0 asfel de problemd.puiem avea surpriza sd nu existe solufie, deoarece cele dou ceréuri pot gi si nu se intersectene. De exemplu, dac cerem ca AB=1,5 em, BC=4 em gi AC=3 em. (se Fig. 53.1 Constructiile examinate mai sus ne’ conduc la a ne pune urimatoarele probleme: ‘1. Cum trebuie sa fie trei numere pentru ca ele sd poate re- prezenta lungimile laturilor unui triunghi? 2. Cum trebuie s& fie’ doud numere, pentra ca ele sd poaté reprezenta mésurile a dowd unghiuri ale unui triunghi? 3. Cunoscind lungimile a dowd laturi dintr-un triunghi si misura unghiului cuprins intre aceste laturi, si se calenlese Iun- gimea celet de-a treia laturi si mdsurile celorlalte dows unghiuri ‘ale triunghiului. 4. Clnasend tungimea wii latrt gi maswile eelor doud unghiuri aldturate.ci dintr-un triunghi, sd se caleulese lungimile celorlalte doud laturi $i masura celui de-al treilea unghi ale triun- yhinlui. Bis. Canosctnd lungimile celor trei laturi ale unui triunghiy sit se calewlese mdsurile unghiurilor. sale. Problemele 1 si 2 le vom rezolva in cursul acestei clase, dar cova mai tirziu (vezi paginile 96 si 42). Problemele 3, 4, 5 sint mai dificile gi le vorn rezolva in clasa a VIT-a. a 8. Bxerei J. Constrnipi un triunghi ABC tn care se dai a) A 5 em, 6 em, BC=1 om, XB f) AC =4,5 om, KA = 40" KE Pf 2 j7poud laturi gi unghiul cuprins intre ele“, yo Jatur’ gi unghiurile aliturate ei gi, trei laturi* sint singurele moduri de dy trei din cele gase numere asociate unui triunghi (Iungimile lata rilor si misurile unghiurilor sale)? Care sint celelalte, modurt} 8. Si so construiascé un triunghi ABC cunoscind 3A 35°, AB — 5 om i BC = 4 om (deci doua laturi gi unghiul opus uneia din ele). Cite solugii are problema? 4, Si so construiased un triunghi ABC cunoseind X A=150°, AB=2 om si BC —5 om. Cite solutii are problema? 5. Aceeagi problema in cazul XA=60°, AB=4 em, BC= =2 cm, precum gi in cazul XA=145°, AB=5 om, BCA om, 6, Aritagi od nu poate exista un triunghi cw laturile 4 em, Sem, 14cm. Aceeasi problema pentru 4em,9em, 3 cm. aE Cazurile de congruenta ale triunghiurilor Detinitic. Rie A, H,C'trei punete necoliniare gi 4’, 2,” alte trei puncte necoliniare. Vom serie AABC =A A'B'C', dack ABm AB! Bm BC, AC HAC, FA XA, KB LST i KC = XC". H ieiage alece wae ee! citi: triunghiul ABC este congruent on triunghiul A'B‘C’ ‘Sa observim ef din AABC = AA'B'C’ nu rezulti AABC = = AA'C'B’, deoarece aceasta ar reclama AB=A'C", de exemplu, Deci, in serierea AABC=AA'B'C' ordinea virfurilor conteaza| $8 ohservim totusi c& din AABCSAA'B'C’ renulta Saere SAA‘C'B’ Gi inca alte patru astfel do relat (scrieti-le pe toate!), Experienta clstigata prin rezolvarea problomelor privind eon structia de triunghiuri (pag. 19—21) ne arata valabilitatea wih. toarelor afirmafii, care se numese ,cazurile de congruena alo triunghiurilor", Casal 1. Dact, tm trinnghiurite ABC) ABC aver AB = A'B', BC = BC’ “¢§ XB = XP’ atunci: “AABC = AA’ B'C' 2 doud laturi si unghiul Pe scurt: doud triunghiuri care au cuprins intre ele respectio congruente sint .congruente, Aa i Cazul 1 > A'B'C’ avem Bi ‘azul 2, Dacd in triunghiurile ABC, A’ B'C’ avem J xpORD fC KC atuncl AABC = AABC i r Cazul 2 Pe scuit: dowd iriunghiuri cate au 0 laturd gi unghiurile ald- respectio congruente sint gongruente. ee eal 8 Dackin ‘ehunghiurile ABC. A'B‘C! avem AB = A’B', AC = AC $i BC = BIC, atunci SABC = AA'BIC, a A ‘ Cazul 3 LA. Ba ic" Pe scurt: doud triunghiuri cu laturile respectie” congruente sint congruente, =BC, et jementele unui trinnghi Ge relafii trebule ai existe Intre elementele hi ABC, a iz {ft poubile, simultan, vcongruentale ABC = AA'BIC gi SABC = AA'C'B? puoi dt 2, De codows trianghiur care av dou Iatur i unhinl opus ‘uneia din ele respectiv congruente na sint neapbrt eongraen zi jul 3, pag. 23). i (ves, Ee dir ok Chtaghi ABC, un punot D qo cemidreapts ou originea in D. Sa se construing un ‘inghi congruent ou iunghi ‘ib& punetul D drept. un iy triunghiul ABC, care si ai rent wna dn var i Taturi & se giseasch pe semidreapt iaikevealujt olosind ifertalo bazar do’ congrasn(i. 23 Partea a doua GEOMETRIA BAZATA PE JUDECATA (RATIONAMENT) De acum ineolo yom fol yom folosi, in stabili ale figurilor geometrice (plane), iumai niecats Punctele principale de plecare dle jude i cole trei cazuri de congruen Desigur ca gi in expunerea de rafionament in stabifres exemplu, congruenta unghiurilo: La juoat evidenta’ desenului, in continuare, scopul nostru este di namentul geometric si de a deduce ou el Importante alo figurilor, aeapeeimelnmar, Tn cele ee urmeaza, afirmatiie oe Ie vou face ter Foe migutor geometrice ws vor ydemonstra, Aceste alirmatii In orice teorema deosebith ,, ipoteza®, wipoteza", care este form: toate Taptele pe caro enunjul teoremei Ia presu earn si ,concluzia“, care este format Joa enunjul tonemnel con is din te Atiema despre situafia desorsa In ipotona, © NINH teoreme ib oi propriet&ti jndeosta (tionamenta) jilor e@ le vor 4 ale triunghiurilor. aoe de pin acum am folosit elemento proprietatilor figurilor: vezi, de or opuse la viet, Dar rolul principal Pune In migeare ragio- proprietafile cele mai Propriet&tile tringhiurilor isoscele Si enunfam prima teorema din acest manual: Peorema 1. Daei 5 AG, duce tsectoare wn le intersectie M cu latu tului BC, cae mn. trinnghi ABC hiului A gi co wunei Mf este. m jeriim punetal ei local segnon- Inainte de a preciza care es i i teoremel, 34 face desenul corgspungaton,© tT" wt concluia m4 SEE ee Fig. 1.11 pi \c Ipotesa teoremei este: AB = AC, XBAM = XCAM impre- una cu figura 4.11. Conclusia ei este BM = CM. Am spus cf orice teorema se ,demonstreaza®, adica are si o ,demonstratic". Demonstratia unei teoreme consta dintr-o sue- me de judecati, de argumente, care trebuie sé convingd pe ‘ch, acceptind ipoteza drept adevarata, concluzia nu poate, in nici un eaz, sii fie falsi. ‘Demonstrajia teoremei enunjate mai sus este urmittoarea: ‘Avem ABAM = SCAM conform cazului 1 de congruenta, deoarece BA = CA (conform ipotezei), AM=AM (fiind acelagi segment) gi XBAM = XCAM (conform ipotezei). Dect BM=MC. 10. Probleme ee 9) Dact intr-un triunghi ARC avem AB = AC si dack M este ijlocul segmentului BC, atunci semidreapta AM este biseo toarea unghiului BAC. Intrebare: Este aceasti teoremi deosebit mai sus? De ce? 2, Dac a gi d sint doua drepte perpendiculare ce twee prin punctual 0, daca A gi A’ sint doua puncte pe a, diferite intre ele fi diferite de O, aga incit OA = 04" gi daca B este un punct de pe b diferit de O, atunci AB = A'B. Intrebaro: Rimine adevarata concluzia dack B coincide cu 0? Demonstratia ramine valabila pentru acest caz? 1G. Daca A si B sint dou’ puncte situate respectiv pe laturile ‘unui unghi nealungit cu virful in 0, astfel ca OA = OB, iar C este un punct de pe bisectoarea sa, atunei AC = BC. 4, Dacd intr-un triunghi ABC avem AB= AC si dack Mf si N sint mijloacele segmentelor AB, AC, atunci MC = NB. 5. Dact A, 0, A’ sint trei puncte, distinote doud cite doua, situate pe o dreapti a, daci B, O, B’ sint trei puncte, distincte doua ctte doud, situate pe o alta dreapta b, daca OA = OA’ si OB =OB', atunci AB = A'B' gi AB’ = A'B. de teorema 1 de 25 6: In figura 1.11, a, ee gtie ol KABC=XA'BC gi AB=A’R, Sa se demonstroze ch XACB = XA'CB, A c B Pig Ata x 7. Dar daca, in figura 4.11, a, am cunoaste ch AC = A'C, AB=A'B, arttai atunci ch KABC = XA’BC. G In figura 4.11, 6, MB=NC, AB= AC. Aratati od XB = XC, os ig. 1.11, 6 ‘a wae 9. Dar daca tn figura 1.11, b am stick AM = AN, XAMC™ = XANB, co se poate spune despre KH gi XC? Dar despre segmentele BY yi MC? 10. In aceeagi figura 1.11, b stim ch BP = PC si MP = NP. Demonstraji ci ABN = XACM. UL. Triunghiul ABC are A = 90°, AC = 4em, AB=3 om. Daca prelungim latura CA cu segmentul AM = 3m 'silatura AB eu segmentul BV = 4 em, comparafi segmentul MN cu segmen- tul BC. Deti in triunghi ABC in- care AB = AC we umeste triunghi isoscel sau, mai precis, triunghi isoseel de bazi BC. Teorema 1 se poate acum formula astfel: intr-un triunghi ‘isoseel, bisectoarea unghiului format de cele Mout laturi con- eruente trece prin mijloeul bazei. S4 observim ei not am formulat attt teorema 4 oft gi pro- blemele 1—5, astfel incit ipoteza gi concluzia si fie separate prin cuvintul ,atunci*. In noua formulare a teoremei, accasta nu so mai intimpli, dar sopararea ipotezei de concluzie s poate face cu ugurinja. __ Prima condifie care se cere unui text matematic este preci- zia. Dar o alta condifie este gi concizia; a nu o respecta in- 26 oartea aceasta gi astfel atts “ie deci s& Va obignuifi si soparafi ipoteza Tei do ob vk BC ae aa im introdus aici nofiunea ‘cele de unghiuri adiacente, bisee~ soamna a lungi inutil, de exemplu, greuia lectura ei. ei teoreme ‘enw luz Ini concis.* Tot pentru coneizie a de triunghi isoscel, iar mai sus, soars eas i a unui triunghi 0 dreaptd ce trece printr un aoe in mijlacel faurid opus, Orice teionghi are dee! "iret mediane.** A < Fig. 2.11 B C edhe a bases teenth en oe sm rem mang ati rd can, et soa yn og Ce sth mane apn ae SE ees ae rema 2. fntr-un triunghi ise wcel, unghiurile d nag. sint eongruente. Fig. 3.10 pL c Conelusia aewac. XC m= XB. Vom evita si mai scriem In enunh monstrati cf ote. Sah igeor np jurile problemelor cuvinte ca ydo- obleme vom considera medianele, bisectootele, tnil- seu chine ca mfsurile Ir fii unu riongh oe tegrevar aint valabio relat Ta bisecoore (9 mai trziu, Ia tnéltime ete.) 1 Demonstraf ore Ee Sa ducem bisecto: in ef ou lotr yeotonres unghitlui A gi 98 notim A Big. 411 BF! 7 Cc Avem: ABAM = ACAM. ABA I, deoar ven ABAM » deoarece AB = AC (ipotera conti (idontioe) | BAM m= XCAM (Grin colette) AM gg cazului 4 de congruenti. Rezulta ea 328 eee on elamenta a, Despre o demonstratic in care completsin figura ; nte co nu Tigureazi in enw 4 ace folosind yconsteuofit auxilianess "me Spunem cise Putem da gi o altd de ie 0 alté demonstratie pe folate consteuciausllare, Anumos ABACS AG4 rye form cazului 1, deoarece BA 71 5 aa uit, = CA (ipoteza si SiC CAB (identice), jer eee aeecatean) (oon lem dect c& 0 teorema poate avea in resolv 3 ‘area probleunelor 6 i Hi nu numai cel’ trei cazuri de congrasnye ieee ole c., oi gi teoremele 4 §i 2, Eee aaa ol, ciuaghinrlee mai multe demonstratii Problemé, rezolyata Intr-un triungh me inghi isoscel segmentele cu un if Prana,“ celdtalt: tn mijtoacele elorlalte dowd Tear sts at A Ipote: ge es Coneluzia BP = be, AM = 4B, AN= Ne, “P= NP. 28 ee i Demonstratie. Avem AMBP = ANCP, conform cazului 1, deoarece MB = NC (jumataji de segmente congruente, conform jpotezei), PB = PC (ipoteza) gi XMBP = XNCP (teorema 2). Deci MP = NP. Observatic. Aceast demonstratie a enunjului dat, plasaté aici, este corect’. Daci am fi pus aceasta problema pe lista ce se termind la pagina 26, atunci aceasti demonstrafie, plasaté acolo, ar fi aparut drept incorecti, din eaux c& ar fi folosit teorema 2, care era nedemonstrata la ‘acel moment. Refineti deci c& ordinea in care figureaz& teoremele tntr-un text matematic este foarte importanta. In demonstratia unei teo- reme ayem dreptul sa ne baziim pe teoremele ce figureazai in text inaintea ei, dar este interzis si ne baziim pe teoremele ce figureaz in text dupa ea! Incdlearea acestei reguli poate duce 1a ceea ce se numegte ,,cere vicios* (de exemplu, valabilitatea unei teoreme 8 se bazeze pe a altoia care, la rindul ei, si se bazeze pe prima). Col mai flagrant mod de a incdlea aceasta roguli este de a te baza, in demonstrafia unei teoreme, pe concluzia ei. 41, Probl ; =e ) Dacd M gi N sint dou’ punote situate pe prelungirea bazet BC a unui triunghi isoscel ABC, astfel incit BM =CN si punctul B si fie intre'M si C, iar punctul C intre B gi N, atunci AM =AN. 2, In aceeagi ipotezd ca la problema 4, avem 3BAN = XCAM 3: Intr-un triunghi isoscel, bisectoarele corespunzatoare latu- rilor congruente sint congruente. 4. Perpendiculara in A pe laiura AB a unui triunghi isoscel ABC taio baza BC tn M, iar perpendiculara in A pe AC taie BC in N. SA so demonstreze ci BM =CN gi c& triunghiul AMN este isoscel. 5. Perpendicularele in B gi C pe baza BC a unui triunghi isoscel ABC intilnese bisectoarea unghiului format de semi dreapte AB side prelungivea sexidreptoi ‘AC in punetele M iV. Demonstrati ei BM = CN. 6. Daca una din bisectoarele unui unghi al unui triunghi esto perpendiculars pe latura opusi, triunghiul este isoscel. 7. Intr-un triunghi isoscel mediana gi bisectoarea corespun- xatoare bazei coineid. 2 8, Dact tntr-un triunghi ABC avem AB m= BC =CA, i KAwxpexe 8 i. ao 9. Se da bava BC tntih Cbservatic. In carter noastrs nu vom folosi problemele date jm demonstratiile teoremelor. Mutares ene probleme din carte "a un paragrat oo wmeazi nu face deoh wees nostra incorect, ate de eaet Problemelor ined va putepi baza pe presses rerolvate de voi in prealabil. Cink congienge int-0n Goiunghi ABC unghinrile dia 291 C Sint congruente, atunel az ote, i A Fig. 611 os C Tpoteza Conclusia See we AB= AC. Demonstratie. Avem AABC = AACB (conform cazului 2), deoarece BC = CB (identioe), XB m= XC (ipoteza) gi XCm =X 2B (ipoteza). Decl AB = AC. i «coh osereatie. Dack facem comparatia intre enunful teoremei 3 Hromehit, teoremei 2, vedem cf ipoteza teoremel dive concluzia {eoremei 3, iar concluzia teoremei 2 este ipoteza teoremei 3. In Scost. ea spunem c& teorema 3 este 0 tearace reciprocd a teo- remei 2, Fantru a injalege gi mai bine nofiumea de teorema reciproc mula resigrane date; sk ne reamintim teorema 1. Desk ot for: mula reciproca astfel: ,dacé punctul Mf ort mijlocul laturii BC Space iunehi ABC, atunci AB = AC gi AM mote bisectoarea XBAC*, am obfine o teorema neadevitrata,’dup& cum ne araté figura: 7.11, i eres Fig. 71 vi a tim“ deci numai o parte din ipoteza pute had ie a eared reciproce. Aceasta se poate face ie pees parents Gran triunghi ABC in care A ee etine ain ete ‘A este gi bisectoare, Teorema astfe bjt tote toe ann ou teoreaa 1. Al doen mot ete: dad nan eat a din of cid, WH 42 se protentad aceasta ca yprobema rezolvat A Cc Fig. 811 RM Conelusia Bee aa AB = AC. XBAM =XCAM. Demonstratie. S& consideram pe semidreapta AM un pungt emonstratie. Sa : A’ astfel ca MA’ = AM. Cc Pig. 9.11 ‘=CM (ipotezi), = AA'CM (cazul 4) deoarece BM: eA Hit ete PCr see Iie ge AC mS AC (omgrucnto‘u acl al rll). baci oon sum AC=A'C (teorema 3, in AC. oN Maaviate (ld BABM = AA‘CH), deck AB = Ac. we AI SMttse\e'G edad ta’ dencaitratin fa inci ne o “Observatic. Este destul de ed coe ane SN nes Fre problema’ tn coral de fof, rayne constracfiel ai: eo des vag colo dowd tunghiur!eongruente fn aclai liare a fost of triunghi, pentru’ a putea aplica’ teorema 3. at din ipoteza ei, Si gonsideram © teorema (Z), sh notam cu (J) ipotera ei Regt (€) concluzia. Teorema se mal son © si (A) > (@) $i s0 ci- teste. , Daca (9) atunci (@)" sau (9) implica (@)*. Daca ipo- In al doitea caz teorema are on Waproce: (ct gi €)—>(B) “gi (€ $1 B) > (cd) precum gi (6) Ghsereati. 2. O teorema tiem’ See ny numai despre o figura, ci despre toate figurile cart indeplinose conditile din ipo- ere cl, Hato destul oa pentru una din tenes figuri concluzia sé nu fie adevarata, pentru ca Taft Tespectiv si nu fie adevaret (si deci s& nu i se mai dea titlhl de teorema...). Astfel trebuie Infolese cele spuse in legatura ou figure tah san, ormind reciproce ale une! teoreme, Putem da atit peste noadeed cadevarate, deci peste noi tooreme’ Ft i peste enunjuri neadevarate (false). Demonstratia de la pagina 34 n-a mai constat dintr-o conn congTuenta de triunghiur, oi a repent un sistem mai fomblex de argumente. Din acest’ punet de wedere vorbim de teo- rome simple 9i teoreme complicate (difieile). Evident cf acoste noalificative' depind gi de ,prroepereas cititorului (rezolvitorulni). Reciproca teoremei din problema dian la pagina 29 este probleme, $2 ifeilt. Cu eunostingete de ping acum, gi reciproca Preblemei 4 do la pagina 25 este diticag 12. Intrebati si probleme 1. Incereati 84 demonst afi of dack in AABC bisectoarea coma aul unghi coincid, triunghiel ete isoscel, fina @ ce © constructie auxiliaré (dovedind congruenta celor doua trinn, ghiuri din figura 8.11), De co ma reugiti? wei triunghiului, un triunghi isoseel. i Aceowsi problema (ca la 2) pentru Bisectoare (in loc de mediane). 2 ami geen anu in Beso anu anh a vated ttf. ol ah mahngt 09 de Savard abs Catia oo 4ce BC. Demonstrati c& OC esto aR) seth sak Bailath 4 2 diteste ie lg ot nainp es deine ot ats Peh a ater, oh daa wn Bae dat cane Sea oe ee ee strafi reciproca Drepte paralele rite a gi 6. Ele nu pot avea ensiderim dous drepte diferite @ ib. Ble n ve oun panels clerya amare Mesa ae, ne nt are minh trees o dreapla fi muna wns (nee Fe ee Pogo poste inthmpix ba dou drepte sient ee eee Spunem in acest caz Sonburete (ay snk pont ch aah Somer ne a At « 1s a Fig. 40.11 Se poate intimpla ca doua drepte distincte s& n-aiba niei un punct comun, Privigi figura 44.11. \- 33 A Sint dreptele a si din aceasta tigurd concurente sau para- Jele? Pe figura noastra ole n-au nici un punct comun, dar pre. Jungind* cele doua drepte, ele vor avea un punct comun, Dect cele dou drepte sint concurente, »Experienja“ de mai sus ne determin si ne abjinem de la afirma, numaj pe baza unui desen, cd dous drepte sint paralele, deoarece nu putem si .,prelungim Ja infinit" desenul pentru a no fonvinge de aceasta. Numai pe calea judecdfii vom putea ajunge Ja conchvzia dack doud drepte date sint paralele sau nn. Teorema 4. Daci AB esto un segment, dack AX 9i BY sint dou semidrepte, situate de 0 parte gi de alta a dreptel AB, astiel inelt XBAX = XABY, atunei dreptele pe eare sint situate semidreptele AX, BY sint paralele. x A 8B Fig, 12.11 u Ipoteza Coneluzia XBAX — KABY. AX || BY. (Figura confine in ea partea din ipoteza ce spune c& semidreptele AX si BY sint situate de o parte gi de alta a droptei AB.) Cum vom demonstra aceasta teorema? Nici una din teore- mele de pind acum, nici unul din. faptele puse tn evidenta pind acum nu afirma c dou drepte sint paralele, De unde vom deduce atunci ci AX || BY? Aceasté tooremi se va demonstra printr-o metoda nové, numitd ,metoda reducerii la absurd". Ea consti ina presupune conclusia falsé (neadevarata) gi a deduce, bazinducne pe aceasta presupunere, pe ipotezii gi pe teoremele demonstrate pind acum, un fapt care contrazice un alt fapt, cunoscut drept adevi- rat (deci de a deduce un fapt absurd). Aeasta ne va permite 58 judecdim astfel: concluzia noastré nu poate fi falsi, deoarece ‘aceasta ne-ar conduce la un rezultat absurd (contradictoriu), deci concluzia este adevarata, Demonstragia teoremei 4. S& presupunem c& dreptele AX gi BY nu sint paralele. In acest caz ele ar avea un punct comun é Ar fi doua cazuri: »C se afl& pe semidreapta AX" gi ,C’ se alli pesemidreapta BY“. Noi ne vom situa in primul caz; in cel de-al doilea, judecata se face analog. u [L/w Fig. 13.11 c S& alegem un punct C’ pe semidreapta BY, astiel ca AC = = BC (ven figura 43.11). Avon ABAC = SABC (cazul 1) deoa- rece BA=AB (identice), AC = BC’ (constructic) si XBAC = =X ABC’ (ipoterd). Deci KABC = XBAC". Rezulta ch XBAC’+ FEBAC = SABC SABC — 180°. Aceasta ne aratd ei semi dreptele AC, AC’ ar ti in prelungire, ¢ : Prin punetele distinete C gi C' ar trece deci dou drepte dis- tincte: una ce ar trece gi prin B, alta ce ar trece gi prin A. Dar acest rezultat este absurd; presupunerea c& dreptele AX si BY au un punct comun nu poate fi deci adevarata gi cu aceasta am dovedit ci dreptele AX gi BY sint paralele. 13. Probleme 1. Faceti singuri judecata din demonstratia teoremei 4, in cazul in care dreptele AX gi BY s-ar intersecta intr-un punct situat pe semidreapta BY. 4 2. De ce doud drepte distinete nu pot avea dou puncte dis- tinote comune? Reluafi judecata de la inceputul acestui paragraf si convingefi-va oa ea sa facut tot prin ,reduoere la absurd. 8. In figura 14.1 avem XAOB=XAO'B’. Boe Ti Logeonga pase ano a Demonstrafi c& bisectoarele unghiurilor AOB gi 40'B" sint paralele, 35 » Sob! (gt arepte a sib, concurente tn 0, slegem OA <0, OB =08' (figura 15.11), Demonstrati c& ABI A’B gi AB’ A‘) a“ Fig. 15.11 5. Daca in triunghiul ABC avem A em AB= AC, yi dack AB’ dnmdteapta ce prolungeste semidreapta AB, aitn, meee unghiulut iC’ sint paralele! Obseroajiz. Tn viata de toate a de toate ailele intilnim ple de drepte paratele, Manginile de 1 fale ames et a ple de drepte parole J08 $i de is ale unel for di Sesto parll te Dat pival soya ent doe Axloma paralelelor: Unghiuri formate de ‘doud drepte paralele cu 0 secanth tb pat te orl ssn drapes fn ar ne fe aevnt” ae Z Be eee O con- Corio fbagina 89 (units acolo propriate doconae ne leo dreaptt ap i Pune tan sisttaiepat trl slaain pea, c0 origien nh yao aoe ah EP originea in A, situatas de cealalta parte a x A “Tncercdrile de a demon tra afirmat sols dant tc 3000 dean de inscca asy eRR Parlor xan Yinbe Injelegerit'a ocea 08 esto. matematica, Pe* (MEM®/ Mate In pri- 36 ee Informafia in plus oe 0 aduce axioma paralelelor este ci nu putem duce prin punctul A o alti dreapta paralels cu a, In par- ticular, oricum am alege punetul B pe dreapta a, constrnofia ne conduce la aceeasi dreapta. 5. Dack a gi} stnt doud Sa pea thiate de oa tela dreapd in pune A Gag Bd, gl duck AX gl BY Mth Go parative sanpeabaeee eeioeee ee x Fig. 17.11 B i Noe Ipoteza Coneluzia allb. EXAB=XYBA. Demonstragie. S& construim 0 semidreapté BY’ cu originea in B, de cealalta parte a dreptei AB decit semidreapta AX, aga tnolt KY'BA = xXAB. Ayem BY’ |\AX (teorema 4), deci dreapta BY’ coincide cub (axfoma paraleiclor). Reaulta. ig. 19.11, @ 12, Se da un triunghi ABC in care XABC—40° §i ACB — 50". Dac I este punetul de intersectie al bisectosrelor tran. ghiului ABC, sé se determine cite grade are BIC. 18. Intr-un triunghi ABC, XBAC=60°, Care este wasura Wghiului BLC unde BY si CY sint bisectoarele tinghiurilor ABC respectiv ACB. Fe inant go sao oe Suma’ misurllor unghiurtlor ‘unut telunght cote 19g 0™® 6 Suma misurilor wighturilor unut’ trlanghi inti 2ateed costo’ teoreme consta niin dinte-o figurt formatd dintroun triunghi ABC, iat conelusia ei este: SAL KB dC Pemonstratie, Si. dueem. printe-un virt al. triunghiului o pa- ralelé Ia latura opusi lui (de exempla yon dane Es Jn notapile din figura 20.11, avemn: £1 = BA ¥ (alterne in- See.tormate do secanta AB ce'taie dreptele paraleie BCyi XY), XC=%CAY (alterne. interne...). Dect XBAC+XB+ xO = XBAC + BAX + XCAY 2 YNAY © aoe sauialle y ig 30, 8: C a Teorema, este demonstrata. Rafiunea constructiei auxiliare din demonstratie a fost de a aduce cele trei unghiuri in situafia de a fi sadiacone. 40 i zolwariiproblemelon, ters SA mai introduce, in vederea rezolvarii_ prob 1 te menil'de ,tndijime” a unui telunghi, caro pa thsemia o daa ce trece ‘printr-un virf al triunghinlui si este perpendiculard pe latura opusd virfului (tig, 24.11) Pig. 24.11 i termenul de tris dedi orice triuiighi ar trei fhaltimi), previim gi . CGiis Genaerah Gore Va tnabina e ibunghi a ogi TGrE congruente. ; T, Dow arile unui triunghi au ca masurl 80° 9i 65° bste masura celui de-al treilea unghi? Servali Care ant misurt unghiurilor unui triunghi echilateral? 3) Unul din unghiurile unuictriunghi isoscel are masura de 70. Che sit masurileeslrllte dous unghiuri? Aceoesi problema tncazul oind unul din unghiuri are masura de 130°, Dar eind unw fn wiighiuri/are measure de 90°? i i ey abot din unghiurile unui tringhi au masurile de 60" si “y&pectiv 40°. Sk s¢ determine masurilo unghiurilor formate de ysectoarele triunghiului cu laturile opuse, misurile unghiurilor ee fiftre\eletfihhiseatonrele triunghiului, precum si masurile uunghiurilor formate intre ele de inaljimile triuughiului. je Senumegie unghi exterior unui triunghi ABC unghiul acDiuin figura 22.11 (yi altele cinei in acceayi situate ). 8 Rig. 22.11 masura unui unghi exterior al unui ciptae eeeoae misurilor eelor doud unghiuri ale triunghiului neadiacente eu el, p 6. Si se demonstreze ei suma misurilor a dou unghiuri éx- terioare este mairmare decit 180°, 7. Care: estisuma masurilor tinghiurilor exterioare ale unui triunghi? 4 — | 8. Dac A gi B sint douk puncte diferite gi daca AX, BY sint doud semidrepte situate de aceeagi parte a dreptei AB,astfel in- ft suma masurilor unghiurilor XAB si YBA s& fie mai mick dectt 180°, 8 se demonstreze cA semidreptele AX gi BY au un punet comun. i has, 9. Cum trebuie sa fie unghiurile B si C ale unui triunghi ABC, astfel inctt inalfimea din virful A a triunghiului 88 inter- secteze dreapta CB intr-un punct situat tntre C gi B? 10.Daca in triunghiurile ABC, A'B'C’ avem XA = XA’, XB=XB’, atunci XC=XC. ‘ 11. Daca doua triunghiuri isoscele au bazele respectiv con- gruente gi unghiurile opuse lor congruente, sint aceste triunghiuri congruente? ‘ 12. Cum trebuie s& fie doud numere, pentru ca sh existe un triunghi astfel ca doua din unghiurile sale s& aib& drept masuri acele numere? Patrulatere Nofiunea de patrulater este mai complicaté decit con de ‘triunghi, datorita faptului ca, dact am lua patra puncte gi le-am juni in toate modurile posibile prin segmente, am obfine o figura Gestul de inctreaté (figurile 23.11 si 24.11). as Fig. 2911 A- ast Vom infelege prin patrulater o figura cum sint cele din dese- nele ce urmeazi (ABCD gi ERGH). E 4 Fig. 25.11 Fig. 26.11 H S& le deseriem in cuvinte: un patrplater esteo figurd format din patru punete distincte A, B,C, D, considerate in ordinea sorisi, astfel incit: es 2 a a. Printre ele nu exist’ trei puncte coliniare, b. Segmentele AB gi CD n-au nici un punct interior comun; egmentele BC si DA n-au nici un punct interior comun. ‘a Jn aos 27.11 gi 28.11, KLIN ¢i OPQR nu sint patrulatere le ce?). Hest aitdeion aa a ‘ Fig. 27.11 ix| Fig. 28.11 N en Intr-un patrulater ABCD, virful A se spune c& este aléturat cu B si D gi cd este opus lui C ete. Segmentele AB, BC, CD, DA se numese laturile acestui patrulater, Laturile AB, BC se numesc consecutive, la fel laturile 4B, DA. Laturile AB, CD se numese opuse. Segmentele AC gi BD'se numeso diagonale ale patrula- terului, Vom considera patrulaterul 4BCD identic cu patrulaterele BCDA, CDAB, DABC precum gi cu patrulaterele ADCB, DCBA, CBAD, BADC. Patrnlaterul ABCD 11 vom considera diferit de toate eelelalte patrulatoro co se pot forma, eventual, cu punctele A, B.C, D luate in alta ordine dectt cele sapte indicate DeLinifie, Un patrulater so numeste convex, daed, ori- care ar fi o Jaturi a sa, celelalte doud virfuri, nesituate. pe latura considerati, se afli de aceeagi parte a dreptel po care este situatd aceasté Iaturi, 16. Intrebi 1, In patrulaterul ABCD, care este virful opus lui D? Dar virfurile aliturate Ini C? Dar latura opusa lui DA? Dar laturile consecutive ei? 2 Cite patrulatere distincte putefi forma, cu virfurile in punetele din figura 29.11? Scrieti-le, ye fiecare din ele, in toate modurile posibile! In cite moduri diferite se poate nota acelagi patrulater? pe. Fig. 29.11 x ox 43 81 Gite patrulatere distincte se pot forma eu virfurile in puncfele din figura 30.11? Serieficl pe flare tn toate modurile posibile, > ° (| * Fig. 30.11 Ook c 4, Care din patrulnterels tin figurile 25.11 $i 26.11 gi care din patrulaterele din intrebarile 2 513 sint convexe gi care nu? fi. Un patrulater ce are dona laturi opuse paralele este tot- deanna convex sau poate fi gi meconvex? Suma misurilor, unghiurilor unui patr Detinifie, Dack ABCD este un patrulater convex, atunel unghiurile ABC, BCD, CDA 4i DAB se numese unghiurl ale patrulateruiui, 7 7, Suma misurilor ‘unui coutettme 7 Same ‘unghiurilor unui patrulater fer convex 4 Fig. 34.10 8 D Coneluzia. KABC + BCD + XCDA + XDAB = 360". Demonstratic. Teorema 6 aplicat in triunghiurile ABC. si ACD da: XABC+XBCA+XBAC=180" gi XCDA + XDAC +> + XDCA ~ 180°. Adunind aceste egalitati, putem aranja rezul- XABC-(XBCA + XDCA)-+ XCDA + (XDAC + 360°. Dar XBCA + XDCA = XBCD gi XDAC + +XBAC = XDAB. Inloouind parantezele, conform ultimelor doud relatii, obji- nem rezultatul dorit. 46 _ - So oe ee ener arp eee etearrbe cinerea sie °F. Desenaji un patrilater convex ABCD in care 2A — 50, B70", XC = 140°. Care este masura XD? 2. Aceeasi problema pentru A —40°, KB=30°, XC = 100°. 8. Aceeagi problema, pentru A=130°, XB=150", XC = = 100% 4, Cite unghiuri cu masurile mai mici de 90° poate avea un triunghi? Dar tn patrulater convex? (analizati, la fiecare intre- bare, toate posibilitafile). . Cum este unghiul din C al patrulaterului din figura 32.11 faja de unghiul din A? * 3, 0 x Fig. 92.11 oO Gare sint masurile unghiurilor unui patrulater convex, daci( toate aceste unghiuri sint congrnente? Desenati un astlel de patrulater. Are el neapiirat toate laturile congruente? Obsercafit. In Togitura cu problemole de mai sus, so Toloses denumirile: de spatrulater:coneao™ pentra un patralater neconver, de unghi ascufit® pentraun unghi cw mdsura: mai micit de 90°, otnghi obtuz" pentrit un unghi cu masura mai mare de 90° si mai mica de 180°, dreptunghi® pentru un patrulater cu toate unghiv rile congruente. Suma ‘misurilor unghiurilor unui poligon convex Ce vom injelege printr-un_poligon ? 0 figura formata dintr-un numar de cel putin trei punete,agezate Intr-o ordine, diferite doua cite dona, De exemplu (figura 33.11), poligonul ABCDEFGH. D Pig. 33.11 a8 6 Punetele A, B, C, de exemplu, se numese virfuri consecutive ale poligonului. Segmentele desenate se numeso laturi ale poligo- nului. Numarul de laturi ale unui poligon este egal ou nmnacal viefurilor sale, in cazul nostra 8. Laturile HA, AB se numese le. turi consecutive ale poligonului, O astfel de figura se numeste poligon atunci gi numai atunci cind ea nu are trei virfuri consecutive coliniare, nu are niel un vinf situat in interiorul vreunei laturi gi nici doud laturi neconse, cutive care sa aibii un punct interior comun, Poligonul ABCDEFGH se va considera identic en poligonul BCDEFGHA, ou AHGFEDCB eto... . Figura 33.11 se va bonsidern drept poligon, chiar daci A, B, D ar it coliniare. Un poligon se numeyte convex, dact, oricare ar fi o latura a sa; virfurile diferite de capetele acestei laturi se afl toate de ace, casi parte a droptei ce confine latura (ligura 34.11). Teorema 7. Suma misurilor unghiurilor unui poligon convex eu n laturi este de n—2 ori 180°. rn Demonstratia acestei teoreme este aseminatoare cu cea a teo- remei 7: se imparte poligonul in triunghiuri ete. 18. Intrebari si probleme 1, Numiti toate , tripletele" gonului din figura 33:11. Numifi cutive ale acestui poligon. 2. Peivifi figura 33.11. Care grupuri de trei puncte apardrept coliniare? 8. Oricare trei virfuri ale secutive 4. Esto poligonul din figura 32.11 convex sau nu? 5. Desenati poligoane convexe ou 5, 6 laturi ete. Numi unghiurile lor. 6. Care sint misurile unghiurilor unui poligon convex cu Cutie toate unghiurile congruente? Dar ale unuia eu rr de virfuri consecutive ale poli- toate perechile de laturi conse- unui patrulater apar drept éon- toate 46 . £ 7. Notiunea de ,laturi opuse nu exista intr-un poligon oa- rasa Totun ctu cl ABCDEF ou 6 laturi, care latur’ ar fi sIndreptiita si fie numit& ,opuss Iaturii AB? 8. Cum s-ar defini o ,,diagonala a poligonului din figura 35.11? : ° Chee diagonale diferite are un poligon convex cu 6 laturi? Dar unul cum laturi? Fig. 35.11 9. Demonstrafi teorema care ne dé suma misurilor unghiu- rilor unui poligon convex pentru poligoanele cu 5 laturi. Denumirile poligoanclor. Un poligon cu 5 laturi — pentagon, cu 6 — hexagon, cu7 — heptagon, cu 8 — octogon, ew — enea: gon, cu 10 — decagon, cu 12 — dodecagon... cuvinte originare in limba greaea. ( m oe Observafie. Dack tn enunful teoremei 7 facem n=4" ob- jinem enunful teoremei priyind suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex. Daca face n=3, obtinem enunjul teoremei privind suma masurilor unghiurilor 81.7 apar drept ,cazuri part Noi nu vom studia sistematic toate patrulaterele, ci numai citeva tipuri speciale Paralelogramul este unul din ele. Definifie. Sb numeste paralelogram un patrulater in care laturile opuse \ * paralele. Deci patrulaterul ABCD este paralelogram atunci i numai atunci tind ABCD st AD|\BC, figure 36-1 A B Fig. 96.11 0 6 Teorema 8. Intr-un paralelogram laturile opuse sint congruente si unghiurile opuse sint congruente. a a B prea Conelusia ABIICD, AB=CD, AD||BC. SAG SED Observagie. Inainte de a da demonstratia teoremei, s& obser- yam cf, de fapt, am soris numai ,jumatate* din concluzie; ar fi trebuit si adaugim si AD=BC si XBCD=XDAB. Este acest Iucru coreot (si demonstrém numai ,jumatate din conoluzie gi sa spunem c& am. demonstrat teoroma)? Este, din motive de ,si- metrie a enuntului*, Mai precis, daci demenstrain teorema’ eu coneluzia sorisi de noi (,pe jumatate") si aplicdm acest enun} paralelogramului BCDA, obtinem si ,cealalti jumatate". Demonstragie. Ayem AABC=ACDA (cazul 2) deoarece AC=CA (identice), BAC = XDCA (alteme interne, fai de ABICD taiate de secanta AC) si XBCA = 3DAC (alterne interne, fala de AD||BC...). Rezulti AB=CD gi XABC=XCDA, qed. (inifialele cuyintelor latinegti ,quod erat demonstrandum*, care inseamna .ceea oe era de demonstrat si care, intr-un text, mate- matic, reprezinté un mod prescurtat de a indica sfirgitul unei de- monstratii, deci faptul ca textul co — eventual — ar mai urma nu mai face parte din acea demonstratie). Observatic. Teorema anterioard este formata de fapt din dowd teoreme, care au aceeasi ipoteza, una din ele avind AB=CD drept, concluzie, iar cealalta avind KABC=XCDA drept concluzie. Prima din cele dona teoreme se enunti pe scurt astfel: ,doud seg- ‘mente paralele cuprinse intre doud drepte paralele ‘sint con- gruente’ Teorema 9, Intr-un ae ‘al diagonalelor* se afl Ia mijlocul —e A 1 aes Wig, 38. Ipoteza Conctuzia AB\CD, OA=0C. AD|BC. ‘Acest punct se numegle centrul paralelogramului “6 JAB = SOCD. (caxul 2) deoarece AB Peet OAS ‘B= XOCD (alterne interne fata de ‘AB\CD taiate de AC) gi XOBA = XODC (alterne interne... i ). Remulté OA = OC. Hints eae Toorema 9 se enunfa, pe sourt, astfel: Aigginaele unui paralelogram se taie tn parti congruente (pe ficcare diago- ye pot demonstra prin aceleasi metode gi urmiitoarele teo- Teme‘) un patrulater cu laturile opuse congruente esto paralclo- Sram in patrulater,care aro dous Inturi opuse paralele gt con- mle ete Periinn cu unghinele pose congruent ests part 4) Daed diagonalele unui se tale fn piirfi eongru- ate Eeigy a a ae “tes, Peite do a trece la probleme; si introducem denumirea de sae de a tee pene tngomen see Tei en un capat in acel punct, perpendicular pe dreaptd, gi em ealdlalt eapat pe dreapté. 419, Problem te, In aio Tiguri ABCD. formata din patru puncte, t aceadit enim in care AB||CD, AB=CD, dar care #8 n fie Pera Pemonsteati cl unghie oe ‘ale “ani pardon te bazindu-va pe proprietafile paral sing congrtteorema 5, consecingole ei), far8 a va baza pe easurile fale iriunghiurilor. ! de congents unui tnghi al unui paralelogram, este de 40°. $8 ceiowloze mésurile cclorlalte unghiuri ale paralelogramulni. Te ease eraontiul,ce uncgte mijloacele a dou’ laturi opuse ale unui arelslogray ste paralel cu celelalte doud laturl gi con: — Seentele de la dowd puncte, situate pe o paralelé la 0 reap a, sess diospth ante stn par enngrunte, un a %9 Senge problema 6 (pag. 39) bazindu-va. pe teoremele asupra parolelogramelor, din acest paragral. 19 4 matematieh = Geometie c« Vi ° _ Observatic. Teorema dit rie Tee in_ problems ; unto ast: dstanfa dela oricare punct af wel eet date Arlee Com dees ae Cazul 3 de congru Pi nti. seconenapl un triunghi format de et mehiorilor ne arata ox, nedeformabil (fig. 39.11), neti de metal rigide In. schimb, un pat D utrulate in metal se poate deforma tig oT aa The Peedttigide de Ao Fig. 99.1 ans Daca bucafile o al pure au respectiv Iangimil cum am deformé spectiv lungimile egale, atunci, ori. paralele, a patrulaterul respectiv, laturil lui opuse vor See Fig. 44.11 Aceasta se aplic& Aceasta se aplica la construcfi de divectie. pentru automobiie: 2° &xemplv, a mecanismelor Unie mijlocie tntr-un triunghi TYorema 10 (teorem: mh aaa al Bip i wg) Paral usd pein mila Boalltemth dere f ig laturil AC gi avem B/C" = BC pen oe anata 50 Ipoteza Conelusia AB’ = B'B, AC' = C'C, BC’ BC. BC’ 2. Demonstragie. S& ducem prin B o paraleli la AC; si notim ‘ou D intersectia ei ou dreapta B’C"; deci BD|| AC. D8 Nc rig. c ‘Avem AAB'C’ = ABB'D (caml 2), deoarese AB’ = BB (ipoteza), XA B'C’ = XBB’D (opuse la virl) si XB'AC’ = X.B'BD tele ‘interne fafa de BD\|AC' taiate de AB). Deci AC'=BD si BIC’ = BOD. Patrulaternl BCC'D este paralelogram, deoarece C’D|| BC (ipotert) $1 BD||CC’ (constructie). Avem deci (teorema 8) BD = =CC' i DC' = BC. ‘Comparind rezultatele celor dowt judeoati, objinem AC’ = =C’'C (ambele congruente cu BD) gi ‘De = BC, Din B’'C’=B'D, Femlts: DC’ = DB’ + B’C’ =2-B'C’ si apoi din DC'= BC, c& 2-B'C’ = BC, deci BYC’ ‘Ambele afirmatii din concluzie au fost dovedite. Ratiunea constructiei auxiliare a fost de a ,aduce™ segmen- tul BC pe dreapta B’C’, cu un capit tn C’.. Observagie. La fel ca gi alte teoreme, teorema de mai sus poate fi formulata gi far& notafii, astfel: Segmental ce uneste mij- Foacele a doud laturi ale unui irwunghi este paralel cu latura a ireta i are ca langime jumétate din lungimea ei. Cind am dorit si trecem la demonstrafia teoremei, enunful dat inainte ne apropia de acest scop. Enunjul dat acum este mai ‘ugor de refinut gi de aplicat. Teorema asupra liniei mijlooii este o aplicatie important a proprictatilor paralelogramelor, care deschide ealea rezolvarii mul- {Tor probleme: ea reprezint& un prim pas cdtre o teoremé impor. tants (teorema lui Thales), care se va inva in clasa a VIl-a. De fapt, teorama asupra liniei mijlocii intr-un triunghi este un caz particular al teoremei lui Thales. 81 . 20, Probleme 1, Demonstrafi oi segmentul co unéste mijloacele a doud la. turi ale unui triunghi este paralel cu Tatura a 3a gi are lungimea egal cu jumitate din lungimea acesteia. Folosifi, pentru demon, ftratie; metoda reducerii la absurd, bazindu-va pe'teorema asupra liniet mijloci 2. Demonstrati enunful din problema 4, bazindu-va pe too- rema liniei mijlocti, in acelagi mod in care’a fost demonstrata teorema unghiurilor altene. interne. 3. Demonstrati enunjul din problema 4, fara a folosi teorema Liniei mijlocii, dar lolosind o reciprocé a unei proprietati a pare, Telogramului (faceti aceeasi constructie auxiliaré cain figura 42.11), 4, Demonstrati teorema asupra liniei mijlocii, faeind 0 con. structie auxiliara diferita de cea folosita de noi In, demonstratie, anume ducind prin B'o paralela la AC. 5. Inte-tn triunghi isoscel, doud din Tiniile’mijloeii aint eon- ‘gruiente, 6. Pe laturile AB, AC ale unui triunghi so aleg punctole 2’, C* abtfel ca” AB! Bi 7) AC = AE. Sa so, deminstrere ok BC gi ot BIC’ BC. %. Mifioacele latunion unui patrulater sint virfurile unui pa- ralelogram, 8. In demonstratia teoremel asupra.liniei mijlooii, de unde am stiut ci dreptele BD gi B'C" se intersecteara? Nu puteau fy ele oare, paralele? 9,,Segmentelo ce uneso mijloacele laturilor opuse ale unui patruldter se taic in pirji congruente, 10. Cole trei linié mijlocié ale unui triunghi (éare unese, dows ette dowd, mijloacele laturilor) determing patrw’triuhghiurt con. gruente (fig. 44.11). sao U1: Rie B’, C’ mijloacele lavurilor AC, AB ale unui'tyfinghi Sa se demonstroze cA mifloacele inal\imii, bisectoarel 91 medignei corespunaitoare’ virfului A se afla po dreapta B'C” . Punetul comin diagonalelor unui: paralelogram’ so ‘alla ve dreapta o¢ unegte mifloacelé a dou laturi opuse ale parelelo- gramului, 82 1, Pe latura AB a unui triunghi ABC se ia un punet B’ aa d a i duce o paralela Ia BC, care fel ca AB’ = 4 AB gi prin al se duce o p: ; =f BC. 3 AC si cs BY po AC in C’, $i se demonstreze o& AC'= [AC § trful A al unui triunghi ABC cu mij- 14, Dreapis o? primtemectecaa pe BC hntr-un punct D, ast locul acted din B intersec fel on BD = + BC. > 15. Daek dont, mediane ale unui trianghi slat, congrue atunci laturile corespunzitoare lor sin¢ congruente. Peeled pape lieane cata ets ee a jonata drept ie din problema 15 era menfionat, drept roe a lana 93 ou nurtele de srerpoca teneeldi b ina 25°). Dac’ afi reusit s-o rezolvati, fn i ame eae ae nge of afk dobindit nol eanogtne, a por fechonat i priceperea de a rezolva probleme. Nici a onstructie auxi- in problemele ,usoare" (necesita 0 cor : Ary, Duptce ve daa alte cunoptingo, vei gs eg . vefi put nual Simple seen nd biseetore nt congramné aban dao8 intr-un trang E i jonati Jaturile corespunzitoare sint congruent“ (teorema menti drept grea Ia pagina 32). rombul, patratul Dofinifie, Se numegte dreptunghi un paralelogram care re un rept, Consecing i. arepte (veri, la pagina 38, tonomat teoremol, dat 9 iui i chi. sint ito unghiurile unui dreptung) it oni sn ae dotinifile pot avea consecinfe. Fig. 46.17 58 Teorema 1’, gruente, + Diagonalelo unui dreptungh! stnt cone 4 D oe c Ipoteza ABICD, AD|| BC, XBAD ~ 90°, Coneluzia AC = BD, (opuse in paralelogramul ABCD — Te orema 11" (reciproca a teorem unui paralelogram. stn eongruenta, niundl perme eomale areptunghi, atunci paralelogramul este 2 D Fig. 47.11 8 L eon Conelusia AD| BC. XBAD = 90°. AC = BD, Demonstratie. AABC= ABA. Gnterne de acceasi parte. a. sooante 2 i ued (vezi, pagina 48, semniticatia acestor inifiale)’ a sober eke, Tot de dragul conciiuniitimbajului (deci : ) cele doua teoreme 11” si 11” so obignuiots se obignuiesto @ fi enunfate intr-una singura, astfel: 4 | @ Teorema 11 (a diagonalelor congruente intr-un pair: Iater). 0 conditie necesard si sufieient’ ea un paralelogram si fie ighi este ca diagonalele sale si fie eongruente, Sau: un paralelogram este dreptunghi dac& gi numai dack diagonalele sale sint. congruente. Un astfel de enunt tnseamnd de fapt doud teoreme, reciproce una celeilalie; demonstratia sa inseamné doud demonstratii. Grupérile de cuvinte 0 conditie necesard $i suficientd si daed si numai daca nu sin indivizibile, Teorema 11’ se poate Znunfa gi ,o condifie necesar& ca un paralelogram s& fie drept- ‘unghl este” ca diagonalele sale s& fie congruente’, sau yun para- Telogram este dreptunghi numai dacé diagonalele sale’ sint con gruente“. Teorema 117se poate enunja gi ,0 condifie suficicnt ea un paralelogram s& fie dreptunghi este ca diagonalele sale si fio congruente" sau ,un paralelogram este dreptunghi dact dia gonalele sale sint, congruente". Un alt exemplu de astfel de enunf fi putem da amintindu-ne de teoremele 2 (pag. 27) si 3 (pag. 30). Ele se pot ,combina® in- freuna singura: 40 condifie necesard si suficienté ca un triunghi fie isoscel de baz AB este ca unghiurile din A gi B sa fie con- eruente". Definifie. So numegte romb un paralelogram. cu douk laturi consecutive congruente, Consecing a. Toate cele patra lnturi ale unui romb sint congruente (in demonstrarea ei ne bazim gi pe teorema 8). Teorema 12, O conditic necesari gi suficienti ca un pa- wierd fp romb este ca diagonalele sale si fie perpendi- culare. ‘Dupa cum am spus, 0 astfel de teorema esto de fapt format din doua teoreme. Ar trebui deci s& soriem dona ipoteze, doud concluzii, doud demonstrafii. $i aici se poate face Ins ,economie de soriere. Cele dous teoreme vor fi reciproce una alteia, deci, dup cum am discutat Ta pagina 32, ele vor fi de tipul (ef gi B)—>(2) gi (et gi @)—>(3). Tn cazul nostru of inseamnd ,patrulaterul este paralelogram', @ inseamni el are dowd ‘laturi consecutive congruente, jar @ inseamnk ,diagonalele sale sint perpendiculare’. Putem serie cele doua teoreme intr-una singurd, astfel (of) —>((B)—-(2))s 55 Hy citim aceasta daca (ct), atunci m ndacd (cf), atunci (2) dact gi i “ aot (tna (2) ta echivalont cu (2)" ates (chrapees det a parte a ipotezei i . oe parte comund. ipotezs elor dou eoreme, pe cur, dent Vom aseza’ aceasta astfel, in’cazul teoromei 12, A Fig. 48.11, c Ipotezd comunit ABICD,.... AD||BC Condipii: echivétente AB = BC ‘ACL BD ‘Vor urma dowa demo ii, elté'o' sigeata, + smu = "sigent demonstrafiaYeoremei In care relagia i A, iar cea din dreapta constituie lesena_ inaintea demonstrafiei teoremé nee Ja ipotezd, iar cea din an eae teoremei 12. . Avem AAOB = ACOB ( 719) deoaneee AO CO (diagonalele unui paraeigram se i eee eon or eee tony gi ABSCB ipotean), Bada Sta ae ay z pee + XCOB = 180°, obfinem am AAOB = ACOB (cazul 4), deoarece AO=CO. (acelagi fiecare din ele preced ata a 22,8, desena tint ae in stinga se adan; eae ee ee ei in care relatia din dreapta stinga constituie concluzia. motiv...), OB =OB (...) gi = confor io ose). Desi Azeem COR (ambele au, : Piette mame peat un pul care eta Conseei st ue ite ele ut saga ay gos Pig. 49.11 ‘Observaie! IX figara'50.11 am reproventat’ schematic mul- finlea tuturor ‘patfilaterclor te, Cu’ am mareat faptuliel patrulatere Fig. 50.10 oxisté paralelograme care nu sint nici dreptunghiuri nici rom- buri. Probleme 1. Un pateulater este ‘dreptunghi daca si mumai, dad are toate ‘unghiurilé. congruente. 2. Un patrulater este romb devi i numai daci wire toate la- tuirile congruente. /5.Un paralelogram ‘este romb’dacit'si: numai-daca ‘una din dingonalcle sale este bisectoarea unuia din unghiurile paralelo- geamulu t, Demonstrafi, folosind proprietayile rombului, ci o condi- tie necesara gi suficientd ca un triunghi 84 fie isoscel esto ea o me- dian gio bisectoare si coincida. 5.'Cum trebuie si fic un patrulater, pentru ca mijloacele laturilor sale ef fie virfurile unui romb? Dar ale unui dreptunghi? Dar ale unui p&trat? 6. Dacd uh unghi al unui triunghi este drept, atunci mediana corespunzitoare Tui are ea lungime jumBtate din lungimes laturi opuse. Zin exteriorul triunghiului ABC se construiese patratele ABB'B" si ACC'C’. Sa se demonstreze cf BYC = BC". 8. Se considera un patrat ABCD si punctele E pe latura AB, F pe BC, G po CD gi Ht po DA asttel ncit AE= BF =CG=DH. Sa se demonstreze ci EFGH esto un patrat. 9. Pe laturile AA, ¢i BB, ale unui dreptunghi 4 4sB5B se iau punotéle Ay, Ay respectiv B, By, astfel inott Ady =AyAp = Asds EBB, = B,By=ByB,. Si se demonsteezo c& droptele AyB, ArPs Sint perpendiculare pe Ady. (0. In triunghiul ABC avem AB= AC. Perpendicularele pe BC in B iC interseotear’ dreptele AC, AB in D qi Ev S8.se de- monstreze e& DE} BC. Py st 11, Unul din unghiurile unui romb i este de 60. monsiore of una din diagonslle hl ente Sascumth elit trulter of fis peralogram.(eoerene See ee Pe 18. Pe laturile rombului ABCD (tig. 51.11, a) se construiese fn afara pat i i Re ratelo ABM $i ADPQ. Demonsirati o8:a) QW= AC, Fig. 54.11, @ 14.Un pitrat ABCD are di i i oon ata 02 3 tm 2D or me ca ind Pe laturile unui triunghi echilateral ABC, so construiesc, 2 Ba figura 81-11, b, pitratele ACKG si CBDE. Ardtati ot AAED au unghiuri respectiv congruente pe care si i calculafi. G Ome mS ib: & 16. Pe laturile BC gi DC ale unui dr i, tn aneta rlaturile BC si DC ale unui dreptunghi, se construies, si DCMN. De i a) AC= MP gi Bde wD: rath Trapez : Detinifie. Se numeste trapex un patrulater Jaturi_opuse paralele. gt eelelale doudlaturi opuse neparslele, Deei nici un : atrulati fi i si pais! um patrulater nu post fin acelag timp 91 taper, Cele douit Iaturi paralele ale unui trapez se numese bazele trapesului.. Detinific. Se numeste trapos isoseel un traper cu latu- rile neparalele congruente. Teorema 13. O condific necesard si suficientt ed un tra per si fie isoscel este ea unghiurile aliturate uneia din baze si fio congruente, potest: comund AB||CD, AD¥BC Conditii echivalente AD = BC xD =x Demonstratie. In ambele demonstrajii ce o compun, vom duce prin Bo paraleli la AD, care ya taia latura CD intr-un punct 2 {paralela apare deja in figura 53.11). Cum AD+ BC, dreapta BE va fidiferita de dreapta BC, deci BC gi BEC este un triunghi. =. ADEB este un paralelogram, deosrece AD || BE prin con- strucfie, iar AB||CD din ipotez’. Rezulta BE = AD (laturi opuse in paraielogram). Avem §i XBEC = XD (corespondente fafa de AD|\BE taiate de DE). "Ave BE-= BC (congruente eu AD, primul pe baza color sta- pilite mai sus, al doilea din ipotez’). Deoi XBEC = XC (din tri- unghiul isoscel BEC, teorema 1). Rezult& XD = XC’ (congruente cu XBEC, ca urmare a celor stabilite in cursul demonstratiei) =. Cele afirmate in primul alineat al ,demonstrafiei = sint valabile gi aici, deoarece nu s-au bazat pe ipoteza AD = BC. Deduoem apoi XC = XBEC (congruente cu

    You might also like