Observăm și explicăm

ZONELE NATURALE
 În cadrul lecției:
❖vom distinge zona pe harta lumii;
❖vom descrie zona utilizând terminologia
specifică;

❖vom identifica plantele și animalele specifice

zonei;

❖vom argumenta influența condițiilor de mediu

asupra viețuitoarelor;
 Arctica (Polul Nord)
Antarctica (Polul Sud)
foarte aspră, Zonă

Ziua și noaptea polară

La Polul
rece și uscată; Nord între nepoluată de

Condiții de trai
precipitaţii 21.03-23.09 oameni. Ei
sub formă de este ziua vin aici pe
Clima

zăpadă; polară, iar la perioade

Polul Sud limitate,
este noaptea pentru
polară. cercetări.
Durează 186
zile.
Stăpânul Arcticii
 Știați că ...

Gheața are pe alocuri o grosime maximă de 4

kilometri în Antarctica.

În Antarctica există de 8 ori mai multă gheață

decât la Polul Nord.

În Antarctica , în anul 1983, a fost înregistrat cea mai

joasă temperatură cu valoarea de -89,2C.

Cel mai mare deșert în lume se află în Antarctida, mai

mare decât Sahara.
 Tundra
aspră, cu Băștinașii Petrol

Ocupația oamenilor
vânturi zonei sunt

Bogății naturale
Aur
puternice și eschimoșii.
îngheţuri mai Cărbune
Creșterea
Clima

tot anul; renilor,

ierni foarte pescuitul,
lungi, veri de vânătoarea;
scurtă durată ;
și destul de
răcoroase;
 Renul –
sursa prinsipală
de existență.

Locuință Lapte, carne,

blană

transport Haine
Lumea animală
 Știați că ...
Plantele din tundră sunt mici şi cresc aproape de pământ pentru a se
proteja de vânturi aspre şi temperaturi joase. Unele dintre ele au peri pe
tulpină pentru a ţine de cald.

Denumirea de tundra a fost data atât regiunilor situate dincolo

de limita naturala a padurilor

Iarna tine 8-10 luni, temperaturile sunt foarte

scăzute.

Verile sunt scurte, 2-4 luni, media lunii celei mai calde
menținându-se sub 10 grade Celsius.
Astăzi:
•am învățat ...
•mi-am reamintit...
•m-am bucurat...
•m-am dezamăgit...
• De povestit infor. pag.84-108
TAIGAUA.
TAIGA RUSĂ ESTE CEA MAI EXTINSĂ
ZONĂ DE PĂDURI
• Taiga rusă este o întindere imensă de terenuri de aproape
10 milioane km pătrați, ocupate de păduri de conifere fără
sfârșit, care sunt situate la latitudini înalte, de la 55 de grade
nord până la același cerc polar.
• Este o regiune practic nelocuită, mediul perfect pentru așa-numita
pădure boreală. Ocupă aproape toată Siberia ca să putem vorbi despre
taiga siberiană
 TAIGAUA

Taigaua este înțeleasă ca acea regiune situată în latitudini

înalte ale emisferei nordice, caracterizată prin precipitații
scăzute, frig extrem susținut pentru perioade lungi de timp
în fiecare an, dar respectând câteva săptămâni de
temperaturi medii de peste 10oC, aproximativ patru, peisajul
predominant fiind cel al pădurilor întinse de conifere.
 Cea mai mare masă forestieră de pe planeta noastră este
aici, reprezentată sub formă de conifere. Taiga este doar de
doi factori: la nord de tundra, un loc deja extrem de aproape
de polul nord și în cazul în care nu există veri cu temperatură
suficient de ridicată și la sud de cea a stepei, cu precipitații
excesiv de mici pentru care aceste conifere boreale necesită.
 CLIMA
Cele mai principale caracteristici ale taigalei
ruse sunt: precipitațiile nu sunt foarte
abundente, verile sunt scurte, dar suficient
de calde pentru ca zăpada să se topească
complet și iarna lungă
și grea.
 Clima în acest mediu este extremă, cu ierni riguroase.
În timpul verii temperatura medie este în jur de 20 de grade,
în timp ce în timpul iernii mediile sunt de aproximativ -30 de
grade. Precipitațiile nu sunt foarte abundente, fiind în jur de
450 mm.
Timp de opt luni, gheața și zăpada sunt peisajul zonei, dar în
timpul perioadei de vară există o adevărată incubație a vieții.
 FLORA

Coniferele, tipul de copaci care formează

în mare parte aceste păduri boreale, sunt
foarte rezistente la pierderea apei. Sunt
copaci uriași de peste 40 m înălțime. Frunzele sale în formă de ghimpată sunt
perene.
Există mai multe specii de conifere. Cel mai proeminent este așa-numitul Pinus
sylvestris, situat în zone uscate. În multe ocazii amestecat cu Juniperus communis, în
plus față de Picea obovata sau abis, inclusiv Betulia pendula și pubescens. În zonele
estice există foarte numeroase populații din Sibiric Larix.
 În zonele apropiate de tundra biodiversitatea este foarte
limitată din cauza rigorilor de iarnă. În afară de pădure, nu sunt
decât licheni și mușchi. Numai la latitudinile inferioare și
temperate nu foioase copaci, ar fi salcii, mesteacăni, plopi sau
plopi coexistă în plus față de conifere.
O caracteristică a acestor terenuri uriașe este lipsa de
materie organică în soluri. Acest lucru se datorează frunzelor
veșnic verzi ale pădurilor și, de asemenea, la înălțimea uriașă a
copacilor, limitând posibilitățile de luminozitate suficientă,
astfel încât o mare varietate de specii de plante pot prospera.
Mușchii, lichenii și ferigile nu au această problemă, desigur.
FAUNA

Urșii sunt unul dintre

cele mai reprezentative
mamifere ale faunei din
taiga.
 În ceea ce privește fauna sălbatică,
este, de asemenea, săracă din cauza
rigorilor de iarnă. Renii, alșii și căprioarele sunt din abundență. De
asemenea, urși, lupi și nevăstuici. Iepurii și șoarecii, de asemenea,
rezistă pe acest teren. Este de menționat explozia de insecte în
timpul verii.
DACĂ DOREȘTI SĂ AFLI MAI MULT ACCESEAZĂ LINCUL DE MAI JOS.

https://www.youtube.com/watch?v=Y1OTqnE2Ix4
Abundența țânțarilor în
timpul sezonului de vară
complică foarte mult vizita
în zonă
Pădurile de foioase
Sunt pădurile din zona de câmpie şi deal. Ele sunt
formate din arbori ce îşi pierd frunzele
toamna.
 Clima
Primăvara și vara, deși sunt
umede, sunt mai calde. În
Sunt prezente cele patru
timpul toamnei și iernii, apare
anotimpuri: iarna, primăvara,
schimbarea culorii frunzelor
vara și toamna
copacilor și căderea lor
ulterioară.

În timpul anului, temperatura În funcție de locație, este

medie este de 10 ° C, devenind normal ca zăpada să cadă în
mai rece în timpul iernii. timpul iernii.

După perioada de frig și de

dezgheț care dă drumul spre
primăvară, frunzele arborilor
sunt reînnoite, iar pădurea este
revitalizată. Acest sezon
durează aproximativ șase luni.
 ghindă

• Măreţul stejar cu crengile sale ramificate creşte până la o

înălţime de 40 m, trăieşte până la 800 de ani şi oferă adăpost
multor animale şi plante.
• Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc
brăzdată.
Arţarul este un arbore rezistent, cu lemnul alb şi tare, cu frunze
caracteristice, lucioase, despicate în cinci lobi lungi şi ascuţiţi. Este
un copac ideal pentru a da umbră într-o curte mare. Preţuit din
punct de vedere estetic pentru spectaculoasa culoare de toamnă, este
sursa de bază pentru siropul şi zahărul de arţar.
Castanul este un arbore cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă,
cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent 20 - 35 m
înălţime, cu un trunchi care, la maturitate, poate atinge adesea 2 m
în diametru .
 jir

Fagul are înălţimi de până la 35 de metri. Este impunător, cu scoarţa

netedă, cenuşie-albicioasă, frunzele în general ovale, iar fructul,
numit jir, este o nuculă acoperită de o scoarţă ţepoasă.
◼ Mesteacănul este un arbore cu un aspect deosebit,
având coaja albă, "pictată" cu dungi de
culoare închisă, aproape de negru .

➢ Întinereţe, arborele creşte repede, iar

longevitatea medie ajunge la 100 de ani.
➢ Proprietăţile terapeutice au fost
cunoscute de sute şi mii de ani, fapt
pentru care mesteacănul a fost denumit
„arborele vieţii“.
◼ Teiul este un arbore înalt până la 25 m,
cu o coroană deasă.
Frunzele sunt lung-peţiolate, rotunde.
Florile, în număr de 2-10, uneori şi mai multe,
sunt alb-gălbui, plăcut mirositoare.
➢Arinul este un copac cu
coaja cafenie iar iarna
pare roşcat, din
cauza mâţişorilor.

➢ Frunzele seamănă cu
ale fagului numai că sunt
aspre şi lăţite la vârf. Pe
dos, de-alungul nervurilor,
sunt ruginii.

➢E un arbore căruia îi
place mai mult pe malurile
râurilor repezi de munte.

➢Poate atinge şi 30 de
metri înălţime
Ulmul creşte în pădurile de fag şi în cele de stejari dar este plantat şi
în parcuri, deoarece frunzişul său răcoros seamănă cu al teiului.
Frunzele dinţate pe margini sunt verzi, pe spate mai albicioase şi cu
puf roşcat. Ulmul este la maturitate impunător, înalt, cu scoarţa
brăzdată de crăpături .
◼ Frasinul atinge înălţimea de 40 metri. Tulpina sa prezintă în
partea tânără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie, iar în partea
bazală de culoare cenuşiu-negricioasă.
◼ Creşte relativ repede şi produce un lemn foarte valoros pentru
industria mobilei şi pentru industria materialelor sportive.
Scoarţa şi frunzele sale îşi găsesc întrebuinţări în medicina
naturistă.
Arbuşti
Ciuperci Ferigi
Strat de frunze uscate
Fauna: Lupul Ursul
Căprioara Cerbul
Veveriţa Iepurele
Misţretul Vulpea
Insecte
Păsări – privighetoarea şi
ciocănitoarea
 RELAŢIILE TROFICE
◼ Într-o pădure de foioase se stabilesc cele mai complexe
legături trofice datorită numărului mare de animale cu
regimuri variate de hrană; acestea nu vor fi niciodată lipsite de
hrană.
◼ Jderul mănâncă păsări , şoareci şi veveriţe.
El poate consuma şi fructe de pădure, iar
împins de foame, chiar şi cadavre.
◼ Vulpea nu este un animal strict carnivor.
Ea consumă pe lângă animale (iepuri, şoareci) şi hrană
vegetală (fructe), dar în cantitate mai mică. Astfel, ea se
adaptează în orice anotimp în funcţie de hrana
disponibilă.
◼ Ca urmare a lipsei de hrană pe
timp de iarnă, unele animale
migrează, altele işi fac provizii,
iar altele intră în stare de amorţire
sau de hibernare.
◼ Cu cât o specie de animale va avea un regim
mai variat de hrană, cu atât va avea un rol mai
important în menţinerea echilibrului
ecologic.Ea va ţine sub control atât speciile cu
care se hrăneşte cât şi speciile pentru care
reprezintă hrana.
◼ Prin aceste relaţii trofice,
echilibrul unei păduri de
foioase este stabil.
◼ Distrugerea lui are loc
când se taie pădurea sau
sunt omorâte animalele
în mod necugetat.
◼ De aceea, orice
intervenţie a omului în
natură trebuie bine
chibzuită, iar
consecinţele bine
calculate.
◼ Ţări europene în care mai întâlnim
păduri de foioase:
Franţa

Olanda

Marea Britanie

Irlanda

Belgia

Luxemburg
 TEST
Numeşte:
◼ cel puţin 3 animale care trăiesc în pădurile de foioase;

◼ cel puţin 3 specii de plante sau arbori specifice acestei păduri;

 Compară imaginile
pădure de foioase pădure tropicală

pădure tropicală - Jungla

 JUNGLA
si…misterele ei
Pădurile tropicale sau Junglă : sunt cele mai
dese și umede păduri din lume, greu de străbătut.
Clima junglei este caldă și foarte umedă în tot
timpul anului. Plouă aproape în fiecare zi.
 Din cauza umedității plantele cresc uimitor de
repede. Copacii ating înălțimi foarte mari.
 Jungla este veșnic verde. Cele peste 3000
de specii de arbori și arbuști nu-și pierd
frunzele. Sunt arbori ale căror frunze nu cad.
niciodată.
 În junglă se întâlnesc mai multe specii de plante decât
oriunde pe glob.
Multe plante sunt folosite de om drept sursă de hrană,
medicamente și marterie primă.

palmierul de cocos
arborele da cacao
arborele de cafea
bananierul
acajuul
abanosul

lemnul de abanos este cel mai

prețios din lume
▪ Cele mai răspândite plante sunt lianele –
plante agățătoare, se agață de alți arbori.
▪ Jungla adăpostește cea mai mare floare din
lume – Rafflesia
(diametrul – 1m. greutatea - 6 kg)
 Cresc în junglă și plantele carnivore

▪ Prind și consumă animale mici de obicei insecte .

▪ Cresc în mlaștini unde solul e sărac în substanțe
nutritive.
Pădurea ecuatorială este patria minunatelor
orhidei
Jungla este un minunat adăpost pentru milioane
de viețuitoare, care găsesc aici din abundență
hrană, apă și căldură.
▪ Sub perdeaua verde și întunecoasă a
pădurii zboară fluturi uriași.
Pe pământ și pe copaci se târâie furnici de
mărimea unui deget
Insectele sunt vânate de păiangeni veninoși.
Păiangenul Darwin este capabil să țese
pânză de o lungime până la 7m.
În junglă văzduhul răsună de țipetele
maimuțelor

Gorila
Urangutanul
Gibonul
Maimuța
veveriță
Cimpanzeul
Aici sunt peste 100 specii de papagali
Pasărea colibri este cea mai mică pasăre
din lume
▪ Ibisul rosu este o pasăre foarte frumoasă datorită
penajului său. Are ciocul lung și curbat.
▪ Se înrudește cu barza.
Jaguarul își pândește prada cățărat
printre ramurile copacilor
▪ Capybarele sunt cele mai mari rozătoare din lume.
▪ Lamatinul cel mai
mare animal care
trăieste în râurile
amazone din
junglă.

▪ Poate sta o oră sub

apă fără să respire.
Jungla este puțin populată, aici își duc viața
diverse triburi.
Băștinașii junglei trăiesc în cocioabe mici.
Îndeletnicirile lor sunt tăierea copacilor
pentru fabricarea mobilei, culesul
fructelor, vânatul și pescuitul.
În prezent jungla se află în mare pericol.
Compară pădurea tropicală cu cea de foioase.
 Alege varianta corectă:

Clima junglei este:

aspră; caldă și foarte umedă; caldă și uscată
Pădurile tropicale sunt:
rare și luminoase; dese și greu de străbătut
Arborii din junglă:
sunt veșnic verzi; toamna le cade frunza
 Ce?

De ce? Cum?

Când? Unde?
▪ Descoperă:

Locul pe hartă
JUNGLA
Lume vegetală

Lumea animală

Ocupația oamenilor
B R A V O!
 Savana

Mediul de savană- Vegetaţia este ierboasă, adaptată condiţiilor secetoase din cele 6 luni când
precipitaţiile sunt insuficiente existenţei unei zone forestiere- există doar arbori izolaţi(baobab, accacia);
Savana este o vegetatie ierboasa ce constituie habitatul erbivorelor dar şi carnivorelor.
•
Clima
Sun doar două
Se caracterizează prin anotimpuri: anotimpul
cantități însemnate de ploios (când are loc
precipitații care cad renașterea vegetației) și
neuniform. secetos( când vegetația
se usucă)

Temperaturile sunt
destul de ridicate în Temperatura medie
ambele anotimpuri, depășește deseori 18
diferența fiind de 2-4 grade
grade.

Seceta stăpânește
savana aproximativ 4- 6
luni.
Sol rosu de savana
Palmieri izolaţi
Accacia
 Baobabul este un arbore cu frunza căzătoare ale cărui ramuri
sunt asemănătoare rădăcinilor, de unde și numele de „copac cu
capul in jos”. El se mai numește „copacul-butoi”. În diametru
Baobab poate avea până la 9 m și poate păstra 1000 litri de apă. Fructul
lui se numește „pâinea maimuței”.
Leul
Elefantul
Girafa
Struţi
Bivol
Ghepard
Zebra
Antilopa
Hipopotam
Rinocer
 Oamenii savanelor

Indigenii- ariile savanelor sunt populate de nomazi. Nomadismul poate fi în beneficiul

mediului:-animalele care pasc nu sunt ţinute într-un singur loc, ci mutate din loc în loc,
permiţȃnd astfel vegetaţiei să se regenereze.
Tribul Masai din Kenya.
Deşerturile calde
 Deşerturile calde sunt
un mediu extrem. Sunt
cele mai uscate şi mai
calde zone de pe glob.
Ploile sunt sporadice
şi se întâmplă să nu plouă
deloc timp de un an sau
chiar mai mult.
Condiţiile de secetă
sunt rezultatul influenţei
anuale a presiunilor
ridicate subtropicale.
 Exemple: Atacama, Sahara, Kalahari, Namib, Thar,
Gibson, Rub al-Khali, Sechura etc.
 RELIEFUL

Deșerturi nisipoase – suprafete plane sau dune de nisip

Deșerturi pietroase sau stâncoase – formaţiuni asemănătoare unor stânci şi
canioane
Deșerturi cu pietriș - în mare parte fără vegetaţei, cu terenuri cenuşii.
Oaze

Maroc Dubai

California

Deşertul Libiei
 CLIMA

Clima se caracterizează prin veri lungi, calde şi uscate şi ierni reci, geroase.
Cantitatea anuală de precipitaţii este foarte redusă, sub 100 mm, mai ales
• in lunile decembrie – martie.
In august au loc furtuni de nisip.
Temperaturile din timpul
zilei pot atinge chiar 50
grade Celsius în zone
joase depărtate de mare
sau ocean, iar suprafaţa
terestră, mai ales dacă
este acoperită cu nisip
poate atinge 80 grade
Celsius.
Cerul este
predominant senin din
cauza lipsei umiditaţii.
 Neexistând nori, în timpul zilei pământul
absoarbe căldură, iar noaptea intensitatea radiaţiei
este mare şi temperaturile pot ajunge chiar la 0
grade Celsius. Aerul supraîncălzit se răceşte
considerabil pe timpul nopţii rezultând amplitudini
termice diurne de peste 30 grade Celsius.
 Deşerturile
tropicale au vegetaţia
săracă şi efemeră şi
depinde de ploi. După
ploi puternice, în urma
umplerii văilor, apar
plante care nu rezistă
decât până se evaporă
apa.
 De asemenea pot
apărea plante xerofile
adaptate la condiţii de
excesive de secetă.
 Apa în deşert
La suprafaţă totul
pare o mare fără apă,
dar sub imensele dune
de nisip, apa îşi
croieşte drum prin
canale subterane.
 Vegetaţia
deşerturilor tropicale are
caracter permanent doar
în oaze. Acolo se
dezvoltă o vegetaţie
prosperă în locuri în care
apa subterană iese la
suprafaţă sau apa freatică
este la mică adâncime.
 De obicei în oaze
se cultivă curmali,
cereale şi chiar
legume.
 Fauna deşerturilor
tropicale este foarte săracă.
Între animalele adaptate la
aceste condiţii se remarcă
dromaderul prin
dimensiunile lui.
Alte animale sunt
scorpionul, specii de
şopârle, specii de şerpi,
specii de rozătoare mici,
broaşte ţestoase, iar în oaze
se pot întâlni iepuri.
 Se mai întâlneşte şacalul, lama, specii de păsări
printre care şi bufniţa, iar mai rar poate să rătăcească
hiena, leul sau alte animale de savană care mai ies din
când în când din mediul lor.
 Aceste animale de
deşert s-au adaptat de-
a lungul timpului la
condiţiile extreme şi în
prezent au culori şi
comportamente
specifice.
Scorpioni
Vulpe de deşert
Tarantula
Şarpele cu clopoţei
 Stepa este o zonă de vegetație
în care flora este reprezentată
prin plante ierboase și condițiile climaterice
sunt semiaride
 stepA
prerie

pampas
 prerie

pampas
 Clima
Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase.

Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm/an.

Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de

-10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.

Vânturile calde sunt frecvente în timpul verii. În funcție de

intensitate și direcție, acestea pot conduce la fluctuații bruște de
temperatură chiar și pe durata unei singure zile.
 Vegetația
este dominată de graminee şi din tufărişuri şi plante spinoase.
 Hârciog
Șoarecele
de câmp

Iepurile
de câmp Dihor
 TEST

Numeşte:

cel puţin 3 animale care trăiesc în zona de stepă;

cel puţin 3 specii de plante specifice acestei zone;